1)Contabilitatea capitalului social (constituire,majorare,micsorare): delimitari,structuri,conturi,operatii si tipuri de inregistrari.

Capitalul social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. Capitalul subscris nevărsat este capitalul pe care proprietarii sau asociaţii s-au angajat să-l pună la dispoziţia întreprinderii societare. În măsura în care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv în bani şi/sau în natură, el devine capital subscris vărsat. Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale, în raport de natura juridică şi economico -financiară a societăţilor comerciale.

Analiza şi funcţionarea conturilor de capital social

Evidenţa constituirii şi micşorării capitalului social se realizează prin contul de pasiv 101 “Capital social”. În creditul contului se înregistrează constituirea şi creşterea capitalului prin aportul în bani şi/sau în natură al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului şi prin operaţii interne, iar în debit, micşorarea capitalului prin rambursarea către asociaţi şi acoperirea de pierderi provenite din exerciţiile financiare precedente. Soldul contului este creditor şi reprezintă capitalul propriu ca sursă permanentă de finanţare a activelor întreprinderii.Contul sintetic de gradul I, 101 “Capital social” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II 1011“Capital subscris nevărsat” şi 1012 “Capital subscris vărsat”. Prin această dezvoltare a conturilor se asigură delimitarea contabilă a celor doi paşi, necesară în constituirea capitalului social - subscriere şi vărsare.Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.

Evidenţa aporturilor subscrise de asociaţi pentru constituirea şi creşterea capitalului social se realizează prin contul 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”. În debitul acestui cont, se înregistrează capitalul subscris de asociaţi, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului; în creditul contului, se reflectă valoarea aporturilor vărsate în numerar şi/sau în natură, precum şi capitalul retras de asociaţi. Soldul debitor al contului reprezintă capitalul subscris nevărsat de asociaţi, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. Evidenţa analitică a contului se dezvoltă pe fiecare acţionar sau asociat în calitatea sa de subscriptor sau beneficiar la rambursarea capitalului.

În relaţiile de decontare cu asociaţii privind capitalul, alături de situaţia normală se pot ivi o serie de ipostaze care trebuie delimitate şi evidenţiate în contabilitate: asociaţii în dificultate care nu efectuează la termen vărsămintele la capitalul social subscris şi vărsarea în avans a capitalului social subscris. Pentru a răspunde la această cerinţă este nevoie ca în cadrul contului 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul “ să se creeze următoarele conturi sintetice de gradul II (subdivizionare):

456.2 “Decontări cu asociaţii privind capitalul subscris nevărsat”.456.4 “Decontări cu asociaţii privind capitalul vărsat anticipat”456.5 “Decontări cu asociaţii în dificultate”456.7 “Decontări cu asociaţii privind capitalul de rambursat”

Contabilitatea constituirii capitalului social

Contabilitatea capitalului se conduce cu ajutorul contului 101 ,,Capital ”. Acesta se dezvolta în urmatoarele conturi sintetice de gradul 2:

1011 – Capital subscris nevarsat/ 1012 – Capital subscris varsat/ 1015 – Patrimoniul regiei /1016 – Patrimoniul public

Capitalul subscris nevarsat reprezinta angajamentele sau promisiunile facute de asociati sau actionari în baza actelor de constituire a firmei. Se reflecta cu ajutorul contului 1011 ,,Capital subscris nevarsat”. Are rolul de a evidentia capitalul subscris nevarsat (promis, angajat ca va fi depus) de asociati si actionari.

Contabilitatea majorarii capitalului

În situatia în care o societate comerciala doreste extinderea activitatii, sunt necesare resurse financiare suplimentare pentru cresterea capitalului.Majorarea capitalului poate avea loc numai în baza hotarârii A.G.A., cu respectarea conditiilor prevazute în cadrul documentelor care atesta înfiintarea societatii. Majorarea capitalului poate fi realizata pe urmatoarele cai:

- atragerea de noi aporturi în natura si numerar;

- conversia oligatiunilor în titluri de capital;

- fuziunea cu alte societati;- încorporarea la capital a primelor de capital, a rezervelor, si a profitului nerepartizat .

Contabilitatea reducerii capitaluluiPrin reducerea capitalului se asigura acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare respectiv se restituie aportul actionarilor.

Aceasta se poate realiza prin:- micsorarea numarului actiunilor sau partilor sociale fara a modifica valoarea nominala a acestora;- micsorarea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale pastrândnumarul acestora;- micsorarea atât a valorii nominale cât si a numarului actiunilor sipartilor sociale;- rascumpararea propriilor actiuni dupa care acestea se anuleaza.- alte operatiuni conform legii

2)Contabilitatea rezervelor (din reevaluarea activelor si a rezervelor propriu-zise) si a rezultatului (curent si reportat): delimitari, structuri, conturi, operatii si tipuri de inregistrari specifice.

CONTABILITATEA REZERVELOR ÎNTREPRINDERII

Rezervele reprezintă în principiu beneficii capitalizate în mod durabil de întreprindere până la o decizie contrară a organelor autorizate. Deci ele se constituie şi dotează în raport cu cotele distribuite din beneficiile anului.În mod excepţional rezervele se mai pot constitui şi din alte resurse cum sunt diferenţele din reevaluare şi primele de capital. Structural, rezervele se împart în rezerve legale, rezerve pentru acţiuni proprii,rezerve statutare şi alte Rezerve

Evidenţa rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor şi din alte resurse stabilite prin lege se realizează prin contul de pasiv 106 “Rezerve”, dezvoltat pe trei sintetice de gradul II, 1061 “Rezerve legale”, 1062 „Rezerve pentru acţiuni proprii”, 1063 “Rezerve statutare” şi 1068 “Alte rezerve” corespunzătoare categoriilor de rezerve pe care le poate constitui şi gestiona o întreprindere societară. Constituirea rezervelor

se înregistrează în creditul conturilor menţionate mai sus, iar utilizarea lor în debitul conturilor. Soldul creditor al conturilor evidenţiază rezervele delimitate ca sursă de finanţare durabilă a activelor.

Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile de valori economice create prin reevaluarea activelor imobilizate. Ele intervin numai în cazul în care creşterea de valoare faţă de valoarea contabilă anterioară este apreciată ca sigură şi durabilă.Reflectarea în contabilitate a diferentelor din reevaluare se asigura cu ajutorul contului 105 ,,Rezerve din reevaluare, care evidentieaza diferenta dintre valoarea actuala (reevaluata) si valoarea de intrare a imobilizarilor corporale(plusul sau minusul de valoare) si a altor reevaluari efectuate potrivit legii.

Contabilitatea rezervelor

Rezervele, ca parte componenta a capitalurilor proprii, reprezinta beneficii capitalizate în mod durabil de catre întreprinderi pâna la o decizie contrara a organelor de conducere a acestora. Contabilitatea rezervelor se conduce cu ajutorul contului 106,,Rezerve”. Se dezvolta în conturi sintetice de gradul doi conform categoriilor de rezerve prezentate:

1061 ,,Rezerve legale”1063 ,,Rezerve statutare sau contractuale1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerva dinreevaluare”1068 ,,Alte rezerve”

Contabilitatea rezultatului reportat

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 117,,Rezultatul reportat”.Contul 117 “Rezultatul reportat”este dupa continutul economic: cont de capitaluri proprii.

Rezultatul sub formă de profit sau pierdere obţinut în exerciţiile anterioare a cărui decizie de repartizare a fost amânată pentru exerciţiile următoare se înregistrează la contul 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită”.

Contabilitatea rezultatului curent

Rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă intre veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data incasării sau plăţii lor.Contabilitatea rezultatului exerciţiului se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 12, din care fac parte conturile 121 – „Profit şi pierdere” şi 129 – „Repartizarea profitului”

3)Contabilitatea imobilizarilor corporale: delimitari,structuri,documente de evidenta,evaluare,conturi,operatii si tipuri de inregistrari specifice.

DocumenteLa intrarea in patrimoniu, pe baza documentelor de procurare in cazul achiziţiei, se intocmeşte procesul-verbal de recepţie pentru imobilizări

fără montaj şi procesul-verbal de recepţie şi punere in funcţiune pentru cele cu montajutorul In cazul imobilizărilor luate in concesiune sau locaţii de gestiune se intocmeşte procesul-verbal de predare-primire. In cazul mişcărilor/transferurilor de imobilizări de la o secţie sau subunitate la alta, in cadrul aceleiaşi societăţi, se intocmeşte bonul de mişcare.Pentru calculul şi inregistrarea amortizării, se intocmeşte planul de amortizare şi pe această bază situaţia de calcul lunară a amortizării.Pentru imobilizările care şi-au epuizat capacitatea de lucru, se intocmeşte procesulverbal de scoatere din funcţiune sau casare a acestora.

Pentru realizarea ei se utilizează conturile din următoarele grupe ale planului general de conturi:21 – „Imobilizări corporale”23 – „Imobilizări corporale in curs”28 – „Amortizarea privind imobilizările”29 – „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”