constituţia este legea fundamentală a unui stat

7/24/2019 Constituţia Este Legea Fundamentală a Unui Stat

http://slidepdf.com/reader/full/constitutia-este-legea-fundamentala-a-unui-stat 1/7

Constituţia este legea fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază ale conduceriistatului, atribuţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor.Primele constituţii româneşti au fost Regulamentele Organice (în ara Românească în !"#! şi în $oldova în !"#%&.'le au fost înlocuite în !"" de )onvenţia de la Paris, care a fost urmată, în !"*+, de tatutul -ezvoltător al)onvenţiei de la Paris, constituţia autoritară a domnitorului l. /. )uza. Prima constituţie modernă a României a fostconstituţia liberală din !"**. 0n !1%# a fost adoptată prima constituţie democratică. 0n !1+", instaurarea regimului

comunist în mod oficial s2a făcut prin adoptarea unei constituţii prin care România devenea republică şi care adesc3is calea către un regim totalitar. România a redevenit democraţie în !1"1, fapt consfinţit prin constituţia din!11!.

Constituţia liberală din 1866

Contextul şi cauzele elaborării constituţiei:

2 )onte4tul este cel legat de instaurarea dinastiei străine. 0n !"** este adus în România ca domn şi confirmat devotul poporului Carol I, un prinţ din familia nobiliară germană Hohenzollern-Sigaringen. 5itulatura sa va fi iniţialaceea dedon (în !"6" cea de alteţă regală, iar din !""! cea de rege&.2 Principalele cauze ale elaborării constituţiei au fost7 dorinţa oamenilor politici români de a organiza un stat cu

adevărat modern şi dorinţa lor şi a regelui de a crea o imagine favorabilă României pe plan internaţional. dunarea 8egislativă a adoptat o constituţie liberală, după modelul celei belgiene, în !"**.

!rincipiile de bază ale constituţiei din 1866 au fost următoarele7

• separaţia puterilor în stat (legislativă, e4ecutivă, 9udecătorească&,

• guvernare reprezentativă (parlamentul este ales prin vot, conducerea statului reprezintă întreaga naţiune&,

• suveranitate naţională (puterile statului emană de la naţiune&,

• responsabilitatea ministerială (miniştrii răspund în faţa legii pentru actele lor&,

• monarhie ereditară şi constituţională7 România este condusă de moştenitori din casa de :o3enzollern2igmaringen. ceştia trebuiau crescuţi în religia ortodo4ă.

!uterile-statului:!utere legislati"ă era deţinută de Parlament şi rege.

• Parlamentul era alcătuită din dunarea -eputaţilor şi enat. $embrii celor două camere erau aleşi prin votcenzitar; în enat însă erau şi unii membrii de drept7 foşti parlamentari aleşi în două legislaturi, foşti miniştrii,generalii, mitropoliţii şi episcopii, reprezentanţi ai universităţilor, membrii trimişi de cademia Românăetc.tribuţiile Parlamentului erau următoarele7 elaborarea proiectelor de legi, votarea legilor, adoptareabugetului ţării (bugetul este reprezentat de banii ce revin într2un an fiecărui minister din produsul intern brut&;

• <uncţia de rege putea fi deţinută de descendenţi pe linie masculină ai regelui )arol / (femeile şi

descendenţii lor se e4cludeau de la acest drept&. -acă nu e4istau descendenţi direcţi pe linie masculină airegelui, atunci succesiunea revenea fratelui cel mai în vârstă al regelui sau moştenitorilor lui. tribuţiile legislative ale regelui erau7 sancţionarea şi promulgarea legilor (regele îşi dădea acordul, prinsemnătură, pentru punerea în aplicare a legilor votate de Parlament&; dreptul de veto absolut asupra legilor (regele putea respinge o lege, pe care apoi o trimitea Parlamentului spre reanalizare&, propunerea unor proiecte de legi spre votul Parlamentului.

!uterea executi"ă era deţinută de =uvern şi rege.



• tribuţiile Guvernului erau de a pune în aplicare legile şi de a elabora proiecte de legi. $iniştrii eraurăspunzători pentru faptele lor în faţa Parlamentului.

• tribuţiile e4ecutive ale regelui erau următoarele7 numea şi revoca miniştrii, numea şi confirmă în funcţiipublice, putea dizolva Parlamentul, conducea armata, bătea monedă (emitea monedă cu c3ipul său&,acorda graţiere (suspendarea pedepselor, de obicei pentru cazuri umanitare&. )ea mai importantă atribuţie aregelui era cea de a dizolva Parlamentul, dar regii României până la )arol al //2lea nu au e4ercitat2o.)onstituţia prevedea că în caz de dizolvare a Parlamentului trebuiau organizate alegeri parlamentare în celmai scurt timp. Parlamentul putea fi dizolvat o singură dat într2un an.

!uterea #udecătorească se e4ercita prin )urţi de >udecată şi 5ribunale. )ea mai înaltă instanţă era )urtea de>ustiţie şi )asaţie.

$repturile şi libertăţile cetăţeneşti erau:

• libertatea persoanei (nimeni nu poate fi urmărit sau arestat decât în cazuri prevăzute de lege&, libertatea întrunirilor (dreptul de a organiza adunări publice&, libertatea asocierilor (dreptul de a alcătui organizaţii7 e4.partide, sindicate etc.&, libertate conştiinţei (dreptul de a avea propriile, idei, credinţe, dar respectând ordineapublică şi bunele moravuri&, libertatea presei (dreptul de a publica propriile idei&;

• inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii, inviolabilitatea corespondenţei (aceste prevederi careinterzic pătrunderea în domiciliu fără acordul persoanei sau fără mandat 9udecătoresc, preluarea uneiproprietăţi sau citirea corespondenţei private au rolul, în primul rând, de a apăra cetăţeanul în faţa abuzurilor reprezentanţilor instituţiilor statului şi abia apoi în faţa abuzurilor persoanelor fizice&;

• libertatea învăţământului; învăţământul primar era gratuit şi obligatoriu.

istemul electoral era bazat pe votul cenzitar (votau cei care aveau o anumită avere, prevăzută de lege&.Populaţia era împărţită în + colegii electorale, după avere7 la colegiul / şi // votau marii proprietari funciari, la colegiul/// votau burg3ezii, liber profesioniştii şi ofiţerii în retragere, iar la colegiul /? votau ţăranii. 8a colegiul /? votul eraindirect, prin reprezentanţi (adică ţăranii îşi alegeau dintre ei nişte reprezentanţi şi doar aceia votau&. 0n !""+ s2amodificat legea electorală prin desfiinţarea colegiului /? şi a votului indirect. ?otau toţi cei care plăteau un impozitcătre stat.

Consecinţele elaborării constituţiei din 1866:

• România devine un stat modern, guvernat după principiile liberalismului7 separaţia puterilor în stat, drepturişi libertăţi cetăţeneşti, garantarea proprietăţii private.

• România va avea o viaţă politică stabilă, al cărei garant este regele, care are, prin constituţie, rolul de apăstra ec3ilibrul între forţele politice şi instituţiile statului.

Constituţiile comuniste

1. Constituţia din 1948

Contextul şi cauzele elaborării constituţiei din 1%&8:

Primul guvern comunist s-a format în 1945, dar, pentru că şeful statului era încă regele Mihai, comuniştii nu aureuşit să instituie atunci un regim totalitar. a !" decem#rie 194$, regele a fost silit să a#dice, %om&nia fiind proclamată repu#lică. 'oile condi(ii politice, dar mai ales schim#area formei de guvernare, au făcut necesară



adoptarea altei constitu(ii, fapt reali)at în 194*. +onform acesteia, numele (ării era Republica PopularăRomână.

!rincipiile constituţiei:

nele prevederi sugerau că noul regim se conduce aparent după principii democratice, ca deeemplu

• egalitatea tuturor cetă(enilor în fa(a legii / fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă,

religie sau grad de cultură0

• garantarea drepturilor şi li#ertă(ilor cetă(eneşti fundamentale /li#ertatea conştiin(ei, a presei, a întrunirilor etc.0

• responsa#ilitatea miniştrilor /miniştrii răspund în fa(a 2usti(iei pentru faptele lor0

• suveranitatea poporului, principiu cuprins în formula puterea de stat emană de la popor .

3otuşi, unele elemente arată caracterul totalitar al regimului

• nu se respectă principiul separa(iei puterilor în stat /legislativul are puteri eecutive,eecutivul se implică în 2usti(ie0

• deşi este men(ionată proprietatea particulară, se specifică faptul că la #a)a de)voltăriieconomice a %om&niei se află proprietatea de stat /cuprinsă în formula bunurile comune

ale poporului0

• constitu(ia prevede că economia na(ională este planificată de către guvern /nu este oeconomie li#eră0.

Conducerea statului era împăr(ită între Marea dunare 'a(ională şi uvern. Marea Adunare Naţională, defapt noul parlament, este considerată 6organul suprem al puterii de stat7. 8a are at&t atri#u(ii legislative, c&t şieecutive votea)ă legile şi #ugetul, se ocupă de pro#lemele de pace şi de ră)#oi, dar formea)ă şi guvernul şista#ileşte atri#u(iile ministerelor. Marea dunare 'a(ională este condusă de Preidiul Marii AdunăriNaţionale, alcătuit din 19 mem#ri, dintre care unul este preşedinte. Pre)idiul are atri#u(ii pe care de o#icei lede(ine un şef de stat cu puteri sporite emite decrete, interpretea)ă legi, numeşte în unele func(ii pu#lice, aredrept de gra(iere, conferă decora(ii, repre)intă (ara în rela(iile interna(ionale, numeşte am#asadoriietc. !u"ernul coordonea)ă şi planifică economia na(ională, reali)ea)ă #ugetul şi asigură ordinea pu#lică şisecuritatea statului. a nivel local, conducerea este de(inută de consilii populare /din 195", s#aturi populare0,alese prin vot universal.

$nstituţiile %udecătore&ti sunt supuse presiunii politice. eoarece nu se specifică inamovi#ilitatea 2udecătorilor, se permite amestecul puterii politice în numirea şi destituirea acestora. a toate instan(ele, cuecep(ia +ur(ii :upreme, 2udecarea are loc cu asesori populari /un fel de 2ura(i0. ;nstitu(ia asesorilor esteeplicată în legea privind organi)area instan(elor 2udecătoreşti. e aici aflăm că asesorii sunt de fapt,su#ordona(i direct puterii politice. <n cadrul tri#unalelor locale, ei sunt aleşi la propunerea unor organi)a(ii alemuncitorilor, ale partidului, ale tineretului, organi)a(ii culturale etc. <n realitate, a#solut toate organi)a(iileeistente în perioada comunistă erau controlate de partidul unic, deci şi aceşti asesori erau aleşi, su#



îndrumarea organelor de partid. sesorii populari pentru tri#unalele speciale şi 3ri#unalul +apitalei, erau aleşide :fatul Popular /pentru consultare, ve)i egea nr. 5 din 19 iunie 195=0.

'repturile &i libertăţile cetăţene&ti erau asemănătoare cu cele prevă)ute într-o constitu(ie democraticăegalitatea în fa(a legii, li#ertatea conştiin(ei, li#ertatea religioasă, li#ertatea persoanei, li#ertatea presei,li#ertatea întrunirilor, li#ertatea de asociere, inviola#ilitatea domiciliului, secretul coresponden(ei. > noutate

este prevederea conform căreia femeia are drepturi egale cu #ăr#atul. 3otuşi, pentru unele drepturi suntintroduse limitări, ceea ce poate da loc la interpretări a#u)ive /de eemplu, orice asocia(ie cu caracterantidemocratic este inter)isă0, iar dreptul de proprietate nu este garantat. Mai mult, se specifică faptul căatunci când interesul general o cere proprietatea privată poate deveni proprietatea statului.

Consecinţele adoptării constituţiei din 1%&8:

• Puterea politică are drepturi nelimitate, fapt care se deduce at&t din prevederile legale, dar, mai ales prin aplicarea a#u)ivă a acestora /ele nu sunt întotdeauna eplicite, ceea ce lasă loc interpretării însens totalitar0. <n practică, orice func(ionar de stat era şi mem#ru al partidului, deci era su#ordonatşefului partidului.

• rticolele despre proprietate deschid drumul măsurilor de na(ionali)are. :e men(ionea)ă că apărarea şi dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o îndatorire a fiecărui cetăţean, iar un alt articoldefineştebunurile comune ale poporului ca proprietate de stat deci, cetă(enii au datoria constitu(ionalăsă dea o parte din proprietate la stat.

• plicarea acestei constitu(ii a transformat %om&nia în stat totalitar deoarece drepturile şi li#ertă(ilecetă(eneşti nu au fost deloc respectate. e fapt, adevăratul conducător era şeful Partidului Muncitoresc%om&n, heorghiu-e2. ?oin(a sa ar#itrară, dar şi a altor oameni politici sau func(ionari pu#lici, eraadevărata lege.

Constituţia din 19()* +#acultati"

<n 195=, în condi(iile amestecului .%.:.:. în tre#urile interne ale statului rom&n, a fost adoptată o nouăconstitu(ie care nu aducea modificări fundamentale în organi)area politică, dar încălca foarte gravindependen(a statului rom&n. <n capitolul introductiv se specifica a2utorul acordat de .%.:.:. pentru eli#erareateritoriului rom&nesc de ocupa(ia germană şi faptul că politica eternă a %om&niei este una de prietenie cu.%.:.:. Prevederile o#işnuite despre independen(a şi suveranitatea statului lipseau. stfel, constitu(iaconsfin(ea faptul că %om&nia nu avea politică eternă proprie. +onstitu(ia din 195= a fost schim#ată în 19@5,c&nd %om&nia şi-a recăpătat atri#utele statului independent.

'( Constituţia din 1%6)

Contextul şi cauzele elaborării constituţiei din 1%6):

<n 19@5 a murit heorghe heorghiu-e2 şi noul şef al Partidului +omunist a fost ales 'icolae +eauşescu. 8l aafirmat deschis independen(a (ării fa(ă de .%.:.:. e asemenea, considera că %om&nia făcuse un drumimportant înspre crearea unei societă(i egalitare, adică socialiste /avusese loc colectivi)area în 19@=0. cestedouă aspecte necesitau modificarea constitu(iei. rticolul 1 al constitu(iei din 19@5 men(ionea)ă că numelestatului esteRepublica -ocialistă România şi că este un stat su"eran, independent &i unitar, cu un teritoriuinalienabil/adică nu se poate înstrăina0 &i indi"iibil. <n 194 se creeaă #uncţia de pre&edinte alrepublicii, fapt ce duce la modificarea constitu(iei pentru a include prerogativele preşedintelui.

;ată cele mai importante modi#icări ale constituţiei în raport cu legile fundamentale anterioare



• :e introduce principiul partidului unic, specific&ndu-se faptul că forţa politică conducătoare a

întregii societăţi este Partidul Comunist Român, ceea ce arată fără nicio îndoială caracterul totalitaral regimului

• /conomia României este proclamată ca socialistă, adică economie bazată pe proprietatea de stat şi

cooperatistă asupra mijloacelor de producţie. cest lucru este reafirmat prin prevederea conform

căreiabo0ăţiile de orice natură aparţin statului. 8ste men(ionată şi proprietatea personală, dar eaeste limitată la casa de locuit şi construc(iile gospodăreşti anee, terenul pe care se află, animalele de produc(ie şi inventarul agricol mărunt.

• :e introduc limitări ale libertăţilor cetăţene&ti, întruc&t se men(ionea)ă faptul că libertatea

cuvântului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice

orânduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc. e asemenea, se men(ionea)ă eplicit faptul căstatul şi partidul spri2ină şi ocrotesc organi)a(iile eistente, ceea ce înseamnă, de fapt, că oriceorgani)a(ie este controlată de partid. > noutate po)itivă este însă dată de garantarea proprietă(ii private /dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege0, prevedere care dispăruse din celelalteconstitu(ii comuniste, sau de sta#ilirea duratei maime a )ilei de muncă la * ore.

•

<n ceea ce priveşte institu(iile statului, apar modificări importante fa(ă de constitu(iile anterioare.Marea dunare 'a(ională este condusă de un organism numit Consiliul de -tat, care înlocuieştePre)idiul Marii dunări 'a(ionale. +onsiliul de :tat fusese creat în 19@1, printr-o lege care revi)uiaconstitu(ia din 195=. in acest organ poate face parte şi primul ministru, iar din 19$4, +onsiliul de:tat este pre)idat de preşedintele statului, ceea ce demonstrea)ă o nouă întrepătrundere între puterealegislativă şi cea eecutivă.Pre&edintele este ales de Marea dunare 'a(ională şi are şi func(ia decomandant suprem al for(elor armate. +ele mai importante atri#u(ii ale sale sunt numeşte şi revocăminiştri şi al(i func(ionari pu#lici, acordă gradele militare, conferă decora(iile şi titlurile de onoare,acordă gra(ierea, acordă cetă(enia rom&nă, încheie tratate interna(ionale, emite decrete pre)iden(iale şideci)ii etc.

Consecinţele adoptării constituţiei din 1%6):

• Prin această constitu(ie se conferă statului rom&n un clar caracter totalitar comunist, deoarece seafirmă rolul politic conducător al partidului comunist şi se specifică faptul că economia este #a)ată pe proprietatea de stat.

• %evi)uirea din 19$4 îi conferă şefului statului puteri dictatoriale.

• :e afirmă statutul interna(ional al %om&niei de stat independent şi suveran, ceea ce lipsea constitu(ieidin 195=.

Constituţia din 1991Contetul &i cauele elaborării constituţiei

<n contetul revenirii %om&niei la pluripartidism, în 19*9, constitu(ia comunistă tre#uia înlocuită pentru amen(iona noua stare de fapt, dar şi pentru a garanta respectarea drepturilor cetă(eneşti şi pentru a permitede)voltarea regimului politic democratic.

!rincipii de bază ale constituţiei din 1%%1



Primul capitol al constitu(iei este intitulat chiar Principii generale şi cuprinde principiile fundamentale,specifice unui regim democratic separaţia puterilor în stat , suveranitate naţională, egalitatea tuturor

cetăţenilor în faţa legii, pluripartidismul . Aorma de guvernare a statului este republica, iar %om&nia esteconsiderată stat de drept, democratic şi social . :intagma stat de drept democratic şi social su#linia)ă ideea căîn %om&nia sunt garantate, prin institu(iile statului, respectarea legii şi accesul li#er la 2usti(ie /statul de drept0,se respectă principiile democratice /statul democratic0, statul respectă personalitatea umană şi intervine pentru

reali)area #inelui comun, prin măsuri de protec(ie a cetă(enilor săi în situa(ii ordinare dar şi etraordinare, înca) de calamitate sau cri)ă, ori prin protec(ia şi asigurarea de şanse pentru categoriile defavori)ate /statulsocial0. <ntre principiile generale men(ionate în acest prim capitol amintim şi garantarea dreptului minorită(ilorna(ionale de a-şi păstra lim#a şi tradi(iile, întărirea legăturilor cu rom&nii afla(i în afara (ării, de)voltarearela(iilor paşnice cu toate statele, respectarea tratatelor interna(ionale.

!uterile statului:

Puterea legislativă este de(inută de Parlament, alcătuit din +amera eputa(ilor şi :enat. Parlamentul este ales pentru o perioadă de patru ani şi are ca principale atri#u(ii adoptarea legilor şi a #ugetului. ;ni(iativa legislativă/adică propunerea unor proiecte de legi0 apar(ine mem#rilor parlamentului, mem#rilor guvernului, dar şicetă(enilor, dacă un proiect este semnat de cel pu(in =5"""" de cetă(eni din cel pu(in un sfert din 2ude(ele (ării.

Puterea executivă este repre)entată de uvern şi Preşedintele %om&niei. uvernul urmăreşte punerea înaplicare a legilor. Primul ministru este propus de preşedinte, în urma consultării cu partidul sau partidele carede(in ma2oritatea parlamentară. 8l propune Parlamentului spre apro#are o listă de miniştri. uvernul răspunde politic în fa(a Parlamentului el poate fi demis de Parlament prin acordarea votului de neîncredere.

Preşedintele %om&niei este ales prin vot universal pe o perioadă de 4 ani /la revi)uirea constitu(iei, în =""!, s-aridicat mandatul la 5 ani0. ceeaşi persoană are voie să o#(ină maim două mandate. %olul fundamental alPreşedintelui este acela de a eercita func(ia de mediere între puterile statului. Preşedintele are următoareleatri#u(ii desemnea)ă primul-ministru, promulgă legile /le contrasemnea)ă, pentru a le apro#a intrarea învigoare0, poate di)olva Parlamentul, în ca)ul în care acesta a respins de două ori învestitura unui guvern /dar poate di)olva Parlamentul o singură dată într-un an0, este comandant suprem al armatei, conferă decora(ii,acordă gra(iere, încheie tratate interna(ionale pe care le propune apro#ării Parlamentului, emite decrete.

Puterea judecătorească. Budecătorii sunt independen(i de puterea politică şi inamovi#ili /nu pot fi transfera(i,înlocui(i sau destitui(i dec&t de +onsiliul :uperior al Magistraturii0. +ea mai înaltă institu(ie 2udecătorească este+urtea :upremă de Busti(ie.

$repturile şi libertăţile cetăţeneşti

:unt specificate drepturile şi li#ertă(ile o#işnuite într-o constitu(ie democratică li#ertatea persoanei, li#ertateaîntrunirilor şi asocierilor, li#ertatea presei, inviola#ilitatea domiciliului, inviola#ilitatea proprietă(ii, dreptul devot. :pre deose#ire de constitu(ia democratică din 19=!, cea din 1991 specifică şi protec(ia din partea statuluirom&n de care se #ucură cetă(enii rom&ni afla(i în străinătate, cetă(enii străini şi apatri)i /cei care nu au niciunfel de cetă(enie0 pe teritoriul %om&niei, respectarea tuturor tratatelor privind drepturile omului, semnate de

%om&nia. +onstitu(ia din 1991 prevede şi dreptul la via(ă, inter)icerea torturii, a muncii for(ate şi a pedepseicu moartea, protec(ia persoanelor cu handicap, protec(ia familiei, a copiilor şi a tinerilor.

Pentru a garanta apărarea drepturilor cetă(eneşti, este înfiin(ată institu(ia A"ocatul Poporului, la care poate săfacă apel orice cetă(ean care se consideră nedreptă(it.

Consecinţele adoptării constituţiei din 1%%1



Prin constitu(ia din 1991, %om&nia redevine stat democratic şi stat de drept /adică un stat ale cărui legi se #a)ea)ă pe respectarea drepturilor şi li#ertă(ilor cetă(eneşti, un stat în care func(ionarea institu(iilor se face pe #a)a legilor, 2usti(ia este independentă, iar cetă(enii sunt prote2a(i de ecesul de autoritate al institu(iilor0.3recerea de la statul autoritar comunist la statul de drept a înt&mpinat anumite dificultă(i. ;ntrarea %om&niei înniunea 8uropeană în =""$ a fost o recunoaştere la nivel european a faptului că în (ara noastră statul de dreptfunc(ionea)ă.

constituţia este legea fundamentală a unui stat

Documents