contabilitatea efectelor comerciale

CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE DE CONTABILITATE

Contabilitatea ca activitate practică este foarte veche, începuturile ei se

pierd în negura vremurilor. Astfel, documentele arheologice dovedesc că ţinerea

registrelor şi mai ales aconturilor este tot atât de veche ca şi aceea a primelor

începuturi de activitate productivă şi de schimb. Primele urme scrise, au rămas

de la triburile de arieni şi Indii, care s-au extins ulterior în Africa şi Europa.

Dintre elementele care au premers apariţia contabilităţii pot fi amintite:

apariţia unui surplus de produse destinat schimbului, apariţia neguţătorilor care

concentrau în magaziile lor diferite feluri de produse; apariţia unui echivalent

general ca instrument de măsură a valorii şi ca instrument de schimb - moneda.

Moneda metalică şi apoi cea de hârtie, la care s-au adăugat alte instrumente de

plată: cambiile, cecurile, viramentele, scrisorile de credit, au contribuit în mod

considerabil, la intensificarea schimbului şi la folosirea pe scară largă a

însemnărilor contabile. Cele mai vechi însemnări contabile au fost descoperite la

Suşa, în Persia, pe tăbliţe de lut ars, cu o vechime de peste 5.000 ani şi cele peste

30.000 tăbliţe de lut ars descoperite la Teloch în Caldeea. Evoluţia însemnărilor

contabile a fost ascendentă pe măsura evoluţiei societăţii şi a descoperirii altor

materiale de scris, cum au fost: utilizarea frunzelor de papirus în Egipt, mai

târziu hârtia începând din secolul al VII-lea, iar apoi descoperirea tiparului

(1450).

Apariţia tiparului a constituit momentul revoluţionar în evoluţia

contabilităţii acesta dând posibilitatea generalizării practicii contabile şi a

conceptelor - teoretice fundamentale, deci, apariţia contabilităţii ca ştiinţă.

1

Acest moment a fost marcat de apariţia în anul 1494, la Veneţia, în Italia,

a primei cărţi - de contabilitate, autor Luca Paciolo.

Studierea contabilităţii ai ştiinţă presupune şi studierea pe bază de

documente a originii şi studiilor de dezvoltare a acesteia, de la primele

însemnări contabile şi până la contabilitatea actuală. Astfel, studiind trecutul ei

se constată, că în toate orânduirile sociale s-a simţit nevoia folosirii contabilităţii

pentru a evidenţia, sistematiza, controla, analiza şi interpreta fenomene legate de

activitatea economică a societăţii omeneşti, devenind indispensabilă pentru

întreprindere, ca tutelară de patrimoniu. Aprecieri în aceasta privinţă au făcut nu

numai specialiştii în domeniu, ci şi oamenii de diferite preocupări, care au reuşit

s-o înţeleagă. Astfel, Goethe, mare poet şi gânditor, aprecia într-una din operele

sale „ea (contabilitatea) este una din cele mai sublime creaţiuni ale genului

uman... fiind o oglindă a trecutului şi o călăuză a viitorului.

Sombart Wcmcr, cercetând rolul pe care l-a avut contabilitatea pentru

progresul omenirii, sublinia că prin ea se desăvârşesc normele de conducere ale

întreprinderii, deoarece „ordinea şi claritatea în afaceri măresc gustul de a

economisi, de a câştiga... ea s-a născut din aceeaşi gândire, ca sistemele lui

Galileu sau Newton, ca teoriile fizicii si chimiei moderne... prin ea sistemul

economic capitalist şi-a putut realiza ideea de câştig şi de economicitate sau

raţionalism economic”.

Astăzi, prin mecanizarea şi automatizarea lucrărilor de contabilitate,

tehnica contabilă a ajuns în unele ţări la un înalt nivel de perfecţionare. „Tehnica

contabilă îşi depăşeşte azi rolul său stabilit de secole, care era acela de a produse

documente de închidere a unei perioade de gestiune, cu care ea a fost identificată

timp îndelungat. Ea a devenit actualmente o tehnică largă de culegere şi tratare a

informaţiei care a ştiut să se detaşeze de contemplarea simplă a trecutului si

care, se străduieşte datorită metodelor ştiinţifice să cuprindă evoluţia viitoare a

activităţii economice.”

2

Caracterul dinamic al sistemului tip producţie şi comercial din

întreprindere imprimă aceeaşi trăsătură şi sistemului contabil care îl reflectă. În

această analogie, contabilitatea este concepută ca un sistem global al unei

întreprinderi, care intră în relaţii cu mediul înconjurător, primind informaţii din

afară pe care le transmite conducerii pentru a interveni şi a lua deciziile necesare

reglării activităţii întreprinderii. Astfel, contabilitatea poate deveni mijlocul de

informare operativă, dinamică asupra desfăşurării proceselor economice din

întreprindere, instrumentul de analiză, coordonare şi control al activităţii

economico – financiare pentru cunoaşterea precisă a pulsului economic în

scopul luării deciziilor optime.

Riscurile la care este supusă întreprinderea în condiţiile economiei de

piaţă face indispensabilă informaţia contabilă. Se poale aprecia că astăzi,

contabilitatea este pentru întreprindere, ceea ce sunt aerul şi apa pentru viată.

Cunoştinţele de contabilitate trebuiesc posedate nu numai de către organizatorul

şi conducătorul contabilităţii ci şi de către cei care administrează si răspund de

patrimoniul unei întreprinderi. Această afirmaţie este sprijinită şi de argumente

istorice. De exemplu, în Egiptul antic contabilitatea era considerată atât de

necesară încât se învăţa în toate şcolile, iar contabilii puteau deveni în timp

sacerdoţi, generali, guvernatori. Egiptologul Champollion arăta că „toţi

funcţionarii statului făceau parte din corporaţia contabililor. Contabilii regali

aveau în seama lor întreaga administraţie”, iar la greci, după cuvintele oratorului

atenian Eschine „un om poate primi coroana numai după ce a dat socoteală de

administraţia încredinţată.”

Se cuvine să subliniem importanţa pe care o are astăzi contabilitatea

pentru cunoaşterea situaţiei şi conducerea activităţii economice, precum şi locul

important pe care trebuie să-1 ocupe contabilitatea în pregătirea specialiştilor din

domeniul economic.

În fine, contabilitatea are prin natura sa calitatea de a fi o ştiinţă

fundamentală şi aplicativă, teorie şi practică, ştiinţă şi tehnică. Ea posedă în

3

acelaşi timp două particularităţi caracteristice oricărei discipline ştiinţifice, de a

fi permanentă şi universală. Este permanentă în sensul că se bazează pe o serie

de legi proprii care au călăuzit-o întotdeauna şi care vor rămâne valabile atât

timp cât vor exista condiţiile care au generat-o, respectiv, producţia şi schimbul

de bunuri. Este universală prin faptul ca a apărut şi se conduce pe baza aceloraşi

legi şi principii peste tot, oriunde s-ar folosi.

Legităţile proprii, respectiv, principiile contabilităţii: dubla reprezentare a

patrimoniului şi dubla înregistrare a operaţiunilor economice se aplică în orice

tip de întreprindere, indiferent de orânduirea socială, cu adaptarea lor la

rezolvarea problemelor concrete ale etapei istorice respective, în etapa de

tranziţie a României la economia de piaţă, profundele reforme economice cu

care se confruntă, face necesară o reformă a sistemului contabil în majoritatea

resorturilor sale, care vor consta în adoptarea principiilor contabilităţii la noile

condiţii.

Faptul că astăzi contabilitatea se internaţionalizează şi se universalizează

îl reprezintă cele 31 standarde contabile internaţionali: elaborate de Comisia

Internaţională pentru Standarde Contabile (I.A.S.C.).

4

CAPITOLUL II

PREZENTARE GENERALĂ A

S.C. „ITALFIRASA”

Membrii fondatori:

1. PARMEZAN CONSTANTIN, cetăţean român, născut în Cluj la data

de 05.12.1970, domiciliat în Cluj, str. Someşului nr. 6, bl. A, se. 2, et. 3, ap. 28,

şi

2. NEGRU GHEORGHE, cetăţean român, născut în Timişoara la data de

20.09.1969, domiciliat în Cluj-Napoca, Bulevardul Unirii nr. 24, bl. C, sc. l, et.

l, ap. 15, jud. Cluj, am convenit înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată

în baza dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 şi a OUG nr. 32/1997.

1. Denumire, forma juridică, sediul şi durata de funcţionare

Art. l - Denumirea societăţii este "ITALFIROSA" S.R.L., denumire

convenită în urma verificării anteriorităţii firmei la Oficiul Registrului

Comerţului Bucureşti şi a rezervării nr. 0015987/20.09.2003.

În toate actele, documentele, facturile, publicaţiile şi alte acte ce emană de

la societate, denumirea acesteia va fi urmată de cuvintele "Societate cu

răspundere limitată" sau iniţialele "SRL", de sediul societăţii şi de numărul de

înmatriculare la Registrul Comerţului.

Art. 2 - Societatea comercială "ITALFIROSA" S.R.L. este persoană

juridică română, având forma de societate cu răspundere limitată şi îşi

desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul act constitutiv şi cu legile

române în vigoare.

5

Art. 3 - Sediul societăţii este în România, Bistriţa, strada Republicii, 32.

Sediul societăţii va putea fi schimbat pe baza hotărârii adunării generale a

asociaţilor, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Art. 4 - Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.

2. Obiectul de activitate

Art. 5 - Societatea va avea ca domeniu de activitate principal comerţul cu

ridicata cu bunuri de consum alimentare (514), iar ca obiect de activitate

principal comerţul cu ridicata cu produse de întreţinere şi curăţire, de uz casnic

şi industrial (5144).

Societatea va putea desfăşura şi alte activităţi, după cum urmează:

- activitate de comerţ cu ridicata cu aparate electrice de uz casnic,

aparate de radio şi televizoare, discuri şi benzi, echipamente şi

accesorii de iluminat (5143);

- activitate de comerţ cu amănuntul, în magazine specializate, a

articolelor de iluminat şi a articolelor de menaj diverse:

tacâmuri, veselă din sticlă, porţelan, ceramică şi metal (5244).

În vederea realizării obiectului de activitate, societatea îşi va deschide

puncte de vânzare în Bistriţa şi în toate judeţele ţării şi depozite pentru o mai

bună desfăşurare a activităţii propuse.

Totodată, societatea va putea îndeplini toate operaţiunile financiare,

imobiliare, mobiliare care vor fi considerate necesare sau utile. Societatea va

putea să deţină atât direct cât şi indirect părţi sociale sau acţiuni în alte societăţi

private sau de stat cu obiect de activitate analog sau asemănător, prin investiţii

stabile în limitele permise de lege (excluzându-se orice intenţie de activitate

speculativă).

Societatea va putea să-şi realizeze obiectul său de activitate atât în

România cât şi în străinătate cu respectarea legislaţiei în vigoare şi poate lua

6

toate măsurile considerate necesare sau folositoare pentru realizarea obiectului

de activitate.

Obiectul de activitate poate fi modificat, respectiv restrâns sau extins şi lg

alte activităţi prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea

dispoziţiilor legale în vigoare legate de publicitate şi înregistrare la organele

competente.

Societatea va putea să-şi înfiinţeze filiale precum şi sucursale şi puncte de

lucru, fără personalitate juridică, în ţară şi străinătate în vederea realizării

obiectului de activitate şi cu respectarea dispoziţiilor imperative ale legislaţiei în

vigoare.

3. Capitalul social

Art. 6 - Capitalul social subscris este în numerar, în valoare de 5.000.000

lei, împărţit în 50 părţi sociale a câte 100.000 lei fiecare parte socială, cu

menţiunea că la data autentificării prezentului Act constitutiv capitalul social a

fost vărsat integral. Capitalul social va avea următoarea structură de participare:

1. Parmezan Constantin cu un aport de 3.600.000 lei, reprezentând 36

părţi sociale a câte 100.000 lei fiecare parte socială, numerotate de la l la36, deci

80% din capitalul social şi

2. Negru Gheorghe cu un aport de 1.400.000 lei, reprezentând 14 părţi

sociale a câte 100.000 lei fiecare parte socială, numerotate de la 37 la 50, deci

20% din capitalul social.

Art. 7 - Capitalul social poate fi majorat pe baza deciziei adunării generale

a asociaţilor, cu respectarea procedurii legale şi a formalităţilor de publicitate.

Art. 8 - Fiecare parte socială subscrisă de asociaţi conferă acestora dreptul

la vot în adunarea generală a asociaţilor, dreptul de a alege şi a fi ales în

organele de conducere, dreptul de a participa la rezultatele activităţii cât şi

dreptul de control asupra societăţii.

7

Art. 9 - Părţile sociale sunt indivizibile, fapt pentru care societatea nu

recunoaşte decât un singur proprietar pentru fiecare parte socială. Cesiunea

parţială sau totală a părţilor sociale între asociaţi şi faţă de terţi se poate face

numai pe baza hotărârii adunării generale a asociaţilor, cu respectarea dreptului

de preempţiune a asociaţilor, cu efect în urma înscrierii în Registrul Comerţului,

în urma decesului unuia dintre asociaţi părţile sociale ale acestuia se transmit

moştenitorilor.

Art. 10 - Societatea va avea un registru al asociaţilor în care se vor înscrie,

după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui

asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice

altă modificare privitoare la acestea.

4. Profit şi pierdere

Art. 11 - Partea fiecărui asociat la profit şi pierdere va fi proporţională cu

capitalul social subscris de fiecare asociat, respectiv:

1. Parmezan Constantin - 80%

2. Negru Gheorghe - 20%

Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii

răspund numai cu cota lor de capital.

Repartizarea anuală a profitului se face conform hotărârii adunării

generale a asociaţilor.

5. Conducerea şi administrarea societăţii

Art. 12 - Conducerea societăţii se va face de către asociaţi constituiţi în

adunarea generală care se va întruni ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o dată

pe an pentru a decide în legătură cu activitatea societăţii şi a aproba bilanţul

contabil anual şi repartizarea profitului.

Societatea va fi administrată de un consiliu de administraţie format din cei

doi asociaţi şi numit pe o perioadă de un an de la înfiinţarea societăţii, ambii

8

administratori fiind împuterniciţi să reprezinte societatea în raporturile cu terţii.

La expirarea acestui termen, adunarea generală a asociaţilor va opta între

continuarea mandatului administratorilor sau alegerea unui administrator unic

ori după caz consiliu de administraţie ce va putea fi format din persoane fizice

din afara societăţii. Administratorul unic sau consiliul de administraţie vor fi

remuneraţi şi vor putea funcţiona pe perioada de timp stabilită prin hotărârea

adunării generale a asociaţilor.

Administratorii constituiţi în consiliul de administraţie vor exercita

puterile conferite împreună, iar deciziile vor fi luate în unanimitate, cu excepţia

operaţiilor ce se încadrează în limitele operaţiilor obişnuite comerţului pe care îl

exercită societatea. In cazul în care unul dintre administratori se opune efectuării

operaţiei, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului

social.

În cazul în care numărul membrilor consiliului de administraţie se reduce

sub 2/3 din totalul acestora, se va convoca de urgenţă adunarea generală a

asociaţilor pentru constituirea unui nou consiliu de administraţie.

Consiliul de administraţie va alege dintre membrii săi un preşedinte şi

poate alege şi un vicepreşedinte care să înlocuiască preşedintele în cazuri de

absenţă sau impedimente.

Consiliul se reuneşte atât la sediul societăţii cât şi în alte părţi, în mod

expres prevăzându-se posibilitatea de a se reuni pe teritoriul jud. Cluj, ori de

câte ori Preşedintele consideră necesar sau când se face cerere scrisă de către

unul din membrii săi. Consiliul se convoacă de Preşedinte prin scrisoare

recomandată cu cel puţin 72 de ore. înainte de adunare, adresată fiecărui

administrator şi în cazuri de urgenţă cu telegramă primită cu cel puţin 24 de ore

înainte de adunare.

Pentru valabilitatea deliberărilor Consiliului de Administraţie se cere

prezenţa efectivă a majorităţii membrilor săi. Hotărârile Consiliului rezultă din

procesul verbal semnat de preşedinte.

9

Administratorul unic sau Consiliul de Administraţie vor avea dreptul de

administrare şi reprezentare a societăţii în relaţiile cu terţii, având toate

drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu excepţia situaţiei în

care adunarea generală a asociaţilor hotărăşte altfel. Administratorii nu vor putea

transmite dreptul de reprezentare a societăţii unei alte persoane decât dacă

această facultate li s-a acordat în mod expres de asociaţii reprezentând

majoritatea absolută a capitalului social.

Consiliul de administraţie va putea stabili o valabilitate internă de

comunicare prin fax, comunicare care îi va angaja pe administratori între ei şi

faţă de societate.

6. Forţa de muncă

Art. 13 - Angajarea personalului societăţii se face pe baza contractelor

individuale de muncă care se înregistrează la camera de muncă sau prin

contracte civile privind prestarea de servicii (pentru colaboratori).

Nivelul salariilor pentru personalul societăţii se stabileşte şi poate fi

modificat de către adunarea generală a asociaţilor.

7. Evidenţa activităţii economico-financiare

Art. 14 - Evidenţa contabilă se organizează şi se ţine potrivit

reglementărilor în vigoare. Societatea va întocmi anual bilanţul contabil şi

contul de profit şi pierderi. In cazul în care buna funcţionare a societăţii implică

necesitatea asigurării unui control asupra actelor şi operaţiunilor

administratorilor, adunarea generală a asociaţilor va desemna un cenzor, expert

contabil, stabilind totodată indemnizaţia ce i se cuvine. Drepturile şi obligaţiile

cenzorului sunt cele reglementate unitar prin lege.

10

8. Cesiunea părţilor sociale

Art. 15 - Părţile sociale sunt transferabile în mod liber prin succesiune în

caz de deces, în schimb transferabilitatea lor totală sau parţială prin act între vii

este supusă următoarelor limitări: asociatul care doreşte să cedeze total sau

parţial părţile sociale pe care le deţine va face o ofertă în scris celorlalţi asociaţi

care au dreptul să cumpere proporţional cu cota pe care o posedă. Oferta este

lovită de nulitate dacă nu este comunicată Preşedintelui Consiliului de

administraţie prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, acesta având

obligaţia de a informa toţi asociaţii în termen de 15 zile de la data primirii

ofertei.

Asociaţii îşi vor exprima opţiunea în scris în termen de 15 zile de la data

comunicării, iar Preşedintele consiliului de administraţie va avea obligaţia de a

înştiinţa asociatul ofertant asupra deciziei celorlalţi asociaţi.

Valoarea cotei va fi determinată de un expert în materie pe baza datelor

conţinute în ultimul bilanţ aprobat şi a balanţei din momentul evaluării. Odată

fixat preţul de vânzare al cotei va fi comunicat asociaţilor care şi-au exprimat

dorinţa de a cumpăra, aceştia având obligaţia să verse în termen de 15 zile de la

comunicare 20% din preţ cu titlu de avans, restul de 80% din preţ va fi vărsat în

termen de 90 zile, în caz contrar pierzându-se dreptul de cumpărare; numai şi

numai din acel moment se va face transferul de proprietate al cotei.

9. Forţa majoră

Art. 16 - Asociaţii vor fi exoneraţi de răspundere în îndeplinirea

obligaţiilor din prezentul act constitutiv în caz de forţă majoră. Prin cazuri de

forţă majoră se înţeleg: evenimente de neprevăzut şi de neînlăturat şi care nu au

putut fi evitate, apărute după semnarea prezentului act constitutiv (război,

inundaţii, cutremure, incendii, catastrofe şi alte cazuri similare independente de

voinţa părţilor).

11

10. Dizolvarea şi lichidarea societăţii

Art. 17 - Dizolvarea societăţii se va face prin acordul de voinţă al părţilor

şi în celelalte cazuri prevăzute de lege. Moartea unui asociat nu duce la

dizolvarea societăţii, aceasta putând să-şi continue activitatea cu moştenitorii

celui decedat, cu acordul asociaţilor rămaşi în viaţă, în lipsa acestui acord, dacă

continuarea activităţii este posibilă, moştenitorii vor fi îndreptăţiţi să primească

anual dividendul ce i s-ar fi cuvenit asociatului decedat, care va fi împărţit între

moştenitori în părţi egale,

Art. 18 - în caz de dizolvare, societatea va fi lichidată de un lichidator

desemnat de adunarea generală a asociaţilor. Lichidatorul va întocmi un

inventar, va evalua bunurile societăţii şi va încheia un bilanţ prin care se va

constata situaţia exactă a activului şi pasivului social. Totodată va întocmi un

registru cu toate operaţiunile în ordine cronologică. Din sumele rezultate din

lichidare vor fi achitaţi creditorii în funcţie de rangul lor preferenţial, după care

rezultatele financiare obţinute vor fi repartizate asociaţilor proporţional cu cota

de aport social cu care au participat la constituirea capitalului social.

11. Soluţionarea litigiilor

Art. 19 - Toate litigiile dintre părţile semnatare în legătură cu executarea

prevederilor prezentului act constitutiv se vor soluţiona de către părţi, pe cale

amiabilă, sau de către persoane special împuternicite. În caz contrar partea

nemulţumită se poate adresa instanţelor de judecată competente.

Litigiile născute din raporturi contractuale ale societăţii vor fi supuse spre

soluţionare Comisiei de Arbitraj - de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a

României.

12

12. Dispoziţii finale

Art. 20 - Semnatarii prezentului act constitutiv se angajează să nu

participe ca salariaţi sau asociaţi la o altă societate privată care are acelaşi obiect

de activitate ca cel care face obiectul prezentului act constitutiv.

Acesta poate fi modificat în raport cu cerinţele ce vor apare, pe baza

hotărârii adunării generale a asociaţilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în

vigoare.

Redactat de parte în 5 (cinci) exemplare şi autentificat la Biroul Notarului

Public din Cluj-Napoca, strada Memorandumului nr.49.

ASOCIAŢI,

13

CAPITOLUL III

Contabilitatea efectelor comerciale

Între instrumentele de decontare specifice operaţiilor de trezorerie,

efectele comerciale intervin tot mai puternic, urmare faptului că „hârtiile" de

valoare facilitează vânzările „pe credit" ca şi orice alt gen de furnituri şi

prestaţii, element foarte important în procesul lipsei de capital şi implicit al

preocupărilor de formare a lui.

Având o largă circulaţie în economia de piaţă, „efectele comerciale"

semnifică denumirea generică dată cambiilor, titlurilor de valoare, waranturilor,

cecurilor şi altor hârtii de valoare folosite în operaţiile de vânzare-cumpărare, de

credit etc.

• Cambia este un titlu de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se

obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească astfel de către altă

persoană, la data şi locul indicate în înscris, aceluia pe care cambia îl

desemnează. Cambia este de două feluri: bilet la ordin şi trată (sau poliţă).

- Biletul la ordin este cambia eliberată de un debitor în favoarea unui

creditor, prin care se obligă să plătească necondiţionat acestuia, într-un anumit

loc şi la o anumită dată, o sumă de bani.

- Trata este tot o cambie, prin care o persoană (fizica sau juridică) în

calitate de creditor, dispune unui debitor al său să plătească o sumă de bani

precizată unei alte persoane, la data şi locul stabilit.

- Titlul de valoare este un înscris, imprimat, semnat, transmisibil şi

negociabil, care face obiectul tranzacţiilor financiare şi a cărui proprietate

conferă dreptul de asociere, de creanţă dar şi valoare de plată.

- Warantul este o „recipisă" eliberată celui care depune mărfuri (bunuri)

spre păstrare unui magazin (agent) general, constituind titlu de proprietate

14

asupra bunurilor, folosit ca hârtie de valoare transmisibilă şi negociabilă (dar şi

gaj pentru credite).

Regimul financiar al emiterii şi circulaţiei, vânzării şi cumpărării,

scontării şi lichidării efectelor comerciale, etc. nu este deloc simplu, cere

respectarea unor reguli foarte severe, uneori rigide, dar, sub aspectul

contabilizării acestora, pornim de la postura în care se poate afla un agent

economic, şi anume:

- a livrat mărfuri, produse, prestaţii şi alte furnituri iar în schimbul

drepturilor sale de creanţă a primit diverse efecte comerciale, pe care le

„stochează" până la momentul când le poate utiliza pentru diverse plăţi

sau prin încasarea contravalorii lor.

- a cumpărat diverse bunuri, prestaţii, etc. sau şi-a achitat anumite

obligaţii prin emiterea unor efecte comerciale în favoarea creditorilor săi.

în aceste condiţii, pentru evidenţa „manipulării" hârtiilor de valoare în

contabilitate se folosesc mai multe conturi specifice, între care:

• Contul 403 „Efecte de plată", care serveşte pentru urmărirea obligaţiilor

de plătit prin efectele comerciale emise (trate, bilete la ordin, cambii, waranduri,

etc.) determinate de relaţiile cu furnizorii şi alţi terţi asimilaţi acestora.

Este un cont de pasiv în creditul căruia se înregistrează contravaloarea

efectelor comerciale de plătit, respectiv valoarea acceptată a cambiilor sau a

biletelor la ordin subscrise, în timp ce în debit se consemnează plăţile efectuate

la scadenţă pe bază de efecte comerciale. Are sold creditor şi semnifică sumele

datorate terţilor pe bază de efecte comerciale.

15

• Contul 405 - „Efecte de plată pentru imobilizări", are acelaşi conţinut şi

aceleaşi reguli de funcţionare dar se referă numai la furnizorii de imobilizări

(pentru investiţii etc.).

• Contul 413 - „Efecte de primit"'se utilizează pentru a evidenţia

drepturile de creanţă comerciale asupra patrimoniului determinate de relaţii cu

clienţii. Este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează efectele

comerciale de primit în urma unor furnituri sau prestaţii, respectiv

sumele datorate de clienţi reprezentând contravaloarea efectelor comerciale

acceptate de la aceasta categorie de terţi; în ceea ce priveşte creditarea ea are

loc odată cu primirea efectelor comerciale de la clienţi. Are sold debitor şi

reprezintă contravaloarea efectelor comerciale de primit.

NOTĂ: Toate cele trei conturi menţionate anterior:

• 403 - „Efecte de plată";

• 405 - „Efecte de plată pentru imobilizări":

• 413 -„Efecte de primit",

dacă se referă la valori în devize, sunt supuse procesului reevaluării şi

conversiei, în funcţie de cursul oficial al valutelor „la zi" în momentul când a

avut loc decontarea,sau la finele anului - după caz (a se vedea rezolvarea

problemei în capitolul următor).

• Contul 5113 „Efecte de încasat" este un cont de activ care urmăreşte

efectele depuse spre încasare la bănci pe seama unităţilor sau persoanelor

indicate la plată. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale primite şi se

creditează pe măsura depunerii lor spre încasare (scontare). Are sold debitor şi

semnifică contravaloarea efectelor primite şi nedepuse spre încasare.

• Contul 5114 „Efecte remise spre scontare"este tot un cont de activ care

evidenţiază efectele depuse pentru scontarea (vânzarea) de regulă la instituţii

bursiere, dar şi la bănci. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse

spre scontare şi se creditează pe măsura încasării lor. Are sold debitor şi arată

16

contravaloarea efectelor depuse spre scontare (mai ales cambii - „scontarea

cambiilor”), dar neîncasate încă.

Efectele de comerţ sunt înscrisuri prin care se constată obligaţia unei

persoane numita debitor (debitor din operaţii comerciale) de a da sau a face ceva

unei alte persoane numită creditor ia o anumită dată numită scadenţă. Fiind

titluri de credit negociabile, efectele de comerţ încorporează creanţe

transmisibile, odată cu trecerea acestora din proprietatea unei persoane în

proprietatea alteia. Principalele efecte de comerţ sunt cambia, cunoscută şi sub

denumirea de trată sau poliţă, şi biletul la ordin (tot o varietate a cambiei).

Cambia este un titlu de credit şi în acelaşi timp instrument de plată prin

care o persoană numită trăgător în virtutea unui drept de creanţă (exemplu:

furnizorul angrosist) dă dispoziţie altei persoane numita tras (exemplu :

cumpărătorul detailist) să plătească necondiţionat Ia scadenţă o sumă de bani

unei terţe persoane numită beneficiar (exemplu: furnizorul iniţial sau

producătorul) sau la ordinul acesteia.

17

Pentru evidenţa operaţiunilor privind efectele de comerţ se folosesc

conturile deja prezentate 403 "Efecte de plata", 405 "Efecte de plată pentru

imobilizări", 4\3"Efecte de primit", precum şi, în legătură cu acestea, contul de

trezorerie 5II"Valori de încasat", respectiv subconturile 5113 "Efecte de

încasat" şi 5114" Efecte remise spre scontare".

3.1. Contabilitatea operaţiunilor privind efectele comerciale

Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile, pe termen scurt,

care atestă, după caz, datorii-creanţe născute în cadrul relaţiilor de vânzare-

cumpărare pe credit - stabilite între furnizori şi clienţi. Ele circula sub forma:

cambiilor, tratelor, biletelor la ordin, poliţelor,altor instrumente de plată şi

credit.

În calitate de titluri de valoare, ce exprimă "un drept de creanţă", ele pot fi

"cesionate" de către proprietar terţilor cu titlu oneros sau gratuit.

Efectele comerciale pot fi decontate la termenul de scadenţă înscris în

cadrul lor, pot fi scontate imediat la bancă - caz în care banca devine la rândul

său proprietara efectului şi va încasa la scadenţă creaţă de la client, pot fi

valorificate ca titluri de valoare la bursele de valori sau transmise altei

persoane (cesionate) când servesc ca mijloace de asigurare a executării unei

obligaţii.

Din punct de vedere - financiar, efectele comerciale pot fi privite ca:

a) instrumente de decontare;

b) "titluri de valoare" negociabile - instrumente de mobilizare a

datoriilor-creanţelor.

În calitate de instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite

pentru plata datoriilor faţă de terţi sau încasarea creanţelor de la terţi.

18

A. Crearea efectelor de comerţ (plata datoriilor faţă de terţi):

a) în contabilitatea trăgătorului (beneficiarul efectului comercial), pentru

valoarea nominală:

Documentul:"Efectul comercial acceptat la plată".

413 - Efecte de primit *****

4111 - Clienţi *****

b) În contabilitatea trasului (plătitorului), pentru valoarea nominală:

Documentul:"Nota contabilă" întocmită pe baza şi în temeiul

"Efectului comercial" emis.

401 - Furnizori *****

- 403 Efecte de plată *****

B. Decontarea efectelor de comerţ (încasarea creanţelor de la terţi).-

B1. Cazul când încasarea-plata se face direct:

a) În contabilitatea trăgătorului:

Documentul:"Borderoul efectelor comerciale remise spre decontare" - ataşat

la "Extrasul de cont" primit de la bancă sau "Chitanţa" emisă de trăgător.

531 - Casa *****


b) în contabilitatea trasului:

Documentul:"Efectul comercial" - semnat de trăgător pentru primirea

banilor în numerar şi "Chitanţa" emisă de acesta.

403 - Efecte de plată *****

531 – Casa *****

19

B.2. Cazul când încasarea-plata efectului comercial se face prin

intermediar (bănci sau instituţii financiare), în acest caz se plăteşte de către

trăgător un comision bancar pentru serviciul prestat de intermediar.

a) în contabilitatea trăgătorului:

Documentul: "Borderoul efectelor de comerţ depuse spre încasare"- ataşat

la „Extrasul de cont” primit de la bancă.

512 - Conturi curente la bănci *****1

627 - Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate *****2

4426 - TVA deductibilă *****3

413 - Efecte de primit *****4

unde:

*****1 - suma neta încasată de trăgător;

*****2 - cheltuielile cu serviciile bancare;

*****3 - cota TVA aplicată asupra serviciului bancar;

*****4 - valoarea nominală a efectului comercial.

b) în contabilitatea trasului:

Documentul: "Borderoul efectelor de comerţ depuse spre scontare" - ataşat

la "Extrasul de cont" primit de la bancă.

403 - Efecte de plătit *****1


unde:

*****1 - valoarea nominală a efectului comercial.

Efectele comerciale, în calitatea lor de titluri de valoare negociabile" -

existenţe patrimoniale de sine stătătoare, pot fi folosite pentru decontarea

datoriilor faţă de furnizori prin andosare 106 sau pot fi scontate de către

posesorul lor la bănci.

Deci, într-o economie de piaţă "efectele comerciale" pot circula prin

andosări repetate (giruri succesive). Aceste operaţiuni nu vizează traşii

(emitenţii iniţiali ai efectelor comerciale - clienţii) ci numai beneficiarii

20

succesivi ai efectelor comerciale. Adică, în contabilitatea traşilor, pentru datoria

înscrisă în creditul contului "403 - Efecte de plătit" andosările nu determină nici

o înregistrare înainte de plata la scadenţă sau anularea efectului.

Pentru trăgător ("beneficiarul iniţial al efectului comercial”) andosarea

determină următoarele înregistrări:

a) Andosări la ordinul terţilor, în aceasta situaţie, drepturile de creanţă ale

trăgătorului - materializate sub forma "efectului comercial" - sunt cesionate în

momentul decontării datoriilor pe care le are faţă de un terţ furnizor, din ordinul

acestuia.

a1) În contabilitatea andosantului (vechiul beneficiar):

Documentul:"Borderoul efectelor de comerţ cesionate".

401 - Furnizori *****

- 413 Efecte de plată *****

a2) În contabilitatea andositului (noul beneficiar): Documentul: "Efectul

comercial" - andosat.


4111 - Clienţi *****

b) Efectele comerciale sunt remise spre scontare:

Bancherul care scontează, cumpără, de fapt, "efectele comerciale" de la

remitent şi plăteşte acestuia „Valoarea scontată”.

(valoarea netă a efectului scontat).

Valoarea scontată = Valoarea nominală a efectului comercial - Agio

(Valoarea netă a efectului)

Agio = Scontul + Comisionul variabil asimilabil scontului

(Comision de andos)

Documentul: "Borderoul efectelor de comerţ, remise spre scontare".

512 - Conturi curente la bănci *****

667 - Cheltuieli privind sconturile acordate *****

21


În toate cazurile în care între momentul depunerii "efectelor comerciale"

spre scontare şi momentul încasării lor efective intervine un interval de timp de

mai multe zile se vor utiliza conturile: "5113 - Efecte de încasat" şi "5114 -

Efecte remise spre scontare".

b1) Contabilizarea remiterii "efectelor comerciale" spre încasare

(scontare):

Documentul:"Borderoul efectelor comerciale remise spre scontare".

5113 - Efecte de încasat *****


b2) Contabilizarea încasării "efectelor comerciale":

Documentul: "Borderoul efectelor comerciale scontate" sau "Nota

contabila bancară"- ataşată la "Extrasul de cont" primit de la bancă.


627 - Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate *****2

5113 - Efecte de încasat *****3

unde:

*****1 - valoarea neta încasată pentru "efectul comercial",

*****2 - cheltuielile cu "AGIO"- ul perceput de bancă,

*****3 - valoarea nominală a "efectului comercial".

C. Contabilizarea operaţiunilor privind "efectele comerciale" neplătite

Pot interveni două situaţii diferite:

a) Cazul când "efectul comercial" este prezentat la încasare de trăgător:

a1)Anularea dreptului de creanţă în contabilitatea trăgătorului:

Documentul:"Notă contabilă" - întocmită pe baza protestului făcut.

4111 - Clienţi *****1

413 - Efecte de primit *****2

22

531 - Casa *****3

unde:

*****1 - valoarea nominală a "efectului comercial" + cheltuieli diverse +

cheltuielile de protest;

*****2 - valoarea nominala' a "efectului comercial" + cheltuieli diverse

*****3 - cheltuielile de protest.

a2) în contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare, datoria

figurează în continuare în contul "403 - Efecte de plătit":

b) Cazul când "efectul comercial" este prezentat la încasare de un terţ

andosit:

b1) în contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare, datoria

figurează în continuare în contul "403 - Efecte de plătit".

b2) în contabilitatea trăgătorului, pentru valoarea nominală a "efectului

comercial" şi cheltuielile datorate băncii:

Documentul:"Efectul comercial" - cu menţiunea de facere a protestului.

411 - Clienţi/Trasul A *****

512 - Conturi curente la bănci *****

b3) În contabilitatea andositului (banca)

Documentul: ”Borderoul efectelor comerciale protestate”

411 - Clienţi/Trăgătorul X


708 - Venituri din activităţi diverse *****

3.2. APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CAMBIA

1. O societate comercială A se aprovizionează cu materii prime de la un

furnizor C în valoarea fără TVA de 20.000.000 lei şi TVA 19%.

23

Pentru societatea comercială A această tranzacţie produce modificări în

volumul activelor şi pasivelor în sensul creşterii, respectiv cresc stocurile de

materii prime cu suma de 20.000.000 lei, creste creanţa bruta faţă de stat privind

TVA - ul cu suma de 3.800.000 lei şi datoria faţă de furnizorul C cu suma de

23.800.000 lei.

Conturile corespondente sunt: 300 „Materii prime", 4426 „TVA

deductibilă" şi 401 „Furnizori".

- Contul 300 „Materii prime" este un cont de activ; deoarece are loc

o creştere a stocurilor de materii prime, contul se debitează cu

suma de 20.000.000 lei.

- Contul 4426 „TVA deductibilă" este un cont de activ; deoarece

are loc o creştere a creanţei brute faţă de stat privind TVA - ul,

contul se debitează cu suma de 3.800.000 lei.

- Contul 401 "Furnizori" este un cont de pasiv; deoarece are loc o

creştere a datoriei faţă de furnizori, contul se creditează cu suma

de 23.800.000 lei.

Formula contabilă complexă este următoarea:

% = 401 „Furnizori" 23.800.000

300 „Materii prime" 20.000.000

4426 „T.V.A. deductibil" 3.800.000

Pentru societatea comercială C această operaţiune produce modificări în

volumul activelor şi pasivelor în sensul creşterii, respectiv creşte creanţa faţă de

clientul A cu suma de 23.800.000 lei, cresc veniturile din vânzarea produselor

finite (care determină creşterea situaţiei nete) cu suma de 20.000.000 lei şi creşte

datoria brută faţă de stat privind TVA-ul cu suma de 4.400.000 lei.

Conturile corespondente sunt: 411 „Clienţii", 701 „Venituri din vânzarea

produselor finite" şi 4427 „TVA colectată".

24

- Contul 4111 „Clienţii" este un cont de activ; deoarece are loc o

creştere a creanţei faţă de clientul A, contul se debitează cu suma

de 23.800.000 lei.

- Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite" funcţionează

după regula conturilor de pasiv; deoarece are loc o creştere a

veniturilor din vânzarea produselor finite, contul se creditează cu

suma de 20.000.000 lei.

- Contul 4427 „TVA colectată" este un cont de pasiv, deoarece are

loc o creştere a datoriei brute faţă de stat privind TVA-ul, contul

se creditează cu suma de 3.800.000 lei.


4111 „Clienţi” = % 23.800.000

701 „Venituri din vânzarea

produselor finite 20.000.000

4427 „T.V.A. colectată” 3.800.000

Notă: Vânzarea produselor finite trebuie urmată de descărcarea gestiunii

acestora.

Presupunând un cost de producţie al produselor finite vândute de

18.000.000 lei, această operaţiune produce modificări în volumul activelor şi

pasivelor în sensul micşorării, respectiv scade stocul de produse finite cu suma

de 18.000.000 lei, concomitent cu scăderea veniturilor din producţia stocată

(care determină scăderea situaţiei nete) cu aceeaşi suma.

Conturile corespondente sunt: 345 „Produse finite" şi 711 „Venituri din

producţia stocată".

- Contul 345 „Produse finite" este un cont de activ; deoarece are loc

o scădere a stocului de produse finite, contul se creditează cu

suma de 18.000.000 lei.

- Contul 711 „Venituri din producţia stocată" funcţionează după

regula conturilor de pasiv; deoarece are loc o scădere a veniturilor

25

din producţia stocată, contul se debitează cu suma de 18.000.000

lei.

Formula contabilă este:

711 „Venituri din producţia stocată" = 345 „Produse finite" 18.000.000

2. Societatea comercială A livrează produse Imite unei societăţi comerciale B

(magazin de desfacere) în valoare fără TVA de 20.000.000 lei şi TVA 19%,

costul lor de producţie fiind de 17.000.000 lei.

Pentru societatea comercială A înregistrările contabile sunt similare cu

cele de la punctul (1) pentru societatea C, cu excepţia sumei cu care se descarcă

gestiunea pentru produsele finite vândute, respectiv:

Livrarea produselor finite:

411 „Clienţi" = % 23.800.000

701 „Venituri din vânzarea 20.000.000

produselor finite"

4427„T.V.A. colectată" 3.800.000

Descărcarea gestiunii produselor finite vândute:

711 „Venituri din producţia stocată" = 345 „Produse finite" 17.000.000

Pentru societatea comercială B, această operaţiune produce modificări în

volumul activelor şi pasivelor în sensul creşterii, respectiv cresc stocurile de

mărfuri cu suma de 20.000.000 lei, creste creanţa brută faţă de stat privind TVA-

ul cu suma de 3-800.000 lei si datoria faţă de furnizorul A cu suma de

23.800.000 lei.

26

Conturile corespondente sunt: 371 „Mărfuri", 4426 „TVA deductibilă" şi

401 „Furnizori”:

- Contul 371 „Mărfuri" este un cont de activ; deoarece are loc o

creştere a stocului de mărfuri, contul se debitează cu suma de

20.000.000 lei.

- Contul 4426 „TVA deductibilă" este un cont de activ; deoarece

are loc o creştere a creanţei brute faţă de stat privind TVA-ul,


- Contul 401 „Furnizori" este un cont de pasiv; deoarece are loc o

creştere a datoriei faţă de furnizorul A, contul se creditează cu

suma de 23.800.000 lei.


% = 401 „Furnizori” 28.000.000

371 „Mărfuri” 20.000.000

4426 „T.V.A. deductibil” 3.800.000

3. În situaţia în care cele 3 unităţi patrimoniale acceptă, decontarea se poate

face printr-o cambie pe care o emite societatea comerciala A (numită trăgător) şi

prin care dă ordin societăţii comerciale B (numită tras) să plătească la o dată

ulterioară (scadenţă) societăţii comerciale C (numită beneficiar) suma de

23.800-000 lei.

a) Pentru societatea comercială A (trăgător) această operaţiune produce

modificări în volumul activelor si pasivelor în sensul micşorării, respectiv scade

creanţa fată de clientul B cu suma de 23.800.000 lei, concomitent cu scăderea

datoriei faţă de furnizorul C cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 4111 „Clienţi" şi 401 „Furnizori".

27

- Contul 4111 „Clienţi" este un cont de activ; deoarece are Ioc o

scădere a creanţei faţă de clientul B , contul se creditează cu suma

de 23.800.000 lei.


scădere a datoriei faţă de furnizorul C, contul se debitează cu

suma de 23-800.000 lei.


401 „Furnizori" = 4111 „Clienţi" 23.800.000

b) Pentru societatea comercială B (tras) această operaţiune produce

modificări în structura pasivelor, respectiv scade datoria faţă de furnizorul A cu

suma de 23.800.000 lei şi creşte datoria privind efectele de plătit cu aceeaşi

sumă.

Conturile corespondente sunt: 401 „Furnizori" si 403 „Efecte de plătit".


scădere a datoriei faţă de furnizor, contul se debitează cu suma de

23.800.000 lei.

- Contul 403 „Efecte de plătit" este un cont de pasiv; deoarece are

loc o creştere a datoriei privind efectele de plătit, contul se

creditează cu suma de 23.800.000 Iei.

Formula contabilă

401 „Furnizori" = 403„Efecte de plătit” 23.800.000

c) Pentru societatea comerciala C (beneficiar) această operaţiune

produce o modificare în structura activelor, respectiv scade creanţa faţă de

clientul A cu suma de 23.800.000 lei si cresc creanţele privind efectele

comerciale de primit cu aceeaşi suma.

Conturile corespondente sunt: 411 „Clienţi" şi 413 „Efecte de primit".

28

- Contul 4111 „Clienţi" este un cont de activ; deoarece are loc o

scădere a creanţelor faţă de clientul A, contul se creditează cu

suma de 23.800.000 lei.

- Contul 413 „Efecte de primit" este un cont de activ; deoarece are

loc o creştere a creanţelor privind efectele comerciale de primit,



413 „Efecte de primit" = 4111 „Clienţi" 23.800.000

4. Societatea comercială C (beneficiarul) primeşte de la trăgător cambia cu

valoarea nominală de 23.800.000 lei.

Această operaţiune produce pentru societatea comercială C o modificare

în structura activelor, respectiv scad creanţele privind efectele comerciale de

primit cu suma de 23.800.000 lei si cresc creanţele privind efectele comerciale

de încasat cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 413 „Efecte de primit" şi 5113 „Efecte de

încasat".

- Contul 413 „Efecte de primit" este un cont de activ; deoarece are

Ioc o scădere a creanţelor privind efectele comerciale de primit,

contul se creditează cu suma de 23.800.000 lei.

- Contul 5113 „Efecte de încasat" este un cont de activ; deoarece

are loc o creştere a creanţelor privind efectele comerciale de

încasat, contul se debitează cu suma de 23-800.000 lei.


5113 „Efecte de încasat" = 413„Efecte de primit" 23.800.000

5. Beneficiarul are 3 posibilităţi:

a) Să gireze (andoseze) cambia către un alt furnizor, al său, D.

a1) Pentru societatea comercială C această operaţiune produce o

modificare în volumul activelor şi pasivelor în sensul micşorării, respectiv

29

scade creanţa privind efectele comerciale de încasat cu suma de

23.800.000 lei şi scade datoria faţă de furnizorul D cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 5113 „Efecte de încasat" şi 401 „Furnizori".


are loc o scădere a creanţelor privind efectele comerciale de

încasat, contul se creditează cu suma de 23-800.000 lei.


scădere a datoriei faţă de furnizor, contul se debitează cu suma de

23.800.000 lei.


401 „Furnizori" = 5113 „Efecte de încasat" 23.800.000

a2) Pentru societatea comercială D această operaţiune produce o

modificare în structura activelor, respectiv scade creanţa fată de clientul C

cu suma de 23.800.000 lei şi cresc creanţele privind efectele comerciale

de încasat cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 4111 „Clienţi" si 5113 „Efecte de încasat".

- Contul 4111 „Clienţi" este un cont de activ; deoarece are loc o

scădere a creanţei fată de clientul C, contul se creditează cu suma

de 23.800.000 lei.


are loc o creştere a creanţelor privind efectele comerciale de

încasat, contul se debitează cu suma de 23.800.000 lei.


413 „Efecte de primit" = 411 „Clienţi" 23.800.000

b) Să sconteze cambia la bancă, banca percepând o taxă a scontului de

1.000.000 lei şi comision de 10.000 lei.

b1) Remiterea spre scontare a cambiei produce următoarele

modificări: scad creanţele privind efectele comerciale de încasat cu suma

30

de 23.800.000 lei si cresc creanţele privind efectele remise spre scontare

cu suma de 23.800.000.

Conturile corespondente sunt: 5113 „Efecte de încasat", 5114 „Efecte

remise spre scontare".

- Contul 5113 „Efecte de încasat1' este un cont de activ; deoarece

are loc o scădere a creanţelor privind efectele comerciale de încasat,

contul se creditează cu suma de 23.800.000 lei.

- Contul 5114 „Efecte remise spre scontare" este un cont de activ;

deoarece are loc o creştere a creanţelor privind efectele comerciale remise

spre scontare, contul se debitează cu suma de 23.000.000 lei

Formula contabilă este următoarea:

5114 „Efecte remise spre scontare" = 5113 „Efecte de încasat" 23.800.000

b2) Scontarea propriu-zisă a cambiei produce următoarele

modificări: scăderea creanţelor privind efectele comerciale remise spre

scontare cu suma de 23.800.000 lei, concomitent cu creşterea

disponibilităţilor băneşti în contul curent cu suma de 22.790.000 lei,

precum şi creşterea cheltuielilor cu sconturile acordate si a cheltuielilor cu

comisioanele bancare (care determină scăderea situaţiei nete) cu suma de

1.000.000 lei, respectiv 10.000 lei.

Conturile corespondente sunt: 5114 „Efecte remise spre scontare", 5121

„Conturi la bănci în lei" 667 „Cheltuieli cu sconturile acordate", 627 „Cheltuieli

cu serviciile bancare şi asimilate".

- Contul 5114 „Efecte remise spre scontare" este un cont de activ;

deoarece are loc o scădere a creanţelor privind efectele comerciale

remise spre scontare, contul se creditează cu suma de 23.800.000

lei.

- Contul 5121 „Conturi la bănci în Iei" este un cont de activ;

deoarece are loc o creştere a disponibilităţilor în contul curent,


31

- Contul 667 „Cheltuieli cu sconturile acordate" funcţionează după

regula conturilor de activ; deoarece are loc o creştere a

cheltuielilor cu taxele de scont, contul se debitează cu suma de

1.000.000 lei.

- Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate"

funcţionează după regula conturilor de activ; deoarece are loc o

creştere a cheltuielilor cu comisioanele bancare, contul se

debitează cu suma de 10.000 lei.


% = 5114„Efecte remise spre scontare" 23.800.000

5121 „Conturi la bănci în lei" 22.790.000

667 „Cheltuieli cu sconturile acordate" 1.000.000

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare 10.000

şi asimilate"

c) Să aştepte scadenţa şi să încaseze valoarea nominală a cambiei

c1) Pentru societatea comercială C (beneficiar) această operaţiune

produce o modificare în structura activelor, respectiv cresc

disponibilităţile în cont la bancă cu suma de 23.800.000 lei şi scad

creanţele privind efectele comerciale de încasat cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 5121 „Conturi la bănci în lei" şi 5113 „Efecte de

încasat".

- Contul 5121 „Conturi la bănci în lei" este un cont de activ;

deoarece are loc o creştere a disponibilităţilor băneşti existente în

cont la bancă, contul se debitează cu suma de 23.800.000 lei.


are loc o scădere a creanţelor privind efectele comerciale de

încasat, contul se creditează cu suma de 23.000.000 lei.

32


5121 „Conturi la bănci în lei" = 5113 „Efecte de încasat" 23.800.000

c2) Pentru societatea comerciala B (tras) această operaţiune produce

o modificare în volumul activelor si pasivelor în sensul micşorării,

respectiv scad disponibilităţile băneşti din contul de Ia bancă cu suma de

23.800.000 iei, concomitent cu scăderea datoriilor privind efectele

comerciale de plătit cu aceeaşi sumă.

Conturile corespondente sunt: 403 „Efecte de plătit" şi 5121 „Conturi la bănci în

lei”.

- Contul 403 „Efecte de plătit" este un cont de pasiv; deoarece are

loc o scădere a datoriilor privind efectele comerciale de plătit,


- Contul 5121 „Conturi la bănci în lei" este un cont de activ;

deoarece are loc o scădere a disponibilităţilor băneşti existente în

cont Ia bancă, contul se creditează cu suma de 23.800.000 lei.


403 „Efecte de plătit" = 5121 „Conturi la bănci în lei" 23.800.000

În situaţia în care decontarea între cele 3 societăţi comerciale s-ar fi

realizat prin viramente bancare, filiera de înregistrări contabile ar fi fost

următoarea:

a) Pentru societatea comercială A

1. Plata datoriei fată de furnizorul C:

401 „Furnizori" = 5121 „Conturi la bănci în lei” 23.800.000

2. Încasarea creanţelor fată de clientul B:

5121 „Conturi la bănci în lei" = 411 „Clienţi" 23.800.000

33

b) Pentru societatea comercială B

l. Plata datoriei fată de furnizorul A:

401 „Furnizori" = 5121 „Conturi la bănci în iei" 23.800.000

c.) Pentru societatea comercială C

l. încasarea creanţei fata de clientul A:

5121 „Conturi la bănci în lei" = 411 „Clienţi" 23.800.000

3.3. APLICAŢIE PRACTICĂ PRIVIND BILETUL LA ORDIN

Pornim de la exemplul prezentat pentru cambie, dar considerăm doar două

societăţi comerciale: A - emitentul biletului la ordin şi C - beneficiarul biletului

la ordin.

Analiza contabilă şi înregistrările contabile sunt identice cu cele de la

cambie şi de aceea ele vor fi prezentate în paralel pentru cele doua societăţi

comerciale.

Societatea comercială A Societatea comercială C

1. Emiterea biletului la ordin: 1. Acceptarea biletului la ordin:

401 „Furnizori" = 403 „Efecte 23.800.000

de plătit" 413„Efecte de = 411 „Clienţi" 23.800.000

primit"

2. Primirea biletului la ordin:

5113„Efecte de= 413„Efecte 23.800.000

încasat" de primit"

3.1 Girarea biletului la ordin:

401 „Furnizori" = 5113 „Efecte 23.800.000

de încasat"

34

3.2 Remiterea spre scontare:

5114„Efecte = 5113„Efecte 23.800.000

remise spre de încasat"

3.3 Scontarea propriu-zisă:

% = 5114 23.800.000

5121 „Conturi ta bănci în lei" 22.790.000

667„Chelt. cu sconturile acordate" 1 .000.000

627„Chelt. cu serv.bancare" 10.000

3.Plata biletului la ordin, la scadenţă: 3.4. Încasarea biletului la ordin, la

scadenţă:

403 „Efecte = 5121 „Conturi 5121 „Conturi = 5113 „Efecte

de plătit” la bănci” 23.800.000 la bănci” de încasat” 23.800.000

35

BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Feleaga, Contabilitatea aprofundată, Bucureşti, 1999, Ed.

Ştiinţe- Economice

2. Mârza Ştefan, Contzabilitatea unităţilor lucrative, Ed. Continent, 1994,

Bucureşti

3. Drăgan C.M., Noua contabilitate a agrnţilor economici, Ed. Hercules,

1994, Bucureşti

4. Neguţiu Magdalena, Mihaela Dumitrana, Loredana Ligia Bârsan,

Contabilitatea în comerţ şi turism, Ed. Maxim, Bucureşti

36

CUPRINS

CAPITOLUL I: Noţiuni generale de contabilitate…………...…………..1

CAPITOLUL II: Prezentare generală a S.C. „ITALFIRA S.A.”……….5

CAPITOLUL III: Contabilitatea efectelor comerciale…………..……..14

3.1. Contabilitatea operaţiunilor privind efectele comerciale...…18

3.2. Aplicaţii practice privind cambia……………………..….…..23

3.3. Aplicaţie practică privind biletul la …………………………34

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….36

37

contabilitatea efectelor comerciale

Documents