calitati elemente de constructie

4. CALITATILE NAVEICalitati nauticeCalitati evolutive

5. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE ALE CORPULUI NAVEIOsatura navei

Osatura longitudinalăOsatura transversala

Invelisul exteriorBordajul naveiFile de punte

6. PARTILE PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEIPuntile navei

Punti continue ale naveiPunti discontinue ale navei

Suprastructurile navei

4. Calitatile navei

Calitati nautice

Însuşirile navei, specifice plutirii pe apă, determinate de legăturaacesteia cu factorii din mediul înconjurător se numesc calităţinautice.

Aceste calităţi cuprind:1. flotabilitatea,2. stabilitatea,3. nescufundabilitatea şi4. soliditatea.

Calitati nautice

1.Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la un anumit pescaj,determinat de cantitatea de marfă existentă la bord.

Fiecare navă este construită în aşa fel încât greutatea naveiîncărcate să fie mai mică decât deplasamentul ei maxim. Astfel, dela ultima linie de plutire şi până la ultima punte etanşă, principală,mai rămâne un volum din corpul navei care se numeşte rezervade flotabilitate.

Aceasta este direct proporţională cu bordul liber şi este destinatăasigurării plutirii navei în cazul inundării unor compartimente.

Calitati nautice

2.Stabilitatea este capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţialăde echilibru dupa ce a fost inclinata de vant, valuri sau conditii deincarcare.

Nava se poate înclina intr-un bord sau altul sub influenta forţeivalurilor, vânturilor sau forţei centrifuge în timpul giraţiei.Înclinarea ei în jurul axei longitudinale se numeşte înclinaretransversală sau bandare, mişcarea oscilatorie care aparenumindu-se ruliu.

Stabilitatea transversală este proprietatea navei de a reveni dinpoziţia bandată la poziţia iniţială, iar dacă nava rămâne înclinatăse foloseşte termenul de nava canarisită.

Calitati nautice

Înclinarea în jurul axei transversale se numeşte înclinarelongitudinală sau diferenţă de asieta şi mişcarea oscilatorie careapare se numeşte tangaj.

Şi în acest caz există o proprietate a navei de a reveni la asietadreaptă, numită stabilitate longitudinală.

Calitati nautice

3.Nescufundabilitatea este capacitatea navei de a pluti şi de a-şimenţine stabilitatea când unul sau mai multe dincompartimentele ei au fost inundate ca urmare a unor avarii.

4.Soliditatea este capacitatea navei de a nu se deforma şi de a-şipăstra etanşeitatea atunci când asupra ei acţionează forţeexterioare.

Calitati evolutive

Calităţile evolutive vin să completeze caracteristicile navei prin:

1. viteză,2. inerţie,3. giraţie şi4. stabilitate de drum.

Aceste calităţi permit navei să se deplaseze pe mare în direcţia şicu viteza dorită.

Calitati evolutive

1. Viteza reprezintă distanţa parcursă în unitatea de timp. La naveaceasta este exprimată în noduri (Nd), care arată milele parcursede nava intr-o oră.

•Toata [Inainte]•Jumatate•Incet•Foarte incet•Stop•Foarte incet [inapoi]•Incet•Jumatate•Toata [inapoi]

Calitati evolutive

Viteza exprimata în funcţie de rotaţiile motorului şi a consumului decombustibil:

a) Viteza economică este viteza care o atinge nava, cu motorulfunctionand cu un consum minim de combustibil.

b) Viteza maximă este viteza care poate fi dezvoltata folosindu-semotoarele la capacitate maximă.

c) Viteza minimă este viteza la care inca mai este posibilă guvernareanavei.

d) Toată viteza, conform telegrafului, este viteza atinsă cu motoarelefuncţionând la parametrii normali.

Calitati evolutive

2.Inerţia reprezintă capacitatea navei de a-şi continua deplasarea prinapă după schimbarea regimului de mers al navei prin stopare saumers înapoi. Caracteristicile inerţiei sunt distanţa parcursă şi timpul încare s-a parcurs această distantă.

Acestea se pot determina în situaţia în careştim momentul stopării maşinilor şi momentulopririi definitive a navei şi dacă avemmomentul schimbării direcţiei de mers,urmând să determinam distanta şi timpulnecesar opririi din acel moment.

Calitati evolutive

Giraţia navei este capacitatea acesteia de a-şi modifica direcţia dedeplasare sub acţiunea cârmei, elicei sau sub acţiunea combinată aacestora.

Mişcarea rezultată este o mişcare giratorie descrisă de centrul degreutate al navei care îşi schimbă direcţia de deplasare când esteacţionată cârma şi până la încetarea acţionării cârmei.

Calitati evolutive - giratiaElementele curbei de giraţie sunt:

a) diametrul tactic este distanţa măsuratăîntre drumul iniţial şi axul longitudinalal navei după întoarcerea cu 1800;

b) avans este distanta parcursa pana laschimbarea directiei cu 900;

c) unghiul de derivă al navei esteunghiul format de direcţia axuluilongitudinal al navei cu tangenta lacurba de giraţie în centrul de greutate al navei;

d) abaterea laterala este distanta pana la care nava devine perpendiculara pe liniaprova-pupa de la începutul mişcării de giratie.

Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Stabilitatea de drum este proprietatea navei de a-şi menţine direcţia dedeplasare atunci când cârma este în axul longitudinal al navei.

Această calitate este opusă giraţiei navei deoarece o navă cu stabilitate bunăde drum, girează mai greu şi invers.

Gireaza bine/ Gireaza greuStabilitate de drum nesatisfacatoare Foarte buna stabilitate de drum

Calitati evolutive – stabilitatea de drum

Astfel, dacă nava cu cârma în axul longitudinal al navei tinde să vină:• cu prova în vânt, se spune că este ardentă,• cu pupa în vânt, se numeşte navă moale.

Dacă apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruşte, poziţia cârmeineavând importanţă, avem de a face cu o navă ambardee.

5. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

Corpul navei numit şi coca navei, este construit în aşa fel încâtsă asigure etanşeitatea navei, rezistenţă la acţiunea forţelornaturii şi să asigure spaţiile necesare mărfii, instalaţiilor,combustibililor, personalului de deservire.

Dpdv al elementelor de constructie corpul se împarte în douăpărţi mari,

- osatura şi- învelişul exterior.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE - OSATURA

Osatura cuprinde totalitatea elementelor longitudinale şitransversale care alcătuiesc structura de rezistentă a navei.După dispunerea faţă de principalele plane de referinţă, osaturase împarte în:

- osatura longitudinală şi- osatura transversală.

Osatura longitudinală

Osatura longitudinala este compusă din piese de rezistenţăcare sunt dispuse longitudinal pe navă. Principalele piese carecompun osatura longitudinală sunt: chila, etrava, etamboul,contrachila, carlingele laterale, curenţii de punte şi de bordaj.


1 Chila este piesa de rezistenţă principală a oricărei nave şi estesituată în plan diametral, pe fundul ei, întinzându-se pe toatălungimea ei.

Chilele, în funcţie de forma şi construcţie, potfi de mai multe tipuri:a) chila tunel, confecţionată din oţel laminatde profil dreptunghiular sau pătrat, fiind gol îninterior;b) chila plată, confecţionată dintr-o filă detablă groasă, fiind unul din tipurile cele maifolosite la nave;c) chila masivă, confecţionată din oţel masiv,laminat, având profil dreptunghiular;

Diferite forme de chile


• Etrava este piesa de rezistenţă a extremităţii prova, fiind defapt prelungirea chilei până la îmbinarea cu puntea principalăpe teugă.

• Etamboul este piesa de rezistenţă de la extremitatea pupa,constituind prelungirea chilei până la îmbinarea cu punteaprincipală pe dunetă.

2 Contrachila, numită şi carlinga centrală este dublura chilei petoată lungimea ei, în scopul întăririi rezistenţei fundului navei.


3 Carlingele laterale sunt elemente de rezistenţă paralele cucarlinga centrală şi sunt dispuse pe fundul navei simetric faţă deaxul ei. Carlingele formează o reţea de rezistenţă a funduluinavei împreună cu varangele pe care le leagă între ele.

4 Curenţii de bordajnumiţi şi stringheri, suntelemente de întărirelongitudinale, dispuse de-alungul bordurilor. Aceştia auacelaşi rol ca şi carlingelelaterale, legând coastele întreele. Stringherul care leagăcapetele superioare alecoastelor şi se afla la o cotămai înaltă decât puntea senumeşte muradă.


5 Curenţii de punte, ca elemente de rezistenţă longitudinalăsusţin şi întăresc punţile, leagă traversele între ele formând oreţea de rezistenţă a punţii.

Structura de rezistenţă a navei este completată de osaturatransversală care este compusă din elemente de rezistenţădispuse paralel cu planul cuplului maestru. Cele maiimportante piese componente ale osaturii transversalesunt coastele, varangele si traversele.

Osatura transversala


6 Coastele, numite şi crevace, sunt elemente de rezistenţă transversalefixate la intervale egale numite distanţe intercostale.

Două coaste conţinute de acelaşi plan transversal, într-un bord şi altul,formează un cuplu. Coastele aceluiaşi cuplu sunt identice ca formă,simetrice ca aşezare faţă de planul diametral al navei, ele determinândprin forma lor curbată, forma finală a navei (a corpului navei).

Urmărind aşezarea lor de la prova la pupa, vom avea cupluri de formeascuţite, numite coaste stelate (forma de V), la prova. Coastele careformează partea mediană a navei au forma de U, iar spre pupa formeledevin mai rotunjite şi se numesc coaste deviate.


Coastele se compun din trei părţi principale în funcţie deîmbinarea cu alte elemente:

a) capătul inferior este extremitateade îmbinare cu chila

b) genunchiul coastei este porţiuneacurbata în zona care delimiteazăfundul navei de bordaj

c) capătul superior este extremitateacare se află la îmbinarea bordajului cupuntea.


7 Varangele sunt elemente de rezistenţă transversalecare îmbină capetele inferioare ale coastelor, avândrolul de întărire a legăturii chilă – coastă – carlingă şide a da rezistenţă mai mare fundului navei.

8 Traversele sunt elemente de rezistenţă ce unesccapetele superioare ale coastelor ce formează uncuplu.

Curenţii de punte (5) împreuna cu traversele (8) formeazăreţeaua de rezistenţă pe care se sprijină puntea.

ÎNVELIŞUL EXTERIOR AL NAVEI

Reţeaua de rezistenţă longitudinală şi transversală care alcătuieşteosatura navei este acoperită cu un înveliş exterior, formândastfel corpul etanş al navei.

Fiecare rând de lemn sau tablă care formează învelişul exterior senumeşte filă. Locul de îmbinare al filelor (din tabla) se numeştecusătură.


Învelişul exterior al navei se compune din bordaj şi punte, acesteaconcurând la etanşeitatea navei.


Bordajul navei este constituit din învelişul părţilor inferioare şi lateraleale corpului, care începe de la chilă spre tribord şi babord,continuându-se până la extremitatea superioară a coastelor, laîmbinarea cu puntea.

1. filele galbordului - randul de filedin partea inferioara, de o parte side alta a chilei.

2. gurna - filele din zona de curburaa coastelor.

3. file de fund - filele care invelescfundul navei intre filele galborduluisi gurna.


4. file de bordaj - filele careinvelesc partea verticala acorpului navei.

5. file de centura - filele dinapropierea partii superioare anavei.Marginea superioara a filelorde centura se numesteparapet.

Pe partea exterioară a bordajului se montează câte o fâşie de oţel,care are rolul de a reduce amplitudinea ruliului şi de a-i măriperioada. Aceste fâşii de tablă de oţel se numesc chile de ruliu, sisunt dispuse în planul longitudinal al navei.


Puntea navei acoperă în întregime corpul navei de la prova lapupa şi asigură etanşeitatea navei.

Puntea este compusă de regulă din file de tablă de oţel denumitefile de punte.

Fila care face legătura între puntea principală şi bordaj, imediat înapropierea bordajului se numeşte fila lăcrimară şi este maigroasă decât celelalte file de punte.

6. PARTILE PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEI

PUNTILE NAVEI

• Punţile navei pot ficontinue sauîntrerupte, împărţind înplan orizontal spaţiuldin interiorul navei.

PUNTI CONTINUE ALE NAVEI

1. Puntea principală este prima punte etanşă continua care sedesfăşoară de la prova la pupa.

2. Coverta este puntea expusa la exterior. În multe cazuri covertaşi puntea principala se confunda.

3. Punte inferioara situata deasupra magaziilor (alta decatpuntea principala, daca exista).

4. Punte intermediara este spaţiul de stocare dintre magaziile demarfa şi puntea principală, de multe ori retractabila.

5. Paiolul este puntea inferioară care închide sub ea spaţiuldenumit dublu fund.

PUNTI DISCONTINUE ALE NAVEI

1. Puntea discontinuă dispusă la prova se numeşte teugă şi peea sunt amplasate dispozitivele instalaţiei de ancorare şiamarare.

2. Puntea cea mai inalta a navei situata in planul maestru senumeste puntea superioara.

3. Puntea discontinuă dispusă la pupa se numeşte dunetă.4. Puntea destinată plutelor de salvare şi bărcilor se numeşte

puntea bărcilor de salvare.5. Puntea de comandă este zona destinată comenzii de

navigaţie.6. Puntea etalon este cea mai inalta punte, pe ea instalându-se

compasul magnetic precum şi alte antene corespunzătoareaparatelor de navigaţie.

Suprastructurile navei

Suprastructurile sunt părţi ale navelor situate deasupra punţii principale.Acestea pot fi amplasate pe navă la prova, la mijloc sau la pupa.

Suprastructurile etanse ridicate la extremitatile prova şi pupa ale uneinave se numesc teuga şi respectiv duneta.

Castelul este o suprastructura situata pe puntea superioara a navei.

Amplasarea castelului

1) castelul central, la centrul navei, poate avea mai multe punţi,aici sunt amplasate majoritatea cabinelor de locuit, saloanele,staţia radio, instalaţia bărcilor de salvare, iar la nivelul cel maiînalt se găseşte comanda de navigaţie;

2) castelul pupa, cuprinde toate încăperile de locuit, sub el fiinddispus compartimentul maşini. La acest tip de nave restulcorpului este folosit pentru magazii de marfă sau tancuri. Navelemoderne tind către o singură suprastructură dispusă la pupasau la prova ;

3) castelul prova.

Cateva tipuri de suprastructuri

calitati elemente de constructie

Documents