Consideraii introductiveReferinte istorice si precizari terminologice

Contractul bancar reprezinta acel acord de vointa prin care o parte numita banca se obliga sa execute operatiunile bancarestabilite prin lege, fata de cealalta parte numita client, care are obligatia de a respecta clauzele contractului incheiat. Contractul bancar se distinge de celelalte contracte comerciale prin unele trasaturi specifice cum sunt:originalitatea tehnicilor utilizate(scontul, cartile bancare),.protectia sporita a clientului,suprapunerea raportului de drept bancar cu raportul de drept comercialdintre client si terte persoane impune in interesul securitatii ambelor raporturi,izolarea lor juridica.In practicaincheierii acestor contracte sunt utilizate formularele tipizate redactate de banci,cu clauze ce nu se pot negocia care confera acestora natura de contracte de adeziune.

Caracterele juridice ale contractelor bancare

Contractul este sinalagmatic, asadarincheierea acestui contract da nastere la obligatii interdependente si reciproce intre partile contractante. Prestatia uneia dintre parti este cauza prestatiei celeilalte parti.Contractul bancar este cu titlu oneros. Aceasta presupune ca fiecare parte contractanta urmareste un interes patrimonial. Pe de alta parte acest tip de contract are caracter comutativ astfel ca o data cu incheierea lui partile isi cunosc existenta si intinderea obligatillor. Acesta este un contract consensual in sensul ca poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor(solo consensu)1Aspazia Cojocaru,Contracte, Ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2004 ,p.8.

si nu in ultimul rand este un contract de adeziuneclauzele sale sunt prestabilite, in intregime, de catre banca. Clientulnu are posibilitatea sa le discute; el este libera sa le accepte sau sa nu le accepte; daca accepta, atunci adera pur si simplu la contractul prestabilit.

Incheierea contractelor bancare

Conditii de fondConsimtamantul partilor

Si pentru incheierea contractului bancar este necesar consimtamantul partilor care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a fi valabil: sa provina de la o persoana cu discernamant,sa fie exteriorizat, sa fie neviciat si sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice.Realizarea acordului de vointa intre banca si client presupune intalnirea concordanta a consimtamantului acestora.Prin urmare subiectele raportului juridic bancar sunt societatea comerciala bancara si clientul(persoana fizicapersoana juridica sau o entitate fara personalitate juridica).In cazul bancii , consimtamantul va fi dat de reprezentantul legal,desemnat de consilul de administratie sau prin functionarul bancar insarcinat cu aceasta operatiune.Cat priveste consimtamantul clientului situatia difera dupa cum acesta este persoana fizica sau persoana juridica.Astfel in cazul in care clientul este persoana fizica consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu iar in cazul persoanelor juridice acesta trebuie sa vina de la reprezentantul lor legal.Cerintele de valabilitate prevazute in Noul Cod civil sunt incidente si in aceste caz:Art. 1.206(1)Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta.n ndeplinirea acestui scop, societatii bancare ii revine obligatia de informare. Aceasta obligatie, se poate realiza prin includerea in continutul contractului a clauzelor importante, dar si prin aducerea la cunostinta clientului a clauzelor specifice contractului. In momentul in care clientul semneaza contractul, ii sunt opozabile toate clauzele care diminueaza raspunderea bancii sau care ofera acesteia drepturi caracteristice (de exemplu, majorarea dobanzii pe parcursul executarii contractului de credit).

Capacitatea partilor

Capacitatea de a contracta este parte componenta a capacitatii civile a persoanei fizice sau a persoanei juridice si consta in aptitudinea acesteia de a incheia personal sau prin reprezentare, contracte civile.Capacitatea persoanelor fizice

Pentru ca o persoana fizica sa poata fi parte intr-un contract, trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Aceasta se dobandeste, de regula, odata cu varsta majoratului. In mod exceptional, minora care se casatoreste inainte de varsta majoratului dobandeste capacitatea de exercitiu deplina. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu,au totusi capacitate de folsinta, deci ele sunt subiecte de drept, putand avea drepturi si obligatii. Dar ele nu pot participa personal la incheierea de acte juridice,si deci, nici la incheierea de contracte bancare.Se subintelege ca daca persoana la implinirea varstei de 18 ani se afla sub interdictie judecatoreasca, ea nu va dobandi aceasta capacitate. Dar, atat minorii cat si persoanele puse sub interdictie pot participa la viata juridica, acest lucru realizandu-se prin reprezentare.

Capacitatea persoanelor juridice

Prin capacitatea civila a persoanei juridice, intelegem aptitudinea acesteia de a fi subiect de drept bancar, adica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii si de a incheia acte juridice proprii.Incheierea contractului bancar se realizeaza de catre reprezentantii legali ai persoanei juridice, exponenti ai organelor de conducere a acesteia. In principiu, persoana juridica dobandeste capacitatea juridica la momentul inregistrarii. Dar, exista posibilitatea dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta restranse. Astfel, de exemplu, dupa autentificarea actului constitutiv, asociatii si fondatorii societatilor comerciale vor putea cere, numele viitoarei societati, incheierea unor contracte bancare de depozit de numerar, in lei si in valuta, pentru varsarea aporturilor acestora la capitalul social.2O. Cpn,Societile comerciale,Editura Lumina, Bucureti, 1991, pag.117.

Obiectul contractului bancar

Obiectul contractului bancar poate consta in desfasurarea urmatoarelor activitati:atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

leasing financiar;

acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, ipotecare, finantareatranzactiilor comerciale;

servicii de plata;

emiterea si administrarea altor mijloace de plata, cum ar fi cecuri, cambii si bilete la ordin;

emitere de garantii si asumare de angajamente,

tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor, inconditiile legii;

participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente financiare prin subscrierea si plasamentul acestora;

administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta;

custodie si administrare de instrumente financiare;

intermediere pe piata interbancara;

prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii,

inchiriere de casete de siguranta;

operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea;

dobandirea de participatiila capitalul altor entitati;

orice alte activitati sau servicii, in masura in care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementeaza respectivele activitati, daca este cazul.

Cauza contractului bancar

Pentru ca un contract bancar sa fie valabil, cauza acestuia trebuie sa fie licita si morala. Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea niciun fel de efect.Cauza nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si ordinii publice. Asadar, cauza, ca in orice contract, si la contractul bancar, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.De exemplu, un contract bancar este prohibit de lege, in cazul in care contine clauze bancare ilegale, cum ar fi spalarea banilor.

Conditii de forma

Pentru a se putea proba existenta unui contract bancar, este necesar ca acesta sa imbrace forma scrisa.Jurisprundeta anilor 1920 a acceptat totusi si mijloacede proba cum ar fi corespondenta purtat intre parti pentru a se dovedi incheierea contractului sau proba cu registre, ca dovada a operatiunilor efectuate.Un caz special il constituie contractul bancar de depozit, ca act juridic real, care pe langa forma scrisa, este considerat incheiat numai in momentul predarii sumei.

Trasaturi specifice ale contractelor bancare

Pe langa trasaturile generale ale oricarui contract, cel bancar se evidentieaza prin urmatoarele:atentie sporita acordata clientului, inscopul protectiei sale in relatia cu societatea bancara;

declararea contractelor bancare ca fiind titluri executorii de catre Legea bancara;

caracterul specific al obiectului sau, prevazut in articolul 18 din O.U.G. nr. 99/2006;

tehnicile originale folosite: carduri bancare, scontul, data de valoare;

caracterul de adeziune al contractelor bancare, relevat de utilizarea exclusiva a formularelor tipizate ale bancilor, cu clauze nenegociabile, in vederea incheierii contractelor.3Carmen Adriana Gheorghe,Drept bancar, Ediia 2,Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009, pag. 238.

Cat priveste caracterul de contract de adeziune, aderarea clientului la acesta comporta trasaturi specifice. Clientul adera nu numai la clauzele exprese ale contractului, ci si la conditiile generale de banca, la uzurile conventionale si la regulile profesionale bancare.Conditiile generale ale contractelor bancare sunt norme care guverneaza ansamblul operatiunilor efectuate de banci in raporturile cu publicul. Daca aceste conditii suntreproduse in contractul semnat de parti, ele sunt obligatorii conform principiului consensualismului. Asadar, daca clientul semneaza un document in care exista declaratia ca a luat la cunostinta de conditiile generale, desi acestea figureaza pe un alt document care nu i-a fost adus la cunostinta, conditiile generale vor fi opozabile clientului numai daca acesta le-a cunoscut si le-a acceptat la incheierea contractului.Nu mai putin importanta, este siobligatia bancii de informare a publicului. Fiind un contract de prestari de servicii, contractul bancar presupune existenta unei obligatii de informare a clientului.Cu alte cuvinte, banca este obligata sa prezinte clientului totalitatea efectelor juridice si sa-i ofere posibilitati pentru ca optiunea clientului sa fie exprimata in cunostinta de cauza. De precizat este, ca prin obligatia de informare nu se ajunge la largirea obiectului serviciului.De exemplu, cu ocazia deschiderii unui credit, banca nu este datoare sa-l sfatuiasca pe client asupra celei mai potrivite utilizari a fondurilor sau cu prilejul depunerii in depozit a unor titluri (actiuni), nu este datoare sa-l informeze asupra factorilor care influenteaza cursul acestora. Daca, insa, actiunile i-au fost incredintate pentru a fi gestionate, banca trebuie sa-linformeze pe client asupra evenimentelor care pot influenta cursul actiunilor pentru ca acesta sa decida daca le pastreaza sau le vinde.4Curtea de Casaie a Franei, Secia comercial, decizia din 14 decembrie 1965, pag. 375.

Se deduce ca banca nu este tinuta sa raspunde de orice pierdere suferita de client. Banca este trasa la raspundere numai in situatia in care pierderea ar fi fost evitabila, daca banca si-ar fi indeplinit obligatia de a-l informa si sfatui pe client.

Institutia de credit esteobligatasa pastreze secretul profesionalin relatia cu clientela, asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflate la dispozitia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la conturile clientilor - solduri, rulaje, operatiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii. Orice membru al consiliului de administratie al unei institutii de credit, directorii, angajatii acesteia si orice persoana care, sub o forma sau alta, participa la administrarea, conducerea ori activitatea institutiei de credit, au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra oricarui fapt, de care au luat cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor lor, in legatura cu institutia de credit.Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate in masura in care acestea sunt justificate de scopulpentru care sunt cerute ori furnizate in urmatoarele situatii:la solicitarea instantei in sccopul solutionarii diferitelor cauze deduse judecatii;

la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune, sau la solicitarea instantei;

in cazurile in care institutia de credit justifica un interes legitim;

la solicitarea titularului de cont sau mostenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentantilor legali, ori cu acordul expres al acestora.

Persoanele abilitate sa solicite sau sa primeasca informatii de natura secretului bancar, sunt obligate sa pastreze confidentialitatea acestora si le pot utiliza numai in scopul pentru care le-au solicitat, sau le-au fost furnizate potrivit legii.

Categorii de contracte bancare

Contractul de cont curent

Potrivit art. 2.171 din Noul cod Civil, contractul de cont curent este acela prin care partile, denumite curentisti, se obliga sa inscrie intr-un cont creantele decurgand din remiterireciproce, considerandu-le neexigibile si indisponibile pana la inchiderea contului. Soldul creditor al contului la incheierea sa constituie o creanta exigibila. Daca plata acestuia nu este ceruta, soldul constituie prima remitere dintr-un nou cont si contractul este reinnoit pe durata nedeterminata.In alta ordine de idei, contractul de cont curent reprezinta contractul prin care partile se inteleg ca, in loc sa plateasca separat si imediat creantele lor reciproce, provenite din prestatiile pe care si le-au facut una alteia, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de partea care va fi debitoare.Cat priveste creditele excluse, creantele care nu pot face obiectul compensatiei nu pot face obiectul unui cont curent si nu se vor inscrie in acesta sau, daca sunt inscrise, inscrierea se considera nescrisa. In cazul contractului incheiat intre profesionisti, se vor inscrie in cont exclusiv creantele derivand din exercitiul activitatii profesionale, daca nu se prevede expres contrariul.Facand referire la caracterele juridice ale acestui contract, amintim ca acesta este un contractintuituu personae, bilateral, cu titlu oneros, consensual, cu executare succesiva si accesoriu. El va avea caracter autonom numai in cazul in care este incheiat intre BNR si o banca comerciala, respectiv doua societati bancare.

Categorii de contracte bancare de cont curent

Prima categorie a contractului de cont curent o reprezintacontractul de cont bancar de disponibilitati.In activitatea bancilor, acest contract scoate in evidenta disponibilitatile clientelei si operatiunile dispuse de acestea. Delimitarea dintre contractul de cont curent si contul bancare de disponibilitati reiese din urmatoarele aspecte:Valoarea creditului. Astfel, deschiderea de creditin cont curent presupune obtinierea unui credit de catre client din partea bancii, in timp ce partile care incheie un contract pe cont curent isi acorda unul altuia credit nedeterminat;

Legatura dintre partile contractului de cont curent are la baza principiile contractuale;

Titularul unui cont curent de disponibilitati va avea numai calitatea de creditor pe cand, contractul de cont curent presupune remiteri reciproce, partile putand astfel detine ambele calitati (creditor sau debitor);

Institutia de creditare obligatia sa aduca la indeplinire cerintele clientului titular de cont, spre deosebire de contractul de cont curent, unde remiterile reciproce sunt facultative.

Contractul de cont curent de disponibilitati are caracterul unui contract de depozit la vedere, fara ca banca sa aiba obligatia de a valorifica fondurile primite dar si caracterul unui contract de servicii de casierie, clientul avand posibilitatea de a efectua depuneri si retrageri.

Cea de-a doua categorie o reprezintacontractul de deschiderede credit in cont curent, fiind acela prin care institutia de credit isi asuma obligatia de a acorda clientului o suma de bani cu titlu de imprumut pentru un termen fix, iar clientul are obligatia de a inapoia creditul la termenul prevazut in contract, impreuna cu dobanda stabilita.Partile contractului de deschidere de credit in cont curent sunt banca si clientul sau, acesta din urma avand posibilitatea de a opri remiterile din partea bancii, prin rambursari partiale, urmand ca ceea ce a rambursat sa iistea din nou la dispozitie.Avantajul contractului de credit in cont curent este reutilizarea permanenta a creditului fata de o creditare obisnuita. Asadar, clientul institutiei are posibilitatea sa stinga remiterile primite din partea acesteia, prin rambursari partiale, daca a reincheiat un contract de deschidere de credit.

Efectele contractului de cont curent

Printre efectele principale ale acestui contract se numara efectul de plata prin transferul dreptului de proprietate asupra remiterilor reciprocesi alternative, novatia, indivizibilitatea si compensatia.Efectele secundare privesc curgerea de drept a dobanzilor si drepturile la comision si alte cheltuieli.De semenea, sumele de bai inscrise in cont pe baza prestatiilor facute isi pierd individualitatea contopindu-se si astfel, pana la incheierea comntului, intre parti nu exista nici creante, nici datorii.In cazul in care depozitul bancar, creditul sau orice alta operatiune bancara se realizeaza prin contul curent, titularul contului poate sa dispuna in orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, daca acesta a fost convenit de parti (art. 2184 NCC).In cazul in care intre institutia de credit si client exista mai multe raporturi juridice, chiar si monede diferite, soldurile active si pasive se compenseaza reciproc, daca partile nu convin altfel - compensarea are loc in momentul inregistrarilor si nu la data inchiderii contului.Novatia se manifesta prin faptul ca prin inscrierea in cont, creanta se transforma intr-un articol al contului, astfel ca se sting toate actiunile si garantiile specifice care o insoteau. Spre exemplu, daca o banca a garantat si a platit in locul cleintului sau taxa vamala, adobandit prin subrogatie privilegiul general mobiliar al vamiide care ar putea face uz pentru recuperarea sumei pe calea executarii silite mobiliare.5I.N Fintescu,Curs de drept comercial. Vol. I,Bucuresti, 1929, pag. 429.

Daca banca intelege sa-si recupereze suma debitand contul curent al clientului sau, privilegiul dispare ca efect al novatiunii. Prin efectul contractului de cont curent, cumparatorul in loc sa plateasca pretul, il inscrie in creditul contului curent.Se prevede curgerea dobanzilor de la data inscrierii operatiunilor pentru sumele trecute in contul curent in debitul celui care a fost creditat si in favoarea celui care a facut prestatia. Asadar, chiar daca pana la scadenta, cand se efectueaza lichidarea datoriilor reciproce, contul este indivizibil si in consecinta, nu poate fi vorba de o creanta exigibila, pentru fiecare suma inscrisa curg de drept, dobanzi de la data inscrierii pana la incheierea contului. Curgerea de plin drept a dobanzilor la sumele trecute in contul curent are loc si pentru cazul in care intervine o indreptare a contului curentpe cale de hotarare judecatoareasca.Contractul de cont curent mai are ca efect si dreptul la comision si plata cheltuielilor pentru operatiunile inscrise in cont, astfel ca partea care in lipsa contractului de cont curent ar fi fost indreptatita la plataunui comision, are dreptul sa se crediteze in cont cu sumele respective. Plata bancii va cuprinde, pe langa dobanda pentru remitere, comisionul bancii calculat pe volumul global al remiterilor.

Incheierea contractului de cont curent

Contractul de cont curent inceteaza de comun acord, la expirarea termenului sau prin reziliere.In cazul contractului de cont curent pe o durata nedeterminata, oricare dintre parti, poate sa denunte contractul cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract sau din uzante nu rezulta alt termen, sub sanctiunea de daune interese.In caz de incapacitate, insolventa sau moarte, oricare dintre curentisti, reprezentantul incapabilului sau mostenitorul, poate denunta contractul, instiintand cealalta parte cu 15 zile inainte.

Contractul de cont de depozit de fonduri

Potrivit art.2191 din NCCprin constituirea unui depozit de fonduri la o institutie de credit, aceasta dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse si este obligata sa restituie aceeasicantitate monetara, de aceeasi specie, la termenul convenit sau, dupa caz,oricand, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de parti ori, in lipsa, de uzante. In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retragerile se efectueaza la sediul unitatii operative a institutiei de credit unde a fost constituit depozitul.Institutia de credit este obligata sa asigure, in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile efectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel, aceasta informare se realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile convenite de parti.Asadar Noul Cod Civil stabileste ca, printr-un depozit de fonduri la o institutie de credit,bancii i se ofera un drept dar in acelasi timp si o obligatie corelativa.In aceste sens dreptul bancii se valorifica prin faptul ca dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse iar obligatia institutiei este de a restituii cantitatea monetara de aceasi specie la termenul convenit.Exista si situatia in care partile nu se decid asupra unui termen.In acest caz banca va fi obligata sa restituie suma oricand,cu respectarea termenului de preaviz (acest termen se poate stabili de pari de comun acord sau poate fi stabilit conform uzantelor).Referitorla depunerile si retragerile deponentului ,in cazul in care intre parti nu exista o conventie acestea se vor efectua la sediul unitatii operative a institutiein de credit unde a fost constituit depozitul.Este de remarcat faptul ca pentru a proteja clientul si interesele acestuia bancii i se impune inca o obligatie, aceea de a asigura, in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile din conturile sale.De obicei acest lucru se realizeaza lunar,in cazul in care deponentul nu solicita altfel.Astfel, extrasul de cont trimis de catre institutie clientului se considera aprobat daca in termenul prevazut de parti(sau in lipsa termenului potrivit uzantelor)nu este contestat.Chiar si asa clientul poate formula contestatii si ulterior aprobarii contului insa numa sub doua aspecte:In termen de o luna de la data aprobarii extrasului de cont sub sanctiunea decaderii

Numai pentru erori de inregistrare sau de calcul

Contestarea contului se face prin scrisoare recomandata trimisa celeilalte parti in termenulde o luna (art. 2.180 NCC).Contractul de depozit de fonduri este in esenta un depozit neregulat prin care banca devine imediat proprietara fondurilor si va suporta riscul pieirii fortuite.6Carmen Adriana Gheorghe,Drept bancar, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2009, pag 245.

Totodata, depozitul neregulatmprtseste pe deplin aceeasi natur fundamentala a tuturor depozitelor este vorba desprecustodie sau obligaia de pastraredesi , in cazul unui depozit neregulat existaintodeauna dispozitia imediata pe care o are deponentul de a retrage exhivalentul unitatilor pe care le-a predat initial.Clasificarea contractelor bancare de depozit de fonduri

Doctrina este de parere ca forma esentiala a contractului de depozit de fonduri estedepozitul la vederecare presupune obligatia bancii de a restituii fondurile in orice moment la cerea clientului ,excluzand total ideea de imprumut acordat de client bancii.Pe de alta parte, depozitul al termen este similar unui imprumut cu dobanda acordat bancii, insa pentru clientcauza contractului este(alaturi de pastrarea in siguranta a fondurilor),fructificarea acestora prin incasarea de dobanzi.Dobanda acrodata de banca ,in principiu,variaza in raport cu termenul depozitului.Indiferent de natura contractului de depozit obiectul acestora consta in suma de bani remisa bancii in scopul economisirii, pastrarii si prevederii, precum si pentru valorificarea si finantarea eventuala printr-un credit.Obligatia deponentului fiind de a remite bani(bunuri fungibile si consumptibile)bancii revenindu-i obligatia de restituire a fondurilor.Contractul de cont de depozit de fonduri-contract de adeziune

Contractele de cont de depozit de fonduri ca si majoritatea contractelor bancare sunt contracte de adeziune in consecinta ele cuprind o seriede clauze stabilite de banca si acceptate de client:Suma depusa cu titlu de depozit bancar;

Partile contractulu : banca(Depozitarul) si persoana fizica sau juridica (titularul depozitului);

Modalitatea de inregistrare a sumei in contul de depozit(innumerar sau prin virament);

Data constituirii depozitului;

Date privind dobanda pe care banca se obliga sa o plateasca (dreptul de modificare a dobanzii de catre banca;modalitatea de comunicare catre client;cuantumul dobanzii;modalitatea de plata a dobanzii-lunar sau la expirarea depozitului);

Modalitatea de restituire a sumei depuse(in numerar sau prin virament).

Garantarea depozitelor bancare

Pentru a se asigura depozitele bancare a fost infiintatFondul de garantare a depozitelor bancareprin OrdonantaGuvernului nr 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar.Potrivit art. 1 al O.U.G nr 39/1996, Fondul de garantare a de garantare a depozitelor este persoana juridica de drept public.El este organizatsi functioneaza in temeiul Statutului aprobat de Banca Nationala a Romaniei , la propunerea Consilului de administratie al fondului.Potrivit Statutuluidepozit al unei persoane fizicereprezinta orice sold ce rezulta din sume depuse intr-un cont bancar de orice tip, deschis in numele unei persoane fizice, supuse rambursarii catre deponenti de catre societatea bancara in conformitate cu legea si termenii contractuali.De altfel, sunt asimilate depozitelor sumele reprezentate de certificate de depozit nominative emise de o banca, insa nu si fondurile banesti constituie ca granatie pentru operatiunile desfasurate de deponent cu banca, nici activele fondurilor de investitii depuse la o banca.Scopul Fondului este de a asigura rambursarea depozitelor de la societatile bancare de catre clienti penrsoane fizice, conform conditiilor si limitelor legale.Fondul garanteaza depozitele rezidentilor si nerezidentilor, exprimate in lei sau in valuta, cu exceptiile:Depozitele membrilor consiliului de administratie, ai comitetului de directie si ai comisiei de cenzori ale societatii bancare;

Depozitele expertilor contabili;

Depozitele persoanelor fizice care detin actiuni ce reprezinta mai mult de 5% din capitalul societatii bancare;

Depozite ale sotilor, rudelor si afinilor pana la gradul al doilea inclusiv;

Depozite ale unor terte persoane fizice care actioneaza in contul membrilor consiliului de administratie, expertilor contabili;

Depozite ale persoanelor fizice ce detin functii similare cu cele de expert contabil, membru consiliului de administratie, in alte societati comerciale din cadrul aceluiasi grup de societati comerciale sau intr-o societate comerciala detinand o participatie de control in societatea bancara;

Depozite ale persoanelor fizice care au obtinut in modspecial, de la aceeasi societate bancara, dobanzi sau alte avantaje financiare in conditii preferentiale. In intelesul legii, se considera conditii preferentiale obtinerea de catre un deponent persoana fizica, din partea unei societati bancare, a unor rate de dobanda sau a altor avantaje finaciare ce depasesc nivelurile practicate de respectiva societate bancara pentru depozite de aceeasi natura, aceeasi moneda, aceeasi categorie, aceeasi moneda, aceeasi categorie, durata si suma si care au contribuit la agravarea situatiei financiare a societatii bancare.7Potrivit art.4 din Ordonanta Guvernului nr.39/1996.

Institutiile de credit, contribuie cu 1% din valoarea capitalului social subscris, iar sucursalele bancilor straine cu un aport de 1% din capitalul social minim prevazut pentru o banca, persoana juridica romana. F.G.D.S.B. are dreptul de a majora contributia anuala pana la 1,6% daca banca se angajeaza in politici bancare riscante, trebuind sa obtina acordul Bancii Nationale a Romaniei pentru luarea acestei masuri.

Contractul de credit bancarCaracterele juridice ale contractului de credit

Contractul de credit- un contract consensual

Acesta presupune valabilitatea contractului de credit prin simpla manifestare de vointa a partilor contractate fara caacestea sa imbrace o anumita forma. Cu toate acestea ,pentru determinarea elementelor esentiale ale contractului de credit bancar ,in practica ,acesta se incheie in forma scrisa .Contractul de credit-contract sinalagmatic.

Obligatia creditorului consta inpunerea la dispozitia clientului a diferitelor fonduri banesti ce urmeaza a fi destinate scopurilor prevazute in contract. Debitorul imprumutat are obligatia restituirii in totalitate a sumelor primite precum si de plata dobanzilor aferente si a altor cheltuieli legate de executarea contractului .Contractul de credit-contract comutativ

Ambele parti cunosc intinderea propriilor obligatii (cuantumul creditului , suma ce trebuie sa o ramburseze , dobanzile si cheltuielile). Dobanda pe care imprumutatul odatoreaza bancii nu respecta intotdeauna caracterul comutativ. Aceasta pentru ca dobanda bancara este fluctuanta in raport de indicele de inflatie motiv pentru care in majoritatea cazurilor institutiile de credit isi rezerva dreptul de a modifica dobanda pe parcursul derularii contractului.Contractul de credit-contract cu titlu oneros

Acest aspect il diferentiaza de contractul de imprumut din dreptul comun ,care este,un contract cu titlu gratuit. Contractul de credit bancar este un veritabil contract de imprumut cu titlu oneros deoarece asa cum rezulta din definitia creditului, imprumutatul are obligatia atat a restituiiri sumei imprumutate cat si a dobanzilor aferente.Contractul de credit-contract insotit de garantii

In momentul in care se acorda un creditbancar , institutiile de credit au obligatia sa solicite clientilor constituirea unor garantii reale sau personale ca sa asigure certitudinea rambursarii sumei de bani primita cu titlul de imprumut.Bancile abilitate sa exercite activitate de creditare areobligatia sa intocmeasca reglementarii interne care sa contina modalitatea de organizare a activitatii de acordare si derulare a creditelor destinate persoanelor fizice si, dupa caz, cnditiile de garantare pentru fiecare tip de credit8Regulamentul BNRnr 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice.

.Contractul de credit-titlu executoriu

Aceasta calitate confera imprumutatorului dreptul de a purcede la executarea silita impotriva debitorilor si a garantilor ,fara sa fie necesara parcurgerea unui litigiu intre aceste parti. Astfel sunt tiluri executorii atat contractele de credit bancar cat si contractele de garantie indiferent de felul garantiilor reale sau personale .Contractele de credit bancar titluri executorii

Potrivit art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006, privind institutille de credit si adecvarea capitalului, contractele de credit bancar reprezinta titluri executorii, ca si garantiile reale si personale, ceea ce ofera bancilor posibilitatea de a trece pesteprocedura investirii cu formula executorie a contractului. Scopul acestei reglementari este cel de a garanta creditul ipotecar.Cei care incheie cu banca un astfel de contract, si aceasta din urma s-ar afla intr-o situatie de insolvabilitate, incapacitatede a restitui depozitele sau chiar refuz de restituire, ar avea ca modalitate de aparare, recurgerea la proces sau sesizarea tribulanului pentru inceperea procedurii falimentului institutiei de credit. Acest lucru constituie unul din motivelepentru care masura introdusa de noua legislatie bancara, a instituirii cu titlu executoriu a contractelor de credit bancar, a fost criticata in doctrina.Dorind sa simplifice procedura de recuperare a creditului, banca poate fi pusa in situatii dificile, contrare scopului sau. Una dintre acestea ar fi imposibilitatea executarii silite a dobanzii si a penalitatilor. Ceea ce se poate executa silit este doar suma mentionata in contractul de credit. De asemenea, bancile vor executa silit sumele care nu se afla in titlul executoriu, deoarece cifra reala a debitului reiese numai din extrasul de cont, care nu este parte a contractului de credit. Contractele de constituire a garantiilor nu se pot executa silit pentru ca sunt contracte accesorii contractului de credit, in acestcaz executandu-se numai creanta constatata in titlul de credit. Pentru atingerea scopului dorit, bancile mai pot utiliza cambiile si titlurile de credit (obligatorii prin norme B.N.R.), fara sa mai fie nevoie de procedura executarii silite.In opinia unorautori9C.N. Florescu,O propunere stringenta de completare a Legii bancare nr.58/1998,pag. 84.

, reprezinta o inovatie de mult asteptata investirea cu titlu executoriu a contractelor de credit bancar si a garantiilor reale si personale, idee motivataprin sustinerea faptului ca timpul de recuperare a unui credit nerambursat s-a redus seminficativ, eliminandu-se recurgerea la proces, deci trecerea direct la faza de executare. Avantajele acestei simplificari de procedura sunt evidente: rigurozitate, siguranta, eficienta si rentabilitate.Prin legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, legislatia a fost completata cu norme referitoare la garantiile reale mobiliare drept care are ca finalitate garantarea indeplinirii oricarei obligatii. Constituirea unei astfel de garantii are loc numai prin intermediul unui contract, si se poate realiza cu sau fara deposedarea celui care constituie garantia, de bunul pe care il depune spre a fi afectat garantiei.Potrivit art. 2 alin. 1din ordonanta Guvernului nr.89/2000 privind unele masuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea inscrieii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare,Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliareconstituie unsistem de evidenta a prioritatii ipotecilor mobiliare si de publicitate, structurat pe persoane si bunuri, care asigura inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a operatiunilor asimilate acestora, a altor drepturi prevazute delege, precum si publicitatea operatiunilor juridice prevazute de lege.Rolularhivei este cel de protejare a creditorilor care si-au constituit ipoteci mobiliare inscrise in Arhiva. Aceasta inscriere confera creditorului ipotecar dreptul de a-si putea recupera creanta prin executarea bunului ipotecat de debitor, inaintea creditorilor ipotecari ale caror drepturi sunt inferioare in raport cu bunulipotecat. Consultarea arhivei ofera creditoilor date exacte prin care pot evalua riscul unei tranzactii ce urmeaza a fi incheiata cu un debitor.Inregistrarea unei ipoteci mobiliare in Arhiva Electronica presupune urmatoarea procedura:Creditorul sau reprezentantul venit in numele acestuia, sa completeze un formular cu datele cuprinse in contractul de ipotecamobiliara;

Operatorul de arhiva (au dreptul de exploatare a arhivei) procedeaza la inscrierea fidela in Arhiva a datelor cuprinse in formularul completat de solicitant, intr-unaviz de garantie mobiliara,iar intreaga raspundere pentru datele trecute in formular revine persoanei care solivita efectuarea inregistrarii;

Conform art. 2414 din NCC ,inscrierea in arhiva nu confera validitate unei ipoteci lovite de nulitate, astfel, daca in realitate nu exista un contract de ipoteca, inscrierea respectiva nu vaproduce niciun efect;

Inscrierea efectuata de catre operatori/agenti autorizati, prin redarea fidela a continutului formularului tip completat de solicitantul inscrierii se numesteaviz de ipoteca.

Garantiile constituie in favoarea bancii, in indeplinireascopului sau, le ofera acestora un rang de superioritate in raport cu tertii, incluzand aici si statul,ale caror creante si garantii au indeplinit ulterior conditiile de publicitate. In conluzie, si contractele de garantii reale sunt titluri executorii.Faptul ca aceste contracte sunt investite cu formula executorie constituie un avantaj nu numai in ceea ce priveste simplificarea procedurii de executare si evitarea proceselor, ci si o aplicare a principiului celeritatii in acest domeniu.Asadar, prin fostaLege bancara au fost create norme de executare silita in vederea recuperarii tuturor drepturilor care reies din actele juridice incheiate in conformitate cu dispozitiile legale, scopul final fiind acela de a institui un sistem executional unic.10Opinia C.S.J. este in acest sens; a se vedea decizia nr.6355/2000, in Buletinul jurisprudentei, Culegere de decizii pe anul 2000, pag. 8 si urm.; mai mult chiar, instanta suprema considera ca valoarea cu titlu executor a contractelor de credit se refera la toate operatiunile de credit, fara nicio distinctie privind momentul in care s-a stabilit raportul juridic pe care se fundameanteaza inscrisul, deci si fata de contractele de credit incheiate anterior intrarii in vigoare a actualei Legi bancare.

Executorul bancar

Prin infiintarea Corpului executorilor bancari , legiuitorul a urmarit sa instituie un sistem executional unitar .Acest corp poate fi constituit in fiecare banca . Statutul sau prevede ca executorul bancar indeplineste acte de executare silita si celelalte acte care sunt de competenta sa , in baza dispozitiei scrise ,a sefului Corpului executorilor bancari si a avizului prealabil al compartimentului juridic ,obligatoriu ,fara a avea nevoie ,ca o conditie prealabila ,de acordul instantelor judecatoresti.11Drept bancar ,Carmen Adriana Gheorghe ,Ed.C.H. Beck ,Bucuresti ,2009 ,pag .250.

Executorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activitati legale in scopul realizarii voluntare sau silite a obligatiilor stabilite prin titlurile executorii ceapartin bancilor . In tot cursul executarii executorii bancari au indatorirea sa isi exercite atributiile si sa efectueze orice act necesar pentru respectarea stricta a dispoziitilor Codului de procedura civila si a celorlalte reglementari aplicabile in materie . De asemenea acestia au obligatia sa pastreze secretul bancar cu privire la actele , datele si faptele despre care au luat la cunostinta in cadrul activitatii lor cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate dispun altfel .12Statutul corpului executorilor bancari publicat in M.Of.nr.565 din 19.noiembrie.1999.

Insa ,Legea 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in eecutare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare ,publicata in Monitorul Oficial nr 894 din 16.decembrie.2011 ,desfiinteaza profesia de executor bancar. Articolele abrogate prevedeau ca ,institutiile de credit pot sa isi organizeze separat sau in cadrul asociatiei profesionale un corp propriu de executari ,a carui activitate era legata de punerea in executare a titlurilor executorii apartinand acestora . Principalele motive pentru care Corpul executorilor a fsot desfiintat :Statutul nu poate delega puterea sa puublica unor specialisti care nu sunt angajatii sai

Existenta unui singur Corp executional civil Corpul Executorilor Judecatoresti(conform noului Cod de Procedura Civila)

Cu alte cuvinte noua lege integreaza corpul executorilor bancari in cel al executorilor judecatoresti , prin urmare li se ofera optiunea fostilor executori bancari sa devina la cerere judecatoresti .

Efectele contractului de creditbancar

Obligatiile creditorului

Obligatia de punere la dispozitia imprumutatului creditul contractat si imprumutatorul trebuie sa urmareasca executarea obligatiilor contractuale de catre imprumutat, in special respectarea destinatiei creditului si rambursarea acestuia.Pe durata creditului ipotecar imprumutatorii au obligatia sa urmareasca indeplinirea conditiilor prevazute de contractul de credit,referitoare: la destinatia sumelor avansate, planul de finantare intocmit in cazul creditelor acordate pentru construirea, reabilitaea, consolidarea si extinderea imobilelor si sa se ingrijeasca de rambursarea la scadenta a ratelor de credit si de plata adobanzii aferente, precum si de bonitatea imprumutatului.Obligatiile debitorului

Obligatia de rambursare a creditului primit-creditul trebuie rambursat in conditiile si la scadentele stabilite in contract.Partile pot conveni ca rambursarea creditului sase faca esalonat(lunar sau folosind o alta unitate de timp), ori in intregime, de regula, intr-o perioada de timp mai indelungata(6 luni, 1 an).Neprecizarea in contractul de credit a scadentelor ci numai a termenului limita de restituire a intregului imprumut determina neacordarea dobanzilor de intarziere in actiunea formulata de creditor anterior datei de restituire integrala a imprumutatului.Pentru nerambursarea la scadenta a creditului acordat, imprumutatul va plati penalitati sau dobanzi, separat de dobanzile aferente creditului, pe fiecare zi de intarziere.Totodata neplata la scadenta a ratelor poate atrage si sanctiunea rezilierii contractului cu obligarea imprumutatului de a restituii intreaga suma de bani acordata cu titlu de credit.Pe langa rambursarea sumelor acordate, imprumutatii au obligatia la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma.Dobanzile bancare nu se confunda cu dobanda legala consacrata de O.G. nr.9/2000.Cea din urma are in general caracter de dauna moratorie .Aceasta dobanda nu trebuie confundata nici cu dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei.Dobanda de referinta se calculeaza ca medie ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluru de stat efetuate de de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.Incetarea contractuluide credit bancar

Contractul de credit inceteaza la expirarea termenului daca imprumutatul isi executa obligatia de rambursare a creditului si a dobanzilor convenite.

Elemente de practica judiciara

1. Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr.329 din 25 ianuarie 2000.Dobanzi contractuale.Contract de credit bancar.Titlu executoriu obtinut de creditor.Data pana la care curg dobanzile.Curtea, asupra recursului de fata, din examinarea lucrarilor la dosar, constata urmatoarele:La data de 2 iunie 1998, reclamanta S.C. B S.A.- sucursala Caras-Severin a chemat in judecata de parata S.C A.I S.R.L. Resita si D.I. debitori si giranti D.I. si D.M., in solidar la plata unei sume de 33 917 789 lei dobanzi bancare conventionale pe perioada 13 martie 1997-31 mai 1998, pentru creditul nerambursat din contractul de credit nr.14 din 15 ianuarie 1996 cu cheltuieli de judecata.Prin sentinta civila nr 786 din 6 octombrie 1998, Tribunalul Caras-Severin a respins actiunea reclamantei ca nefondata.Curtea de Apel Timisoara, prin decizia civila nr 235 din 1 aprilie 1999, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinta civila de mai sus, in sensul ca a admis actiunea si a obligat pe parati in solidar la plata unei sume de 33 917 789 lei dobanzi bancaare si 3 405 101 lei cheltuieli de judecata la ambele instante.In contra acestei solutii parata a declarat recurs, aratand, in esenta, ca in mod gresit a fost obligata la plata,intrucat contractul de credit si-a incetat valabilitatea, situatie in care nu mai pot fi pretinse dobanzi conventionale, care nu mai au temei legal.Recursul este nefundat pentru cele ce se vor arata in continuareEste de retinut ca, in raport de cele convenite de parti prin contractul de credit bancar(fila 5 din dosarul instantei de fond) si prin contractele de garantie imobiliara, corect instanta de apel a angajat raaspunderea solidara a paratilor debitori si garantia la plata dobanzilor pretinse.Faptul ca prin sentinta civila nr.133 din 13 martie 1997 a Tribunalului Caras Severin, reclamanta a dobandit titlu executoriu pentru credit si dobanda calculata pana la data pronuntarii hotararii, nu poate conduce la concluzia ca contractul de credit si-a incetat efectele dupa data de 13 martie si nu mai pot fi pretinse dobanzi, cum gresit sustine parata recurenta.Avand in vedere ca, dupa obtinerea titlului executoriu mentionat mai sus paratii nu au achitat creditul, reclamanta era indreptatita la plata dobanzilor contractuale calculate in continuare, solutia criticata fiind corecta sub aspectul obligarii paratei la plata.In consecinta criticile formulate in recurs, mentionand conditiile prevazute de art.304 C.proc.civ. recursul paratei se priveste ca nefundat si va fi respins ca atare.

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia III, decizia nr. 33

Deschidere de credit in cont curent.Deosebire de natura si efecte.Ceea ce caracterizeaza contractul de cont curent si il diferentiaza de alte contracte, in special de imprumutul incheiat in forma uzuala in practica bancara a deschiderii de credit in cont curent, cu care prezina analogie fara a se confunda, este reciprocitatea de credit ce partile isi acorda in mod contemporan, astfel ca la incheierea contului acela care va rezulta creditor, sa poate cere numai diferenta intre credit si debit.Prin urmare, in raporturile ce decurg din contractul de cont curent nici una dintre partile contractante nu se desemneaza de la inceput ca creditor sau debitor exclusiv si nici nu se comporta ca atare in decursul executarii contractului, ci fiecare contopeste in persoana sa in mod indivizibil ambele calitati: de creditor si debitor.Aceasta situatie inceteaza numai la inchiderea contractului, operatiune finala ce diferentiaza pe creditor de debitor, facand ca cele doua mase omogene de credit si debit sa se compenseze si sa dea loc la soldul creditor, pentru ca exista actiune in justitie.Forma contabila a contului de cont curent aplicata si deschiderii de credit nu-i modifica intru nimic acestuia natura sa juridica de imprumut, atribuindu-i imprumutului calitatea de corentist.

Curtea Suprema de Justitie, decizia nr. 7568 din 12 decembrie 2001.

Contract de credit bancar. Incheiere de investire cu formula executorie. Cai de atac. Motive ce pot fi invocate de debitor.Prin incheiere Tribunalul Brasov a admis cererea creditoarei societate bancara, prin care aceasta a solicitat investirea cu formula executorie a unui contract de cesiune de creanta cu titlu de garantie si cu drept de incasare, invocand dispozitiile art. 58/1998 si dispozitiile art. 376 C.proc.civ. Instanta a retinul ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 375 C.proc.civ., contractul a carui investire cu formula executorie s-a solicitat fiind titlu executoriu in temeiul prevederilor legale.Debitorul cedat a declarat apel, invocand exceptia de necompetenta teritoriala a Tribunalului Brasov, apreciind ca incheierea in speta este nelegala, contractul de cesiune de creanta fiind nul de drept, neexistand nicio datorie fata de statul roman, aceasta fiind deja stinsa in baza unui contract de compensare.Curtea de Apel Brasov a admis apelul debitorului cedat si a schimbat incheierea Tribunalului Brasov, in sensul respingerii cererii de investire cu formula executorie, retinand ca cesiunea de creanta nu poate opera fara acordul scris al celeilalte parti, iar datorita compensarii, contractul de cesiune supus investitrii a ramas fara obiect.Invocand motivele de casare prevazute de dispozitiile codului de procedura civila, creditoarea a declarat recurs, sustinand ca instanta de fond a interpretat gresit actul juridic dedus societatii si a schimbat natura si intelesul vadit neindoielnic al acestuia, solutionand o cerere care era de competenta Tribunalului Brasov ca instanta de fond.Recursul cesionarei este fondat.Potrivit art. 376 C.proc.civ. se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.Potrivit art. 56 alin. 2 din Legea nr.58/1998 contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale constituite in scopul garantarii creditului bancar reprezinta titluri executorii.Aplicand textele de lege mentionate, prima instanta a admis in mod corect cererea de investire cu formula executorie a inscrisului calificat de legea bancara ca fiind titlu executoriu.Datorita specificului cailor de atac privind obiectul examinarii, care se refera la legalitatea si temeinicia hotararii atacate, instanta de apel nu putea fi investita cu alte motive prin apelul debitorului cedat, decat cele privind neindeplinirea conditiilor de admisibilitate a cererii de investire cu formula executorie stabilite de prevederile codului de procedura civila.Motivele privind nedatorarea sumei ca urmare a compensarii reprezinta impedimente la executare si ele pot fi invocate exclusiv pe calea contestatiei la executare. Aceasta imprejurare nu afecteaza insa caracterul contractului, de titlu executoriu atribuit prin legea bancara si, in consecinta, nu vizeaza legalitatea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie.Celelalte motive invocate in apel nu pot fi solutionate decat tot pe calea contestatiei la executare, acestea privind executarea in raport cu obiectul determinat prin titlu executoriu.In consecinta, recursul a fost admis, decizia a fost modificata in sensul respingerii apelului debitorului cedat ca nefondat.13Florin Ciutacu,Drept bancar; culegere de spete, legislatie, modele de contracte,Editura Themis Cart, 2003, pag. 29-30.

Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala, decizia nr. 250 din 4 februarie 1997.

Conventia partilor privind caracterul de titlu executoriu al acestuia. Ineficienta.Constituie titluri executorii hotararile judecatoresti si actele considerate de lege ca fiind titluri executorii. Codul de procedura civila, in cuprinsul articolului 376, prevede ca devin titluri executorii, prin investirea cu formula executorie, hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificare si oice alte hotarari si inscrisuri, in cazurile anume prevazute de lege. Avand in vedere faptul ca un contract de credit bancar nu constituie un inscris anume prevazut printr-o dispozitie legala ca fiind cu titlu executoriu, clauza din contract prin care partile au convenit sa-i confere acestuia caracterul de titlu executoriu, nu-si produce efecte, nefiind conforma cu prevederile legale. De altfel, noile reglementari privind societatile comerciale bancare nu prevad dispozitii in sensul atribuirii contractului de credit bancar a caracterului de titlu executoriu, singura reglementare de exceptie fiind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, in care s-a mentionat ca sunt titluri executorii contractele de credit incheiate de Banca Nationala a Romaniei. In atare situatie, societatile bancare urmeaza procedura de drept comun pentru recuperarea creantelor.

BIBLIOGRAFIELegislatie

1. Ordonanta Guvernului nr.39/1996.2. Statutul corpului executorilor bancari publicat in M.Of.nr.565 din 19.noiembrie.1999.3. Regulamentul BNR nr 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice.4. Noul cod Civil.Doctrina

5.I.N Fintescu,Curs de drept comercial. Vol. I,Bucuresti, 1929.

6.O. Cpn,Societile comerciale,Editura Lumina, Bucureti, 1991.7.Ion Turcu,Operatiuni si contracte bancare,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995.8.Florin Ciutacu,Drept bancar; culegere de spete, legislatie, modele de contracte,Editura Themis Cart, 2003.9.Aspazia Cojocaru,Contracte, Ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2004.10.Carmen Adriana Gheorghe, Laura Muresan,Caiet de seminar la disciplina drept bancar, culegere de texte, teste de evaluare,Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2007.11.Carmen Adriana Gheorghe,Drept bancar, caiet de seminar,Editura Universitatii Trasilvania, Brasov, 2008.12.Carmen Adriana Gheorghe,Drept bancar, Ediia 2,Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009.