Curs 2INFLUENTELE NEGATIVE ALE IRIGATIILOR

I) Influentele negative ale irigatiilor asupra sanatatii oamenilor. Cei mai importanti factori ce favorizeaza aparitia virusilor si vectorilor ( tantari , muste etc) sunt metodele de irigatie bazate pe scurgere la suprafata ( irigatia prin brazde si fasii de udare) cat si irigatia prin submersie.Principalele caracteristici ale canalelor de irigatie care favorizeaza inmultirea vectorilor si virusilor sunt : - Viteza mica a apei in canal ( sub 0,7 m/sec) este insuficienta pentru a antrena in circuitul apei numerosi factori aflati pe fundul si peretii canalelor favorizandu-le astfel dezvoltarea , inmultirea . - Incarcarea mare a apei de irigatie cu particule solide transportate atat prin tarare cat mai ales in suspensie. Aceste aluviuni se depun pe fundul canalelorsi partial pe peretii lor creeand un prolific habitat de dezvoltare a numerosi vectori si virusi. - Pierderile mari de apa determina aparitia baltilor si ochiurilor de apa in apropierea canalelor, ele constituind medii excelente pentru inmultirea virusilor. - Cresterea vegetatiei acvatice in canale ce favorizeaza reducerea vitezei apei in canal , o circulatie neuniforma a apei si o mentinere a conditiilor de colmatare a fundului si peretilor canalelor.- Constructiile hidrotehnice din cadrul sistemelor de irigatie ca de exemplu podurile , stavilarele , bazinele de aspiratie , creeaza locuri favorabile de dezvoltare a acestor vectori.- Un alt factor de raspandire a bolilor este reprezentata de folosirea la irigatii de ape uzate sau poluate . Cursurile de apa si canalele ce transporta apa pentru irigatii sunt deseori poluate cu ape industriale sau menajere purtatoare de germeni ale unor boli parazitare.- Eroziunea solurilor irigate care constituie o sursa importanta depoluare a cursurilor de apa si a rezervoarelor a lacurilor naturale sau artificiale. Prin eroziune sunt transportate cantitati importante de N si P atat in apele de suprafata cat si freatice. Prezenta in apa a N si P are ca efect dezvolatrea exagerata a bacteriilor si algelor care cauzeaza mirosuri si gusturi neplacute specifice.Principalele boli umane provocate de apa poluata sunt :

11111

- infectii raspandite prin consumul de apa ( febra tifoida, poliomelita ) - boli favorizate de prezenta apei si anume infectii transmise avand ca vector animale acvatice nevertebrate.- boli cuvectori dependenti de apa - infecttii raspandite de insecte ( malaria ) - boli in urma aruncarii fecalelor in apa Principalii vectori de transmitere a bolilor care au fost asociati pe plan mondialcu prezenta sistemelor de irigatie sunt : 1) Infectii cu paraziti transmisi prin agenti acvatici si semiacvatici ex: melcii.2) Infectii datorate insectelor - tantarii care transmit 4 boli importante : malaria , filariasis( cauzata de parazitul filaria) , febra galbena , febra hemoragica( caracterizata prin dureri musculare) , musca aneagra - simuliu .

II. INFLUENTELE NEGATIVE ALE ALE IRIGATIILOR ASURA PLANTELORIrigarea terenurilor , modifica echilibrul natural climatic , hidrogeologic , si hidrologic. Dintre factorii importanti ce contribuie la afectarea sanatatii plantelor enumeram :

a) metodele de udare : Irigatia prin aspersiune favorizeaza infectarea plantelor cu diverse bacterii iar cresterea umiditatii solului creeaza conditii favorabile infectarii culturilor cuboli specifice excesului de apa. Din studiile efectuate pe plan mondial , s-a constatat ca prezenta apei libere pe suprafataplantelor , timp de 6-12 ore favorizeaza infectia. Temperatura ridicata a apei de pe suprafata plantelor este un alt factor ce stimuleaza aparitia si dezvoltarea infectiei precum si transferul ei la alte plante. Irigarea prin aspersiune mai are dezavantajul ca poate spala rezidurile fungicide de pe frunze ; pentru a elimina acest dezavantaj aceste substante se introduc in apa de irigatie.

b) Intensitatea de aplicare a udarilor Experimentarile facute asupra intensitatii udarilor in special la irigarea prin aspersiune au demonstrat ca irigatiile cu intensitate moderata nu au reprecursiuni negative asupra plantelor. O atentie deosebita insa trebuie acordata udarilor aplicate pe terenurile cu panta mare unde intensitatea udarii trebuie reglata cu atentie pentru a nu provoca eroziunea.

c) Tipul culturilor si rezistenta lor la boli datorate irigatieiFanetele si pasiunile se iriga in general prin aspersiune dar experientele au aratat ca mentinerea unei umiditati ridicate in interiorul culturilor nu conduce

22222

la dezvoltarea bolilor infectioase. Pomii irigati insa pun probleme dificile din acest punct de vedere, de exemplu Phytophtora fructelor a devenit o boala infectioasa , clar legata de irigatie. Ciuperca acestei boli ajunge pe fruct prin improscarea apei la nivelul solului sau de pe frunze si tulpini. In fruct ciupercapatrunde prin micile taieturi ale acestuia; din aceste cauze la irigarea prin aspersiune a pomilor pericolul raspandirii accestor boli este foarte mare. La irigarea prin aspersiune a tomatelor pericolul imbolnavirii plantelor si fructelor creste mult daca se aplica 300 de metri cubi de apa la hectar pe saptamana.

d) Calitatea apei de irigatie . Are urmatoarele influente :- irigarea cu apa sarata ( cu un continut ridicat de Na si Cl) conduce in timp laaparitia salinizarii solurilor si la arderea totala a frunzelor ce vin in contact cu aceasta apa.- apa de irigatie poate transporta agenti patogeni nu numai in interiorul culturii cat si la distante foarte mari ( de la sursa prin reteaua canalelor de transport si distributie).

III) INFLUENTA IRIGATIILOR ASUPRA PROPRIETATIILOR SOLULUI

Capacitatea de productie a solului poate scadea semnificativ daca se aplica intr-un mod necorespunzator udarile si sunt folosite pentru irigatii surse de ape mineralizate sau uzate. Solul poate fi afectat de urmatoarele fenomene :- Colmatarea solului ( datorita particulelor argiloase si organice din apa de irigatie insotita uneori si de cresterea exagerata a continutului de N).- Alcalinizarea secundara ce este produsa de un numar mare de ioni de Na pozitivi sau de cresterea de carbonati si bicarbonati alcalini.- Salinizarea secundara ce se manifesta prin cresterea concentratiei sarurilor solubile din sol este o valoare critica in cazul solurilor cu textura fina( argiloasa).- Oboseala solului ia nastere prin cresterea continutului solului in microelemente ( Zn , Cu , Mn , I ETC) sub forma mobila cat si a acizilor organici , aminoacizilor si a altor compusi de descompunere ai materiei organice cu caracter toxic. Oboseala solului mai ia nastere si prin spalarea in profunzime a ionilor de Fe si K.- Excesul de umiditate care este produs de udarile aplicate nerational si determina aparitia in sol a insuficientei oxigenului necesar pentru respiratiai

33333

radacinilor plantelor si tot odata apar procese chimice si biochimice in conditii de anaerobioza raspunzatoare de producerea unor compusi toxici ce inhiba viata unor microorganisme din sol.- Infestarea solului cu produsi patogeni purtati in apa de irigatie.

DEGRADAREA TERENURILOR CA URMARE A EXCESULUI DEUMIDITATE

In Romania aproximativ 3,9 milioane de hectare de teren prezinta un exces de umiditate in diverse grade si intensitati. ( 49,5% sunt datorate excesului de precipitatii ; 22% este cauzat de apa freatica putin adanca ; 28,5% cauzat de apa de inundatii sau de infiltratiile din rauri).

Factorii naturali si artificiali ce determina excesul de umiditate

a) Clima ( o zona este considerata umeda atunci cand precipitatiile medii multianuale se afla intre 600-1000mm iar regimul acestora coincide cu perioada de vegetatie.) b) Geomorfologia ( in zonele de lunca, campie joasa cu pante sub 1% unde nu sunt conditii favorabile pentru scurgerea apelor superficiale; in zonele de terase si de campie inalta unde exista lacuri depresionare( vechii albii - parasite ) ) c) Hidrologia care amplifica fenomenul de exces de apa prin cresterea frecventei si duratei inundatiilor si prezenta in imediata vecinantate a zonei inundabile a unui curs de apa important.d) Hidrogeologia prin nivelul ridicat permanent sau temporara al apelor subterane. e) Textura rocii mama a solului care prin natura argiloasa a rocii mama determina o infiltratie scazuta a apelor superficiale si un drenaj slab ce favorizeaza excesul de apa.

Factorii artificiali ce intensifica procesul de umiditate

a) Irigatiile nerationale fara asigurarea unui drenaj suplimentar al solului esteprincipala sursa de apa inexces din sol. b) Acumularile de apa care alimenteaza cu apa terenurile invecinate ; ele pot ridica nivelul apelor freatice datorita pierderilor prin infiltratie. c) Amenajarile piscicole , orezariile , canalele de alimentare cu apa , toate

44444

acestea neimpermeabilizate produc exces de umiditate in zonele limitrofe.

CARACTERISTICILE SOLULUI CU EXCES DE UMIDITATE - EFECTE NEGATIVE

Curs 4 – 23.-3.2016

EROZIUNEA, COMBATEREA EI

Eroziunea este procesul de desprindere de la suprafata terenului a particulelor de sol sau roca transportul acestora de la locul de origine si depunerea lor in alte locuri.

FACTORII NATURALI AI EROZIUNII

I. APA- care actioneaza prin : lovirea particulelor de sol cu greutatea picaturilor de ploaie si desfacerea

lor. Inmuierea si dizolvarea liantului care reuneste particulele de sol. Solubilizarea unor particule si mai ales dispersarea lor ( turbureala apei) ,

ceea ce usureaza dislocarea si transportul lor. Dislocarea particulelor , agregatelor sau chiar a pietrelor de la locul lor si

transportarea lor in alte locuri. Depozitarea acestui material solid pe fundul albiilor, in delte sau mari m

ca si in zonele de revarsare la baza versantilor , la intrarea in zone de ses. Etc.II. VANTUL – conduce la :

Antrenarea unor particule fine de sol si transportarea lor. Lovirea cu aceste particule a altor particule sau roci si sfaramarea

acestora in marticule mai fine , mai usor de antrenat si dislocat; Acoperirea unor suprafete , culturi agricole etc. , cu materialul solid

transportat; Lovirea frunzelor , tulpinilor si fructelor cu aceste particule si acoperirea

lor cu praf; Poluarea mediului ambiant , patrunderea particulelor de sol in

mecanismele motoarelor , ceea ce sporeste frecarile pieselor , ingreunand munca omului.

III. GRAVITATIA TERESTRA – care actioneaza prin : Prabusiri de maluri si alunecari de straturi ingreunate de apa patrunsa in

sol si roci Prabusiri de teren ca urmare a galeriilor sapate natural sau artificial mai

ales pe terenurile calcaroase.

55555

IV. SOLUL ca factor de eroziune Caracteristicile ce sporesc rezistenta solului la antrenarea lui de catre apa in miscare sau vant , respectiv care micsoreaza erodabilitatea acestuia sunt:

Structura si stabilirea la actiunea apei Testura solului Grosimea stratului de sol Procentul de humus , care cu cat este mai mare cu atat erodabilitatea

acelui sol este scazuta si deci rezistenta lui mai mare.

V. RELIEFUL TERENULUI Panta terenului – cu cat panta este mai mare si porbabilitatea eroziunii

solului este mai ridicata Expozitia – pe pantele sudice si vestice este mai multa lumina si caldura ,

zapada de topeste mai repede , evaporatia solului este mai intensa , iar scurgerea superficiala si eroziunea solului mai puternica

Tipul de versant – numai daca sola , tarlaua sau parcela se afla pe versanticu plante mici , atunci eroziunea este slaba

Lungimea versantului – cu cat este mai mare , cu atat scurgerile si impliciteroziunea este mai mare

Desimea retelei hidrografice – cu cat reteaua de rauri , parauri e mai deasa , cu atat terenul e mai framantat , deci are un pericol de eroziune mai mare.

Altitudinea terenului – cu cat altitudinea este mai mare cu atat probabilitatea eroziunii solului creste.

Geologia terenului – rocile mai moi sunt mai repede si ai usor erodate.

VI. VEGETATIA Acoperirea solului prin vegetatie , in sezonul critic mai ales , duce la o reducere accentuata a eroziunii. Plantele cultivate apara diferit solul ; in raport cu gradul de protectie pe care il ofera ele s-au grupat in :

Culturi foarte bune protectoare Culturi bune protectoare Culturi mijlocii protectoare Culturi slab protectoare.

Culturi foarte bune protectoare : trifoiul , sparceta , culturi de ierburi graminee perene;Culturi bune protectoare: graul , secara , orzul , ovazul , borceagul ( amestec furajer constituit din mazare furajera de primavara si ovaz);Culturi mijlocii protectoare: mazarea , soia , nautul , fasole;

66666

Culturi slab protectoare: cartoful , sfecla, porumbul , floarea-soarelui.

FACTORII ANTROPICI AI EROZIUNII : Aratul executat din deal in vale Folosirea unor tehnologii primitive de cultura , fara masini suficiente ,fara

ingrasaminte Aratul superficial Practica monoculturii( mai ales de prasitoare) Defrisarea padurilor Pasunatul abuziv in padure cu distrugerea lastarisului tanar si cu indesarea

solului prin calcat. Pasunatul excesiv si apuziv practicat Deschiderea de drumuri de acces si poteci la intamplare ( mai ales cand

solul este umed , dupa ploi).

Consecintele eroziunii antropice : Indepartarea straturilor superioare ale solului Scaderea fertilitatii solului Obtinerea de reculte tot mai scazute Accentuarea fenomenului de seceta pe versanti Inrautatirea alimentarii cu apa a izvoarelor si raurilor Formarea unor albii adanci care fragmenteaza trupurile tarlalelor si solelor

impiedicand organizarea lucrarilor mecanizate Punerea in pericol a unor cai de comunicatie , asezari omenesti , lucrari de

imbunatatiri funciare etc.

Observatie : Chiar pe versantii cu pante mici de 2-3* , se pot pierde 10-20t/ha sol pe an si uneori aceasta cantitate chiar la o singura ploaie torentiala.

Raspandirea procesului de eroziune

In Romania peste 50% din suprafata agricola si horticola se gaseste pe terenurilor in panta si sunt supuse procesului de degradare a solurilor prin eroziune. La aceasta se adauga si o frecventa .... Cele mai afectate de eroziune sunt : terenurile din podisul Moldovei , in zonade curvura a Carpatilor si in bazinele hidrografice din Campia Transilvaniei. Cele mai grav sunt afectate livezile aprox.65,6% , pajistile naturale 58,3% si terenurile arabile cca.20%.

77777

PREVENIREASI COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI PETERENURILE ARABILE

Masurile si lucrarile antierozionale care se aplica pe terenurile arabile in pata sunt: Organizarea terenului agricol Lucrari antierozionale simple( agrifitotehnice) Lucrari speciale de amenajare a versantilor.

Organizarea terenului agricol : Organizarea folosintelor in ferma – este recomandabil ca: in terenurile cu

pante intre 5 si maxim 20% sa fie considerate suprafete arabile.- terenurile cu pante de 20-35% cu expozitie sudica , sud-vestica sau sud-estica este recomandat sa cie plantate cu vie. Iar pe terenurile cu pante intre 22-35% cu alte expozitii se acopera cu livezi -terenurile cu pantele de peste 28-35-45% se transforma in pajistisi fanete . -terenurile cu pantele de peste 35-40% se impaduresc

Organizarea teritoriului fermei de cultura mare - A.Unitatea de lucru organizatoare este sola. - O sola are lungimea optima de 1200-1500m, dar exista si sole

care au lungimi mai mari in jur de 2500m dar si lungimi mai mici de 400m.

- Lungimea solei se ia de-a curmezisul pantei pe ersanti sub 12% , si tot mai fidel pe curba de nivel pe masura ce sporeste panta terenului.

- Latimea solei este de 800-600m pe pante sub 3% , de 600-400m pe pante intre 3-7% , de 400-300m pe pante de 7-12% ,de 300-200m pe pante de 12-18% si de 200-100m pe pante de 12-28%.

- Forma solei se considera favorabile cand este dreptunghiulara , trapezoidala , sau cu laturile mici duse oricum , iar laturile lungi strict paralele intre ele.

- Suprafata optima a unei sole este de 80-120ha pe terenurile din ses , si va ajunge pana la 10-20ha pe pante de 28%.

- B. Asolamentul este compus din 4-12 sole

88888

- Asolamentele care se folosesc in cultura mare sunt : asolamente de camp pe pante sub 18%, asolamente speciale (legumicole , furaje) pe pante sub 12% , asolamente de protectie anteerozionala pe pante de 18-20%.

Drumurile in ferma – trebuie sa urmareasca traseele cele mai scurte , cat mai drepte , sa urmareasca formele de relief, sa evitepantele abrubte si terenurile alunecatoare , sa aiba aces spre toate punctele unitatilor agricole; sa nu contribuie la dezvoltarea proceselor de eroziune a solului. Drumul principal trebuie sa aiba o latime de 6-8 m , drumul de centura care este de jur imprejurul fermei de 6-10m , iar drumurile secundare sa aiba o latime de 4-6m.Perdele antierozionale de protectieDupa scopul pentru care au fost create :- Perdele pentru protectia campului care protejeaza culturile

contra factorilor daunatori si amelioreaza conditiile climatice din perimetrul aparat;

- Perdele antierozionale de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;

- Perdele de protectie a caior de comunicatie si de transport : respectiv de apararea acestora contra zapezilor ; contra curentilor , viiturilor, a ghetii etc.;

- Perdele de protectie a diverselor obiective sociale si economice.

La nivelul fermei avem : - Perdele-centura pe doua laturi ale fermei , respectiv de unde

bat vanturile nefavorabile , de 18-30m latime , drumul de acces se face in partea aparata de vant a perdelei;

- Perdele-alei facandu-se de preferinta pe o singura parte a drumului , astfel ca umbra sa cada peste drum.

2. Lucrarile antierozionale simple ( agrofitotehnice) a) structura si rotatia culturilor b) modul de aplasare a plantelor cultivate pe versanti c) lucrarile de mobilizare a solului si fertilizarea lui.a) Structura si rotatia culturilor – are in vedere :- reducerea pierderilor anuale de sol sub valoarea admisibila ( in medie 6t/ha/an)- realizarea conditiilor pentru rotatia rationala a plantelor

99999

- asigurarea posibilitatilor pentru executarea mecanizata a lucrarilor - obtinerea de recolte mari la un pret cat mai mic. Pe versantii cu pante sub 5% nu se impun restrictii privind structura culturilor.Pe pante mai mare de 5% se recomanda limitarea prasitoarelor. Astfel pe versanti cu pante intre 5-10% culturile prasitoare pot atinge 50%. Pe pante intre 10-15% prasitoarele nu trebuei sa fie mai mult de 40%. Intre 15-20% ating 30%. Pante 20-25% ponderea prasitoarelor trebuie sa fie sub 25%.Observatii: - sortimentul de culturi se alege si in functie de posibilitatile demecanizare a lucrarilor ; astfel , pe versantii mai framantati se prefera paioasele, cai ele cer un volum mai redus de lucrari mecanizare decat prasitoarele,

- Se apreciaza ca cele mai bune conditii pentru plantele de camp se gasesc pe expozitii nordice , unde este mai redusa temperatura si mai ridicata umiditatea solului. Pe expozitii sudice se vor alege plante mai rezistente la seceta.

Rotatia culturilor ( asolamente) creeaza conditii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate. Creeaza o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive. Creeaza prevenirea pagubelor provocate de buruieni , boli si daunatori. Organizarea unui asolament se face pe o perioada macar de 4-6 ani. Ea tine cont de:

- Conditii naturale- Cerintele economico-organizatorice ;- Cerintele agrobiologice ale plantelor.

RECOMANDARI : - Dupa plantele care lasa in sol cantitati mari de elemente

nutritive , cum ar fi leguminoasele , sa urmeze plante mari consumatoare mari de azot si fosfor , cum sunt porumbul , graul , sfecla , floarea soarelui.

- Dupa plante mari consumatoare de apa sa urmeze plante cu un consum mai redus de apa.

- Prin rotatie si succesiunea culturilor in cadrul asolamentului trebuie sa se realizeze si o buna combatere a bolilor si a daunatorilor.

In conditii de irigare se recomanda asolamente de 3-5 ani , cu urmatoarea structura de culturi :

- Porumb 42%- Grau , orz 26%

1010101010

- Sfecla 8% - Soia 8 % - Floarea soarelui 8%- Ierburi perene 8%

Curs 5 30.03.2016b. Nivelarea si modelarea suprafetelor Lucrarile de nivelare pe sole sunt necesare in practica agricola pe terenurile plane , dar sunt obligatorii pe versanti. Pe terenurile in panta se niveleaza toate vadurile , ogasele si ravenele cu adancimi mici , microrelieful cu alunecari micile mameloane de pe teren si se astupa micile depresiuni care colecteaza multa apa.c. Lucrarea solului pe versanti Intodeauna aratul se va practiva numai paralel cu , curbele de nivel. Astfel pepante intre 3%-12% se ara pe directia generala a curbelor de nivel respectiv de-a curmezisul pantei dar cand panta este peste 12 % aratul se face tot mai strict pe curbele de nivel. Avantajul aratului practicat astfel contribuie la reducerea pierderilor de sol cu 50-80% si a pierderilor de apa cu pana la 75%.Masuri de completare a araturilor Dintre lucrarile ce reduc scurgerea si eroziunea si care completeaza raturile , se folosesc:

Subsoloajul care reprezinta scormonirea pamantului la arat sub adancimea la care patrunde plugul , la 35-45cm adancime nu se aplica pe toata suprafata arata ci pe fasii cu ajutorul unui subsolier.

Galeriile-cartita , care se executa cu drenerul foarte eficiente mai ales pe terenurile umede. Nu sunt preferate in zona secetoasa deoarece vara contribuie la sporirea pierderii apei din sol.

Valuri-temporare , care se fac concomitent sau cu executarea araturilor. Dupa aratura se executa cu un plug cu o singura cormana si poarta numele de biloane.

Desfundarea pe fasii a terenului , care se face la 60-70 cm adancime, pe fasii de 5-10 m latime( se fac anual) si aflate la 50-15 m unele de altele , in functie de panta terenului.

Scarificarea ( scormonirea) adanca , se face cu cutite ce patrund la 35-60 cm adancime , pe curba de nivel , la 1,5-5m unul de altul

Aratura in copci , care consta in executarea unor adancituri sau gropite cu ajutorul unui plug ce intra si iese automat din brazda – 10.000-12.000 copci/ha.

1111111111

Semanatul pe versanti - trebuie executat pe aceiasi directie ca si aratul.

Metoda de combatere a eroziunii solului pe terenurile arabile :

SISTEMUL DE AMPLASARE A CULTURILOR PE VERSANTI

Sistem de cultura compact care se practica pe versati pana la panta de 5-12% , fiecare sola aflata pe versant se cultiva cu o singura cultura agricola.

Sistemul de cultura in fasii cand sola se imparte in doua sau mai multefasii pe care se cultiva concomitent doua culturi diferite. Acest sistem se realizeaza de obicei pe pante mai mari de 12% in zone secetoase unde favorizeaza reducerea pierderii de sol de 3-19 ori si sporeste recoltele incepand cu 4-23% fata de sitemul de cultura compact. Se practica o latime a fasiilor de cca. 30-60 cm pe pante intre 5-15% , si de 30-20 cm pe pante intre 15-28%

Sistemul de cultura in benzi tampon care se recomanda in aceleasi conditii ca si cel in fasii , dar in zone mai umede. Benzile tampon se cultiva cu ierburi perene . graminee, leguminoase perene. Au latimi in jur de 4-6 m in treimea superioara a versantului , 6-8 m in treimea din mijloc ,8-10 m in treimea inferioara a versantului. Aceasta latime a ierburilor estecalculata pentru a fi suficientapentru a filtra scurgerea superficiala a apei si a facilita depunerea materialului solid. Durata de viata a benzilor tampon este intre 3-5 ani.

Sistemul de culturi intercalatene ( intre randurile unei prasitoare se seamana o alta cultura). Leguminoasele se pun pe 1 pana la 4 randuri alternand cu un numar egal de randuri de prasitoare( porumb , floarea soarelui) sau uneori se amesteca pe acelasi rand cu prasitoarele. Acest sistem atenueaza defectele erozionale ale prasitoarelor.

Principalele lucrari de intretinere pe un teren arabil cu efect antierozional sunt:

Retinerea zapezii si a apei provenite din topirea ei Aplicarea de ingrasaminte solului ( care pe terenurile erodate

determina o mai buna dezvoltare la o desime mai mare a plantelor pe unitatea de suprafata crescand capacitatea de retinere a apei in sol.

Spargerea crustei solului - care se formeaza dupa ploi sau topirea zapezii , reduce scurgerea superficiala sporind infiltratia apei in sol.

Mulcitul unor culturi – se realizeaza cu paie , tulpini tocate sau alte deseuri agricole care reduc eroziunea provocata de picaturile de ploaie determinand o mai buna dezvoltare a culturilor agricole.

1212121212

Prasitul pe curba de nivel Fixarea solului cu mijloace chimice – se folosesc pasta de hartie ,

latexuri , emulsii si suspensii ,amidon solubilizat care acestea se imprastie sau se stropesc pe suprafata solului consolidand particulele de sol intre ele reducand eroziunea.

Lucrarile de recoltat – se realizeaza pe curba de nivel , in acelasi sens ca si aratul.

Masuri hidroameliorative de combatere a eroziuniisolului pe terenurile arabile

Valurile de pamant - se amplaseaza de obicei pe versanti cu pante de 3-12% si consta din executarea unei coame sau digulete prevazute in amonte cu un sant. Atat santul cat si diguletul se fac cu taluze foarte line , ca se se poata cultiva cu aceeasi cultura agricola ca si restul suprafetei

Agroterasele - sunt lucrari antierozionale ce se realizeaza pe pante mai mari 12-28%. Pentru a se obtine agroterase se formeazabenzi tampon cu o latime de 2m care se inerbeaza artificial sau se lasa sa se inerbeze in mod natural. Anual se intretin culturile.

Masuri si lucrari antierozionale in vii

- Organizarea teritoriului - Masurile agroameliorative si hidroameliorative

a. Organizarea teritoriului fermei viticole

Se pot amplasa vii pe pante intre 12-35% cu orientari sudice , sud-estice , sud-vestice , estice si vestice. Suprafata amenajata cu vie se numeste trup de vie. Unitatea de baza si de lucru in vii este tarlaua , care este combusa din 3-6 parcele. Forma optima a tarlalei este dreptunghiulara , patrata , trapezoidala , cu laturile lungi strict paralele intre ele si amplasate pe linia curbelor de nivel. De obicei lungimea tarlalei este intre 300-700m cu o latimeintre 500-1200m in functie de panta terenului. Perdele de protectie se fac identic ca pe cel arabil , intre tarlale.

b. Masuri agroameliorative in vii - Desfundatul terenului se face in fasii - Sistemul de plantare , pe pante mai mici de 12% se face de-a

curmezisul pantei , iar pe pante de 12-35% pe linia curbelor

1313131313

de nivel , iar pentru pante mai mari de 15-16% sa se amenajeze terase.

- Biloanele – se fac prin lucrarea de intretinere a terenului astfelincat sa rezulte pe randul de butuci un fel de digulete cu o latime de 15-25cm inaltime.

c. Masuri hidroameliorative in vii - parcele de gropi , ce constau in executarea de gropi nu foarte adanci dar dese asezate me unul sau mai multe randuri , pentru preluarea scurgerilor - canale de coasta si de nivel - terase - debusee – canale care preiau apa adusa de pe santuri sau terase.

Masuri si lucrari antierozionale in livezi

Organizarea folosintelor in ferma pomicola se face identic ca si intr-o ferma viticola , cu deosebirea ca in acest caz se accepta si pante nordice si variantele lor.Organizarea teritoriului se face pe baza de tarla compusa din 1-5 parcele de pomi. Dimensiunile tarlalei sunt de la 400-800 m lungime si de 400-200m latime in functie de panta terenului.Asezarea randurilor de pomi sau a arbustilor frcutiferi sa va face paralel cu curbele de nivel. Desfundatul terenului pentru pomi se recomanda a se face in fasii ca si la vie. Se recomanda introducerea benzilor inierbate intre randurile de pomi.

Masurile hidroameliorative in livezii constau in : Valuri de pamant Canale de coasta si nivel Terase , la nevoie chiar si o terasa speciala , individuala , astfel de

terase se face pentru fiecare pom in parte , sub forma unei mici platforme cu raza de 1-1,5m.

Masuri antierozionale pe pajisti

Masuri de organizare a suprafetelor de pajisti o Acestea se impart in sole de pasunat sau in sola de faneata. o Suprafata solei este in jur de 100-150 ha care are de obicei o forma

dreptunghiulara , trapezoidala dar uneori neregulata.o Calendarul de pasunat – prin care se fixeaza parcelele de

pasunat intocmindu-se un plan de pasunat.

1414141414

o Drumurile spre o pasune sunt doua ( de acces) – se numesc hatasuri , de obicei sunt 2 hatasuri , se folosesc alternativ cate 1-2 saptamani , pentru ca iarba lor sa se pastreze si au cel putin 20m latime.

o Perdele de protectie

Masuri agroameliorative utilizate pe pajistio Reinsamantarea - locurilor lipsite de iarba , a zonelor cu ierburi mai

putin valoroase sau pe toata pajistea.o Suprainsamantarea – prin care se insamanteaza covorul de iarba

deja existent pentru al indesi si imbunatati din punct de vedere al vegetatiei. Se prefera sparceta.

o Ingrasarea pasunii – pentru imbunatatirea si indesirea covorului vegetal

o Brazduirile - adica executarea de brazde cu plugul pe pajisti de 3-6 m una de alta , la o adancime de 20-25 cm pe curba de nivel.

o Scarificarea pajistii – care se realizeaza cu un cutit la o adancime de 40-60cm pe curba de nivel sporind astfel provizia de apa a solului si reducand scurgerea superficiala.

o Curatirea si intretinerea pasunii de musuroaie , buruieni , bolovani , etc.contribuie la micsorarea eroziunii solului.

Masurile hidroameliorative pe pajisti sunt : - Valurile de pamant - Canalele de coasta , centura si nivel - Terasele

Curs 7 13.04.2016Metoda de irigatie prin circulatie sau revarsare

Irigatia subterana Irigarea subterana consta in umectarea solului cu ajutorul apei ce circula princonducte ingropate.Tipuri de conducte intalnite :

Drenuri de ceramica atunci cand la irigatie se poate folosi apa uzata , apa iesid pe la rosturi si se ridica in zona radacinilor prn capilaritate

Drenuri cartita , facute cu drenerul , apa se ridica prin capilaritate Conducte din plastic prevazute cu orificii de iesire a apei , laterale sau

in jos

1515151515

Tuburi poroase , cand pot fi folosite ape salcii , care ies prin porii conductei si se deplaseaza in sol mai ales prin evaporarea de pe suprafata conductei.

Conductele subterane au o lungime de aprox 300 m si o panta de 7-15%. Irigatia subterana se foloseste in sere si in rasadnite. Avantaje :

- Un singur udator poate uda usor 10-15 ha/zi - Pentru amenajarea suprafetei nu sunt necesare lucrari de

nivelare - Se foloseste putina energie mecanica sau electrica la hectarul

udat - Terenul nu are nici un fel de limite obligate formate de

canale , ceea ce permite o larga mecanizare a tuturor lucrarilor agricole curente ;

- Solul umectat de jos , nu i se strica structura si in spatiul lui lacunar ramane totdeauna aer.

- Pot fi folosite larg pentru udari o serie de ape uzate ale centrelor populate sau ale unor fabrici , fara murdarirea frunzelor sau fructelor plantelor agricole

Dezavantaje : - Umectarea nu este prea buna si mai ales la suprafata solului - Sunt foarte mari pierderile de apa prin inflitratie - Necesita la amenajarea sistemului de irigatie multe lucrari de

terasamente , munca calificata si o mare precizie in instalareaamenajarii.

La suorafata solului apa ajunge dupa 20-30 ore de udare , daca conductele se gasesc la adancimea medie de 80 cm , motiv pentru care se recomanda sa se unde de 4-5 ori pe saptamana , cu o norma de 60-80 m3/ha pe zi . distanta dintre conductele de udare trebuie sa fie de 1,2-1,5 m. Pentru o udare obtima lungimea conductei se recomanda sa nu depaseasca 130 m.

IRIGATIA PRIN PICURARE Sistem de irigare prin picurare – componente principale

1. Sursa de apa2. Sistemul de filtrare este dimensionat de in functie de calitatea apei si

de suprafata irigata 3. Sistemul de fertilizare – obtional

1616161616

4. Conducte de transport parte fixa ,confectionate din material plastic rigid PVG ( pentru conductele subterane ) sau PVC plastifiat pentru conductele asezate la suprafata ;

5. Conducte de udare ce reprezinta partea activa a instalatiei de irigare prin picurare, sunt confectionate din polietilena si sunt prinse de conductele de transport. Distanta dintre orificiile aflate pe conducta de udare poate fi diferita( 10 cm , 20 cm , 30 cm ). In functie de distanta dintre planta pe rand, distanta dintre conductele de udare pe conductele de transport se poate stabili in functie de distanta dintre randurile de plante.

Materiale folosite la irigarea prin picurarePentru montarea sistemelor de irigare prin picurare se folosesc accesorii sifitinguri , cele mai importante fiind:

- Strat conector cu filet- este piesa de legatura intre teava de apa si instalatia de picurare. Conectorul poate fi cu filet sau cuinel. De obicei start conctorul cu filet se foloseste pentru instalatia de irigare prin picurare tip banda.

- Robinet ( minivalve) – care est piesa de legatura intre teava de apa si instalatia de picurare. Sunt utilizati atat la instalatia de irigare prin picurare de tip banda dar si prentru cea de tip tub. Are avantajul ca poate opri irigarea completa pe un rand.

- Mufa de imbinare tub picurare – se foloseste la imbinarea capetelor tuburilor de picurare. Sunt prevazute cu inel de siguranta ce impiedica desprinderea tuburilor. Se foloseste cand se doreste marirea randului irigat sau atunci cand instalatia este deteriorata din diverse motive.

- Racord 16mm x3/4 cu filet exterior – face legatura intre conducte , benzi de udare

- Teu 16x16x16 – se foloseste la ramificarea tubului de picurare de 16 mm.

- Dopul- care se monteaza la capatul liber al benzii sau a tubului de irigare prin picurare pentru a impiedica curgerea apei. Poate fi cu inel sau cu filet. Cu cat banda este mai intinsa cu atat dopul este mai bine prins , se desface foarte usor permitand golirea benzii de nisip si alte impuritati.

- Garnituri- se folosesc pentru etansarea punctului de legatura dintre teava de apa si conectori sau robinet.

- Filtru cu sita 1717171717

- Picurator - Injector ventouri care este folosit pentru introducerea

fertilizatorilor in instalatia de irigat.- Banda de picurare – In comert se gasesc benzi de picurare

care au o lungime de 3962 metri , diametrul este de 16,1 , distanta dintre picuratori este de 10 cm , o presiune delucru de 0,6 bar.

- Banda de picurare care are 2300 m iar distanta dintre picuratori este de 15 cm , cu o presiune delucru de 1 bar

- Tub de picurare cu diametru de 16 mm – se recomanda utilizarea lui in zonele cu diferente mari de nivel unde sunt necesare lungimi mari de rand.

- Tub de picurare cu o presiune de minim 1 bar si maxim 3 bari ,distanta dintre picuratoare de 33 cm.

Pentru 150 m2 de gradina sunt necesari : - 100 metri liniar banda picurare cu pastila cu diametru de 16

mm , cu distanta dintre picuratoare de 30 cm , 15 metrii liniar tub cu diametrul de 20 mm , 1 bucata de dop cu diametrul de 20 , o bucata de cot cu diametrul de 20 m 10 bucati robineti cu diametrul de 16 mm , 1 regulator de presiune de ¾” , o bucata racord cu diametrul de 20 cu ¾” , 1 buc robinet cu FI= ¾” , 1 bucata unealta de gaurire , 4 buc mufa cu diametrul de 16.

In gradini si parcuri se utilizeaza tevi de picurare ce au un perete gros ce au 0,8-1,1mm. Aceste tevi de picurare se folosesc mai ales la arbusti , arbori mici , pentru o irigare de precizie. Unele tevi de picurare se pot si ingropa.In sere se mai gasesc si ciuperci picuratoare.Ciupercile picuratoare se folosesc mai ales in sere si solarii in special la culturi in ghiveci. O ciuperca care are in jur de 2-3 l/h cuprinde 60-80 cm tub capilar si un tepus cu ghiara cu scurgere libera. O ciuperca care are in jur de 4l/h cu ramificatii duble sau ciuperca de 8l/h cu ramificatie in patru cuprind : 60-80 cm tuburi capilare + tebuse cu labirint .

IRIGAREA PRIN ASPERSIUNEIRIGATIA PRIN ASPERSIUNE IN PARCURI, GRADINI SI

TERENURI DE SPORT Instalatiile de irigatii prin aspersiune pentru gradini , parcuri si terenuri de sport sunt instalatii automatizate de udare cu componente ingropate ,

1818181818

controlate de un minicomputer ce comanda deschiderea si inchiderea secventiala a unor electrovane ( roineti electrici) , care permit trecerea apei ridicarea sub presiune a corpurilor de udare si realizarea udarii. Dupa inchiderea automata a electrovanelor corpurile de udare intra la loc inpamant pana la urmatoarea udare ramanand ascunse vederii. Cele mai folosite marci sunt : Hunter, Irritrol , Toro si Rainbird.Sistem automat de irigatie cu aspersoare de tip rotor pentru suprafete mari Aspersoarele cu rotor sunt aspersoare pop-up care ies din pamant din cauza presiunii apei , si au raza de udare de la 5 metri in sus , unghiuri reglabile eleputand iriga sub forma de cerc.Sistem automat de irigatii cu aspersoare de tio spray pentru suprafete mici sau inguste Aspersoarele Spray sunt aspersoare pop-up dar au raza de udare intre 1,5m-5,5m . Aspersoarele hunter – se pot folosi la spatii mari cu raze intre 5,2-14,3m. Hunter 25 ultra – cu raza intre 13,7m-21,3m. Hunter PGP – raza de stropire intre 17-29m.Aspersorul Rain Bird- este folosit pentru peluze , terenuri sportive sila terenurile de golf. Raza de stropire este intre 17-29m. RainBird seria 3500- stropeste cu un jet de apa avand consumul de apa pe minut scazut facandu-se economie. Raza de stropire este intre 17-29m. Aspersor Toro – se aplica la spatii rezidentiale sau comerciale. Raza de udare este intre 6,1-10,7m. Aspersorul Irritrol – care asigura cel mai inalt nivel de flexibilitate , durabilitate pentru zonele rezidentiale si comerciale. Are un capac robust rezistent la calcare. Este sngurul aspersor care are o ridicare de 12 cm si o raza de stropire de 15m. Aspersorul multifunctional cu 8 duze diferite – adica sunt 8 metode de reglare la duze. Filtrele de apa – este indispensabil sistemului de stropit si are rolul de a opri si a indeparta impuritatile din apa destinata stropirii. Sunt construite de obicei din polipropilena intarita cu fibra de sticla. Contin si plase de filtrare din otel. Caracteristici : - rezistente la coroziune , intretinerea este usoara deoarece cartusul cu plasa de filtrare se poate scoate si curata usor. Capacitate mare de filtrare . se gasesc la dimensiuni de ¾” -4” .

1919191919

Electrovalvele – sunt robineti electrici care la un impuls permit trecere apei prin el. Sunt invizibile pe teren deobicei sunt montate in boxe. Au posibilitatea de reglare a debitului pentru adaptarea la cerinte. Fitinguri canelate din polietilena – sunt destinate imbinarii tuburilor ce transporta apa pentru stropit. Valoarea maxima a presiunii lor este de 3,2 bari.Fitinguri cu olandez – prin fitingurile cu olandez se realizeaza distributia apei in electrovalve. Au ca efect accelerarea si simplificarea procesului de montaj.Prize de apa – ex robinetul de gradina cu , cutie. Este cea mai simpla solutiedaca pe teren avem nevoie de un punct de alimentare cu apa. Are forma unuicaminrotund , complet inchis , are incorporat din fabricatie un robinet cu un racord de ¾” pe filet interior. Conector de apa – care este tot un punct de alimentare cu apa pe teren darodata cu introducerea cheii apa incepe sa curga , ea se opreste la scoaterea cheii. Presiunea maxima este de 3,5 bari. Pompa electrica – este destinata in locurile unde este energie electrica , se utilizeaza de obicei la case pentru irigare si uz casnic. Programatoarele – care au rolul de a porni respectiv de a opri sistemul de irigat la intervale de timp prestabilite.Senzori de ploaie – care este un aparat ce ne ajuta sa nu iriosim apa pentruirigare. Contine o sonda cu o sensibilitate reglabila . acest aparat este setat ca pe timp de ploaie sa blocheze irigarea si se poate seta la cati milimetrii de precipitaie sa se intample aceasta si pentru cat timp sa fie blocat. ASPERSIUNEA CLASICA

Curs 8

SALINIZAREA SOLURILOR

2020202020

Salinizare reprezinta acumularea in sol a sarurilor solubile in apa. Aceste soluri iclud K,Mg,Ca,Cl si SO4 CO3 , HCO3 , Na acestea se dizolva si sunt trasportate impreuna cu apa. Atunci cand apa se evapora sarurile raman.

a Salinizare primara- care presupune cumulul de saruri prin procese natural datorita cantitatii mari de saruri a solului de origine si al apei subterane.

b Salinizare secundara – datorita interventiilor umane. Ex: metode de irigare , de drenaj insufficient.

Acumularea de saruri e una dintre principalele amenintari fiziologice pentru ecosistem.

Efectele salinizarii:

Salinizarea afecteaza negativ dezvotarea plantelor prin limitarea asimilarii de substante nutritive si prin diminuarea calitatii apei disponibila pentru plante. Acest lucru afecteaza metabolismul organismelor din sol determinand o fertilitate extrem de scazuta a solului . De asemenea salinitatea provoaca uscarea plantelor ca urmarea cresterii presiunii osmotice precum si a efectelor toxice ale sarurilor.

Provoaca distrugerea structurii solului care din cauza lipsei de oxigennu poate intretine nici dezvoltarea plantelor si implicit nici cresterea animalelor.

Creste impermeabilitatea straturilor de adancime ale solurilor facand imposibila utlilizarea terenului pentru cultivare.

Factorii naturali ce provoaca salinizarea :

- Evenimente geologice care pot creste concentratia de saruri din apele subterane si prin urmare din soluri.

- Infiltrarea apelor subterane in zone aflate sub nivelul marii , respectiv microdepresiuni fara scurgere sau cu un grad redus de scurgere.

- Ape care se revarsa din substraturi geologice care elibereaza cantitati mari desaruri.

- Actiunea vantului care in zonele costiere poate deplasa cantitati moderate de saruri in interiorul teritoriului.

- Clima ( in special in zonele aride )- Gradul de acoperire a terenului cu vegetatie.- Topografia locului ( panta , lungime)

Factorii antropici ai salinizarii :

- Irigarea cu ape bogate in saruri - Ridicarea panzei freatice din cauza activitatilor neadecvate ( infiltratiile

provenite de la canale si rezervoare necaptusite , distributia neuniforma a apei pentru irigatii , sistemele pentru drenaj neadecvate etc.)

- Utilizarea apelor reziduale bogate in saruri pentru irigatie. 2121212121

- Contaminarea solurilor cu produse industriale secundare ( ce contin saruri).

Salinizarea este una dintre cele mai raspandite procese de degradare ale solului. InEuropa solurile afectate de saruri exista in general in Ungaria ,Romania , Grecia , Italia , Insula iberica. In tarile nordice indepartarea ghetii de pe sosele cu ajutorul sarurilor poate conduce la o salinizare a terenurilor ( dar izolata) . Salinizarea afecteaza in U.E. aprox. 3 milioane de hectare. Aceasta este principala cauza a desertificarii.

Clasificarea solurilor saline in functie de continutul de saruri solubile :

- Sol slab salinizat ( 0,1-0,25% saruri ) - Sol moderat salinizat (0,26-0,6% saruri)- Sol puternic salinizat (0,61-1%saruri)- Sol foarte puternic salinizat (>1 %saruri )

Lucrari de ameliorare : cele mai importante lucrari de ameliorare a tereurilor ameliorate sunt :

- Spalarea solului de saruri- Drenarea apei freatice salinizate- Ameliorarea saraturilor prin aplicarea de amendamente

a Spalarea solului – se face cu apa dulce aplicata prin aspersiune sau inundare. Norma de spalare variaza in functie de continutul de saruri din sol , de textura si de adancimea apei freatice. Cantitatea de apa necesara estimata este cam de 1200-1500 m3/ha repartizata in 1-6 udari. Spalarea se face toamna si la inceputul iernii ( atunci nivelul apei freatice este cel mai coborat ). Inainte de spalare solul trebuie arat adanc , grapat si bine nivelat pentru a se asigura o drenare buna si uniforma a apei.

b Drenarea apei freatice – este operatia de coborare a nivelului freatic si se aplica in cazul solurilor saline a caror saraturare s-a produs prin ascensiunea apei subterane mineralizate. Drenajul se realizeaza cu ajutorul unor canale deschise sau inchise numite drenuri. In cazul in care salinizarea este produsa prin inundarea terenurilor cu ape salinizate se executa diguri sau canale pentru preluarea si dirijarea apelor catre raurile colectoare.

c Aplicarea de amendamente – amendamentele sunt substante chimice naturale sau industriale care incorporate in sol produc anumite transformari ale sarurilor solubile. Amendarea solurilor se realzieaza cu ajutorul : gipsului , calcarului , sulfului , sau a folosirii unor deseuri industriale. Gipsul- este amendamentul cel mai folosit, si cantitatea de gips necesara se stabileste in functie de continutul de sodiu si de textura solului. Astfel pentru un sol cu textura usoara ( nisipoasa) se folosesc 1-8 tone gips/ha. Pentru textura mijlocie se folosesc 5-9 tone/ha , iar pentru textura grea 7-10 tone/ha. Amendamentele naturale sunt ingrasamintele organice ( gunoiul de grajd se recomanda 30-50 t/ha) ,ingrasaminte minerale( azotul de amoniu se aplica in jur de 300kg/ha , sulfatul de amoniu 35-45 kg/ha) .

2222222222

d Impadurirea terenurilor saraturate - pentru impadurirea terenurilor saraturate se folosesc : arbori recomandati sunt : artarul , dudul , pinul , plopul alb , salcioara , castanul necomestibil , salcamul japonez , ulmul si zarzarul. Ca arbusti : caprifoiul , catina rosie si alba. Pregatirea terenurilor pentru efectuarea plantatiilor pe terenuri saraturate trebuie sa se faca prin desfundarea adanca a solului pe toata suprafata si in fasii. Se recomanda plantarea in gropi cam de 40x40x40 cm cu introducerea in aceste gropi a ingrasamintelor minerale sau organice. Se recomanda introducerea in gropa sia unei cantitati de pamant cu concentratie mare de humus.in general numarulde puieti la hectar este in jur de 2500-6700.

NOTIUNI DE HIDROLOGIE

Hidrologia este stiinta ce studiaza originea , distributia si caracteristicile apelor terestre avand ca obiect general studiul ciclului apei in natura. Hidrologia este divizata in 2 mari domenii :

- Hidrologia uscatului sau hidrologia continentala - Hidrologia marilor si oceanelor

Hidrologia uscatului sau continentala

1 Hidrogeologia - se ocupa cu cercetarea apelor subterane in scopul cunoasterii modalitatilor de formare a straturilor acvifere a izvoarelor a caracteristicilor lor a circulatiei apelor subterane, a proprietatilor hidrogeologice ale rocilor.

2 Potamologia- este studiul hidrologic al apelor curgatoare de suprafata .3 Limologia – studiaza geneza , evolutia si proprietatile unitatilor acvatice

stataoare naturale sau artificiale.4 Telmatologia – studiaza d.p.d.v. hidrologic mlastinile5 Glaciologia – studiazaraspandirea zapezilor permanente si a ghetarilor ,

geneza si miscarea lor , tipurile de ghetari. 6 Hidrologia interfluviilor – se referea la studiul hidrologic al bazinelor

hidrografice.

Hidrogeologia este impartita in 3 subdiviziuni :

- Hidrogeologia generala - Dinamica apelor subterane - Hidrogeologia aplicata

Volumul de ape subterane dulci este in jur de 8,467 milione de km3, ce corespunde acviferelor situate pana la cca 200m adancime. Pana la 2000m adancime acviferele au o capacitate de 24 de miloane de km 3 , iar pana la 5000 m adancime avem 60 milioande de km 3 de apa subterana. Din atmosfera pana in aduncurile structurilor geologice apa se purifica si devine apa subterana. Principala sursa a apelor

2323232323

subterane sunt precipitatiile generale de vaporii de apa din atmosfera . o alta sursa de apa subterana mai provine din condensarea vaporior rezultati din procesele fizicochimice din adancime. Umiditatea contribuie la alimentarea acviferelor prin condensare si infiltrare. Se estimeaza ca un procent de 15-20% se transforma in apasubterana. Scurgerea de suprafata se datoreaza deplasarii gravitationale pe suprafata topografica a acelei parti din apele meteorice ce nu a fost supusa infiltrarii, evapotranspiratiei sau a retentiei superficiale a bazinului hidrografic.

Factorii ce determina cantitativ scurgerea de suprafata : caracteristicile precipitatiilor , caracteristicile solului ,caracteristicile formatiunilor geologice.

Scurgerea hipodermica – reprezinta o parte din inflitratie ce circula cvasi-orizontal in zona de aerare. Marimea debitului scurgerii depinde de nivelul hidrostatic.

Scurgerea subterana – apare atunci cand zona de aerare are o umiditate suficienta pentru a permite unei parti din apa infiltrata sa alimeteze acviferele freatice.

In zona nesaturata avem apa si aer, apa din aceasta zona a solului este folosita de plante .

In zona saturata golurile din sol sunt complet umplute cu apa.

Curs 9 27.04.2016 Directia si viteza miscarii apelor subterane sunt determinate de caracteristicile acviferelor si a straturilor impermeabile din pamanat. Miscarea apelor subterane depinde de permeabilitatea si porozitatea adica de volumul golurilor din materialul rocilor de la suprafata. Daca roca permite apei sa se deplaseze relativ usor prin ea atunci apa subterana poate strabatedistante semnificative intr-un interval de ordinul zilelor. Daca apa subterana se misca prin rocifoarte greu permeabile amplasate mai ales in acvuferele deadancime aceasta are nevoie de mii de ani sa revina la suprafata. Apele de suparafata si cele subterane circula in 2 domenii spatii distince in bazinul de receptie al cursului de apa. Bazinul hidrografic este domeniul de suparafata care dreneaza toata scurgerea de suprafata in talvegul sau in albia unui singur curs de apa principal. Bazinul hidrogeologic este domeniul subteran in care apele subterane curg catre acelasi curs de apa sau lac sau o linie de izvoare. Alimentarea hidrostructurilor se face in principal prin inflitrarea precipitatiilor in zonele formatiunilor permeabile sau prin drenajul cursurilor de suprafata.

2424242424

Morfologia bazinului hidrografic si caracteristicile suprafetei acestuia adica gradul de impadurire, constitutia litologica, determina caracteristicile hidrologice ale cursurilor de apa si intensitatea infiltratiei ce alimenteaza acviferele. Pantele mari si caracterul impermeabil al formatiunilor acoperitoare determina variabilitate mare a debitelor retelei hidrografice, caracterul sezonier al cursurilor de apa si alimentarea redusa a hidrostructurilor. Pantele reduse ale suprafetei topografice , permeabilitatea mare a formatiunilor acoperitoare determina cresterea infiltrarii precipitatiilor , reducerea variabilitatii debitelor si favorizeaza alimentarea hidrostructurilor.Distributia in adancime a apelor infiltrate din precipitatii sau a celor drenate din reteaua hidrografica este conditionata de structura geologica a formatiunilor. Apele de suprafata si cele subterane se separa in bazinul de receptie dar au legaturi permanente prin care se regleaza bilantul global al resurselor de apa si calitatea acestora. Relatiile intre apele subterane si cele de suprafata sunt permanente , au o dinamica activa in special pentru acviferele aflate la mica adancime. Efectul relatiei hidrodinamice intre apele subterane si cele de suprafata apare vizibil in :

- Variabilitatea debitelor retelei hidrografice- Calitatea apelor subterane.

Raurile alimentate din subteran au un caracter permanent si o variabilitate redusa a debitului , in timp ce raurile fara alimentare din subteran au o variabilitate mare a debitului si au un caracter sezonier. Evaluarea cantitativa a contributiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apa se face cu ajutorul hidrografului debitelor a scurgerii totale. Metodologia de separare a scurgerii subterane din scurgerea totala se bazeaza pe relatia intre evolutia nivelului apei in rau si a nivelului apei in acviferul care il alimenteaza. Cu cat cota nivelului apei in acvifer este mai mare in raport cu cota nivelului apei in rau , alimentarea raului din acvifer este mai importanta. Pentru evaluarea contributiei acviferelor la alimentarea cursurilor de apa se utilizeaza si diferenta dintre calitatea apelor de suprafata si calitatea apelor subterane. Bilantul hidrogeologic al unui acvifer avand o structura complexa este recomandat ca in prealabil sa se cunoasca bilantul global al bazinului de receptie in care este cuprinsa hidrostructura sau acviferul aflate in legatura dinamica cu apele de suprafata.

2525252525

Obs. Deplasarea apei subterane in terenurile nesaturate se face cu atat mai usor cu cat gradulde saturatie este mai mare. Dupa saturare deplasarea apeisubterane este favorizata de cresterea dimensiunii golurilor, reducerea vascozitatii si cresterea greutatii specifice. Conductivitatea hidraulica este parametrul care sintetizeza caracteristicile deplasarii apei subterane prin intermediul valorii vitezei de deplasare al apei in conditii hidrodinamice standard.Domeniul de variatie a conductivitatii hidraulice este foarte mare. Variaza de la 1000m/zi pentru bolovanisuri , pietrisuri si poate ajunge la valori foarte mici de 0,001m/zi daca intalneste argile si marne. Autoepurarea apei subterane se face prin sorbtie, dezintegrare radioactiva, precipitare chimica, degradare biologica etc. Substantele dizolvate in apa sunt fixate fizic prin sorbtie de granulele minerale ale terenurilor in care sunt acumulate acviferele fixate chimic de carbonul organic din apa , precipitate in reactie cu diversi compusi din apa , degradate biotic sau abiotic. Nivelul Piezometric - este nivelulpana la care se poate ridica apa

subterana captiva , ce se afla sub actiunea presiunii hidrostatice atunci cand are loc egalizarea acestora cu presiunea atmosferica ( de exemplu cuprilejul unor foraje). Daca nivelul piezometric e ridicat apele subterane tasnesc deasupra solului.

Hidrostructura – este spatiul geologic in care se produce curgerea apelor subterane fiind constituita dintr-un ansamblu finit de terenuri ce se diferentiaza dupa caracteristicile geologice ( varsta , structura , litologie) si comportamentul lor in raport cu apa ( permeabile , impermeabile ) conectate printr-o legatura hidraulica permanenta.

Acviferul este partea saturata cu apa a unei formatiuni permeabile suficient de conductoare pentru a permite curgerea semnificativa a unui curent acvifer si captarea profitabila a apei subterane.

Energia de care dispune apa subterana pentru curgerea DH este egala cu diferenta dintre energia cu care intra in hidrostructura H0 si cea care iese Hf. Aceasta energie ( semai numeste si energie potentiala a apei subterane.Domeniul de variatie a porozitatii variaza de la 0,1% ( pentru roci granite fisurate) si poate ajunge pana la 25% pentru nisipuri si pietrisuri. Deplasarea apei subterane depinde nu numai de proportia golurilor ci si de forma si dimensiunea acestor goluri. Permeabilitatea este dependenta de structura minerala de forma si dimensiunea golurilor prin care se pot deplasa fluidele sise exprima prin intermediul coeficientului de permeabilitate KP. Valoarea coeficientului de permeabilitate pentru terenurile granulare este

2626262626

proportionala cu patratul diametrului mediu al granulelor din care este constituit. Cea mai mica valoare a lui Kp este de 0,001 darcy ( pentru agrila ) si de 1000 darcy ( petru pietris bine sortat).

MASURAREA VITEZEI APEI Masurarea vitezei apei pe rauri se poate face cu ajutorul moristei hidrometrice cu ajutorul flotoarelor , pendulului hidraulic , tubului Pitot. Miscarea apei in rauri sau pe alte cursuri de apa este in general neuniforma dar pentru intervale mici de timp si pe sectoare de lungime limitata , miscarea poate fi considerata uniforma.

DISTRIBUTIA VITEZEI APEI Viteza maxima se gaseste la 0,2 x h Viteza medie se gaseste la 0,6-0,5 x h Viteza minima 5-10 cm deasupra fundului albiei , fundului canalului.h- adancimea apei.

a) Masurarea vitezei apei cu ajutorul moristei hidrometrice- morisca hidrometrica este un instrument consacrat pentru masurarea cu precizie a vitezei apei , ea transforma prin intermediul palelor unei elicemiscarea de translatie a masei de apa intr-o miscare de rotatie a axului pe care este prinsa elicea astfel incat intre viteza curentului de apa si turatia motorului moristii este urmatoarea relatie : V= a x n + b , unde a,b- parametrii elicei , n- numarul de rotatii intr-o secunda ale rotorului moristii.

b) Determinarea vitezei apei cu ajutorul flotoarelor – flotoarele sunt corpuri care plutesc putand fi confectionate din diferite materiale care permit obtinerea unor obiecte cu greutatea specifica mai mica decat a apei. Cu ajutorul flotoarelor se poate determina fie viteza de suprafata cand se folosesc flotoare de suprafata. Iar pentru masurarea vitezei medii a apei se folosesc flotoare lestate ( adica sunt cumplute cu nisip, lest etc. Adica au greutate mai mare). Mod de lucru pentru det vitezei apei :

1) se alege un tronson de rau a carui lungime se determina cu ajutorul ruletei

2) se pune un flotor si se cronometreaza . v=(L/t) x K

K- coeficient de corectie care are valori cuprinse intre 0,8 pentru cursuri de rauri si de 0,6 pentru canale.

2727272727

Apl: Sa se determine viteza de suprafata a apei intr-un canal de irigatii stiind ca lungimea lui este de 72m , timpul cronometrat T1=78 sec , T2= 81 , T3=82 sec.V1= 0,55 , V2=0,53 , V3=0,52 , Vmedie= V1+V2+V3 / 3 = 0,53 M/S

C11. 18.05.2016 IF

Irigatiile hidroponice

Cultivarea plantelor pe medii apoase artificial, cu acelasi continut de mutrienti precum solul poarta denumirea de “hidroponic”. Plantele pot fi crescute cu radacinile doar in solutia nutritiva sau intr-un mediu inert precum perlitul , vata minerala , bile de argila, fibre de cocos.

Tipuri de sisteme hidroponice

1. Sistemul Wick care consta in urmatoarele caracteristici : rasadurile sunt plantate intr-un mediu inert ( vata minerala , fibre de cocos , bile de argila) iar sub recipientul cu plante este un rezervor cu apa cu nutrienti. Conexiunea dintre cele doua se face prin doua sau mai multe fitiluri de material absorbant care asigura circulatia apei cu nutrienti la plantute. Apa din rezervor este aerata , oxigenata.

2. Sistemul de cultura pe apa – este unul foarte simplu , in care plantele sunt expuse direct solutiei cu nutrienti. Se folosesc pompe de apa pentru a mentine circulatia oxigenului in solutie. Acesta este sistemul perfect pentru plantele cu o rata de crestere rapida si care au nevoie de multa apa.

3. Sistemul aeroponic este unul mai complex si de inalta tehnologie deoarece in acesta plantele sunt suspendate deasupra unor stropitoare care creeaza o ceata cu solutia de nutrienti direct la radacinile plantelor. Aceste stropitori asigura udarea radacinilor odata la cateva minute.

4. Sistem prin picurare ( drip) – este cel mai utilizat in intreaga lume. In acest sistem plantele , sunt introdu-se intr-un mediu inert , iar cu ajutorul unei pompe de apa , solutia cu nutrienti ajunge de la rezervor direct la plantute. Excesul de

2828282828

apa se scurge inapoi in rezervor , este recirculat si oxigenat si apoi trimis din nou spre plante. Prin intermediul acestui sistem pot creste mai multe tipuri de plantede odata.

5. Sistemul de inundare di drenare ( ebb and flow) ce utilizeaza o tava de crestere si un rezervor care este plin cu solutie cu nutrienti. O pompa de apa inunda periodic tava de crestere cu solutia cu nutrienti care apoi se scurge incet inapoi in rezervor. Astfel plantele primesc infuzii regulate cu nutrienti , fara a avea nevoie de o oxigenare suplimentara. Plantele stau in vata bazaltica sau pietris deoarece plantele nu necesita scufundare, dar pentru cele care au nevoie de umezeala mai mare se recomanda fibrele de cocos.

6. Sistemul pe film nutritiv (NFT)- prin acesta se asigura constant un flux de solutie cu nutrienti direct la radacinile plantelor. Acesta foloseste pompa de apa 24h. In plus, plantele nu sunt tinute in niciun mediu inert, acestea sunt tinute in niste cosulete de plastic.

Cam de pe 2,1ha se pot recolta anual 24 m3 de peste si 34m3 de peste.

Avantajele sistemului hidroponic

1. Sistemul hidroponic poate fi instalat oriunde , nu depinde de tipul de sol , nu ia in consideratie daca solul e bogat , acid sau prea umed , etc.

2. Economie de apa – deoarece apa este recirculata, evaporarea este mica, si pierderea apei in sol inexistenta.

3. In sistemul hidroponic plantele primesc ioni asimilabili direct ( nu mai este necesara descompunerea materiei organice , ca in cazul culturilor pe sol.). In acest fel plantele se concentreaza doar pe absorbtie si crestere.

4. Dispar toate bolile si daunatorii inclusiv buruienile.5. Consum redus de pesticide; consumul de erbicide este egal cu 0.6. In sol plantele pierd multa energie in dezvoltarea radacinior pentru a

gasi nutrienti, in sistemul hidroponic radacinile primesc constant solutie cu nutrienti astfel planta se poate concentra pe dezvoltarea frunzelor , florilor si fructelor; spatiul este folosit foarte eficient si implicit creste productia. Spre deosebire de sol , oxigenarea adecvata a radacinilor plantelor se face mult mai usor in acest sistem hidroponic.

7. Plantele in cazul irigarii hidroponice rodesc mai repede decat in sol.

DEZAVANTAJE

1. electricitatea pentru functionarea pompelor.2. Intretinerea/mentenata echipamentelor este costisitoare ( deoarece

au foarte multi senzori )3. Hrana pestilor4. Nu se pot cultiva toate legumele.5. Nu este foarte ieftina.

2929292929

NOTIUNI DE HIDROSTATICA

1. Densitatea – este egala cu raportul dintre masa si volum. Unitatea de masura este kg/m3 , volumul se masoara in litrii , 1l= 1dm3. Densitatea apei : 1000kg/m3 = 1g/cm3

2. Presiunea – este egala cu raportul dintre marimea fortei (F) si suprafata pe care aceasta actioneaza (S). Unitatea de masura = Pa(Pascal).

3. Presiunea hidrostatica a unei coloane de fluid ( lichid sau gaz) de densitatea ro si inaltime h. Pentru a studia comportarea fluidelor se utilizeaza un model fizic numit fluidul ideal ( adica este incompresibil si nu are vascozitate). Presiunea hirostatica reprezinta presiunea exercitata in interiorul unui lichid aflat in echilibru in camp gravitational. Suprafata libera a unui lichid aflat in echilibru se orienteaza astfel incat sa fie perpendiculara pe rezultanta fortelor. Cea pe orizontala este forta de inertie , iar cea care merge in jos e forta de greutate.Presiunea din interiorul unui lichid are urmatoarea formula P= ro*g*h unde ro-densitatea , g-greutatea , h-inaltimea corpului .Presiunea hidrostatica este independeta de forma vasului in care se afla lichidul. Presiunea hidrostatica este aceeasi in toate punctele aflate la aceeasi adancime in lichid.

4. Centrul de masa – este definit drept punctulunde se aplicca rezultanta greutatii punctelor materiale din care este format un corp. El coincide cu centrul de simetrie pentru corpurile simetrice.

5. Barometrul sau Tubul lui Toricelli – este un tub inchis la un capat care este umplut cu mercur dupa care este intors. Tubul lui Toricelli ajuta la determinarea presiunii. 1 atm = 101292,8 Pa.Un tor – ste o unitata tolerata egala cu presiunea unei coloane de mercur avand inaltimea de 760mm ( 0,76m) ce echilibreaza presiunea coloanei de aer care apasa in dreapta tubului.

6. Atmosfera tehnica – at At=kgf/cm2 = 9,8/(10-2)2 Pa = 98000Pa =0,967 atm

7. Legea lui Pascal – presiunea hidrostatica intr-un punct din interiorul unui lichidse exercita uniform din toate directiile.

8. Legea lui Arhimedie – reprezinta rezultanta fortelor exercitate asupra corpului cufundat in fluid , numita forta arhimedica , este egala si de sens opus cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.

9. F=F2-F1=(p2-p1)*S= ro*g(h2-h1)*S= ro*g*h*S=G10. Densimetrul – un corp introdus intr-un lichid este supus actiunii a doua forte :

greutatea sa G si forta arhimedica FA. Din conditia de egalitate a celor doua forte rezulta ca densitatea lichidului este invers proportionala cu adancimea xla care se scufunda densimetrul in lichid: G=mc*g

3030303030

Daca se cunoaste inaltimea densimetrului si densitatea corpului , de poate indica pe scala direct densitatea lichidului.

11. Puterea unei turbine- prin care trece un debit de apa D=10m3/s si are o cadere h= 5 m p=?. Se demonstreaza ca puterea este egala cu debitul ori presiunea hidrostatica . iar puterea este egala cu lucru mecanic/ timp. Lucru mecani=G*h , V- volumul.

12. P=L/t=mgh/t=(V/t)*ro*g*h=Dp.

3131313131