consilui judetean aradapmar-old.anpm.ro/files/apm arad/reglementari... · 2011. 2. 3. · suportă...

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL

1

Consilui Judetean Arad

Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro

Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

Nr 464/01.02.2011 Completări ale studiului de evaluare adecvată după dezbaterea publică de la Pecica din

data de 10.01.2011, privind realizarea proiectului „Construire pod rutier peste raul Mures pe DJ 709 E la km 3+160,

modernizarea drumului judetean DJ 709 E”, 1. BIODIVERSITATEA

Proiectul ce urmează a fi realizat se află în arie naturală protejată – sit Natura 2000

ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior – Ordinul 1946/13 decembrie 2007, privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, stabileşte Lista tipurilor de habitate şi a

speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară.

Conform acestui ordin fişa sitului ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior conţine

următoarele habitate şi specii:

Tipuri de habitate: 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3270 - Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40A0* - Tufărişuri subcontinentale

peri-panonice; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până

la cel montan şi alpin; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene

de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte

cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.

Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuţă).

Specii de amfibieni şi reptile: 1193 Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);

1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean).

Specii de peşti: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1124 – Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); 2511 - Gobio kessleri (Petroc); 2555 - Gymnocephalus


2




baloni (Ghiborţ de râu); 1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis

(Ţipar); 2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 1146 -

Sabanejewia aurata (Dunariţă); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar).

Specii de nevertebrate: 4056 - Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig); 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); 4057 - Chilostoma banaticum; 4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă);

1074 - Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă); 1037 -

Ophiogomphus cecilia; 4064 - Theodoxus transversalis (Melc); 1032 - Unio crassus (Scoica de

râu).

Specii de plante: 4081 - Cirsium brachycephalum (Pălămidă).

1.1. INFORMAŢII DESPRE FAUNĂ Nevertebrate identificate în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele

specii de nevertebrate:

Rusalii - Palingenia longicauda - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.

Lithoglyphus naticoides - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.

Planorbarius corneus - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.

Chilostoma banatica - specie protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor

de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice; Anexa IV A - Specii de interes comunitar; Specii de animale şi de

plante care necesită o protecţie strictă). Specia a fost identificată în apropierea

zonei de interes. Numărul de exemplare identificate în apropierea zonei de interes a

fost de 9 exemplare.


3




Helix lutescens - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.

În zona de interes nu au fost identificate specii de libelule, libelule care sunt amintite şi în

fişa sitului (MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98 bis/7.II.2008).

Ihtiofaună identificată în aria protejată Lunca Mureşului Ihtiofaună din bazinul râului Mureş – cursul inferior este variată, având în componenţă

peste 50 de specii de peşti.

În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele

specii de peşti:

Perca fluviatilis (bibanul) – specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Trăieşte în ape salmastre şi dulci, urcând până în zona mrenei. Preferă apa limpede, lin

curgătoare şi nu prea adâncă. Peşte răpitor, se hrăneşte cu peşti mici, raci, viermi, scoici

şi melci de apă, larve de insecte, icre, broaşte. Reproducerea are loc în martie-aprilie, imediat după topirea zăpezii, femelele depunând icrele aproape de mal, pe plante şi

pietre. Răspândit în regiunea circumpolară şi mediteraneană. La noi este prezent în

lacurile litorale, în Dunăre şi bălţile acesteia, în Bistriţa, Olt, Timiş, Mureş, Cibin, în lacul

Snagov, în Razelm şi Mangalia. Suportă habitate antropizate. Abramis brama (platica) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de

urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. La noi este reprezentată prin ssp. Abr.br. danubii, răspândită în Dunăre şi bălţile sale, în

limanurile litorale cu apă dulce, în cursul inferior al râurilor şi bălţile lor, în unele lacuri

interioare (Snagov). Preferă apa liniştită cu fund mâlos. Suportă lipsa de oxigen şi chiar

prezenţa de hidrogen sulfurat. Este un peşte paşnic, hrănindu-se cu plante de baltă,

viermi şi larve de insecte, pe care le înghite o dată cu mâlul în care acestea trăiesc.

Primăvara consumă raci, iar înainte de reproducere icre de ştiucă şi costriş. Se reproduce prin aprilie-mai, când apa are 18OC, trecând din Dunăre în bălţi, unde femelele depun icre lipicioase pe plantele acvatice. Suportă habitate antropizate.


4




Esox lucius (ştiuca) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Preferă apele curate şi trăieşte, de obicei singură, în toate apele dulci stătătoare din ţară

şi chiar în râuri (care formează bălţi) până în zona mrenei. Este cel mai lacom răpitor de

apă dulce. Consumă peşti mari şi mici, păsări şi mamifere acvatice, broaşte, insecte,

vânând mai mult dimineaţa şi seara. Se reproduce prin februarie-martie, când apa are 8-10OC în locurile proaspăt inundate. Suportă habitate antropizate.

Silurus glanis (somnul) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Peşte de apă curgătoare, mai rar în cele stătătoare, întâlnindu-se în bălţi numai în timpul

reproducerii. Se hrăneşte în tinereţe cu larve de diptere, efemeride; după un an, cu puiet

de peşte, broaşte, viermi, crustacei mici, iar mai târziu cu ţipari, caraşi, obleţi, ţigănuşi;

atacă chiar păsări de baltă, câini în timpul înotului. Se reproduce în aprilie-mai, la apă caldă (18-20OC). Când apele scad, pleacă. Femelele depun icrele la rădăcinile plantelor

acvatice într-o gropiţă săpată cu Pp, păzindu-le timp de 8 zile, cât durează clocirea.

Răspândit în Dunăre şi bălţile sale, Snagov, în lacurile salmastre (Taşaul, Mangalia), în

Prut, Siret, Ialomiţa, Argeş, Olt, Jiu, Mureş şi în bălţile acestora, urcând până în regiunea

dealurilor. Suportă habitate antropizate. Carasiius auratus gibelio (carasul) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în

Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Peşte paşnic, tipic de apă stătătoare de şes, trăind împreună cu crapul în bălţile puţin

adânci şi cu funduri mâloase. Rezistă mai bine decât crapul la lipsa de oxigen. În iazuri

este rotund şi roşiatic, iar în bălţile cu nămol devine aproape negru. Se hrăneşte cu

resturi organice şi viermişori din mâl. În zilele călduroase, către seară şi noaptea, roade

mugurii tineri de la tufele de stuf. Suportă habitate antropizate. Reproducerea are loc prin aprilie-mai, când apa are 16-20OC. Femelele depun icrele la adâncime mică, lângă trestiile de la mal. La noi este răspândit aproape în toate apele

stătătoare, în afară de regiunea muntoasă: în bălţile Prutului, Siretului, Dunării, inclusiv

deltă; în Olt, Timiş, Bega, Mureş, Someş, în iazuri şi heleşteie.


5




Barbus barbus (mreana) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Trăieşte în râurile şi pâraiele de deal şi din regiunea muntoasă până la Dunăre,

preferând fundurile tari cu ceva prundiş sau scobiturile malului. Se hrăneşte mai ales

noaptea cu viermi, moluşte, larve de insecte, chiar peştişori. Se reproduce prin aprilie-mai, urcând în grupuri, cu femelele în frunte, până aproape de zona păstrăvului, unde, la curent de apă repede, pe fund adânc, pietros sau nisipos, are loc depunerea icrelor care

se lipesc de pietre. Icrele sunt otrăvitoare. Suportă habitate antropizate. Aspius aspius (avat) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de

plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr. 57

din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte singuratic în curent puternic, în ape curgătoare şi stătătoare, urcând până în

regiunea dealurilor; preferă fundurile pietroase. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton,

iar ca adult cu obleţi, cleni, porcuşori, scoici şi melci de apă, pe care-i atacă prin lovituri

de coadă, ameţindu-i, apoi îi înghite. Se reproduce în martie-aprilie, imediat după dezgheţul apelor, femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase, la curent

repede. Primăvara trece din Dunăre în bălţi, de unde fuge când apele încep să scadă.

Răspândit în Dunăre, în bălţile sale, în lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), în faţa deltei,

în Prut, Siret, Olt, Timiş, Bega, Mureş, Criş, Someş.

Cobitis taenia (zvârluga) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.

57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte în ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase. Se hrăneşte cu viermi,

larve de insecte, cu icrele altor peşti. Reproducerea are loc în aprilie-iulie, femelele lipind icrele de plantele acvatice. Răspândită în toate râurile şi afluenţii lor, în deltă şi

bălţile ei.


6




Gobio albipinnatus (porcuşor de şes) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea

ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă

de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Pieptul fără solzi sau, în cazuri rare, cu 2-3 solzi izolaţi; gura inferioară şi orizontală;

orificiul anal mai aproape de Vv decât de A. Solzii de pe spate cu 3-5 striuri longitudinale.

Lobii codali neegali. Înălţimea maximă a corpului se cuprinde de 4,4-5,6 ori în lungimea

sa, fără C. Coloraţia în general verzuie-cafenie; abdomenul alb-argintiu; pe laturile

corpului adesea cu câte 8 pete mici, slab perceptibile.

Reproducerea debutează la sfârşitul lunii aprilie şi se încheie la finele lunii mai. Misgurnus fossilis (ţipar) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III –

Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale



naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat.

Rezistent la lipsa de oxigen. Se hrăneşte cu faună de fund, viermi, larve de insecte,

moluşte mici. Se reproduce în martie-iunie, femelele lipind icrele de plantele acvatice. Răspândit la noi în toate bălţile, heleşteiele, canalele şi în cursul mai liniştit al râurilor, din

deltă până în zona submontană, mai rar în limanurile deschise ale Mării Negre; în Siret şi

afluenţii săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureş, Crişu Negru.

Pelecus cultratus (săbiţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale



naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Se hrăneşte cu viermi, crustacei, unii peştişori sau cu insecte pe care le prinde sărind din

apă. Reproducerea prin aprilie-mai; intră în bălţi pentru depunerea icrelor pe plante, unde rămâne până încep apele să scadă, plecând înaintea altor peşti. Răspândită în

Dunăre, în bălţile sale, în deltă şi în mare în faţa acesteia, în Olt, Timiş, Bega, Criş,

Someş, Tisa, rar în Prut.


7




Rhodeus sericeus amarus (boarţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea

ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă

de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Peşte de apă stătătoare, preferând fundurile nisipoase şi pietroase. Se hrăneşte cu

plancton şi vegetale. Reproducerea are loc în mai-iunie, femelele depunând icrele în orificiul cloacal al scoicii de râu (Unio sp.) sau de lac (Anadonta sp.) cu ajutorul papilei

genitale. La noi ssp. R.s. amarus răspândită în toate bălţile, japşele, lacurile de câmpie,

zătoanele râurilor, în iazuri şi in apele curgătoare încete.

Zingel zingel (pietrar) – specie vulnerabilă şi protejată (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice - Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare

necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială

avifaunistică; Anexa IV - Specii de interes comunitar Specii de animale şi de plante care

necesită o protecţie strictă; Anexa V A- Specii de interes comunitar - Specii de plante şi

de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din

natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management). Trăieşte în mod constant în ape dulci, pe funduri pietroase şi nisipoase, hrănindu-se cu

viermi, larve de insecte, icre şi pui de peşti. În timpul viiturilor intră de nevoie în bălţi.

Reproducerea are loc în aprilie-mai, femelele depunând icrele pe funduri pietroase. Specie endemică în bazinul Dunării, urcând până aproape de cursul mijlociu al râurilor

Prut, Siret, Olt, Jiu, Timiş, Bega, Criş, Someş.

Herpetofauna identificată în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele

specii:

Buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) – specie aproape ameninţată; biotop: băltiri, înmlăştiniri, suportă şi habitate antropizate. Perioada de reproducere este

din martie – aprilie până în august. Specie protejată - Anexa IV A – Specii de interes comunitar - Specii de plante şi de animale care necesită protecţie strictă - Ordonanţă de


8




urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice).

Broasca verde mare de lac (Rana ridibunda) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice - Anexa V A-

Specii de interes comunitar - Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu

excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul

măsurilor de management); suportă habitate antropizate. Broasca verde mare de lac, poate fi întâlnită pe întreg teritoriul României până la

altitudinea de 1600 m, populând lacuri, bălţi, râuri, heleşteie, canale şi orice luciu de apă.

Reproducerea: cu toate că trăieşte 10-15 ani, maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3

ani. Se reproduce în lunile aprilie şi mai, la temperaturi ale apei ce depăşesc 18 °C.

Brotăcelul (Hyla arborea) - Specie protejată – specie aproape ameninţată (Anexa IV A – Specii de interes comunitor - Specii de plante şi de animale care necesită protecţie

strictă - Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice). Masculul nu

posedă calozităţi nupţiale. Pielea guşii la mascul este încreţită şi colorată închis, pe când

la femelă este netedă şi de culoare albă. În momentul în care se dilată, sacul vocal al

masculului din regiunea guşii, depăşeşte ca volum capul. Reproducere: după ce şi-a petrecut iarna în pământ, spre sfârşitul lunii martie apare la suprafaţă şi se apropie de bălţile unde se va reproduce.

Avifauna identificată în zona proiectului. Pentru identificarea şi determinarea speciilor de păsări s-a folosit ca metodă de cercetare

metoda fâşiilor, s-au facut secţiuni şi s-au delimitat suprafeţe, unde s-au facut numărări şi apoi

s-au desprins concluziile pentru toată suprafaţa potenţial afectată. Pentru identificare şi

determinări s-a mers pe jos şi s-au observat toate păsările de pe cele 2 maluri ale râului şi de

pe partea dreaptă şi stângă a drumului propus pentru modernizare. Distanţa de observare a

păsărilor nu a fost mai mare de 20 până la 50 de metri. Speciile de păsări enumerate pe o

anumită suprafaţă, rezultată prin aplicarea acestei metode, permit concretizarea unor aprecieri

privind dominaţia populaţiilor precum şi a altor caractere cenologice.


9




In urma studiului efectuat pe teren, prin metoda fâşiilor, au fost identificate pe amplasament

şi în vecinătatea acestuia următoarele specii de păsări:

Ciconia ciconia (barza albă) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale



naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. Apropiată omului şi aşezărilor sale, îşi instalează cuibul masiv pe stâlpii electrici, pe hornul caselor ori coama şurei.

Răspândit în Europa şi în ţinuturile palearctice ale Asiei. În România, oaspete de vară,

din martie până în octombrie.

Egretta garzetta (egreta mica) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale



naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Reproducerea: în lunile aprilie-mai, femela depune între 3 şi 5 ouă verzui-albastrui ce sunt clocite împreună cu partenerul. Incubaţia durează între 22—24 de zile, puii părăsind

cuibul înainte de a putea zbura, căţărându-se cu multă abilitate printre crengi.

Cuibăreşte în sudul Europei în colonii, în zone mlăştinoase. Cuibul şi-l construieşte în

colonii adesea mixte, pe arbori în locuri greu accesibile pentru om.

Hirundo rustica (rândunica) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Trăieşte în număr mare în localităţi. Suportă habitate antropizate. Rândunica (Hirundo rustica) iernează în Africa subsahariană şi Asia de Sud. Ea se

întoarce primăvara pentru a se reproduce în Europa. Rândunicile sunt păsări foarte

adaptabile, care trăiesc în proximitatea aşezărilor umane, căutând habitate deschise de

toate tipurile (inclusiv în zonele agricole), în apropierea apelor şi pot fi întâlnite adesea în

apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altor aşezăminte de gen.

Depunerea pontei debutează în a doua jumătate a lunii aprilie. Cuibareşte aproape exclusiv în localităţi, cuibul de rândunică este complet deschis în

partea superioară.


10




Parus major (piţigoiul mare) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Este unul dintre cei mai cunoscuţi piţigoi, prezent atât în pădurile joase cât şi în cele de munte

până în zona coniferelor. Are creştetul negru, spatele verde-cenuşiu, aripile şi coada

albăstruie, iar partea inferioară e galben-verzuie cu o dungă neagră longitudinală.

Frecvent se întâlneşte în parcuri, grădini, livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, ţevi

metalice de garduri, acceptă şi cuiburile artificiale. Cele 10-12 ouă albe, pătate cu ruginiu sunt depuse în luna martie-aprilie, femela le cloceşte 14 zile. Iarna ramân în aceleaşi regiuni, fiind o pasăre sedentară. Suportă habitate antropizate.

Sturnus vulgaris (graurul) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă - Ordonanţă de urgenţă nr.


naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe spate şi reflexe verzi-violacee pe cap şi

piept. Cuibăreşte în scorburi dar şi în găuri de ziduri, stâlpi de beton sau sub ţiglele

acoperişurilor. Ouăle, 5-7 la număr, sunt albastru deschis, depuse în aprilie şi clocite 14 zile de ambii parteneri. Creşte două generaţii de pui pe an. Iernează în sud- vestul Europei.

Turdus merula (mierla neagră) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 27 cm. Specie comună întâlnită în pădurile joase şi de deal, în zăvoaiele apelor, grădini şi

parcuri publice. Masculul este negru, iar femela cafeniu închis. Cuibăreşte în tufişuri,

cuibul este construit din lut şi ierburi, cuibul e plasat de obicei la mică înălţime faţă de sol,

în tufişuri sau la baza unei craci mai groase. Ponta este depusă în luna aprilie, costituită din 4-5 ouă albastru-verzui stropite cu brun, clocite de femelă 14-15 zile. Pe

vară apar 2-3 rânduri de pui. Este o pasăre sedentară, dar efectivele se reînnoiesc cu

exemplare din regiunile nordice. Suportă habitate antropizate. Athene noctua (cucuveaua) - specie protejată (Anexa IV B– Specii de interes naţional

– Specii de plante şi animale care necesită protecţie strictă - Ordonanţă de urgenţă nr.


naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Are 25 de cm, corpul este cafeniu cu pete deschise, pe partea inferioară albicios şi obrajii sunt coloraţi

deschis. Trăieşte pe lângă locuinţele omeneşti în păduri, găuri de maluri, stâncării, depune 5-7 ouă, chiar şi 9, de culoare alba în luna aprilie, clocite de femelă 28 de


11




zile. Este o specie sedentară. Cuibăreşte în scorburi de copaci, găurile din rape şi ziduri,

poduri, de regulă în apropierea locuinţelor.

Streptopelia decaocto (guguştiucul) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă - Ordonanţă de

urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate – are 28 cm, este o specie cu mare plasticitate ecologică. Coloritul este pământiu în partea din

spate a gâtului are un guleraş negru, aripile sunt mai cenuşii. Cuibăreşte aproape tot

timpul anului, numai în localităţi sau în imediata apropiere a lor, în cuiburi simple

construite din crenguţe sau sârme plasate în copaci sau pe diverse platforme. Ponta este

formată din două ouă albe, ce sunt clocite de ambii părinţi timp de 14 zile. Este sedentar

la noi. Specie cu o mare capacitate de adaptare. Passer domesticus (vrabia de casă) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are

15 cm, este specie antropofilă. Masculul este cafeniu pătat pe spate, cenuşiu pe frunte,

creştet şi piept, negru pe bărbie. Femela are penaj cafeniu-striat. În primăverile calde

cuibăritul începe după prima decadă a lunii martie şi durează până la începutul lunii

august. Este specie sedentară. Specie cu o mare capacitate de adaptare. Suportă habitate antropizate.

Pica pica (coţofana) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 48 de cm. Coloritul este negru cu alb pe umeri şi piept, iar coada e neagră cu reflexe verzui.

Cuibăreşte în regiunile joase şi cele de deal şi pe văile râurilor. Face un cuib sferic din

crenguţe, cu intrări laterale tapisat în interior cu lut. Ouăle sunt 5-7 depuse în luna aprilie, de culoare verzui cu pete brune. Femela le cloceşte singură 17-18 zile. Este specie sedentară.

Asio otus (ciuful de pădure) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 36 de cm, coloritul este cafeniu pătat, cu stropi întunecaţi pe piept. Cuibăreşte în pâlcuri de

pădure în regiunile joase, în coloniile de ciori de semănătură. Ponta este alcătuită din 4-5 ouă albe, depuse în aprilie-mai şi clocite de femelă 28 de zile. Este parţial sedentar la noi. Suportă habitate antropizate.

Ardea cinerea (starc cenusiu) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - trăieşte în regiunile cu climă blândă din Europa, Asia ca şi în din sudul Africii cu excepţia regiunii de

coastă din sudul Namibiei. In regiunile lipsite de îngheţ este sedentar, numai în regiunile


12




mai reci unde iarna îngheaţă apele este o pasăre migratoare. Stârcul cenuşiu preferă

regiunile de baltă care sunt înconjurate de vegetaţie. In ultimul timp se apropie de zonele

urbane, putând fi văzut în parcurile cu lacuri. Suportă habitate antropizate. In lunile aprilie-mai depune 4-5 ouă de culoare albastru-verzui, a căror clocire este asigurată de ambii parteneri, alternativ. Incubaţia durează între 25-28 de zile.

Anas platyrhynchos (raţa mare) specie nevulnerabilă, dar este protejată - (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă; Anexa V D - Specii de

pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă - Ordonanţă de urgenţă

nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Este considerată o specie migratoare, deoarece populaţiile de raţe mari - Anas platyrhynchos - vin din

regiunile nordice spre zonele cu iarna mai blândă, dar cele care cuibăresc la noi se

comportă ca specie sedentară.

Speciile de păsări menţionate în materialul nostru au fost identificate în apropierea zonei

de interes, iar numărul exemplarelor de păsări se prezintă astfel:

• Ciconia ciconia (barza albă) – 3 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie

directă.

• Egretta garzetta (egreta mică) – 1 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin

observaţie directă.

• Hirundo rustica (rândunica) – 17 ex. Sexele se deosebesc numai prin compararea

exemplarelor capturate, diferenţa fiind în îngustimea şi lungimea diferită a penelor din

coadă. Sexele nu se pot identifica prin observarea exemplarelor în zbor.

• Parus major (piţigoiul mare) – 27 ex. Sexele sunt foarte asemănătoare, se disting cu greu în teren prin grosimea dungii negre de pe piept şi abdomen. De obicei sexele, cu

excepţia exemplarelor mature nu se pot deosebi cu exactitate.

• Sturnus vulgaris (graurul) – 63 ex;

• Turdus merula (mierla neagră) – 21 ex (11♀ şi 10♂);


13




• Athene noctua (cucuveaua) – 1 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie

directă.

• Streptopelia decaocto (guguştiucul) - 16 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual

Masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi

prin observaţie directă.

• Passer montanus (vrabia de câmp) - 91 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual,

masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi

prin observaţie directă.

• Pica pica (coţofana) – 8 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici

cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie

directă.

• Asio otus (ciuful de pădure) – 3 ex. Sexele sunt similare. Ornitologii experimentaţi pot uneori, pe baza nuanţelor de pe „faţa” unora dintre indivizi şi a nivelului striaţiei de pe

piept să determine câte un mascul bătrân, dar de obicei este imposibil să distingi pe

baza observaţiilor masculul de femelă.

• Ardea cinerea (stârc cenuşiu) – 2 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii

sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin

observaţie directă.

• Anas platyrhynchos (raţa mare) – 15 ex. (12♀ şi 3♂).

Monitorizarea exemplarelor de păsări s-a făcut în perioada iulie-decembrie 2010,

realizându-se în această perioadă câte 3 ieşiri/lună pentru inventarierea speciilor avifaunistice.

Mamifere identificate în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului (partea Sânpetru German) au fost

identificate următoarele specii:

Spermophilus citellus – popândăul – specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea

ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; Anexa IV A -

Specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă - Ordonanţă de urgenţă nr.


naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate.


14




Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri,

pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. In România,

popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din Podişul Transilvaniei. Spre

deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari,

urcând numai până la 450 m. (Dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Poate fi identificat în

afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana,

Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi

Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie. Deşi este un

animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de

complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt

folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă

de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru

hibernare, au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este

amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile.

Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de

lana, bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru

hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie de sol,

condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârsta, de ex.). Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. In această perioadă masculii au un comportament agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel

mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6

săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după perioada de

hibernare.

Popândăul (Spermophilus citellus) a fost identificat în apropierea zonei de interes, mai

exact în apropierea digului. Zona în care a fost identificată este neîmpădurită,

necultivată, dar înierbată.

Plecotus auritus - liliacul urechiat - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Răspândit în toată Europa. La noi destul de comun şi mai mult singuratic decât în colonii,

prin scorburi, podurile caselor, cavouri, peşteri, etc. Iese la vânat când se întunecă

complet şi vânează toată noaptea. Zboară mai ales prin păduri, poieni, livezi. Suportă habitate antropizate.


15




Sciurus vulgaris (veveriţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V A – Specii de importanţă naţională - Specii de plante şi de animale de interes national ale

căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management -

Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Este o specie arboricolă de talie mică. Corpul este alungit şi svelt. Pavilioanele urechilor

sunt bine dezvoltate şi au la vârfuri câte un smoc de peri. Coada este lungă şi stufoasă.

Coloritul dorsal este brun, iar ventral şi pe piept este alb. Poate folosi membrele

anterioare pentru susţinerea hranei în timpul hrănirii. Perioada de reproducere începe din primele luni ale anului şi ţine până la sfârşitul verii. O femelă poate da naştere la două generaţii de pui pe an.


16




Perioada de reproducere la principalele specii de interes comunitar şi naţional

Specia Lunile anului

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Aspius aspius (avat)

Cobitis taenia (zvârluga)

Gobio albipinnatus (porcuşor de şes)

Misgurnus fossilis (ţipar)

Pelecus cultratus (săbiţa)

Rhodeus sericeus amarus (boarţa)

Zingel zingel (pietrar)

Bombina variegata (buhaiul de baltă

cu burta galbenă)

Rana ridibunda (broasca verde mare

de lac)

Hyla arborea (brotacelul)

Ciconia ciconia (barza alba)

Egretta garzetta (egreta mica)

Sturnus vulgaris (graurele)

Athene noctua (cucuveaua)

2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA BIODIVERSITĂŢII În timpul realizării proiectului şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu se aduc

modificări ale suprafeţelor pădurii, mlaştinii sau a zonelor umede.

Un IMPACT SEMNIFICATIV asupra mediului există datorită faptului că în zona de interes

există o balastieră care exploatează agregatele minerale din albia minoră a râului Mureş. Prin

emiterea acordului de mediu pentru construirea unui pod rutier peste râul Mureş se reduce

semnificativ impactul asupra mediului deoarece balastiera trebuie să-şi sisteze activitatea din

zona de interes.

Modernizarea drumului judeţean DJ 709E va reduce poluarea fonică şi poluarea cu

particule în suspensie (praf).


17




3. SOLUŢII/MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII Datorită faptului că în sectorul investigat au fost identificate unele specii protejate, se

impun următoarele soluţii/măsuri pentru a reduce impactul asupra biodiversităţi:

• efectuarea lucrărilor de construcţie în albia minoră a râului să se facă în afara perioadei

de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar şi naţional (conform diagramei

GANT anterioare);

• executarea lucrărilor de construcţie a pilelor din albia minoră în batardouri cu palplanşe

metalice pentru evitarea contaminării râului Mureş şi implicit biodiversitatea acvatică;

• drumul judeţean DJ 709E va fi prevăzut cu indicatoare de avertizare rutieră (reducere de

viteză, atenţie animale sălbatice etc.). Astfel se evită accidentele cauzate de

autovehicule în rândul animalelor;

• se vor amenaja pasaje de trecere subterane pentru animale (stabilirea punctelor de

trecere se va face împreună cu administraţia parcului);

• reducerea zgomotului produs de autovehicule se va realiza prin amplasarea de panouri

fonoabsorbante, acolo unde se constata ca este nevoie de acest lucru;

• lucrările de modernizare a drumul judeţean DJ 709E se vor efectua în afara perioadei de

cuibărit/reproducere (conform diagramei GANT anterioare);

• utilizarea de utililaje şi mijloace de transport silenţioase pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii de construcţie precum şi echiparea cu sisteme performante de

minimizare şi reţinere a poluanţilor în atmosferă;

• refacerea în scurt timp a habitatelor naturale afectate de lucrări. Pentru refacerea

habitatelor se vor folosi exclusiv specii autohtone locale.

4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PP

Ca urmare a implementării PP, statutul de conservare a speciilor şi a habitatelor de

interes comunitar care fac parte integrantă din situl „Lunca Mureşului” va fi influenţat pozitiv din

următoarele motive:


18




• Transportul va fi realizat în mod „organizat”, se vor evita rutele ocolitoare chiar

prin zona strict protejată sau apropierea acesteia, situate la o distanţă de aprox.

600-800 m faţă de proiectul în cauză, astfel că nu vor fi pericilitate flora şi fauna

pentru care acest sit este declarat;

• Nivelul de poluare cu pulberi datorită drumului pietruit şi neamenajat va scădea

simţitor prin realizarea proiectului;

• Prin realizarea podului, nu va fi afectată fauna la fiecare trecere cu ajutorul

bacului (aici se face referire la undele produse de bac în timpul transportului,

zgomotul produs de acesta sau poate chiar şi o posibilă poluare cu

carburanţi/scurgeri în timpul transportului).

DE MENŢIONAT FAPTUL CĂ ÎN PREZENT ÎN ACEASTĂ ZONĂ, TRANSPORTUL

ORICUM ARE LOC, CHIAR DACĂ ESTE IMPLEMENTAT SAU NU VIITORUL PROIECT.

Prin implemetarea proiectului, statutul de conservare al speciilor ar putea fi afectat doar

în timpul lucrărilor de execuţie, dar dacă se respectă cu stricteţe condiţiile impuse în timpul

lucrărilor, acest impact poate fi mult diminuat.

5. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR CA URMARE A

IMPLEMENTĂRII PP

O arie naturală protejată funcţionează ca un tot unitar, adică fiecare intervenţie antropică

poate influenţa activitatea acestuia dacă nu este realizată în concordanţă cu statutul de

conservare al speciilor şi habitatelor din regiune. De aceea este nevoie de respectarea strictă a

tuturor condiţiilor impuse, la fiecare intervenţie.

Relaţiile dintre speciile de plante şi animale, precum şi a animalelor cu habitatele

respective (în special în zona strict protejată), sunt foarte importante deoarece asigură

menţinerea lor în zonă.

Prin implementarea proiectului, râul Mureş nu va avea de suferit deoarece podul va

prelua tot transportul rutier dintre cele două maluri, iar fauna şi flora precum şi habitatele nu vor

fi afectate la fiecare trecere.


19




Din punct de vedere al realizării drumului, vor fi evitate toate potecile actuale, drumurile

colaterale, parcurse de oameni şi maşini ce pot tulbura integritatea ariei naturale protejate.

6. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRI CARE SE POT PRODUCE ÎN

VIITOR PRIN IMPLEMENTAREA PP

În concordanţă cu Planul de management elaborat de custodele Parcului Natural Lunca

Mureşului precum şi a cercetătorilor, starea de conservare a acestei arii naturale protejate este

în cea mai mare parte favorabilă.

Tabel. nr. 1. Statut de conservarea al habitatelor de interes comunitar din arealul Parcului Natural ,,Lunca Mureşului’’

Sursa: Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului

Habitate de interes comunitar

Structura şi funcţionalitatea

Statut de conservare

Ape stătătoare oligotrofe

până la mezotrofe cu

vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau

Isoeto/Nanojuncetea

Reprezentat de braţele

moarte ale Mureşului şi de

bălţile şi mlaştinile din teren

deschis în special din zonele

Ceala şi Bezdin

Favorabil

Lacuri eutrofe naturale cu

vegetaţie tip Magnopotamion

sau Hydrocharition

- Favorabil

Lacuri distrofice şi iazuri - Favorabil

Râuri cu maluri nămoloase

cu vegetaţie de Chenopodion

rubri şi Bidention

Reprezentat de Râul Mureş

1300 ha, 88 km în aria

protejată

Favorabil cu excepţia zonelor

de lucru ale balastierelor şi

consolidărilor de mal

Tufărişuri subcontinentale

peri-panonice

Răspândite în special între

Felnac şi Secusigiu Favorabil

Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la

Pe ambele maluri ale

Mureşului de la Arad la Favorabil


20




nivelul câmpiilor până la cel

montan şi alpin

Nădlac şi doar pe malul

stâng de la Nădlac la Cenad

Pajişti aluviale din Cnidion

dubii

În special între Felnac şi

Secusigiu Favorabil

Pajişti de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis,

Sanguisorba officinalis)

În special între Felnac şi

Secusigiu Favorabil

Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri

(Ulmenion minoris)

Habitatul este în general

grupat şi este răspândit în

toate cele şase unităţi de

producţie.

15% din suprafaţa acoperită

este reprezentată de

antropohabitate cu potenţial

de revenire la forma naturală.

Nefavorabil

Zăvoaie de Salix alba şi

Populus alba

Ocupă suprafeţe compacte

în lungul râului Mureş, dar şi

suprafeţe mai mici printre

suprafeţe ocupate de

habitatul 91F0

Favorabil

Prin implementarea proiectului propus „Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judeţean DJ 709 E” se va produce un impact nesemnificativ asupra faunei, florei, habitatelor din zonă.

7. ALTE INFORMAŢII PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INCLUSIV POSIBILE SCHIMBĂRI ÎN EVOLUŢIA NATURALĂ A

ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PRIN IMPLEMENTAREA PP Pentru o mai bună conservare a acestui sit de interes comunitar considerăm că proiectul

„Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judeţean DJ 709 E” va avea un impact nesemnificativ asupra integrităţii şi stării de conservare favorabile a ariei naturale protejate.

Acest proiect finalizează unul deja început (în zonă există un drum pietruit pe care se

realizează circulaţia actuală, o trecere cu bacul a râului Mureş). Ceea ce se realizează este


21




doar modernizarea drumului şi construirea podului rutier peste râul Mureş, fapt ce va atrage

după sine o mai bună conservare a ariei naturale protejate.

Lucrările permise în cadrul siturilor Natura 2000 se pot realiza în spiritul unei dezvoltări

durabile, neafectând în mod semnificativ flora şi fauna pentru care situl a fost desemnat.

8. ALTE ASPECTE RELEVANTE PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR PRIN IMPLEMENTAREA PP

În condiţiile respectării măsurilor prezentate în studiul de evaluare adecvată, impactul

prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în perioada de construcţie şi funcţionare

este minim.

Ţinând cont de faptul că majoritatea speciilor de animale din Parcul Natural Lunca Mureşului pot ocupa în perioada de realizare a investiţiei precum şi în perioada de exploatare a podului/DJ 709E alte habitate din proximitatea zonei de lucru, se consideră că impactul asupra faunei terestre şi acvatice este redus (nesemnificativ). Mai mult după executarea lucrărilor de construcţie fauna poate să recolonizeze habitatele din vecinatatea investiţiei nou create. Prin măsurile adoptate de beneficiar (exemplificate la cap 3 a prezentului material) se va urmării reducerea la minim a impactului asupra faunei. Zona în care se va realiza proiectul „Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judetean DJ 709 E”, face parte din Parcul Natural Lunca Mureşului, însă nu este inclusă în zona de protecţie integrală ( zona în care se va realiza

investiţia face parte din zona de management durabil Sursa: Planul de Management al Parcului

Natural Lunca Mureşului )

Este o zona oarecum „deja antropizată” datorită comunităţilor locale prezente în aria

respectivă.

Traficul din zona, la finalizarea lucrărilor se va realiza în condiţii mai bune, cu un impact

redus asupra mediului comparativ cu situaţia actuală.

KVB ECONOMIC FILIALA CLUJ NAPOCA SRL DIRECTOR

CRISTINA CORPODEAN


22




9. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. PLANUL DE MANAGEMENT LUNCA MUREŞULUI INFERIOR (ROSCI0108 ŞI

ROSPA0069) – septembrie 2007.

2. BOTNARIUC N., TATOLE Victoria – 2005 – Cartea Roşie a vertebratelor din România;

Tipografia Curtea Veche, Bucureşti.

3. TATOLE Victoria – 2010 – Managementul şi monitoringul speciilor de animale Natura

2000 din România; Ed. Excelsior Print, Bucureşti.

4. TATOLE Victoria, IFTIMIE Al., STAN Melaniya, IORGU Elena, IORGU I., OŢEL V. –

2009 – Speciile de animale Natura 2000; Ed. Imperium Print, Bucureşti.

5. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian-Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România.

6. GABRIEL L., STĂNCIOIU T., TUDORAN M. –Habitate forestiere de interes comunitar –

Ameninţări potenţiale; Ed. Univ. “Transilvania”, Braşov.

7. STANESCU D., Pirvulescu L. – Timisoara si pasarile ei, Ed. Tempus, Timisoara 2008.

8. ARSENE G., BANADUCT D., BANATEAN-DUNEA I., BITEA N., DUMA I., FRATILA E.,

GROZEA I., ILIE V., MORET J., PARVULESCU L., STANESCU D. – 2007 - Caiet de

habitate si specii; Ed. Balcanic, Timisoara

9. BĂNĂŢEAN-DUNEA I. – 2008 - Zonarea piscicolă a râului Nădrag; Somnul - Revista

A.P.S. Timişoara, Anul XI, nr. 11,Ianuarie; Ed. Revista Pardon, Timişoara. P.: 19.

10. MANEA I.Gh. – 1985 – Aclimatizarea de noi peşti şi alte organisme acvatice; Ed. Ceres

Bucureşti.

11. PĂCALĂ N., KORBULY B., DUMITRESCU M. – 2006 – Biologia reproducerii peştilor;

Ed. Pardon, Timişoara.

consilui judetean aradapmar-old.anpm.ro/files/apm arad/reglementari... · 2011. 2. 3. · suportă...

Documents