sdl satu mare mare.pdfocupă locul vegetației forestiere şi a celei de luncă, iar intravilanul...
TRANSCRIPT
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Municipiul SATU MARE DRAFT – pentru consultare / completare
GHIDUL SPECIFIC
privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală
Etapa a II-a mecanismului DLRC
August 2017
Specificații tehnice privind întocmirea Strategiei de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC
� Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC (SDL) va fi întocmită în format
electronic .DOCX (Word). Tabelele, situațiile centralizate și planul financiar vor fi elaborate
în format .XLSX (Excel). În urma definitivării SDL, inclusiv a anexelor aferente, documentul va
fi transformat în format. PDF. Excepție face baza de microdate primare a Studiului de
referință, reprezentativ la nivelul teritoriului vizat de SDL, care va fi predată în format .XLSX
(Excel).
� Secțiunile, capitolele, sub-capitolele și anexele la SDL vor respecta maximul de pagini
prevăzut în acest Model Cadru de SDL.
� SDL și anexele vor fi completate cu font Calibri 12, la o spațiere de 1.15 pt, fără spații
predefinite între paragrafe. Se va utiliza formatul paginii ”Normal”, cu margini de 2 cm.
� Datele statistice primare care stau la baza realizării analizei diagnostic vor fi menționate ca
atare în SDL în cadrul anexelor. Acestea vor fi preluate din surse oficiale, așa cum se
specifică în cadrul fiecărui subcapitol sau vor fi obținute din Studiul de referință
reprezentativ la nivelul teritoriului vizat de SDL. Solicitantul va prezenta o Declarație pe
propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiul de referință, cu asumarea
faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor identifica date incorecte/
nereale, SDL va fi declarată neeligibilă. Experții care vor evalua SDL vor avea posibilitatea de
a realiza verificări suplimentare cu privire la datele primare utilizate în realizarea analizei
diagnostic, fie de la instituțiile emitente, fie din baza de microdate primare a Studiului de
referință reprezentativ la nivelul teritoriului, fie direct de la grupul țintă.
� Prezentul Model Cadru de SDL include în structura sa principalele elemente conform
prevederilor Regulamentului1 (UE) nr. 1303/2013, art. 33 , alineatul (1).
1 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune
privind FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPAM, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind FEDR, FSE, FC, FEADR și FEPAM și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
Cuprins
1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) ....................... 6
1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ............................................................ 7
1.3 Patrimoniul natural ................................................................................................................ 13
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural........................................................................................ 15
1.5 Locuirea și accesul la utilități ................................................................................................. 24
1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local) ............................................ 27
1.7 Instituții locale și servicii publice ........................................................................................... 32
1.8 Organizații ale societății civile ............................................................................................... 37
1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană .............................................. 39
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC .... 41
2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL ................................................................................. 42
2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului ....................................................... 42
2.1.2 Principalele caracteristici geografice ........................................................................... 42
2.1.3 Patrimoniul natural ...................................................................................................... 42
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural .............................................................................. 43
2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) .............................................. 43
2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL .................. 43
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate ..................................... 44
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL .... 51
2.3.1 Populația şi caracteristicile demografice ..................................................................... 51
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială ........................................................... 51
2.3.3. Locuire și acces la utilități ............................................................................................ 54
2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ............................................................................ 59
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu
accent pe ZUM ....................................................................................................................... 61
2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...................................... 61
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor .. 63
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL .................................................................... 84
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL .......................................... 84
3. Analiza SWOT ................................................................................................................ 84
4. Procesul de implicare a comunității....................................................................................... 85
4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL) ................................................. 85
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL .......................................................................... 90
4.2.1 Animarea partenerilor locali ......................................................................................... 90
4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ... 92
5. Obiectivele SDL ..................................................................................................................... 94
6. Planul de acțiune SDL ............................................................................................................ 95
6.1 Ce măsuri sunt necesare ......................................................................................................... 96
6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă ......................................... 96
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ...... 96
6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE ........................................................... 97
6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale .................................................................. 98
6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale .............................................................................. 99
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC ............................................................... 99
6.2 Măsuri prioritare ................................................................................................................... 100
6.2.1 Prioritizarea măsurilor ................................................................................................ 100
6.2.2 Abordarea integrată .................................................................................................... 100
6.3 Lista indicativă de intervenții................................................................................................ 101
7. Monitorizare și evaluare ..................................................................................................... 107
7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă.................................................................................... 107
7.2. Evaluarea de impact ............................................................................................................. 109
8. Planul financiar ................................................................................................................... 110
9. Lista de anexe ale SDL ......................................................................................................... 111
Introducere (sau Sumar executiv)
- maximum 3 pagini
Se va prezenta importanța implementării mecanismului Dezvoltarea Locală aflată în
Responsabilitatea Comunității (DLRC) în dezvoltarea teritoriului acoperit de parteneriat. Se va
realiza o introducere generală a situației teritoriului vizat de SDL prin abordarea DLRC (denumit
în continuare teritoriul SDL) și se vor menționa principalele obiective de dezvoltare stabilite de
Grupul de Acțiune Locală (GAL).
1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului Satu Mare (peste 20.000
locuitori)
În acest capitol se vor prezenta caracteristicile generale ale orașului sau municipiului. Datele
utilizate în acest capitol vor fi datele disponibile cele mai recente, inclusiv datele de la ultimul
Recensământ al populației și al locuințelor realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în
anul 2011, precum și cele care pot fi puse la dispoziție de entități relevante (de exemplu,
Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de Statistică, Direcțiile Generale de Asistență
Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate Publică, Serviciile Publice de Asistență
Socială, Poliția Locală, alte surse oficiale). Pentru datele și informațiile prezentate se va
menționa în clar sursa.
1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți
- maximum 1 pagină
Se vor prezenta principalele caracteristici geografice ale orașului/ municipiului:
� localizare, amplasarea (referințe cardinale) față de localitățile învecinate și căi de
comunicare cu acestea (rutiere, feroviare, navale, aeriene), suprafața;
Municipiul Satu Mare este aşezat la intersecția paralelei de 47o47'30" latitudine nordică, cu
meridianul de 22o52'30" longitudine estică, în fusul orar al Europei Centrale.
Este capitala județului cu acelaşi nume delimitat de granița României cu Ungaria în zona de vest
şi de cea cu Ucraina în regiunea de nord, pe
celelalte laturi având ca vecini județele Bihor şi
Sălaj la sud şi județul Maramureş la est. Municipiul
Satu Mare este situat în partea de nord-vest a
județului la
aproximativ 10 km
de granița cu
Ungaria şi 35 de km
de granița cu
Ucraina, la o
distanță medie de
aproximativ 600 km
față de capitala
României - Bucureşti
� relief (forme, pondere – suprafață);
Teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în
zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitațiilor
abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configurații de relief variate în hotarul
oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu microdepresiuni, albii părăsite etc.). Având la bază un
material aluvionar cu o stratificație haotică câmpia Someşului prezintă un relief monoton,
caracteristic regiunilor de acumulare. Forma de relief pe întreg teritoriul administrativ al
oraşului este de câmpie – Câmpia Someşului, înclinată uşor de la sud-est la nord-vest – având o
altitudine între 124 şi 130 m Municipiul Satu Mare nu este delimitat de forme de relief
conturate. Predomină formele de relief minore, aproape uniformizate prin extinderea zonei
construite.
� clima (temperatură, precipitații, umiditate);
Zona municipiului Satu Mare se încadrează în sectorul cu climă continental moderată ce are ca
specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare şi precipitații atmosferice bogate.
Media anuală a temperaturii este de 9,6°C, având la bază următoarele valori termice: primăvara
10,2°C, vara 19,6°C, toamna 10,8°C iarna -1,7°C, luna cea mai caldă fiind iulie, cu 20.3°C, iar luna
cea mai rece fiind ianuarie, cu -3.3°C. Nebulozitatea relativ redusă (5,5) condiționează un număr
însemnat de zile însorite (70-75), însumând cca. 2000 ore pe an. Cantitatea anuală a
precipitațiilor variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate cade la sfârşitul primăverii şi
vara. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanța curenților din sectorul nord-
vestic, care aduc precipitații primăvara şi vara.
� vegetația (peisajul natural și cultivat, zone despădurite etc.);
Teritoriul municipiului Satu Mare aparține zonei de silvostepă a Câmpiei de Vest, dar, pădurile
de odinioară s-au retras. Au rămas doar două zone de pădure restrânse: pădurea Noroieni şi
pădurea Mare. Extravilanul municipiului Satu Mare se află în plină zonă de culturi agricole care
ocupă locul vegetației forestiere şi a celei de luncă, iar intravilanul cuprinde doar ecosisteme
antropizate (spații verzi, grădini de legume, lunca Someşului “amenajată”, etc.). Terenurile
arabile, care domină în proporție de 98% extravilanul municipiului, sunt ocupate de culturi
agricole (cereale, plante tehnice, fânețe şi pajişti cultivate). Dintre zonele cu vegetație
forestieră cea mai importantă este Pădurea Noroieni cu o suprafață de 1198,5 ha, situată în
nord-estul municipiului Satu Mare, la cca. 7 km de oraş. Lunca Someşului este presărată de
pâlcuri de arbori de esență slabă: sălcii, anini, plopi, etc.
� rețeaua hidrografică;
Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, în vest la limita
teritoriului administrativ (spre Vetiş) pârâul Balcaia, iar la sud pârâul Homorod. Râul Someş
traversează județul şi municipiul Satu Mare de la est la vest şi îşi colectează apele de pe o
suprafață de peste 14.500 km2 din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Râul
Someş străbate oraşul pe direcția est-vest având o curgere lină datorită pantei cu înclinație
redusă specifică zonei de câmpie.
� resurse naturale.
Ca urmare a structurii geologice complexe, în subsolul municipiului Satu Mare şi-a
împrejurimilor acestuia se găsesc numeroase resurse de substanțe minerale utile dezvoltării
economiei. Pe albia Someşului se găsesc pietrişuri, nisipuri şi argile. Sursa de alimentare cu apă
a municipiului Satu Mare este subterană prin frontul de captare Mărtineşti-Micula prin 46 de
foraje de medie adâncime (120 m), asigurând alimentarea cu apă a unui procent de 96%
din populația municipiului. Apele geotermale sunt plasate la adâncimi de cca. 2000 m, acestea
sunt cu tendințe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi
debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear.
Descrierea caracteristicilor geografice va include o hartă cu localizarea orașului/ municipiului în
cadrul României, respectiv în cadrul județului și de asemenea, o hartă a orașului/ municipiului.
1.2 Populația și caracteristicile demografice
- maximum 2 pagini
Subcapitolul va include:
� evoluția populației după 2002;
Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie în mun. Satu Mare
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Total 133244 132672 132117 131146 130357 129878 129085 128329 127654 126784 125847
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Total 125847 124839 124096 123484 122560 121680
Conform datelor de mai sus, publicate de INS (insse.ro) populația municipiului Satu Mare, în
perioada 2002 – 2017 a avut o scădere continuă, de la 133.244 la 121.680 de persoane.
� tendințele demografice: adulți/ copii/ persoane peste 54 ani, persoane vârstnice, tendințe
de îmbătrânire-întinerire etc.;
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anull 2010
Total 133244 132672 132117 131146 130357 129878 129085 128329 127654
0-19 ani 32535 31421 30569 29438 28407 27262 26081 24939 23807
20-64 ani 89542 89773 89675 89535 89602 90022 90078 90191 90237
55 ani si peste 23258 23786 24343 24983 25827 26667 27511 28306 29245
65 ani si peste 11167 11478 11873 12173 12348 12594 12926 13199 13610
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Total 126784 125847 124839 124096 123484 122560 121680
0-19 ani 23021 22341 21909 21553 21497 21259 21060
20-64 ani 89856 89341 88293 87499 86342 85036 83685
55 ani si peste 30342 31276 32291 33156 33922 34538 34970
65 ani si peste 13907 14165 14637 15044 15645 16265 16935
© 1998 - 2017 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Din datele statistice prezentate mai sus se poate concluziona că tendința de evoluție a
populației este cea de îmbătrânire. Dacă în anul 2002 numărul persoanelor sub 19 ani a fost de
32535, în anul 2009 aceasta a devenit 24939 iar în anul 2016 a ajuns la 21.259. În același timp
numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani a crescut în continuu: 2002 – 11167 de
persoane, 2009- 13199 iar în 2016 a fost de 16265 de persoane.
� distribuția pe sexe, etnie;
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anull 2010
Total 133244 132672 132117 131146 130357 129878 129085 128329 127654
masculin 64020 63629 63248 62699 62245 62034 61576 61184 60755
feminin 69224 69043 68869 68447 68112 67844 67509 67145 66899
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Total 126784 125847 124839 124096 123484 122560 121680
masculin 60352 59796 59215 58880 58521 58083 57596
feminin 66432 66051 65624 65216 64963 64477 64084
În cadrul populației municipiului, în 2020 ponderea populației de sex masculin a fost de 48%
și cea de sex feminin de 52%. Această prpoprție s-a păstrat practic constant (47,6% / 52,4%
în 2010) respectiv (47,35% / 52,65% în 2017).
Populația stabilă după etnie se prezintă astfel: 55.509 sunt români, 35.441 sunt maghiari, romi
sunt 1272, ucraineni sunt 156, germani 1044, turci 6, ruşi lipoveni 4, sârbi 8, slovaci 12, italieni
23, evrei 28, polonezi 4, chinezi 8, ciangăi 7, altă etnie 55, nedeclarați 8.829.
E T N I A
Ro
man
i
Mag
hia
ri
Ro
mi
Ucr
ain
en
i
Ger
man
i
Turc
i
Ru
si-L
ipo
ven
i
Sarb
i
Slo
vaci
Ital
ien
i
Evre
i
Po
lon
ezi
Ch
ine
zi
Arm
en
i
Ce
anga
i
Alt
aetn
ie
Info
rmat
ie
ned
isp
on
ibila
55509 35441 1272 156 1044 6 4 8 12 23 28 4 8 - 7 55 8829
� distribuția pe nivele de educație.
Populația stabilă de 10 ani şi peste pe sexe, după nivelul de educație, la Recensământul
populației şi al locuințelor din anul 2011, se prezintă astfel:
� -persoane-
MUNICIPI
UL SATU
MARE
POPULA-
TIA
STABILA
DE 10 ANI
SI PESTE
TOTAL
N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E
Superior
Post-
liceal
si de
maistr
i
Secundar
Prima
r
Fara scoala
absolvita
Total1
din care:
Total
Superior
Inferior
(gimna-
zial)
Total
din
care:
Univer-
sitar de
licenta
Liceal
Profesi
o-nal si
de
ucenici
Perso
ane
analfa
-bete2
MUNICIPI
UL SATU
MARE
92336
18688 15885 4472
62009 31588 12392 18029 5685
1482
278
Masculin 43021
8779 7538 1916
29155 14689 7509 6957 2423
748
146
Feminin 49315
9909 8347 2556
32854 16899 4883 11072 3262
734
132
�
� 1.3 Patrimoniul natural
- maximum 1,5 pagini
Se vor prezenta zonele de agrement (spații verzi, arii naturale protejate) şi calitatea mediului
(calitatea aerului, surse de poluare, apele uzate, nivelul de zgomot, starea lacurilor, starea
apelor subterane, pericole de mediu etc.).
Municipiul Satu Mare este un oraş de câmpie sau oraş de luncă care s-a dezvoltat de-o parte şi
de alta a râului Someş, râu ce traversează oraşul pe o porțiune de 36,5 km. Acest oraş care pe
vremuri era un târg s-a dezvoltat şi-a înflorit pe ambele maluri ale râului ce-l traversează.
După anii 70, oraşul a cunoscut o dezvoltare deosebită construindu-se zece cartiere de locuit, în
toate aceste cartiere s-a impus realizarea de spații verzi şi locuri de joaca pentru copii.
Municipiul Satu Mare are în prezent 279,073 ha reprezentând 24,68 mp pe locuitor, foarte
aproape de norma impusă de 26mp/ locuitor.
Municipiul Satu Mare are următoarele categorii de spații verzi:
Suprafață (mp) Mp./ locuitor
PARCURI si GRADINA ROMEI 159.557 1,9121 SCUARURI 56.656 FÂŞII DE STRĂZI 573.086 5,0682 CURŢI DE INSTITUŢII 188.194 1,6644
CARTIERE 414.950 3,6697 TERENURI NEAMENAJATE ŞI ALBIA MAJORĂ A SOMEŞULUI
1.398.287 12,3659
TOTAL 2.790.730 24,68
Parcurile, scuarurile si singura grădină din oraş sunt cele mai importante şi necesare locuitorilor, ca suprafață sunt în deficit față de norma recomandată de 8mp/locuitar. Din punct de vedere al repartizării în teritoru se observă o concentrare în zona nordică a oraşului, centrul vechi şi zonele apropiate acestuia. Cele mai vechi parcuri care au o istorie, o tradiție şi un renume sunt : Parcul Libertății , Parcul Vasile Lucaciu, Parc Turnul Pompierilor, Grădina Romei, Parc Eroii Revoluției, Parc Titulescu, Parc Viitorului, Parc Mic, Scuar George Coşbuc, Scuar Bălcescu, Scuar Piața Păcii. Parcuri şi scuaruri mai recente amenajate după anii 90 sunt: Scuar Aurel Vlaicu, Scuar Odobescu, Scuar Wolfenbuttel, Scuar Botizului, Scuar Piața Romana, Scuar Piața 25 Octombrie, Scuar Insule Pod Golescu şi Pod Decebal, Scuar Parcare Retezatului, Scuar Mioriței, Scuar Bulevardul Transilvania, Scuar Rodnei, Scuar Mini Rozar . Cel mai frumos şi cel mai vechi parc din municipiul Satu Mare este Parcul Libertății situat in centru vechi al municipiului. In partea sudica a oraşului, sunt parcuri si scuaruri care au fost amenajate după construirea cartierelor.
Rolul apei în compoziția peisagistică trebuie amplificat atât în zona albiei râului Someş, cât şi a altor spații verzi prin creşterea oglinzii de apă şi eventual prin efecte hidrodinamice, contribuind la îmbunătățirea microclimatului. Zone de agrement
Situat în zonă de câmpie, municipiul Satu Mare nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atracție variate mai ales prin relief, astfel încât, potențialul recreativ este relativ limitat şi slab amenajat. Zona de agrement Someş situat pe strada Ştrandului inaugurat în 2012 sub denumirea NORD VEST TERMAL PARK având o suprafața de 119.812 mp identificată prin : zona de tratament şi agrement 50.102mp,zona inundabilă (vechiul ştrand) 33.818mp, zona expozițională şi parcări 35.892mp. Zona de tratament şi agrement are în dotare 6 bazine: un bazin cu apa termală cu o adâncime maximă de 1,3m, 2 bazine pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm, 2 bazine pentru înot: unul cu o adâncime de 1.6 m şi o piscină semiolimpică de 1,8 m şi 1 bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,6m. Apa termală din Satu Mare s-a dovedit de-a lungul timpului avea proprietăți curative deosebite. Este o zona cu multă vegetație, ideala pentru petrecerea timpului liber vara, pentru toate vârstele. Complexul AQUA STAR - AQUA PARK este situat pe strada Gorunului Satu Mare, este primul şi unicul aquapark de 4* din zona respectivă, una din atracțiile turistice de mare anvergură ale regiunii Sătmarului, destinată să răspundă cerințelor populației locale, precum şi din județele învecinate, respectiv regiunile transfrontaliere. Calitatea aerului în arealul municipiului Satu Mare este în general bună. Singura presiune semnificativă asupra calității aerului este exercitată de traficul intens rutier, de mare sau mic tonaj, desfășurat prin centrul municipiului, în lipsa centurii ocolitoare a orașului. Este de menționat riscul pentru sănătatea locuitorilor reprezentat de existența în municipiu a unor clădiri având acoperișul alcătuit din plăci de azbociment. Se propune inițierea unor acțiuni vizând inventarierea și apoi eliminarea sau izolarea suprafețelor acoperite cu plăci din azbociment existente. Un efect benefic important asupra calității aerului în municipiul Satu Mare este dat de reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă ca urmare a lucrărilor deja finalizate sau aflate în derulare de eficientizare energetică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice. Tipul de sistem de canalizare : sistem unitar care colecteaza si transporta apele uzate menajere , industriale si apele meteorice spre statia de epurare si deserveste 97 % din populatia municipiului Satu Mare . Retele de canalizare: Lungimea retelei de canalizare in municipiul Satu Mare este de 228,7 km si este realizata din conducte de beton in proportie de 78,45 %, PVC in proportie de 11,15 % si polietilena in proportie de 10,40 % . Statii de pompare in reteaua de canalizare: Totalitatea apelor uzate ajung prin intermediul a 15 statii de pompare ape uzate la statia de epurare. Statia de epurare a municipiului Satu Mare: Statia de epurare mecano – biologica are
capacitatea de 900 l/s, 180.000 locuitori echivalenti. Anul punerii in functiune - 1972 . Statia de
epurare a fost reabilitata in perioada 2008-2010
Apărarea împotriva inundațiilor: municipiul este străbătut de râul Someş. Apărarea împotriva inundațiilor se realizează prin intermediul unui sistem de diguri de apărare care sunt capabile să rețină debitul în exces a râului Someş în caz de ploi abundente în bazinul hidrografic al râului.
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
- maximum 1,5 pagini
Se vor menționa edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile, elementele de
identitate locală, dacă este cazul, ca de exemplu:
� cetăți și castele;
� biserici și mănăstiri;
� muzee, case memoriale;
� castre romane, cetăți dacice;
� meșteșuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific etc.);
� tipuri de turism practicate (turism de agrement și odihnă, alpinism, turism cultural și
religios, turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.);
� principalii indicatori privind turismul (numărul structurilor de primire turistică,
capacitatea de cazare turistică existentă, capacitatea de cazare turistică în funcțiune,
numărul de turiști (conceptul de „turist” presupune existența înnoptărilor), numărul de
vizitatori (conceptul de „vizitator” nu presupune existența înnoptărilor etc.).
Hotelul Dacia, a fost construit pe locul fostei primării a oraşului, ridicat în stil baroc în anii
1760 și demolat din cauza stării de degradare accentuată în care se afla în anul 1900.
Construirea hotelului în stil secession a început peste un an, în 1901. Pe fațada ornamentată
cu elemente florale este reprezentată şi stema oraşului Satu Mare, iar motivele decorative
îşi păstrează stilul unic şi în interiorul clădirii, realizat în aceeaşi manieră elegantă. Sala de
spectacole a clădirii, din aripa din spate, găzduieşte astăzi Filarmonica Dinu Lipatti şi se
remarcă prin caracteristicile acustice deosebite şi prin ornamentația interioară de o
frumusețe unică.
Turnul Pompierilor se ridică în mijlocul unui mic parc, unde se ajunge printr-un pasaj pe
lângă Hotel Dacia. Turnul a devenit un simbol al municipiului Satu Mare. Construcția a avut
loc în anul 1904 și se leagă de numele episcopului romano-catolic Gyula Meszlényi. Placa de
aramă cu stema oraşului din vârful turnului provine de la vechea primărie a orașului. Turnul
pompierilor s-a renovat recent şi este deschis vizitării, oferind publicului o panoramă
spectaculoasă asupra oraşului.
Centrul vechi este dominat dinspre est de Catedrala romano-catolică, a cărei construcție s-a
desăvârşit în anii 1830. Biserica precedentă, construită între 1786–1789, a fost în acea
perioadă transformată pentru a corespunde statutului de Catedrală episcopală. Transeptul,
cupola, perechea de turnuri şi timpanul îi conferă un stil clasicist, impunător.
În colțul sud-estic al Centrului vechi se află clădirea în stil neogotic a Muzeului de Artă, fosta
casă Vécsey. Partea interioară păstrează poate cea mai veche construcție din Satu Mare,
realizată în stil baroc. Aici se găseşte o placă ce comemorează semnarea Păcii de la Satu
Mare (1711), al cărei autor este marele artist sătmărean Aurel Popp.
Pe locul fostei cetăți se ridică astăzi două monumente arhitecturale valoroase. Biserica
romano-catolică „Sfânta inimă a lui Iisus” (Calvaria) are două turnuri şi sanctuar poligonal. A
fost realizat după planurile preotului-arhitect Albin Tischler, parohul satului Urziceni.
Biserica a fost consacrată în 1844, fiind şi prima biserică din zonă realizată în stil neogotic. La
sfârșitul secolului al XIX-lea turnurile au fost înălțate, iar nava lărgită cu capele şi navă
secundară. Altarul a fost realizat de meşterul austriac Albin Hölzer. Pe parcursul secolului al
XIX-lea biserica a fost îngrijită de către iezuiți.
Sinagoga este celălalt monument ridicat pe amplasamentul fostei cetăți. Evreii s-au aşezat
în număr mai mare în oraşul Satu Mare în cursul secolului al XVIII-lea. Comunitatea a crescut
rapid şi a dobândit influență importantă în economia regiunii. În primele decenii ale
secolului al XX-lea funcționau în oraş 3 sinagogi şi 25 case de rugăciuni. Astăzi se păstrează
doar sinagoga mare a comunității ortodoxe, pe strada Decebal, ridicată în locul primei
sinagogi din oraş. Edificiul actual a fost construit între anii 1889-1892 în stil romantic, după
planurile orădeanului Nandor Bach, de unde se explică şi similitudinile strânse cu sinagoga
din Oradea. Cea mai importantă parte a clădirii este segmentul frontonului principal dispus
în corespondență cu cele trei nave.
În nordul catedralei romano-catolice se găseşte clădirea Palatului Episcopal, construită în
mai multe etape, corpul principal fiind finalizat în prima parte a secolului al XIX-lea. Primul
episcop care a rezidat în palat a fost Hám János, din 1851. Statuia episcopului este
amplasată în fața catedralei.
În vecinătatea palatului episcopal se află Catedrala Greco-Catolică, construită între 1932–
1937, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, ridicată pe locul unei mai vechi biserici de
cărămidă, datând din 1804. În această biserică a slujit renumitul cărturar Petru Bran, cel
dintâi profesor de limba română din oraş şi autorul primei cărți româneşti tipărită la Satu
Mare. În galeria personalităților care au păstorit în vechea parohie se remarcă şi Ioan
Marcu, Constantin Lucaciu şi Dr. Vasile Lucaciu, militanți ai emancipării naționale, politice şi
culturale.
În capătul străzii se găseşte Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, ridicată între
1937–1938. Edificiul este înscris în lista națională de monumente istorice. Ambele catedrale
prezintă, atât prin arhitectură, cât şi prin ornamentația interioară şi exterioară trăsăturile
specifice stilului neobizantin.
În sud-vestul Centrului vechi, pe colț, se află clădirea cunoscută sub numele de Casa Albă.
Este o clădire destinată locuințelor și spațiilor comerciale, și este realizată în stil secession în
anii 1911–1912. Decorația este realizată cu ajutorul reliefurilor şi a motivelor ornamentale
din faianță albă şi pictată, printre care şi stema oraşului.
Pe aleea pietonală din partea opusă Casei Albe se ajunge în Centrul Nou. Aici se ridică
Palatul Administrativ, care, cu o înălțime de 96,5 m, domină nu doar această piață, ci şi
întregul oraş. Cea mai înaltă clădire administrativă din țară, clădire a epocii comuniste. În
palat funcționează instituții de interes județean şi municipal.
Pornind spre nord din Centrul vechi, pe strada Ştefan cel Mare, se ajunge la o piață de mici
dimensiuni, dominată de clădirea celei mai mari biserici reformate din oraş, Biserica cu
Lanțuri. În perioada războaielor otomane, biserica a suferit numeroase pagube, iar în 1703,
când oraşul a fost incediat biserica a fost distrusă total. Populația alungată s-a întors doi ani
mai târziu, şi, din 1707, cu acordul lui Francisc Ráckóczi al II-lea liturghiile au fost oficiate în
hambarul cetății. Mai târziu s-a construit o biserică din chirpici şi o clopotniță. Realizarea
bisericii din piatră a început numai după Edictul de Toleranță a lui Iosif al II-lea. Edificiul de
cult în stil baroc, sfințit în anul 1807, este înconjurat de gardul cu lanțuri de unde îşi ia
numele.
În imediata apropiere a bisericii se găseşte clădirea Colegiului Național „Kölcsey Ferenc”,
fostul Liceu Reformat, care funcționează de aproape patru secole pe aceeaşi locație, deşi
clădirea a suferit numeroase transformări în timp.
Pe strada Ștefan cel Mare se ridică Biserica romano-catolică ”Sf. Fecioară Neprihănită”.
Episcopul Hám János a primit de la oraşul Satu Mare teritoriul vechiului curs al râului Someş
în vederea construirii unei mănăstiri destinate călugărițelor Mizericordioase, cu condiția
nivelării terenului. Construcția a fost încheiată în 1842. Fațada bisericii este realizată în stil
clasic. Pictura altarului reprezentând Fecioara Neprihănită a fost realizată de József Pesky la
Budapesta, în 1854. Picturile murale reprezentând scene din Biblie şi sfinții maghiari au fost
realizate în anii 1940 de pictori din Budapesta.
În partea oraşului care forma odinioară Mintiul se află câteva edificii de cult semnificative:
biserica reformată din Mintiu a fost construită în anul 1793, iar cea greco-catolică cu hramul
Sf. Nicolae este cel mai vechi lăcaş de cult din oraş (cu modificări semnificative ulterioare),
datând din anul 1757, ridicată pe locul unei biserici de lemn din 1687. Biserica romano-
catolică „Sf. Ioan Evanghelistul” era biserica mănăstirii franciscane. În perioada medievală,
în oraş a existat o mănăstire franciscană. În perioada modernă, construirea mănăstirii
actuale a debutat în timpul episcopului Hám János, dar a fost încheiată abia în 1903. Biserica
a fost sfințită trei ani mai târziu. Nava bisericii este realizată în stil clasic iar turnul
proeminent, flancat de două turnulețe decorate cu elemente neoromane şi neogotice
domină fațada principală. Aceeaşi realizare neobişnuită caracterizează şi interiorul bisericii:
pictura decorativă şi mobilierul a fost realizat de firmele specializate în stiluri istorice,
folosindu-se elemente tipic medievale.
Un alt obiectiv al municipiului Satu Mare este Capela Aurel Popp, cu hramul Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavril ce a fost zidită între 1935-1936, din inițiativa şi după planurile renumitului
artist plastic sătmărean Aurel Popp (1879-1860) capela este o construcție deosebit de
interesantă din punct de vedere arhitectural, îmbinând în mod fericit stilul
neobrâncovenesc cu elemente tradiționale. Fiind inițial o capelă funerară de familie,
subsolul are rol de criptă în care sunt aşezate osemintele marelui artist Aurel Popp.
Memoria personalităților ale căror nume şi fapte se leagă de istoria oraşului Satu Mare, sau
a comunităților care conviețuiesc de secole pe aceste meleaguri, sunt asigurate de
numeroase statui, printre care cea a lui Vasile Lucaciu (autor Cornel Medrea), Ferenc
Kölcsey (autor Pál Lakatos), Mihai Eminescu (autor Mircea Bogdan), Sándor Petőfi (autor
Árpád Deák), George Coşbuc (autor Ion Vlasiu), Dr. Béla Lükő (autor Sándor Csapó),
episcopul Hám János (autor Pál Lakatos), principele Francisc Rákóczi (autor Árpád Deák).
Satul Sătmărel este menționat pentru prima dată în documente în anul 1215. Inițial face
parte din domeniul regal şi este locuit de către iobagii cetății Satu Mare. După dispariția
acestora, în secolul al XIV-lea Sătmărelul devine moşia familiilor Szántai şi Piskárkosi. În
1393, partea familiei Szántai a ajuns prin moştenire în posesia nobililor Báthori. În secolul al
XV-lea sunt menționate două sate cu numele de Sătmărel: Sătmărelu Mare şi Sătmărelu
Mic. Dubla configurație nu se păstrează însă, în epoca modernă existând o singură aşezare
cu această denumire. Biserica ortodoxă a fost construită în anul 1911 şi are hramul Sf.
Dumitru.
Turismul:
Municipiul Satu Mare face parte din grupul select al orașelor cu existență milenară.
Amplasat pe malul râului Someș, orașul a cunoscut în epoca medievală, o
perioadă zbuciumată, fiind pe rând cucerit, invadat de turci și tătari, ars din temelii
și reconstruit, din vechea cetate supraviețuind doar câteva ziduri ce au servit ca bază
pentru clădirile înălțate mai târziu. Pe malul drept al Someșului se află centrul vechi,
străbătut de străzi cu clădiri monumentale, pe fațadele cărora se cunoaște trecerea
timpului şi care pot constitui puncte de atracție pentru turişti dacă sunt restaurate şi
valorificate corespunzător.
Merită consemnată și prezența sau trecerea prin oraș a unor personalități culturale
precum Ioan Slavi ci, născut în județul Arad dar care susține bacalaureatul în Satu
Mare. Alți scriitori precum Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Victor Eftimiu au participat
la manifestări literare în oraș, iar marele compozitor și dirijor George Enescu
concertează în 1925 la Societatea Filarmonică din Satu Mare, în același an dirijând și
orchestra Filarmonicii din Philadelphia. Lista personalităților care într-un fel sau altul
și-au legat numele de Satu Mare este lungă, cuprinzând artiști, scriitori, oameni de
cultură.
Cel mai vechi monument istoric al municipiului Satu Mare este reprezentat de
clădirea Muzeului de Artă (fosta „casă Vécsey”), construită în stil neogotic la
începutul secolului al XVIII-lea. Pe lângă această clădire se mai remarcă cele ale
Teatrului de Nord, Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti”, Hotelului Dacia, Turnul
pompierilor, precum şi Catedrala romano-catolică, Muzeul Județean Satu Mare,
Biblioteca Județeană.
Biserica Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril, este construită între anii 1932 -1937,
fiind aşezată pe locul vechii biserici româneşti din Satu Mare, ridicată între anii 1799-
1803. Stilul edificiului este inspirat de arhitectura românească tradițională, planurile
construcției fiind elaborate de arhitecții Victor Smigelschi şi G.P.Litean. Subsolul
clădirii adăpostește o colecție compusă din lucrări de artă şi din cărți vechi româneşti,
precum și 40 de icoane pe sticlă şi lemn, inclusiv cele şapte icoane de la biserica de
lemn din Corund, datând din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi patru icoane
împărăteşti de la biserica din Oar, datând din aceeaşi perioadă. Valorile bibliofile din
această colecție se ridică la 500 cărți româneşti, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam
(Iaşi, 1693), Chiriacodromul de la Bălgrad (1699), tipăriturile lui Antim Ivireanul etc.
Toate aceste obiective împreună cu o viața multiculturală bogată fac din municipiu
unul atractiv din punct de vedere al turismului cultural şi istoric. Aceste monumente
istorice sunt însă în cele mai multe cazuri degradate, necesitând investiții şi renovări
parțiale sau capitale.
În afara clădirilor istorice, există și Palatul Administrativ, construit în anii ‘70, în stil
comunist, clădire care depășește în înălțime Hotelul Intercontinental din București.
Totuşi, clădirea are potențial arhitectural și ar putea fi adusă la standarde europene.
Deasupra ultimului etaj se află un amfiteatru care oferă o panoramă asupra
întregului oraș.
Trebuie să amintim totodată şi potențialul turistic oferit de capitalul natural al
municipiului, reprezentat de resursele de apă termală existente în Satu Mare, ale
căror efecte curative sunt cunoscute încă de pe vremea imperiului Austro-Ungar.
Deoarece efectul curativ al băilor termale este din ce în ce mai recunoscut în
Occident, centrele spa, băile termale, ştrandurile şi hotelurile care oferă servicii
variate de tratament folosind aceste resurse sunt în general destinații turistice
căutate. În centrul oraşului se găsesc numeroase hoteluri, cele mai reprezentative
fiind Dacia, Aurora, Astoria, Dana, Villa Bódi unel e dintre acestea necesitând investiții
semnificative pentru a fi aduse la standarde europene.
Festivalurile şi evenimentele cu tradiție organizate în Satu Mare contribuie şi ele la
sporirea potențialului turistic al municipiului. Astfel de evenimente cu o tradiție deja
înrădăcinată sunt Zilele oraşului, festivalurile de muzică clasică, pop şi jazz (ex. Zilele
Muzicale Sătmărene) organizate de Filarmonica Dinu Lipatti, Festivalul cultural
Samfest, Festivalul internațional de teatru Fără Bariere, Zilele Partium sau întâlnirile
anuale ale şvabilor sătmăreni organizate de comunitatea germană din Satu Mare. La
toate acestea se adaugă tradițiile bogate precum și diversitatea etnică şi confesională
ce conferă orașului un valoros caracter multicultural de natură să-i sporească
potențialul turistic.
Potențialul turistic este potențat şi de poziția geo-politică avantajoasă – proximitatea
granițelor cu Ungaria, Ucraina şi Slovacia, prezența aeroportului internațional
făcând municipiul Satu Mare uşor accesibil turiştilor străini, care, în afara
obiectivelor turistice existente în municipiu şi în împrejurimi, pot vizita și oraşele
apropiate, (Carei şi Negreşti Oaş), zonele etnografice ale Oaşului sau munții Gutin,
printre altele.
Produse turistice
Cadrul natural al județului oferă ca resurse turistice rezervații naturale şi arii
protejate care se întind pe 12% din suprafața sa, precum și ape termale și minerale
exploatate în localitățile Satu Mare, Tăşnad, Acâş, Turț, Beltiug, Puturoasa şi Carei,
recomandate pentru diverse afecțiuni (reumatice, neurologice, endocrine,
ginecologice etc.).
Potrivit H.G. nr. 852/2008 privind aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a
stațiunilor turistice de interes local şi național, în lista aferentă Regiunii de
Dezvoltare de Nord-Vest a fost inclus și Tăşnadul –
De asemenea, reabilitarea vechiului ștrand termal și inaugurarea unui Aqua Parc
modern au readus municipiul pe harta atracțiilor hidrotermale și balneare din zonă.
Turismul sportiv şi de agrement se practică pe râurile şi lacurile antropice din județ:
Someş, Crasna, Tur şi lacurile: Călineşti, Lacul de Cristal, Andrid-Dindeşti, Bercu Nou,
Mujdeni-Oraşul Nou, Apa-Medieşul Aurit, Ocean şi Junior din Valea Vinului, Odoreu,
Moftinu Mic, Boghiş, Oțeloaia, balastierele Adrian, Dabolț, dar şi pe bălțile: Dara, Balta
Veche Porumbeşti, Balta Valea Măriei-Vama etc.
În județul Satu Mare se organizează numeroase manifestări culturale şi sportive,
târguri, concursuri de dansuri populare, expoziții de pictură, lansări de carte,
festivaluri de muzică şi teatru etc. Aceste evenimente au importanță locală şi
națională, menționând printre cele mai cunoscute: Sâmbra Oilor de la Huța Certeze,
Festivalul Internațional al Pălincii, Viile-Satu Mare – Donath, Festivalul de datini şi
obiceiuri de la Negreşti-Oaş, Târgul de la Beltiug cu tradiție de peste 100 de ani,
Drumul vinului: Halmeu Vii – Oraşul Nou – Carei – Pir – Hodod – Beltiug – Viile Satu
Mare.
Turismul religios şi monahal.
În Regiunea de dezvoltare de NV există foarte multe locuri de pelerinaj. În județul
Satu Mare semnificative sunt bisericile, catedralele şi mănăstirile de la Beltiug, Apa,
Viile, Vetiş, Urziceni, Acâş, Craidorolț, Turulung, Turț, Negreşti Oaş, Tăşnad, Beltiug,
Socond, Sanislău, Oraşu Nou, Halmeu, Moftin, Certeze, Hodod, Livada etc. cărora li
se adaugă şi mulțimea monumentelor arhitectu rale şi istorice din municipiul Satu
Mare.
Turismul afaceri
În ceea ce priveşte turismul de afaceri, acesta s-a dezvoltat în special în municipiile
Satu Mare şi Carei, pe măsura angrenării unui număr tot mai mare de companii
străine în activitatea economică din zonă. Întrucât turismul de afaceri implică un
anume tip de infrastructură necesară desfăşurării şi organizării de congrese,
conferințe, întâlniri de afaceri etc., acesta aparține majoritar oraşelor mari care pot
asigura condițiile optime în acest sens.
Turismul de
tranzit
Aşezarea geografică periferică a județului Satu Mare în nord-vestul României, dar la graniță
cu Ucraina şi Ungaria, precum și variația prețurilor și libera trecere a frontierelor cu aceste
țări au dus la apariția și intensificarea turismului de tranzit. Integrarea localităților
sătmărene în traseele turistice de tranzit este legată și de accesibilit atea către alte
destinații : Baia Mare – Bazinul Maramureş, Carei – Oradea, Zalău - Cluj, Negreşti-Oaş –
Săpânța - Sighet, Hust – Ujgorod (în Ucraina) şi direcția Debrecen sau Nyiregyhaza.
� 1.5 Locuirea și accesul la utilități
- maximum 2 pagini
Acest subcapitol va prezenta:
� principalele caracteristici ale locuirii: numărul de locuințe, tipurile de locuințe, proprietatea
asupra locuințelor, starea și calitatea locuințelor, dotarea locuințelor cu bucătărie și baie,
suprafața locuibilă/locuitor;
� accesul la utilități la nivelul orașului/ municipiului: alimentarea cu apă, sistemul de
canalizare, gaze naturale și energie termică, energie electrică, serviciul de salubrizare locală
etc.
Transportul public este derulat prin Transurban S.A. Satu Mare. Societatea efectueaza 18
trasee pentru curse regulate în municipiul Satu Mare, care asigură legături între toate cartierele
municipiului, deservite cu 43 autobuze/midibuze cu capacitate de transport cuprinsă între 45 şi
140 de locuri si capacitatea totala de transport de 3888 locuri. Mijloacele de transport în comun
sunt următoarele: 5 autobuze Ikarus 260; 6 autobuze articulate Ikarus 280; 2 autobuze UD; 3
autobuze Karosa; 10 midibuze Mitsubishi Prestij; 15 autobuze Iveco Irisbus; 2 autobuze
Mecedes; 3 autoutilitare; 1 autospecială pentru intervenții, tractări Roman-Lugomet; 1 tractor
cu remorcă UTB 650/IPA Sibiu, 2 autoturisme.
Serviciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE S.A”- instituție care îşi
desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în județul Satu Mare.
Numarul bransamentelor la reteaua publica de alimentare cu apa este de 16751
reprezentand 46443 utilizatori ( contracte).
Numarul racordurilor la reteaua publica de canalizare este de 13284 reprezentand 44786
utilizatori .
99,1 % din populatia municipiului este bransata la reteaua publica de alimentare cu apa
si 97 % din populatia municipiului este racordata la reteaua publica de canalizare .
A. Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare.
Apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de panza freatica cantonata in conul
aluvionar al raului Somes prin intermediul captarilor existente. Captarea apelor subterane se
realizeaza prin pompare din Frontul de captare Martinesti –Noroieni –Micula compus din 60
foraje (P2 –P65) de medie adancime , avand adancimi intre 100 si 125 m , amplasate la o
distanta de 250 – 300 m unul de altul. La ora actuala sunt utilizabile 46 de foraje.
Capacitatea maximă de captare a frontului Mărtineşti-Micula în urma lucrărilor executate prin
măsura ISPA este de cca. 850-900 l/s.
Conductele de aducțiuni in lungime totala de 21023 m , de la foraje la statia de tratare ,sunt din
otel, fonta ductilă, polietilenă, premo sau azbociment.
Instalațiile de tratare si pompare sunt amplasate în Stația de tratare Mărtineşti având o
capacitate proiectată de 600 l/s.
Stații de pompare
Stația de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic. Stația de pompare SP
2, este amplasată într-o construcție separată, paralelă cu filtrele tr. a II –a etapa nouă. ( rezerva
)
Rezervoarele de inmagazinare si compensare au o capacitate totala de 41.000 mc
Retele de distributie apa potabila: Distributia apei potabile se realizeaza printr-o retea in
lungime de peste 226 km realizata din conducte de azbociment in proportie de 59,20 % ,
polietilena 28,52 % , fonta 4,76 % , otel 3,54 % , alte materiale ( PVC , beton etc.) 3,98 % .
Sistemul de canalizare a municipiului Satu Mare: sistem unitar care colecteaza si
transporta apele uzate menajere , industriale si apele meteorice spre statia de epurare si
deserveste 97 % din populatia municipiului Satu Mare .
Retele de canalizare :Lungimea retelei de canalizare ( inclusiv colectoarele de 31,393 km ) ,
in municipiul Satu Mare este de 228,7 km si este realizata din conducte de beton in
proportie de 78,45 %, PVC in proportie de 11,15 % si polietilena in proportie de 10,40 % .
Statii de pompare in reteaua de canalizare: Totalitatea apelor uzate ajung prin intermediul
a 15 statii de pompare ape uzate la statia de epurare.
Statia de epurare mecano – biologica are capacitatea de 900 l/s, 180.000 locuitori echivalenti.
Anul punerii in functiune - 1972 . Statia de epurare a fost reabilitata in perioada 2008-2010.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente:
a. stații de transformare : 5; b. puncte de alimentare: 7 de distribuție SDEE, + 7 terți; c. posturi de transformare: 341 d. rețele aeriene: 171 km la 0.4 kV; + 1.4 km la 6 kV; + 26 km la 20 kV e. stâlpi de rețele aeriene: 0,4 kV – 3420 buc; 6 kV – 22 buc; 20 kV – 435 buc; f. rețele subterane: 215 km medie tensiune; g. branşamente mari consumatori : 2958; h. număr de consumatori casnici: 48620.
Consumul mediu pe cap de locuitori 688.4 kwh/an;
Puncte de stingere centralizate a iluminatului public : 100 puncte de aprindere, din care 84
puncte acționate prin bucla de aprindere cu fir pilot iar la 6 buc. Cu acționare prin programator
local;
Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din: - două stații de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă presiune
Baia Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului; - mai multe stații publice de sector şi o serie de stații industriale care asigură reducerea
presiunii, de la presiune medie la redusă. Lungimea rețelei de distribuție a gazelor în municipiul Satu Mare este de 369 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul rețelei 91,9 % este alcătuită din oțel iar restul de 8,1% din PVC. Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 43.957 buc., iar 2.239 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici.
Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic. Salubrizarea menajeră: Gradul de acoperire a populației/agenților economici/instituțiilor cu servicii de salubritate, în municipiul Satu Mare este de 100 %. SC FLORISAL SA a încheiat contracte de salubrizare pentru ridicarea deşeurilor, astfel: - 3319 cu agenții economici; - 34758 cu populația municipiului; - 180 cu instituții publice; Natura deşeurilor ce sunt colectate:
- deşeuri menajere provenite din sectorul casnic; - deşeuri asimilabile celor menajere, provenite de la agenți economici.
� 1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)
- maximum 3 pagini
Va fi evidențiată repartizarea populației ocupate, respectiv a populației salariate, pe
principalele domenii de activitate, realizându-se și o prezentare a fluctuației structurii acesteia
pe sectoare economice (industrie, comerț, servicii, agricultură etc.), inclusiv în cadrul
întreprinderilor de economie socială (dacă există).
Se vor prezenta informații privind:
� profilul economic local și principalele caracteristici ale fiecărui sector economic de
activitate: industrie, agricultură, construcții, comerț (tipurile de comerț: industrial, agricol,
piscicol etc.), servicii;
Din punct de vedere al dezvoltării economice, județul Satu Mare ocupă o poziție medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a județului şi a municipiului s-a aliniat, în linii mari, tendinței regionale. Astfel, PIB a înregistrat creşteri,atingând în anul 2010 valori de 6.186,3 milioane lei. Raportat la celelalte județe din regiunea Nord-Vest, PIB-ul județului Satu Mare se situează între nivelul PIB-ul județelor Maramureş, Bistrița-Năsăud însă sub media regională. Într-o ierarhie în funcție de PIB, județul Satu Mare se situează pe locul patru, urmat de județele Bistrița-Năsăud şi Sălaj. În anul 2013, contribuția județului Satu Mare la PIB-ul regional se situează la nivelul valorii de 10,43%, reprezentând aproximativ o treime din contribuția județului Cluj şi mai puțin de jumătate din contribuția județului Bihor. Între anii 2000- 2013, județul şi municipiul Satu Mare a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori macroeconomici, creşteri care se regăsesc în gradul de dezvoltare economică a județului respectiv a municipiului. Potrivit Eurostat, produsul intern brut la nivelul județului Satu Mare a înregistrat o creştere constantă, raportat la media Uniunii Europene. Totuşi, urmărind evoluția acestui indicator la nivelul Regiunii Nord-Vest, se observă că s-a înregistrat o creştere mai consistentă. Economia județului şi municipiului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie, care contribuie cu 48,19%, respectiv 31,06% la valoarea adăugată brută (VAB) juddețeană. În cazul industriei în Satu Mare se înregistrează cea mai mare contribuție la VAB total din întreaga regiune. Agricultura, deține o pondere de doar 11,23% în valoarea adăugată brută a județului. Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ , în comparație cu celelalte localități ale județului. Potrivit datelor furnizate de camera de Comerț Industrie şi Agricultură Satu Mare, reşedinței de județ îi revine 59% din cifra de afaceri. Cele mai multe societăți din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerțul, urmate de industrie cu 13,73%, construcții cu 9,24% şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură. Majoritatea acțiunilor de dezvoltare intreprinse de firmele din Satu Mare au vizat extinderea liniei de producție ( în 42,5% din cazuri), introducerea de noi tehnologii ( 36% din cazuri) şi dezvoltarea unei noii linii de producție (29% din cazuri). Deschiderea de noi fabrici/puncte de lucru a avut loc în 25% dintre cazuri iar încheierea de acorduri de cooperare cu parteneri străini în aproximativ 24% din cazuri. În ceea ce priveşte domeniul cerecetare-dezvoltare, în perioada 2009-2012, numărul de cereri de brevete de invenție transmise către OSIM de către operatorii din Satu Mare a fost de 11, cel mai mic din regiunea de Nord Vest.
total (lei) din care: aport USD Investitor 1 Aport USD Investitor 2 Aport USD
1 365 82.205.870 12.848.727 GERMANIA 7.170.711 ELVETIA 3.467.6332 284 129.663.302 21.712.826 GERMANIA 18.858.218 SUEDIA 1.334.3583 392 44.314.434 8.237.635 GERMANIA 5.283.650 ITALIA 1.073.6744 285 67.931.807 14.950.390 FRANTA 10.211.316 MAREA BRITANIE3.044.7695 280 87.248.045 1.408.024 GERMANIA 207.129 LIECHTENSTEIN53.4006 647 67.366.601 159.042 AUSTRIA 33.312 ITALIA 3.0527 2.368 36.913.712 218.658 BELGIA 40.147 GERMANIA 18.0138 3.425 62.793.081 2.165.473 GERMANIA 988.024 UNGARIA 136.4969 894 8.665.615 84.919 TURCIA 64.737 GERMANIA 18.36410 965 19.517.075 242.883 AUSTRIA 59.508 TURCIA 33.43311 810 4.406.225 40.343 UNGARIA 18.264 GERMANIA 6.03512 1.794 80.990.115 6.964.235 UNGARIA 962.642 ELVETIA 631.768
TOTAL 12.509 692.015.882 69.033.155
Capital social Principalii investitori (tara)Cod domeniu
Număr societăţi
Dacă analizăm comparativ contribuția sectoarelor economice la VAB şi structura populației ocupate în aceste sectoare se poate observa că agricultura, care are o pondere redusă în VAB județeană, deține peste 36% din populația ocupată, acest fapt subliniind importanța pe care acest sector îl joacă la nivelul județului Satu Mare dar mai puțin la nivelul municipiului Satu Mare. Industria şi serviciile ocupă ponderi importante ale populației, dar şi contribuția acestor sectoare la valoarea adăugată brută e ridicată, iar construcțiile, deşi dețin o pondere mică din populația ocupată (6,34%), aveau o contribuție importantă la formarea valorii adăugate brute (9,5%). În ultimii ani se poate observa o modificare în structura valorii adăugate brute, în sensul scăderii ponderii agriculturii şi creşterii contribuției ramurilor din sectorul industrie şi construrcții. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, acesta nu a cunoscut modificări importante în ultimii ani, acesta contribuind, cu valori cuprinse între 47% şi 50% la valoarea adăugată județeană. Astfel, economia județului si a municipiului Satu Mare, poate fi caracterizată drept o economie
industrial-agrară, specializată în construcții de maşini, industrie alimentară, producția de mobilier,
industria textilă, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terțiar în ascensiune
� structura întreprinderilor active din industrie, construcții, comerț și alte servicii din zona
respectivă, având în vedere cel puțin următoarele aspecte: numărul total de întreprinderi,
numărul și ponderea micro-întreprinderilor, întreprinderilor mijlocii și întreprinderilor mari,
inclusiv domeniile principale de activitate ale acestora;
Distribuția capitalului social în lei şi USD pe pricipalele domenii de activitate, după obiectul de activitate declarat la Registrul Comerțului – firme neradiate
Se poate constata că cele mai multe societăți înregistrate la nivelul municipiului Satu Mare au ca obiect de activitate comerțul, urmat de construcții şi de serviciile sociale şi generale. În ceea ce priveşte capitalul social evaluat în lei, cel mai mare aport este în construcția de maşini, utilaje şi echipamente. În industria extractivă a produselor primare, industria alimentară şi serviciile sociale şi generale aportul este aproximativ similar, urmate fiind de industria lemnului, celulozei şi hârtiei, agricultură şi silvicultură şi comerț. Numărul societăților comerciale din municipiul Satu Mare depăşeşte numărul societăților
înregistrate la nivelul întregului județ (6.686 față de 5.823). De asemenea capitalul social al
societăților comerciale din oraşul nostru (402.010.631 lei) este net superior aportului la
capitalul social al societăților din județ (290.005.251 lei). Ca pondere, societățile comerciale
înregistrate în municipiu reprezintă 53,45% din totalul societăților din județul Satu Mare, iar
capitalul social al societăților din oraş reprezintă 58,09% din totalul capitalului social al
societăților comerciale din întregul județ.
Municipiul Satu Mare este singurul oraş din județ în care investiția într-un domeniu de activitate depăşeşte 5.000.000 USD. Astfel, în industria construcțiilor de maşini, utilaje şi echipamente capitalul social investit se ridică la 21.097.501 USD; în industria lemnului, celulozei şi hârtiei, aportul la capitalul social este de 10.497.193 USD; în industria uşoară este de 6.789.308 USD; iar în serviciile sociale şi generale este de 5.973.556 USD. Din punct de vedere al procentului pe care un anumit domeniu de activitate desfăşurat în
municipiul Satu Mare îl deține la nivel de județ, se poate constata că industria construcțiilor de
maşini, utilaje şi echipamente are o pondere de 97,2% din totalul acestui domeniu la nivel de
județ. De asemenea în procent de 92,7% comerțul se desfăşoară în municipiul Satu Mare.
Ponderi însemnate le dețin şi domeniile: servicii sociale şi generale şi industrie uşoară.
AGRICULTURA ÎN MUNICIPIUL SATU MARE În cadrul UAT-ului Satu Mare suprafața de teren este de 14.885 ha din care: - Suprafața arabilă este de 8446,54 ha - Paşuni : 307,99 ha - Fânețe : 104,25 ha - Vii : 0,86 ha - Livezi : 8,00 ha - Păduri : 1681,19 ha - Teren neagricol : 377,97 ha - Teren intravilan : 2720,85 ha Pe raza municipiului Satu Mare işi desfăşoară activitatea 58 de societăți comerciale cu profil agricol, dintre care 40 de societății cu profil agricol au sediul în municipiul Satu Mare iar 18 societăți cu profil agricol cu sediul în altă localitate. Consiliul local al municipiului Satu Mare are în administrare o suprafață de 307,9 ha paşune, care este folosită pentru paşunatul animalelor din gospodariile populației. Efectivele de animale existente pe raza municipiului Satu Mare sunt cuprinse în gospodăriile populației şi la societățile comerciale cu profil agricol. În gospodăriile populației se regăsesc: Bovine : 856 capete din care 655 vaci Cabaline : 144 capete din care 48 iepe Ovine : 3534 capete din care 3000 oi+mioare, 125 berbeci, 409 tineret Capre : 264 capete Porci : 725 capete din care 60 scroafe Păsări: 4350 bucăți din care 3450 găini ouătoare, 460 gâşte, 325 rațe, 115 buc. alte specii. În cadrul societăților comerciale : Bovine: 628 capete din care 508 vaci pentru lapte.
Obiectivele generale stabilite în ultimii ani în agricultură, au fost următoarele:
- Absorbția de fonduri europene; - Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a
sistemelor de agricultură; - Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizații
interprofesionale, grupuri şi organizații de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piață a produselor proprii ale membrilor;
- Asigurarea securității alimentare pentru toate categoriile de cetățeni; - Reducerea evaziunii fiscale în agricultură;
- Urmărirea țintei de a produce produse agroalimentare pentru export; - Continuarea susținerii activităților crescătorilor de animale pe baza programelor
speciale pe specii şi a producătorilor agricoli pe diferite sectoare vegetale.
� populația ocupată din totalul populației apte de muncă (16-64 ani), inclusiv persoane
aparținând minorității roma, și distribuția pe status și sector de activitate; structura pe
gen și vârstă; Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
% % % % % % % % % % % % % % %
67,4 64,5 62,6 62,9 63,6 64,6 64,5 61,7 60,1 60,1 62 62,5 68,6 67,3 64,9
65,2 63,7 60,6 61,3 62,6 64,7 65,3 62,6 59,4 60 61,6 62,8 69,5 69,7 67,9
69,6 65,3 64,6 64,6 64,7 64,4 63,8 60,7 60,9 60,3 62,4 62,2 67,7 64,7 61,7
� numărul de salariați și evoluția în ultimii ani, precum și distribuția populației salariate în
funcție de sectorul de activitate; Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
46932 43066 41808 43899 46344 47563 48560 49240 46253 42725 45071 45214 48481 47907 48024
� numărul de șomeri și evoluția în ultimii ani, inclusiv persoane aparținând minorității
roma;
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Luna septembrie
2017
Total 1834 1100 846 677 510 369 264 192
Masculin 950 552 434 340 259 191 127 88
Feminin 884 548 412 337 251 178 137 104
� dinamica investițiilor (public și privat).
Poz. Denumire societate Localitatea Principal investitorTotal aport
USDDomeniul de activitate principal
1DRM DRAXLMAIER ROMANIA SISTEME ELECTRICE SRL
SATU MARE GERMANIA 18.548.140Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule
2 FIROC INVEST SRL SATU MARE FRANTA 10.211.316 Fabricarea de mobilă n.c.a.
3 AMOCHIM INTERNATIONAL S.R.L. TĂŞNAD ELVETIA 4.639.062 Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
4 ARDELEANA HOME TEXTILES SRL SATU MARE GERMANIA 4.164.105 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.
5 VICTORIA MOB SA TĂŞNAD
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI AL IRLANDEI DE NORD
3.804.623 Fabricarea de mobilă n.c.a.
6 PROIMOB SRL SATU MARE
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI AL IRLANDEI DE NORD
3.287.716 Dezvoltare (promovare) imobiliară
7 INTERNATIONAL POLYSACKS ROMANIA SA NEGREŞTI-OAŞ GERMANIA 3.170.130 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
8 CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL CAREI GERMANIA 3.007.393 Fabricarea altor produse din cauciuc
9 ELECTROLUX ROMANIA SA SATU MARE SUEDIA 1.334.358 Fabricarea de aparate electrocasnice
10 SAM MILLS SRL BOTIZ SUEDIA 1.099.430 Fabricarea produselor de morărit
Se vor prezenta concluzii cu privire la nevoile și oportunitățile identificate ca urmare a analizării
datelor statistice primare și a tendințelor de evoluție înregistrate în perioada anterioară.
Ţările care au contribuit la capitalul social al celor mai multe firme sunt: Ungaria, Germania, Italia, Austria şi Spania. Din totalul firmelor cu capital străin, Ungaria are aport la 30,84% dintre ele. Top 10 – capital străin
Dacă analizăm topul primelor 10 firme cu capital străin din județul Satu Mare, constatăm că în acest top, cinci firme sunt din municipiul Satu Mare. Firmele din Satu Mare dețin locurile 1, 2, 4, 6 şi 9. Cele două firme de pe locurile fruntaşe au un capital social sensibil mai mare decât următoarele opt la un loc. Din punct de vedere al domeniilor de activitate remarcăm o diversitate a activităților. Zona industrială Satu Mare-Sud este organizată în 20 parcele, cu suprafețe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, totalizând 69,54 ha, majoritatea fiind concesionate sau vândute, şi dispune de toate utilitățile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.). Astfel, complexul dispune de o stație de transformare a energiei electrice de 110/20 kV, o rețea de distribuție a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o rețea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. Activitățile pentru care au fost concesionate sau vândute terenuri sunt diverse: realizare componente electronice, fabricare echipamente de protecție şi articole sportive, debitare poliuretan, comerț, logistică, fabricarea de mobilier.
1.7 Instituții locale și servicii publice
- maximum 1,5 pagini
Se va realiza o prezentare generală a serviciilor publice existente la nivel local și accesul
populației la acestea. Descrierea va avea în vedere serviciile de:
� educație;
Învățământul preuniversitar de stat se desfăşoară în 54 de unități şcolare din care 43 cu personalitate juridică, astfel:
– învățământul preşcolar se desfăşoară în 25 de grădinițe, din care 14 grădinițe cu personalitate juridică. În anul şcolar 2013 – 2014 sunt înscrişi 3.359 de copii, aceştia beneficiind de spații dotate corespunzător procesului instructiv-educativ, baza materială şi didactică fiind la standarde înalte;
– învățământul primar şi gimnazial este organizat în 12 de unități, cu 6.760 elevi; – învățământul liceal, în 17 unități, cu 12.118 elevi; – cel post-liceal îşi desfăşoară activitatea într-o unitate de învățământ cu personalitate
juridică, cu 558 cursanți, unele licee au format clase de învățământ postliceal, numărul elevilor înscrişi pentru acest nivel de studiu este de 391 cursanți.
Rețeaua şcolară mai cuprinde un Centru Județean de Excelență cu un număr de 199 elevi înscrişi, două licee particulare, şi două şcoli postliceale particulare. La nivelul municipiului Satu Mare funcționează 5 internate, cu un număr de 420 copii cazați. Dintre unitățile de învățământ liceal amintim: Colegiul Național “Mihai Eminescu” Colegiul Național “Kolcsey Ferenc” Colegiul Național “Doamna Stanca”, Colegiul Național “Ioan Slavici”, Liceul Teologic Ortodox “Nicolae Steinhardt”, Liceul de Arte “Aurel Popp”, Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic Reformat, Colegiul Tehnic I. I.C. Bratianu, Colegiul Economic “Gheorghe Dragoş”, Liceul Tehnologic “C-tin Brâncuşi”, Liceul Tehnologic Industrie Alimentară “George Emil Palade”, Liceul Tehnologic Unio, Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu”, Liceul Teologic “Ham Janos” Învățământul superior este organizat în patru unități de învățământ universitar şi postuniversitar, după cum urmează: Academia Comercială Satu Mare Academia Comerciala este prima universitate sătmăreană. Această unitate de învățământ superior cu personalitate juridică, funcționează în cadrul Fundației Academia Comercială din Satu Mare. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - filiala Satu Mare În anul 1990 îşi începe activitatea Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad având două facultăți: Facultatea de Drept şi Facultatea de Marketing - Comerț.
Începând cu anul universitar 1991 - 1992 pe lângă cele două facultăți funcționează şi : Facultatea de Medicină Stomatologică şi Colegiul de Tehnică Dentară. Începând cu anul universitar 1997 – 1998, universitatea şi-a extins activitatea prin înfințarea unei filiale la Satu Mare. Universitatea „Babeş - Bolyai” Cluj Napoca - extensia Satu Mare Extensia Universitară Satu Mare a Universității Babeş - Bolyai Cluj - Napoca a fost înființată în anul 1999 pe baza Hotărârii Senatului Universității şi în cadrul ei funcționează două specializări: Pedagogia Învățământului Primar şi Preşcolar şi Administrație Publică. Facultate de Psihologie şi Ştiințe ale Educației, respectiv catedra de Psihologie Aplicată în Educație deserveşte specializarea Pedagogia Învățământului Primar şi Preşcolar care sunt acreditate conform normelor în vigoare. Universitatea Tehnică Cluj Napoca - filiala Satu Mare � sănătate;
Unul dintre indicatorii sistemului de sănătate este numărul de paturi din spitale şi din alte unități medicale raportat la 1.000 locuitori. Conform acestui indicator, județul Satu Mare se situează mult sub media națională de 6-7‰, în toată perioada postdecembristă. Astfel, în județul Satu Mare acest indicator a ajuns de la 5,9‰ în 1997 la 5,1‰ în 2009, situându-se cu această valoare pe penultimul loc din regiune şi pe ultimele locuri la nivel național. În cifre absolute, în județul Satu Mare numărul paturilor de spital a scăzut continuu după 1997, ajungând la 1.865 în 2009. În ceea ce privește municipiul Satu Mare, în anul 2013, existau 10,3 paturi în spitale la 1.000 locuitori. Un alt indicator al sistemului de sănătate este durata de intervenție la solicitarea ambulanței şi referitor la acest aspect trebuie spus că în 2013 numărul de ambulanțe în municipiul Satu Mare era de 13, iar timpul mediu de intervenție de 700 secunde (11,67 min.). Efectivul personalului sanitar nu s-a redus în ansamblul lui din 1997 până în anul 2009, însă numărul cadrelor sanitare a rămas unul foarte scăzut, iar fenomenul de emigrare a medicilor şi asistenților spre Europa de Vest afectează şi județul Satu Mare, inclusiv prin emigrarea
spre Ungaria a persona lului calificat din ultimul deceniu.46 În cadrul județului, numărul total al medicilor, fără stomatologi, a crescut de la 567 în anul 2011 la 607 în 2012, iar al stomatologilor de la 208 în 2011 la 218 în 2012, iar totalul personalului auxiliar înregistra un număr de 912 persoane în 2011, crescând la 1006 în 2012. Comparativ cu alte județe din regiune, se constată că în județul Bistrița-Năsăud situația este şi mai gravă; acolo numărul medicilor a scăzut în perioada 1997-2009, în Maramureş a crescut nesemnificativ, însă în alte județe a crescut mai mult decât în Satu Mare. Cu referire la anul 2009 şi comparând cifrele la 1.000 de locuitori, se remarcă în județul Satu Mare că numărul medicilor la 1.000 de locuitori a ajuns la valoarea de 1,42, depăşind medi a
județului Bistrița- Năsăud, dar fiind mult sub media națională de 2,3, sau cea de 2,62 la nivel
regional. Comparând numărul asistenților ce revin la 1.000 locuitori, în anul 2009, se constată diferențe regionale mai mari: în timp ce media era peste 6, în Satu Mare şi în Bistrița Năsăud a rămas între 4 şi 5. În 2013, în municipiul Satu Mare activau 543 medici, din care 153 medici stomatologi şi 346 infirmieri şi personal auxiliar, astfel, numărul medicilor la 1000 locuitori era de 3,80, numărul medicilo r stomatologi de 1,49 iar personalul medical mediu de 9 cadre la 1.000 locuitori. Analizând situația echipamentelor din spitale şi policlinici, putem spune că în ciuda eforturilor
de modernizare din ultimii ani, pe ansamblu acestea sunt învechite față de alte județe, şi mai ales față de dotările din județul învecinat din Ungaria, fapt care face ca mulți sătmăreni să treacă granița pentru a beneficia de servicii medicale mai bune. Eficiența scăzută a sistemului județean de sănătate se reflectă şi în speran ța de viață la naştere, mai scăzută în județ față de regiunea Nord-Vest sau România (cifrele sunt detaliate la subcapitolul 4.1 - Demografie). Concluzii În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, instituțiile aferente se află în administrarea Consiliului Județean. Primăria Municipiului Satu – Mare s-ar putea implica în realizarea unei unități medico-sociale, destinate categoriilor vulnerabile, care prezintă probleme de sănătate � sociale;
Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare ( S.P.A.S) este instituție publică de interes local, cu personalitate juridică, care funcționează sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare înființat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 78/2003. Serviciul Public de Asistență Socială este certificat cu organismul TUV CERT AL TUV HESSEN pentru implementarea standardului de referință SR EN ISO 9001 : 2000 privind calitatea serviciilor sociale acordate.
Finanțarea cheltuielilor curente şi de capital ale Serviciului Public de Asistență Socială se asigură din bugetul local, din transferuri bugetare, fonduri atrase de la diferiți finanțatori, donații, sponsorizări, contribuții ale beneficiarilor de servicii.
Serviciul Public de Asistență Socială implementează proiecte de dezvoltare locală în diferite domenii, în parteneriat cu sectorul public, neguvernamental şi privat în scopul dezvoltării sustenabile, a creării de capital social în cadrul comunității locale, a prevenirii ajungerii persoanelor şi grupurilor în stare de dependență socială şi a întăririi capacității acestor grupuri în identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi pentru promovarea participării unui număr tot mai mare a membrilor comunității în procesul de dezvoltare comunitară.
Obiectul de activitate al Serviciului Public de Asistență Socială Satu Mare îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităților cu probleme speciale aflate în dificultate şi un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viață, cu scopul creşterii calității vieții şi constă în:
a) asigurarea aplicării actelor normative privind activitatea de protecție şi asistență socială; b) elaborarea de programe de protecție şi asistență socială şi strategii de dezvoltare socială,
pe care le supune spre aprobare Consiliului Municipiului Satu Mare; c) implementarea programelor de protecție şi asistență socială aprobate de Consiliul Local
Satu Mare; d) monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate.
Misiunea SPAS este de a asigura activitatea de prevenire şi intervenție primară pentru persoanele singure şi familiile aflate în dificultate din Municipiul Satu Mare. Scopul acestora este de îmbunătățire a calității vieții persoanelor şi familiilor care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal şi decent de viață. Domeniile de activitate
a.) Protecția copilului şi familiei aflată în dificultate b) Protecția persoanelor vârstnice
c) Protecția persoanelor cu handicap d) Protecția persoanelor fără adăpost e) Protecția persoanelor şi familiilor cu venituri mici
Asistența socială la nivelul municipiului Satu Mare, prin intermediul SPAS se realizează prin acordarea de beneficii sociale şi furnizarea de servicii sociale după cum urmează:
În vederea asigurării şi garantării dreptului la servicii sociale, fără discriminări, persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare colaborează cu organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul social de pe raza municipiului Satu Mare. Astfel, anual Consiliul Local al Municipiului Satu Mare acordă sprijin financiar organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul social, după cum urmează: 1.Asociației ,,ORGANIZAŢIA CARITAS″ a Diecezei Satu Mare pentru furnizarea următoarelor servicii sociale : a) persoanelor cu dizabilități de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu ,, Sf.Hildegarda″, situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.49; b)persoanelor vârstnice de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Speranța″ pentru vârstnici, situat în Satu Mare str.C.A.Rosetti nr.2/A şi a Căminului de zi,, Sf.Iacob″ situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.38; c) de cantină socială acordate persoanelor aflate în situații de risc social de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Cantinei sociale situate în Satu Mare B-dul Unirii nr.38; d) copiilor aflați în dificultate de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Don Bosco″, situat în Satu Mare B-dul Cloşca nr.68, a Centrului de reabilitare ,, Sf.Iosif″ situat în Satu Mare str.Dsida Jeno nr.16 şi a Centrului Social Deschis ,, Casa Prieteniei ″ situat în Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr.19/A. 2.Asociației STEA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale oferite în cadrul centrului de zi pentru copii şi oamenii străzii situat în Satu Mare B–dul Octavian Goga nr.14. 3. Asociației Langdon Down Transilvania Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor şi tinerilor cu sindrom Down, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Crişan nr.31. 4. Asociației ″ Sfântul Benedict " pentru Autişti Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare şi integrare socio-profesională a copiilor şi adulților cu autism, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Ana Ipătescu nr.24. 5. Fundației F.A.R.A. România Filiala FOYER Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de integrare socio-profesională a tinerilor aflați în situații de risc, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Căminului de Tranzit Foyer situat în Satu Mare str.Păpădiei nr.4. 6. Asociației FRERES EUROPA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale copiilor şi tinerilor aflați în dificultate respectiv a tinerilor care au părăsit sistemul de protecție de pe raza municipiului Satu Mare, la sediul asociației situat în Satu Mare , Str.Paris nr.20. 7. Asociației Surorile de Caritate ,,Sfântul Vincețiu″ Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor cu dizabilități, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Centrului,, Fericitul Scheffler Janos″ cu sediul în Satu Mare str.George Coşbuc nr.2. 8. Asociației ,, SFÂNTUL ACOPERÂMÂNT AL MAICII DOMNULUI″ pentru furnizarea i serviciilor sociale persoanelor şi famiilor cu venituri reduse de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi,, Sf.Nicolae″ situat în Satu Mare , Str.Depozitelor nr.18. � locuri de joacă, locuri de parcare, parcuri, facilități sportive, de agrement și similare, timp
liber;
A fost prezentat la sectiunea .....
� transport public.
Transportul public este derulat prin Transurban S.A. Satu Mare. Societatea efectueaza 18
trasee pentru curse regulate în municipiul Satu Mare, care asigură legături între toate cartierele
municipiului, deservite cu 43 autobuze/midibuze cu capacitate de transport cuprinsă între 45 şi
140 de locuri si capacitatea totala de transport de 3888 locuri. Mijloacele de transport în comun
sunt următoarele: 5 autobuze Ikarus 260; 6 autobuze articulate Ikarus 280; 2 autobuze UD; 3
autobuze Karosa; 10 midibuze Mitsubishi Prestij; 15 autobuze Iveco Irisbus; 2 autobuze
Mecedes; 3 autoutilitare; 1 autospecială pentru intervenții, tractări Roman-Lugomet; 1 tractor
cu remorcă UTB 650/IPA Sibiu, 2 autoturisme.
� 1.8 Organizații ale societății civile
- maximum 1,5 pagini
În acest capitol trebuie trecute în revistă ONG-urile, asociațiile locale, fundațiile, grupurile
caritabile și alți reprezentanți ai societății civile care au desfăşurat sau desfăşoară intervenții în
domeniul susținerii comunităților /populației vulnerabile sau în situații de risc de pe raza
orașului/ municipiului. Se va menționa domeniul lor de intervenție și influența lor asupra
dezvoltării comunităților respective.
În vederea asigurării şi garantării dreptului la servicii sociale, fără discriminări, persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, Serviciul Public de Asistență Socială Satu Mare colaborează cu organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul social de pe raza municipiului Satu Mare. Astfel, anual Consiliul Local al Municipiului Satu Mare acordă sprijin financiar organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul social, după cum urmează: 1.Asociației ,,ORGANIZAŢIA CARITAS″ a Diecezei Satu Mare pentru furnizarea următoarelor servicii sociale : a) persoanelor cu dizabilități de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu ,, Sf.Hildegarda″, situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.49; b)persoanelor vârstnice de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Speranța″ pentru vârstnici, situat în Satu Mare str.C.A.Rosetti nr.2/A şi a Căminului de zi,, Sf.Iacob″ situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.38; c) de cantină socială acordate persoanelor aflate în situații de risc social de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Cantinei sociale situate în Satu Mare B-dul Unirii nr.38; d) copiilor aflați în dificultate de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Don Bosco″, situat în Satu Mare B-dul Cloşca nr.68, a Centrului de reabilitare ,, Sf.Iosif″ situat în Satu Mare str.Dsida Jeno nr.16 şi a Centrului Social Deschis ,, Casa Prieteniei ″ situat în Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr.19/A. 2.Asociației STEA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale oferite în cadrul centrului de zi pentru copii şi oamenii străzii situat în Satu Mare B–dul Octavian Goga nr.14. 3. Asociației Langdon Down Transilvania Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor şi tinerilor cu sindrom Down, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Crişan nr.31. 4. Asociației ″ Sfântul Benedict " pentru Autişti Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare şi integrare socio-profesională a copiilor şi adulților cu autism, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Ana Ipătescu nr.24. 5. Fundației F.A.R.A. România Filiala FOYER Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de integrare socio-profesională a tinerilor aflați în situații de risc, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Căminului de Tranzit Foyer situat în Satu Mare str.Păpădiei nr.4. 6. Asociației FRERES EUROPA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale copiilor şi tinerilor aflați în dificultate respectiv a tinerilor care au părăsit sistemul de protecție de pe raza municipiului Satu Mare, la sediul asociației situat în Satu Mare , Str.Paris nr.20. 7. Asociației Surorile de Caritate ,,Sfântul Vincețiu″ Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor cu dizabilități, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Centrului,, Fericitul Scheffler Janos″ cu sediul în Satu Mare str.George Coşbuc nr.2.
8. Asociației ,, SFÂNTUL ACOPERÂMÂNT AL MAICII DOMNULUI″ pentru furnizarea i serviciilor sociale persoanelor şi famiilor cu venituri reduse de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi,, Sf.Nicolae″ situat în Satu Mare , Str.Depozitelor nr.18.
1.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană
- maximum 1,5 pagini
Se va prezenta experiența autorităților locale și a partenerilor cu privire la elaborarea și
implementarea proiectelor cu finanțare europeană.
Din proiectele desfășurate în ultimii 5 ani de către autoritățile locale și/sau parteneri se
selectează și prezintă succint trei proiecte care sunt considerate cele mai relevante pentru
elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea prezentei SDL. Despre fiecare proiect,
se vor furniza informații privind: titlul proiectului, perioada, bugetul, sursa de finanțare,
aplicantul, partenerii, principalele activități, numărul și tipul beneficiarilor, comunitatea țintă,
stadiul (finalizat, în desfăşurare, cu finanțare aprobată).
În situația în care proiectul este finalizat, se va menționa și impactul pe care l-a avut proiectul,
precum și posibila conexiune pe care acesta o poate avea cu unul dintre proiectele ce vor fi
dezvoltate, ulterior, pe baza prezentei strategii.
ZUM HOREA TITLU PROIECT: Reabilitarea şi modernizarea colegiului național Doamna Stanca din
municipiul Satu Mare VALOAREA PROIECTULUI 5.884.235,09 Lei
PERIOADA DE IMPLEMENTARE 27.09.2014.-.26.12.2015
OBIECTIVE
Reabilitarea clădirii Colegiului Național Doamna Stanca din Municipiul Satu Mare, prin renovarea interioară şi exterioară a spațiilor existente, prin recompartimentarea spațiilor inițiale care vor contribui la păstrarea şi conservarea patrimoniului local. Eficientizarea din punct de vedere energetic a clădirii Colegiului Național Doamna Stanca prin aplicarea unor măsuri privind eficiența energetică de natură să sporească confortul beneficiarilor PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI
-Executia lucrarilor de renovarea interioară şi exterioară a spațiilor existente;
-Activităti de informare si publicitate, achizitii, management de proiect, supraveghere lucrări
TITLU PROIECT: Reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural din municipiul Satu Mare –
Teatrul de Nord
VALOAREA PROIECTULUI 12.491.821,06 Lei
PERIOADA DE IMPLEMENTARE 12.04.2012 – 31.12.2015
OBIECTIV
Reabilitarea, consolidarea şi conservarea culturală şi arhitectonică în sensul menținerii stilului
tradițional al clădirii de patrimoniu Teatrul de Nord Satu Mare.
PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI
-Executarea lucrărilor de reabilitare
-Dotarea clădirii Teatrului de Nord Satu Mare
ZUM OSTROVULUI TITLU PROIECT: Locuinte sociale in cartierul Ostrov VALOAREA PROIECTULUI 3.625.595, 16 Lei
PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2015 – 2018
OBIECTIV
Constructia de locuinte sociale conform Legii locuintei nr. 144/1996
ACTIVITATI
Reabilitarea locuintelor sociale de pe str. Ostrovului in apartmanete de o camera, 2 camere
respectiv 3 camere.
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin
abordarea DLRC
Acest capitol este dedicat prezentării detaliate a teritoriului SDL, împreună cu toate zonele
distincte pe care le cuprinde (zone urbane marginalizate și zona urbană funcțională aferentă).
Teritoriul SDL va fi prezentat sintetic în subcapitolul 2.1., prin situarea acestuia în contextul în
care se află și identificarea zonelor urbane marginalizate (ZUM) pe care le cuprinde, alături de
caracteristicile geografice, de mediu, patrimoniu arhitectural și cultural. În subcapitolele
următoare (2.2 – 2.6.), în cadrul teritoriului SDL se vor identifica zonele distincte vizate pentru
intervenții DLRC, inclusiv ZUM (pe baza Studiului de referință) și se vor oferi informații specifice
despre fiecare zonă/ comunitate inclusă în teritoriul SDL privind caracteristicile demografice, de
ocupare, de protecție socială, de locuire şi acces la utilități, la instituții şi servicii publice,
prezența și distribuția persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, problemele
specifice și nevoile fiecărei zone/comunități (analiza diagnostic), precum și intervențiile
desfășurate până în prezent de diferiți actori locali, naționali sau internaționali. Toate aceste
elemente vor permite demonstrarea coerenței teritoriale şi a omogenității sau
interdependenței economice şi sociale.
Teritoriul SDL trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe:
� a. cerințe privind dimensiunea teritoriului vizat
� să aparțină unui oraș/ municipiu cu peste 20.000 locuitori;
� să vizeze o populație cuprinsă între 10.000 și 150.000 de locuitori (conform
Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, art. 33 alin 6)
� b. cerințe privind coerența specifică DLRC
� să vizeze zone urbane coerente din punct de vedere economic, social și fizic, prin
coerentă înțelegându-se “funcționalitatea” acestora în sensul susținerii obiectivelor
strategiei.
Conform terminologiei utilizate în POCU, comunitatea marginalizată se referă la populația în
risc de sărăcie sau excluziune socială dintr-un teritoriu vizat de intervențiile DLRC (denumit și
teritoriul SDL) ce acoperă una sau mai multe zone urbane marginalizate (ZUM) împreună cu
zona urbană funcțională din care acestea fac parte. Teritoriul SDL poate varia, ca formă și
delimitare, întinzându-se până la limitele unui oraș mai mare.
Prin zona urbană funcțională aferentă se înțelege zona existentă în jurul/ în proximitatea ZUM
vizate de SDL, având un caracter unitar și funcțional din punct de vedere social, economic,
demografic etc.
2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL
În acest subcapitol este prezentat sintetic teritoriul SDL selectat pentru intervenția DLRC.
Teritoriul SDL este identic cu teritoriul mun. Satu Mare.
2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului
- maximum 1 pagină
Decizia referitoare la delimitarea exactă a teritoriului SDL aparține GAL pentru a respecta
condițiile locale și viziunea privind dezvoltarea strategică stabilită prin SDL, ce are la bază o
analiză diagnostic a nevoilor și a problemelor pe care încearcă să le elimine.
Teritoriul SDL se delimitează pe baza prevederilor Planului Urbanistic General (PUG), astfel
încât să îndeplinească condițiile de dimensiune și coerență prezentate mai sus și să cuprindă
cel puțin un ZUM alături de zona urbană funcțională aferentă. În cazul în care în cadrul PUG sau
în alte documente strategice nu sunt delimitate ZUM, delimitarea va urmări unitățile teritoriale
de referință (UTR) și se va realiza pe limitele de proprietate.
în cadrul teritoriului SDL vor fi delimitate perimetrele care corespund zonelor cu caracter
distinct (denumite în continuare zone distincte). Aceste perimetre vor avea menționate în clar
numele de străzi sau alte elemente de identificare (bariere geografice naturale, de ex. râuri,
forme de relief (deal, vale etc.) față de care să se poată face verificarea în teritoriu atât a ZUM,
cât și a viitoarelor proiecte pentru care se va solicita finanțare POR și POCU. Pentru fiecare zonă
se va justifica includerea în teritoriul SDL.
ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului SDL și fotografii relevante din zonele cuprinse.
2.1.2 Principalele caracteristici geografice
- maximum 0,5 pagină
Se vor prezenta caracteristicile geografice ale teritoriului SDL: amplasarea (referințe cardinale)
față de unele repere relevante ale oraşului, omogenitatea teritorială, de când există zonele
componente şi cum s-au format acestea. Toate datele vor fi prezentate la nivel de teritoriu SDL
și la nivel de zone distincte.
Identic cu cel al mun. Satu Mare
2.1.3 Patrimoniul natural
- maximum 0,5 pagină
Se va prezenta teritoriul SDL cu privire la patrimoniul natural, respectiv: râuri, lacuri, zonele de
agrement și calitatea mediului (aer, apă, sol). Se va menționa existența unor bariere (naturale
sau construite) care separă diferite zone din teritoriu (mai ales ZUM) de restul orașului (spre
exemplu, un râu, un deal, o pădure, o cale ferată etc.). De asemenea, se va menționa existența
unor riscuri de mediu la nivelul anumitor zone (spre exemplu, o zonă situată lângă o groapă de
gunoi sau lângă o stație de epurare, canale de deversare, o întreprindere sau într-o arie
inundabilă).
Identic cu cel al mun. Satu Mare
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
- maximum 0,5 pagină
Se vor menționa edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile (spre exemplu,
monumente istorice, clădiri ce pot fi valorificate prin reconversie funcțională etc.), zonele
protejate, elementele de identitate locală etc. care se află în teritoriu și pot fi avute în vedere în
procesul de dezvoltare.
Identic cu cel al mun. Satu Mare
2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
În acest subcapitol se prezintă datele care stau la baza SDL (rezultate din Studiul de referință),
se validează și declară ZUM roma sau non-roma (conform definiției POCU) vizate de SDL și se
face analiza diagnostic la nivelul tuturor zonelor din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM, în vederea
identificării nevoilor, resurselor și problemelor specifice ale diverselor categorii de persoane
aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială de pe teritoriul SDL.
2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL
- maximum 1 pagină
Este anexat Studiul de referință, baza de date, metodologia, etc.
Pentru a elabora SDL, este necesară realizarea unui Studiu de referință la nivelul teritoriului
SDL (ZUM și zona urbană funcțională aferentă), care să fie fundamentat pe o metodologie de
eșantionare și pe utilizarea unor instrumente de cercetare adecvate (efectuarea unui
sondaj/recensământ/anchetă etc. care va implica în mod obligatoriu activități de cercetare pe
teren cu implicarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială)
Datele utilizate în analiza teritoriului SDL trebuie să fie date statistice solide (exacte), puse la
dispoziție de entități relevante (de ex. Institutul Național de Statistică/ Direcțiile Județene de
Statistică, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcțiile de Sănătate
Publică, Serviciile Publice de Asistență Socială, Poliția Locală etc.) sau obținute prin aplicarea
metodologiei și instrumentelor de cercetare.
Studiul de referință trebuie să fie reprezentativ statistic la nivelul populației din teritoriul SDL,
cu un număr suficient de mare de cazuri pentru a permite analiza fiecărei zone distincte
delimitate în teritoriul SDL. În cazul ZUM de dimensiuni mici (de exemplu un bloc ghetou) este
recomandată realizarea unei cercetări exhaustive a zonei (recensământ), de preferat de către
sau în colaborare cu facilitatorul comunitar.
Scopul Studiului de referință este de a furniza date statistice care să fundamenteze Analiza
diagnostic a nevoilor și problemelor populației din zonele distincte, inclusiv ZUM, din teritoriul
SDL pe care GAL vizează să le soluționeze:
� descrierea în amănunt a fiecărei zone distincte identificate în teritoriul SDL, cu privire la
caracteristicile demografice și socio-economice;
� identificarea și analiza nevoilor persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
de pe raza teritoriului SDL și a fiecărei zone distincte incluse;
� identificarea principalelor probleme cu care se confruntă populația din fiecare zonă
distinctă a teritoriului SDL, sub aspectul problemelor legate de infrastructură și locuire,
educație și statutul ocupațional al adulților, veniturile și cheltuielile gospodăriilor, educația
copiilor, accesul la servicii (publice, sociale, medicale, medico-sociale etc.), organizarea și
relațiile de la nivelul comunității, relațiile din afara comunității (cu comunitatea
nemarginalizată, cu primăria, cu serviciile publice etc.) și imaginea publică a zonei
(reflectarea în mass-media locală sau națională).
Pe baza datelor din Studiul de referință, trebuie determinat tipul de comunitate roma sau
non-roma atât la nivelul teritoriului SDL, cât și pentru fiecare zonă distinctă (ZUM sau zonă
funcțională aferentă). În conformitate cu definiția dată de POCU comunitățile roma sunt:
„acele comunități în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din
totalul populației de la nivelul comunității”. Corespunzător, comunitățile în care populația
aparținând minorității roma este prezentă într-un procent mai mic de 10% din totalul
populației de la nivelul comunității respective sunt considerate a fi comunități non-roma.
� Populația aparținând minorității roma se referă la persoanele care se auto-declară în cadrul
Studiului de referință ca fiind de etnie romă.
ANEXA 2: Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de
referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor
identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă.
ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile
de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință2.
Modele de indicatori/instrumente de cercetare sunt disponibile în Documentele suport A și B.
ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință va fi anexată la SDL în
format .XLSX (Excel).
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate
- maximum 2 pagini
2 Se va prezenta inclusiv metoda / modalitatea de eșantionare folosită în studiul de referință
Dintre toate zonele incluse în teritoriul SDL, cel puțin una trebuie să fie ZUM. De aceea,
validarea ZUM este o etapă esențială în elaborarea SDL. O zonă inclusă în teritoriul SDL este
validată ca fiind ZUM în următoarele condiții:
(a) dacă se suprapune total cu unul sau mai multe sectoare de recensământ identificate ca
fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate3. În acest scop, Anexa Lista
ZUM din orașele 20.000+ din România conține toate sectoarele de recensământ
identificate ca fiind ZUM, pentru toate orașele și municipiile cu peste 20.000 de
locuitori, pe baza datelor de la recensământul din 2011.
sau
(b) dacă zona nu se suprapune cu niciun sector sau se suprapune parțial cu unul sau mai
multe sectoare de recensământ identificate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor
Urbane Marginalizate sau realitatea din zonă diferă față de momentul elaborării
Atlasului, beneficiarul are posibilitatea de a justifica încadrarea zonei ca fiind ZUM prin
demonstrarea îndeplinirii cerințelor minime prezentate în Tabelul 1 de mai jos.
Cerințele minime pentru identificarea ca fiind ZUM vor fi verificate doar pe baza datelor din
Studiul de referință. În acest scop, chestionarul Studiului de referință trebuie să conțină
informații care să permită calculul indicatorilor cheie din Tabelul 1 la nivelul fiecărei zone
distincte din teritoriul SDL.
Tabel 1. Indicatori cheie și praguri minimale pentru validarea zonelor urbane marginalizate
Criterii /
Dimensiune Indicatori cheie
Praguri
minimale
Capital
uman
Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu) 22%
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care
le limitează activitățile zilnice 8%
Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală 20,5%
Ocuparea
forței de
muncă
Proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața
formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe
cont propriu, cu sau fără angajați - patron sau administrator de firmă,
PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și nici nu urmează
o formă de învățământ
22,5%
Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) 54%
Locuire Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală 12%
O zonă este validată ca ZUM dacă îndeplinește simultan următoarele trei condiții:
3Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane marginalizate – Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, disponibil la
http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf
(1) are un nivel scăzut de capital uman,
(2) are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și
(3) are condiții de locuire precară,
unde:
� nivel scăzut de capital uman înseamnă că oricare doi din cei trei indicatori corespunzători
din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent.
� nivel scăzut de ocupare în sectorul formal înseamnă că indicatorul corespunzător din
tabelul 1 are valori de peste 22% (pragul minimal).
� condiții de locuire precară dacă cel puțin unul dintre indicatorii din tabelul 1 au valori ce
depășesc pragul minimal aferent.
Un teritoriu SDL poate conține una sau mai multe ZUM (validate).
Un exemplu de teritoriu cu mai multe ZUM validate este oferit în Harta 1.
Harta 1. Posibil teritoriu țintă pentru DLRC în Slobozia
Sursa: Atlasul Zonelor
Urbane Marginalizate
din România4
Exemplul a pus în
evidență mai multe zone
dezavantajate și două
zone marginalizate:
UGIRA (zonă de tip
4 Banca Mondială (2014) Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane marginalizate – Studiu conceptual 4. Slobozia: UGIRA -
Zonă de tip ghetou cu blocuri. Disponibil la adresa: http://www.elard.eu/news/en_GB/2014/06/12/readabout/wb-s-project-in-romania.
ghetou cu blocuri) și cartierul Bora (comunitate de romi, zonă de tip mahala de case). Cele două
zone urbane marginalizate îndeplinesc cerințele minime prezentate mai sus și au fost declarate
ca fiind marginalizate și de autoritatea publică locală.
Etapa de validare a ZUM trebuie urmată de etapa de declarare a ZUM care au fost selectate
pentru intervenții DLRC. Declararea ZUM selectate pentru intervenții reprezintă condiție
indispensabilă pentru elaborarea SDL. Această decizie trebuie luată de autoritățile publice
locale în cooperare cu partenerii relevanți pentru abordarea DLRC.
În cazul în care o strategie de dezvoltare locală vizează mai multe zone urbane marginalizate,
trebuie demonstrată: (1) adresabilitatea către zone urbane marginalizate cu aceleași
particularități (același grup țintă și aceeași nevoie /aceleași nevoi); (2) adresabilitatea către
zone urbane marginalizate cu particularități diferite, dar interdependente pentru soluționarea
unei nevoi.
ANEXA 5: Decizia GAL privind delimitarea teritoriului SDL şi declararea ZUM selectate din
teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate)
A fost adoptată metodologia conform pct. a). Astfel ZUM-urile incluse în proiect se suprapun
cu zonele de recensământ, declarate ca ZUM în Atlas.
Zum 1- OSTROVULUI Zumul Ostrovului este deliminat la Nord de Râul Someş şi de Podul Decebal iar la Vest este deliminat de Strada Careiului. De asemenea, străzile Muncitorilor, C.S. Anderco şi Şantierului delimitează zumul în partea de Sud iar străzile Jubileului, Braşov, Luis Calderon şi Triumfului îl delimitează în partea de Est. Zum 2- CRÂNGULUI Strada Uzinei delimitează zumul Crângului în partea de Nord iar străzile Pintea Haiducul, Ferăstrău, Bartok Bela, Lichian, Danton, Bucegi şi Gheorghe Pop de Băşeşti îl delimitează în partea de Nord. De asemenea, în partea de Sud este delimitat de strada Căprioarei, respectiv la Est de strada Ganea. Zum 3- HOREA Zumul Horea este delimitat în partea de Nord de Aleea Ipoteşti. În partea de Vest avem străzile Lăcrimioarei, Bulevardul Unirii, Marsilia, Iuliu Maniu, Coposu şi Petofi Sandor care de asemenea delimitează zumul Horea. Râul Someş şi podurile Decebal şi Golescu delimitează zumul în partea de Sud, iar strada Corvinilor în partea de Est. Zum 4- TOAMNEI Zumul Toamnei este delimitat la Nord de strada Gorunului; la Vest de străzile 1 Iunie şi Iuliu Coroianu. În partea de Sud a zumului, străzile care îl delimitează sunt Drăganilor şi Mara iar în partea de Est strada Lazărului şi strada Anghel Saligny. În ccea ce privește metodologia delimitării ZUM în conformitate cu Ghidul solicitantului cu
anexele aferente, în cazul studiat zonele ZUM delimitate (cele patru zone studiate) se suprapun
în totalitate cu sectoarele de recensământ studiate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor
Urbane Marginalizate. Acest lucru se evidențiează pe baza datelor statistice existente, respectiv
sunt clar evidențiate și pe baza cercetărilor sociologice efectuate – interviurile focus grup
respectiv sondajul cantitativ efectuat pe baz achestionatelor aplicate pe teren de către
operatori.
În acest context cele patru ZUM-uri se caracterizează prin:
• nivel scăzut de capital uman
În acest context, din sondajul efectuat se poate constatat următoarele:
Nr clase absolvite / ZUM 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
12+
Total
Toamnei 6.3 3.8
2.5
12.5
8.8 2.5
6.3
18.8
7.5
12.5
12.5 3.8 2.5
100.0
Crangului 19.
2 0.8
5.8
12.5
3.3
11.7
4.2
18.3
2.5 8.3 5.0 7.5 0.8
100.0
Ostrovului 11.
9 3.2
2.0
1.2 8.7
4.4 7.1
7.1
17.5
3.2
13.1 6.3
12.3 2.0
100.0
Horea 12.
3 14.
0 3.5
10.5
7.0
24.6
14.0 5.3 7.0 1.8
100.0
Total 12.
8 2.4
1.0
2.4
10.8
4.7 7.9
6.3
18.7
3.3
12.0 6.9 9.2 1.8
100.0
Se poate observa, că procentul celor care au maxim 8 clase depășește 66,8% la nivelul celor patru ZUM-uri delimitate.
În ceea ce privește bolile cornice/problem de sănătate care ar putea afecta/afectează activitățile de zi avem următorul graphic:
boli/afectiuni care limiteaza activitatile
zilnice Total
da nu Potential ZUM
Toamnei 32.8% 67.2% 100.0% Crangului 26.3% 73.7% 100.0% Ostrovului 12.8% 87.2% 100.0% Horea 14.3% 85.7% 100.0%
Total 19.2% 80.8% 100.0%
Deci aproximativ aproape 20% din zonele respective se confruntă cu astfel de probleme.
La fel, raportul celor sub 18 ani (populația între 0-17 ani) au o pondere de 37,64 % din totalul populației.
• nivel scăzut de ocupare în sectorul formal înseamnă că indicatorul corespunzător din tabelul 1 are valori de peste 22% (pragul minimal).
Potential ZUM * Ocupatia in 2016 Crosstabulation
% within Potential ZUM
Ocupatia in 2016
angajat zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/c
asnic pensionar altceva Total Potential ZUM
Toamnei 43.6% 1.3% 6.4% 32.1% 7.7% 9.0% 100.0% Crangului 16.7% 24.2% 8.3% 35.0% 11.7% 4.2% 100.0% Ostrovului 32.0% 18.0% 11.7% 22.6% 11.3% 4.5% 100.0% Horea 35.1% 14.0% 7.0% 28.1% 10.5% 5.3% 100.0%
Total 30.5% 16.5% 9.6% 27.4% 10.7% 5.2% 100.0%
• „ condiții de locuire precară dacă cel puțin unul dintre indicatorii din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul minimal aferent.
o Proporția locuințelor supraaglomerate (< 15,33 m2 pe persoană) Report Suprafata locuita / pers
Potential ZUM Mean N Std. Deviation Toamnei 5.5696 32 4.29840 Crangului 7.7026 54 10.09593 Ostrovului 9.5529 122 6.23928 Horea 11.2644 29 10.66621 Non Zum 38.6707 167 23.76467 Total 21.1492 404 22.03430
Proporția celor care se încadrează în categoria de locunță supraaglomerată,
proporția acestor gospodării se împarte astfel:
Proporția gospodăriilor cu o suprafață locuibilă sub 15,33 mp/persoană (%) Toamnei 90.6 Crangului 87.0 Ostrovului 82.8 Horea 79.3 Total 84.4
o Nesiguranță locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală
Potential ZUM * locuinta este Crosstabulation % within Potential ZUM
locuinta este
proprietate personala chirie
locuinta sociala/necesitate
locuinta parasita/ne
ocupata locuinta
improvizata alta NS/NR Potential ZUM
Toamnei 3.1% 3.1% 12.5% 81.3%
Crangului 1.8% 10.7% 62.5% 7.1% 16.1% 1.8% Ostrovului 16.8% 10.4% 70.4% .8% 1.6% Horea 13.3% 20.0% 56.7% 3.3% 6.7% Total 11.1% 10.7% 59.3% 2.1% 3.7% 11.1% 2.1%
•
Din tabel reiese, că doar aproximativ 11 % la nivel de ZUM-uri identificate au locuința
proprietate perosnală, în celelalte cazuri.
Din cele prezentate mai sus reiese în mod clar, că :
• Se poate argumenta decizia de a delimita zonele în conformitate cu sectoarele de
recensământ studiate ca fiind marginalizate în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate,
și că aceste zone se suprapun în totalitate cu cele prezentate
• Zonele astfel delimitate se caracterizează cu toate caracterisiticiel zonelor urbane
marginalizate, astfel cum sunt acestea definite în conformitate cu Ghidul
solicitantului respectiv celelalte documente startegice în domeniu.
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL
În acest subcapitol sunt descrise în detaliu zonele distincte și ZUM ce au fost selectate pentru
intervenții DLRC aflate pe teritoriul SDL, pe baza datelor din Studiul de referință.
2.3.1 Populația şi caracteristicile demografice
- maximum 2 pagini
Se va realiza o prezentare a principalelor caracteristici demografice ale teritoriului SDL, inclusiv
pentru fiecare zonă distinctă și ZUM, privind următoarele aspecte:
� numărul de locuitori, structura populației pe categorii de vârstă, gen, etnie;
� nivelul de educație și calificare a adulților;
� participarea la educație a copiilor (0-17 ani), rata abandonului școlar și rata părăsirii timpurii
a școlii, motivele abandonului şcolar şi ale părăsirii timpurii a şcolii;
� tendințele demografice: adulți/ copii/ persoane peste 54 ani, persoane vârstnice etc.
� proporția populației de 15 -64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)
� proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează
activitățile zilnice
� proporția copiilor (0-17 ani) din populația totală
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială
- maximum 2 pagini
Se vor prezenta informații privind ocuparea în teritoriul SDL, inclusiv pentru fiecare zonă
distinctă și ZUM:
� total populație ocupată (distribuția pe sexe, gen, categorii de vârstă, sector de activitate);
� tineri (16-24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau
formare, șomeri, persoane inactive;
� proporția persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii
(salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont propriu, cu sau fără angajați -
patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere individuală, liber profesionist) și
nici nu urmează o formă de învățământ;
� afacerile locale și situația locurilor de muncă;
� principalele surse de venit ale populației și situația financiară (venituri și cheltuieli).
� Număr persoane gospodărie
Numar persoane gospodarie Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Potential ZUM Toamnei 3 3 10 5 5 4 2 0 0 0 32 Crangului 9 18 9 4 5 4 2 2 1 2 56 Ostrovului 21 29 25 21 11 10 4 2 1 1 125 Horea 9 7 3 7 4 0 0 0 0 0 30 Non Zum 54 51 34 27 11 0 0 0 0 0 177 Total 96 108 81 64 36 18 8 4 2 3 420
Pe baza analizei efectuate (folosind programul SPSS versiunea 15.0), se poate constata o
corelare strânsă între numărul de persoane și zona (ZUM/Non Zum), corelare significant
(p=0,0005). Dacă analizăm acest aspect (numărul de persoane în gospodărie și pe baza
componentului de etnie), se poate constata la fel o corelare între etnia respondentului și
numărul de persoane în gospodărie (în acest context tabelul este realizat be baza etniei
respondentului, nefiind măsurabil situațiile în care într-o gospodărie se regăsesc mai multe etni
– 3 cazuri) etnia * Numar persoane gospodarie Crosstabulation Count
Numar persoane gospodarie Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 etnia romana 59 54 41 22 15 4 1 0 0 0 196
maghiara 23 28 27 30 12 3 3 1 1 1 129 roma 13 25 13 10 9 11 4 3 1 2 91 alta 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 3
Total 96 108 81 63 36 18 8 4 2 3 419
Dacă analizăm numprul medie pe gospodărie în raport cu zona, constatăm o diferență
siginificantă între zona ZUM și cele Non Zum Numărul medie pe gospodărie în zona ZUM este
de 3,35, față de 2,38 din zona Non ZUM Report Numar persoane gospodarie
ZUM/Non ZUM Mean N Std. Deviation ZUM 3.35 243 1.972 non ZUM 2.38 177 1.238 Total 2.94 420 1.767
Totdată, se poate constata o diferență siginificantă și pe baza apartenenței etnice: Report Numar persoane gospodarie
etnia Mean N Std. Deviation romana 2.47 196 1.375 maghiara 3.15 129 1.723 roma 3.67 91 2.246 alta 2.33 3 1.528 Total 2.94 419 1.768
Aceste date confirmă analizele interdisciplinare (sociologice, demografice, socio-economice)
efectuate pe această temă, și se confirmă diferențele culturale, în special în contextul
roma/non roma.
� Vârsta, structura ocupațională
Pe baza grupurilor de vârstă în ceea ce privește gospodăriile intervievate, găsim următoarea
structură:
Varsta - grupe
0-4
4-9
10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
75-79
80-84
85 +
Total
romana
22
34 28 26 30 26 31 36 41 45 25 38 33 20 15 9 5 5 469
maghiara
23
39 37 39 24 12 28 45 34 26 15 24 24 17 8 8 3 0 406
roma 24
44 42 46 14 18 20 27 35 24 11 6 10 7 1 0 1 1 331
alta 0 0 0 0 2 0 0 2 0 2 0 1 0 0 0 0 0 0 7
Total 69
117
107
111 70 56 79
110
110 97 51 69 67 44 24 17 9 6
1213
Conform structurii ocupaționale, se poate constata următoarele:
Ocupatia in 2016 angajat
zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/casnic
pensionar altceva Total
romana 158 19 105 63 108 25 478 maghiara 107 23 116 65 69 24 404 roma 53 54 112 78 21 8 326 alta 5 0 0 2 0 0 7
Total 323 96 333 208 198 57 1215
Dacă analizăm ponderea unor categorii, se poate constata că poputația romă este în situația
cea mai dificultată: ei sunt în cea mai mică măsură angajați, și în cea mai mare măsură fără
ocupație, respectiv zilieri, avînd doar munci ocazionale Acest lucru prezintă o corelare strânsă și
în ceea ce privește apartenența la un ZUM/Non Zum.
Ocupatia in 2016 angajat
zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/casnic
pensionar altceva Total
romana 33.05% 3.97% 21.97% 13.18% 22.59% 5.23% 100 maghiara 26.49% 5.69% 28.71% 16.09% 17.08% 5.94% 100
roma 16.26% 16.56% 34.36% 23.93% 6.44% 2.45% 100
alta 71.43% 0.00% 0.00% 28.57% 0.00% 0.00% 100
2.3.3. Locuire și acces la utilități
- maximum 2 pagini
Se vor prezenta principalele caracteristici ale locuirii în teritoriul SDL, inclusiv pentru fiecare
zonă distinctă și ZUM:
� copii și tineri ai străzii, persoane fără adăpost din raza respectivă;
� numărul total de locuințe, din care locuințe sociale sau locuințe ieftine/ cu caracter social/
închiriate de autoritatea publică locală sau cu titlu gratuit;
� tipurile de locuințe;
� proprietatea asupra locuințelor;
� nesiguranța locativă: proporția gospodăriilor ce nu dețin locuința în proprietate personală;
� proporția locuințelor supraaglomerate
� starea și calitatea locuințelor;
� dotarea locuințelor cu bucătărie și baie;
� conectarea locuințelor la utilități (alimentarea cu apă, sistemul de canalizare, gaze naturale
şi energie termică, energie electrică, serviciul de salubrizare locală);
� situația datoriilor la utilități (dacă este cazul).
În ceea ce privește structura de locuire, acesta este le fel de puternic infulențat de componenta
etnică a populației analizată: populația romă este și din acest punct de vedere cea mai expusă
riscurilor, fiind vorba de tipul locuinței, statutul juridic sau suprafața acestuia: Crosstab % within etnia
locuinta este Total
casa apartament/g
arsoniera adapost
improvizat altceva casa etnia romana 46.9% 50.0% 3.1% 100.0%
maghiara 31.8% 60.5% 7.8% 100.0% roma 27.5% 47.3% 11.0% 14.3% 100.0% alta 100.0% 100.0%
Total 38.4% 52.3% 2.4% 6.9% 100.0%
Se poate constata că 11 la sută dintre cei chestionați romi stau în adăposturi imporovizate, față
de celelate etnii, unde această problemă nu se regăsește.
Desigur, în acest context, această determină și celelalte caracteristici: situația juridică a
locuinței ()aceste locuințe nu pot fi înregistrate, ca urmare aceste adăposturi au caracter
temporar.
locuinta este
proprietate personala chirie
locuinta sociala/necesitate
a parintilor/rudelor
locuinta parasita/neocupata
locuinta improvizata
Altceva
romana 64.29 10.71 20.92 0.51 3.06 maghiara 49.61 6.98 34.11 6.98 roma 1.10 5.49 62.64 5.49 9.89 13.19 alta 66.67 33.33
46.06 8.35 34.13 0.24 1.19 2.15 6.44
În ceea ce priv ește diferența dintre zonele ZUM/Non Zum, se poate constata la fel, diferențe
significante:
Crosstab % within ZUM/Non ZUM
locuinta este Total
casa apartament/g
arsoniera adapost
improvizat altceva casa ZUM/Non ZUM
ZUM 21.4% 62.6% 4.1% 11.9% 100.0% non ZUM 61.6% 38.4% 100.0%
Total 38.3% 52.4% 2.4% 6.9% 100.0%
Crosstab % within ZUM/Non ZUM
locuinta este
proprietate personala chirie
locuinta sociala/necesitate
a parintilor/r
udelor
locuinta parasita/ne
ocupata locuinta
improvizata 8 NS/NRZUM/Non ZUM
ZUM 11.1% 10.7% 59.3% 2.1% 3.7% 11.1%
non ZUM 93.8% 5.1% .6% Total 46.0% 8.3% 34.3% .2% 1.2% 2.1% 6.4%
Aceste date sunt și mai informative dacă analizăm suprafața de locuit pe gospodărie și pe cap
de locuitor. Suprafața locuită de gospodărie prezintă următoarea structură:
Report suprafata locuinta
etnia Mean N Std. Deviation romana 52.56 187 46.306 maghiara 44.39 123 37.151 roma 16.87 90 5.571 alta 76.00 3 67.439 Total 42.27 403 40.547
Report suprafata locuinta
ZUM/Non ZUM Mean N Std. Deviation
ZUM 19.59 237 6.373 non ZUM 74.33 167 46.456 Total 42.22 404 40.510
Dacă analizăm sitiația pe suprafața locuită pe cap de locuitor, situația este și mai gravă, dat fiind
faptul, că gospodăriile rome sunt mai populate, mai multe persoane trpiesc în aceeași
gospodărie:
Report Suprafata locuita / pers
etnia Mean N Std. Deviation romana 28.8310 187 24.50367 maghiara 19.9354 123 20.09435 roma 6.5426 90 4.89481 alta 35.5000 3 25.55876 Total 21.1880 403 22.04785
Report Suprafata locuita / pers
ZUM/Non ZUM Mean N Std. Deviation ZUM 8.8029 237 7.84248 non ZUM 38.6707 167 23.76467 Total 21.1492 404 22.03430
1. Venituri
În ceea ce privește veniturile, acestea sunt în concordanță cu informațiile și statisticile în
domeniu deja existente în ceea ce privește populația romă în acest sens, procentual populația
romă se confruntă cu lipsa unui loc de muncă, și obține venituri din alte surse:
Surse de venit -
Procentual, acest tabel prezintă următoarele informații:
Surse de venit salariu
munci ziliere/ ocazionale pensie
ajutoare/ prestatii
alocatia copil cersit
plecata in strainatate altele PFA/II/SRL
romana 99 12 76 12 52 0 2 6 2maghiara 70 17 51 9 48 1 0 3 1roma 33 29 22 13 51 1 0 0 0alta 2 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 204 58 149 34 151 2 2 9 3
Surse de venit (%) salariu
munci ziliere/ ocazionale pensie
ajutoare/ prestatii
alocatia copil cersit
plecata in strainatate altele PFA/II/SRL
romana 37.64 4.56 28.90 4.56 19.77 0.00 0.76 2.28 0.76
Având în vedere sumele reprezentând veniturile populației chestionate, acestea se corelează cu
sursele, având în vedere că sumele ce pot fi obținute ca zilier/ajutoare sunt sume mai mici
decât cele obținute din salariu. Diferențele sunt significante:
Report
etnia
venit mediu lunar net anul
2016 pe gospodarie
venit mediu lunar net anul
2016 pe persoana
romana Mean 1870.07 828.9766 N 176 176 Std. Deviation 1368.338 539.39872 Median 1500.00 749.0000
maghiara Mean 1673.60 629.5196 N 121 121 Std. Deviation 1239.781 472.84222 Median 1300.00 520.0000
roma Mean 1256.16 381.4611 N 89 89 Std. Deviation 947.712 304.17866 Median 1084.00 278.0000
alta Mean 3050.00 1087.5000 N 2 2 Std. Deviation 636.396 300.52038 Median 3050.00 1087.5000
Total Mean 1674.06 665.4556 N 388 388 Std. Deviation 1263.319 504.18191 Median 1347.00 565.6650
Se poate constata, printre altele, că majoritatea gospodăriilor rome obțin venituri la nivel de
gospodărie sub 184 lei, iar la nivel de persoană această valoare nu depășește 278 lei, în timp ce
gospodăriile române sau maghiare obțin peste 1500, respectiv 1300 lei, iar la nivel de persoane
aceste sume se situează peste 749, respectiv 520 lei.
La fel, diferența dintre ZUM și Non Zum este la fel de significantă: Report
maghiara 35.00 8.50 25.50 4.50 24.00 0.50 0.00 1.50 0.50roma 21.85 19.21 14.57 8.61 33.77 0.66 0.00 0.00 0.00alta 100.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00Total 33.12 9.42 24.19 5.52 24.51 0.32 0.32 1.46 0.49
ZUM/Non ZUM
venit mediu lunar net anul
2016 pe gospodarie
venit mediu lunar net anul
2016 pe persoana
ZUM Mean 1368.18 476.3283 N 237 237 Std. Deviation 962.666 350.41026 Median 1172.00 371.0000
non ZUM Mean 2168.39 963.0723 N 152 152 Std. Deviation 1515.085 561.62256 Median 1800.00 900.0000
Total Mean 1680.86 666.5213 N 389 389 Std. Deviation 1268.802 503.97025 Median 1360.00 570.0000
2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice
- maximum 1 pagină
În acest subcapitol vor fi prezentate aspecte sintetice privind accesul la instituțiile și serviciile
publice al populației din teritoriul SDL, pentru fiecare zonă distinctă, inclusiv ZUM. Se vor avea
în vedere cel puțin:
� serviciile sociale/ medicale/ socio-medicale;
� serviciile educaționale
� servicii culturale și recreaționale
� transportul public;
� spațiile de recreere și de petrecere a timpului liber, parcurile, terenurile de sport, locurile de
joacă pentru copii;
� locurile de parcare.
� Altele
aveti in casa in stare functională (%)
baie bucătprie apă canalizare curent electric încălzire salubritate
romana 90.31 93.37 92.86 93.88 95.41 87.76 90.82 maghiara 91.47 85.27 95.35 95.35 93.80 74.42 86.82 roma 64.84 58.24 70.33 70.33 76.92 47.25 61.54 alta 100.00 100.00 100.00 66.67 100.00 100.00 66.67 Total 85.20 83.29 88.78 89.02 90.93 74.94 83.05
aveti in casa in stare functională (%) baie bucătprie apă canalizare curent încălzire salubritate
electric
ZUM 82.30 74.10 85.20 86.00 85.60 58.40 74.90 Non ZUM 89.30 96.00 93.80 93.20 98.30 97.70 94.40
Din aceste date se poate constata lipsa accesului la infrastructura de bază a unor grupuri de
populație, în special romi din zona ZUM, care nu dispun nici de apă/canalizare, nici de curent
electric. Desigur, aceste date coroborate cu datele privind tipul și proprietatea de locuință pot fi
interpretate mai ușor: locuințele în proprieteta privată, apartamentele/garsonierele, repsectiv
cele locuințele sociale sunt racordate în general la la infrastructura de bază, însă locuințele
improvizate, fără acte/statut juridic incerte nici nu pot fi racordate. În acest sens ar fi foarte
important să se efectueze investiții în spații locative – locuințe sociale, pentru a putea găsi o
soluție pentru această situație.
�
ANEXA 6: Tabelul 2 completat cu date referitoare la principalele servicii de sănătate,
educație, recreere, precum şi la infrastructura medico-socială existentă.
Tabel 2. Minimul de date privind accesul populației din teritoriul SDL la servicii publice și
infrastructură socială
Zona distinctă
identificată pe
teritoriul SDL
Existență
DA/NU
Dacă se
bifează
DA,
indicați
numărul
Dacă se bifează
NU, indicați
distanța în km
de la centrul
zonei distincte
până la cel mai
apropiat
#1
.............................
Medical
Spital/ Dispensar
Medic
Dentist
Învățământ
Preșcolar, din care:
� Creșă
� Grădiniță
Primar
Gimnazial
Școală după școală
Liceal/ Universitar
Dotări
sportive/
Teren de sport
Sală de sport
Zona distinctă
identificată pe
teritoriul SDL
Existență
DA/NU
Dacă se
bifează
DA,
indicați
numărul
Dacă se bifează
NU, indicați
distanța în km
de la centrul
zonei distincte
până la cel mai
apropiat
recreative Cămin cultural/sală
cinematograf etc.
#2
.............................
Medical Spital/ Dispensar
Medic
Dentist
....
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu
accent pe ZUM
În acest subcapitol sunt puse în evidență problemele diferitelor categorii de persoane aflate în
risc de sărăcie sau excluziune socială de pe teritoriul SDL, cu accent pe ZUM, așa cum au fost
acestea identificate atât de către populație, cât și de autorități/instituții, precum și de experți.
2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
- maximum 3 pagini
Se va face o analiză a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială de pe raza
întregului teritoriu SDL, precum și a distribuției acestor grupuri între diferitele zone distincte
(ZUM sau zona funcțională aferentă), pentru a putea orienta corespunzător intervențiile.
Conform definiției Eurostat (indicatorul AROPE), persoanele în risc de sărăcie sau excluziune
socială sunt persoanele care se află într-una din următoarele situații:
� (A) în risc de sărăcie
sau
� (B) se confruntă cu o deprivare materială severă
sau
� (C) trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
(A) În categoria în risc de sărăcie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat
situat sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din mediana la nivel național a
venitului disponibil (după transferurile sociale) per adult echivalent.
(B) Deprivarea materială acoperă indicatorii referitori la presiunea economică și bunurile de
folosință îndelungată. Persoanele care se confruntă cu deprivare materială severă dispun de
condiții de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor, la care se înregistrează cel puțin 4
din cele 9 elemente de deprivare, respectiv nu își pot permite:
1) să plătească chiria sau facturile la utilități,
2) să asigure încălzirea adecvată a locuinței,
3) să facă față unor cheltuieli neprevăzute,
4) să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi,
5) o săptămână de vacanță departe de casă,
6) un autoturism,
7) o mașină de spălat,
8) un TV color,
9) un telefon.
(C) Persoanele care trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii sunt cele
cu vârsta cuprinsă între 0-59 ani care locuiesc în gospodării în care adulții (cu vârsta între 18-59
ani) au lucrat în anul anterior la mai puțin de 20% din potențialul lor total.
Conform terminologiei utilizate în POCU, populația în risc de sărăcie sau excluziune socială din
teritoriul SDL formează comunitatea marginalizată care va reprezenta grupul țintă vizat în
mod obligatoriu în cadrul proiectelor POR/POCU aferente listei indicative de intervenții a SDL, în
Etapa III a mecanismului DLRC.
Persoanele din comunitățile marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială care nu
au acte de identitate, dar locuiesc în teritoriul SDL, precum și persoanele fără adăpost (inclusiv
copii și tineri) care se află în raza teritoriului SDL, vor reprezenta grup țintă eligibil dacă se
constată că trăiesc în una din zonele cuprinse în teritoriu (declarație pe propria răspundere).
În Etapa III a mecanismului DLRC, în cadrul pachetului integrat de proiecte POR/POCU:
� În cazul proiectelor POCU aferente listei indicative de intervenții asociată SDL, din totalul
grupului țintă sprijinit (roma și non-roma), persoanele care au domiciliu/locuiesc în ZUM
trebuie să reprezinte un procent cel puțin egal cu ponderea locuitorilor din ZUM în
totalul populației din teritoriul SDL (ZUM și zona urbană funcțională), în conformitate cu
rezultatele Studiului de referință.
� În cazul proiectelor POR, persoanele incluse în grupul țintă trebuie să aibă domiciliul/ să
locuiască în teritoriul SDL.
O persoană poate face parte din grupul țintă pentru intervențiile propuse prin SDL dacă se
încadrează în una din următoarele categorii:
� persoane adulte șomere sau inactive;
� persoane care nu au acte de identitate (inclusiv copii fără CNP);
� persoane cu dizabilități;
� persoane vârstnice aflate în situații de dependență, mai ales persoanele vârstnice care
locuiesc singure și/sau nu sunt autonome și nu beneficiază de sprijin în gospodărie;
� copii în situații de dificultate (ex. ante-preșcolari/preșcolari/ elevi, în special copii din
grupurile vulnerabile, cu accent pe copiii aparținând minorității roma, copiii cu
dizabilități și cu nevoi educaționale speciale, copiii din comunitățile dezavantajate
socio-economic5, copiii din familii cu 3 sau mai mulți copii sau din familii
monoparentale, copiii cu unul sau ambii părinți în mobilitate în afara localității de
domiciliu (mai ales copiii care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinții lor
plecați la muncă în străinătate), copii în cazul cărora unul sau mai mulți adulți din
gospodărie sunt privați de libertate sau sunt în supravegherea serviciilor de
probațiune, copiii care au părăsit școala pentru a munci (inclusiv în gospodărie), copiii
care nu au fost înscriși la școală, care au abandonat sau au părăsit timpuriu școala
etc.), mame minore, adolescenți cu comportamente la risc, copii și tineri ai străzii;
� tinerii care au părăsit instituțiile de tip rezidențial;
� adulți cu unul sau mai mulți copii în sistemul de protecție specială;
� părinți/ tutori/ îngrijitori informali ai ante-preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu risc de
părăsire timpurie a școlii;
� persoane care au părăsit de timpuriu școala și care participă la programe de tip a doua
șansă, din categoriile:
� tineri cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei neabsolvite;
� tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani care au un loc de muncă dar care nu au
absolvit învățământul obligatoriu;
� adulți cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani care nu au absolvit învățământul
obligatoriu;
� familiile fără o situație clară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau
terenului pe care locuiesc, precum și persoanele fără adăpost;
� copii/ tineri/ adulți/ vârstnici cu probleme de sănătate mintală, cu măsură de protecție
specială etc.;
� victime ale violenței domestice și familiile cu risc de violență domestică, victime ale
traficului de persoane.
Informațiile care trebuie culese de Studiul de referință pentru a identifica persoanele în risc de
sărăcie sau excluziune socială de pe raza teritoriului SDL și din ZUM (potențiale grupuri țintă
pentru intervențiile DLRC) sunt disponibile în Documentul suport A.
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
- maximum 1 pagină
5 Această categorie de grup țintă vizează măsurile care urmăresc creșterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ primar și
secundar și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
Se vor identifica problemele din comunitățile vizate, din perspectiva cetățenilor, cu atât mai
mult cu cât este de așteptat ca acestea să difere sensibil de la o zonă la alta, chiar și în cazul
unor comunități de altfel asemănătoare.
În acest scop, o componentă a Studiului de referință va avea în vedere problemele comunitare
din perspectiva cetățenilor. Această componentă poate fi bazată pe metode cantitative și/sau
calitative.
� Metoda cantitativă: sondajul în gospodării include și o secțiune de sondaj de opinie pe
modelul chestionarului prezentat în Documentul suport B.
� Metoda calitativă: sondajul în gospodării este completat cu discuții de grup (focus
grupuri) cu populația din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM. În fiecare ZUM și în celelalte
zone distincte din teritoriul SDL vor fi organizate câte două focus grupuri, la care să
participe femei și bărbați, romi și non-romi, și care să identifice problemele specifice
comunității, legate de infrastructură și locuințe, educație și statutul ocupațional al
adulților, veniturile și cheltuielile gospodăriilor, educația copiilor, accesul la servicii
publice (de educație, sociale, medicale etc.), organizarea și relațiile de la nivelul
comunității, relațiile din afara comunității (cu comunitatea nemarginalizată, cu
autoritățile locale etc.) și imaginea publică a zonei.
De asemenea, se vor prezenta problemele din comunitățile vizate din perspectiva
reprezentanților sectorului privat, sectorului public și ai societății civile. În acest scop, Studiul de
referință va include și realizarea unor discuții de grup (focus grupuri) cu reprezentanții
instituționali și specialiștii de la nivel local.
În ceea ce privește posesia documentelor oficiale, se pot constata rezultatele eforturilor
autorităților, respectiv a ONG-urilor: doar la o mică parte a locuitorilor lipsesc documente de
bază, cum ar fi cartea de identitate, respectiv certificatul de naștere dacă coroborăm datele cu
privire la deținerea unui CI cu vărsta celor vizați, atunci se poate observa, că aproximativ 5%
dintre cei cu vârsta peste 14 ani nu dețin încă carte de identitate:
Potential ZUM * detine CI Crosstabulation
detine CI Total
da nu Potential ZUM
Toamnei Count 83 5 88 % within Potential ZUM 94.3% 5.7% 100.0%
Crangului Count 125 7 132 % within Potential ZUM 94.7% 5.3% 100.0%
Ostrovului Count 257 34 291 % within Potential ZUM 88.3% 11.7% 100.0%
Horea Count 58 3 61 % within Potential ZUM 95.1% 4.9% 100.0%
Non Zum Count 373 1 374 % within Potential ZUM 99.7% .3% 100.0%
Total Count 896 50 946 % within Potential ZUM 94.7% 5.3% 100.0%
Această problemă se rezolvă în majoritatea cazurilor până la vârsta de 16 ani, când acest
procent scade până la 3,1 %, iar în zona non Zum problema nu apare. Potential ZUM * detine CI Crosstabulation
detine CI Total
da nu Potential ZUM
Toamnei Count 82 5 87 % within Potential ZUM 94.3% 5.7% 100.0%
Crangului Count 117 4 121 % within Potential ZUM 96.7% 3.3% 100.0%
Ostrovului Count 246 17 263 % within Potential ZUM 93.5% 6.5% 100.0%
Horea Count 57 2 59 % within Potential ZUM 96.6% 3.4% 100.0%
Non Zum Count 365 0 365 % within Potential ZUM 100.0% .0% 100.0%
Total Count 867 28 895 % within Potential ZUM 96.9% 3.1% 100.0%
În ceea ce privește certificatul de naștere, se poate constata că ZUM Horea are cel mai ridicat
procent de lipsa a certificatului de naștere – 3.8%.
Deși se poate spune, că numărul celor care nu au un certificat de naștere este redus (în
totalitate 11 cazuri), dacă luăm în calcul toate problemele care decurg din lipsa acestui
document de baza, considerăm că problema la nivel de familie este una serioasă:
Potential ZUM * detine certificat de nastere Crosstabulation
detine certificat de nastere Total
da nu Potential ZUM
Toamnei Count 122 0 122 % within Potential ZUM 100.0% .0% 100.0%
Crangului Count 187 4 191 % within Potential ZUM 97.9% 2.1% 100.0%
Ostrovului Count 403 4 407 % within Potential ZUM 99.0% 1.0% 100.0%
Horea Count 76 3 79 % within Potential ZUM 96.2% 3.8% 100.0%
Non Zum Count 421 0 421 % within Potential ZUM 100.0% .0% 100.0%
Total Count 1209 11 1220 % within Potential ZUM 99.1% .9% 100.0%
2. Școlarizare
În ceea ce privește școlarizarea populației se poate constata o ușoară creștere gradul de
educare a populației în ultima perioadă, însă această creștere este departe de a-i conferi șanse
reale pe piața de muncă.
La nivelul populației cu vîrsta peste 18 ani, numărul claselor absolvite prezintă următoarea
situație:
Potential ZUM * Numar clase absolvite Crosstabulation % within Potential ZUM
Numar clase absolvite – populația peste 18 ani Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Potential ZUM
Toamnei 8.0% 1.3% 2.7% 12.0% 6.7% 2.7% 8.0% 20.0% 5.3% 14.7% 12.0% 4.0% 2.7% 100.0%
Crangului 21.2% .9% 5.3% 12.4% 3.5% 11.5% 3.5% 16.8% 2.7% 8.0% 5.3% 8.0% .9% 100.0%
Ostrovului 13.4% 3.9% 2.2% 1.3% 10.3% 2.6% 6.5% 4.3% 17.2% 2.2% 13.4% 6.9% 13.8% 1.7% .4% 100.0%
Horea 14.0% 17.5% 3.5% 7.0% 7.0% 26.3% 10.5% 5.3% 7.0% 1.8% 100.0%
Non Zum .3% 4.0% .8% 2.8% 9.1% .8% 10.5% 5.4% 43.9% 4.2% 1.7% 2.5% 13.3% .6% 100.0%
Total 8.3% 1.3% .7% 1.3% 8.6% 2.0% 4.5% 4.1% 14.6% 1.8% 11.3% 6.4% 24.5% 2.5% 1.0% 1.2% 5.7% .2% 100.0%
Este îngrijorător proporția adulților de peste 18 ani, care nu au terminat nici clasa a 4-a. Având în vedere sistemul școlar, respectiv
cercetările din domeniu, pe baza cărora se poate constata, că cei care nu au terminat clasa a 4-a cu mare probabilitate sun
analfabeți, în sensul a de a citi și a înțelege textul scris.
La nivelul claselor, datele agreată arată astfel:
3. Ocupația
La nivelul întregii populație Potential ZUM * Ocupatia in 2016 Crosstabulation % within Potential ZUM
Ocupatia in 2016 Total
angajat zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/c
asnic pensionar altceva Potential ZUM
Toamnei 29.3% .9% 30.2% 23.3% 8.6% 7.8% 100.0% Crangului 11.1% 15.8% 34.2% 27.9% 8.4% 2.6% 100.0% Ostrovului 21.5% 12.4% 35.4% 18.1% 9.4% 3.2% 100.0% Horea 26.3% 11.3% 16.3% 27.5% 10.0% 8.8% 100.0% Non Zum 38.6% 1.7% 17.1% 7.1% 30.0% 5.5% 100.0%
Total 26.9% 8.0% 27.1% 16.9% 16.4% 4.7% 100.0%
Pentru cei cu vârsta peste 18 ani:
Potential ZUM * Ocupatia in 2016 Crosstabulation % within Potential ZUM
Ocupatia in 2016 Total
angajat zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/c
asnic pensionar altceva Potential ZUM
Toamnei 45.3% 1.3% 1.3% 30.7% 13.3% 8.0% 100.0% Crangului 18.6% 24.8% 1.8% 36.3% 14.2% 4.4% 100.0% Ostrovului 35.0% 19.3% 2.9% 22.6% 15.2% 4.9% 100.0% Horea 35.1% 14.0% 3.5% 26.3% 14.0% 7.0% 100.0% Non Zum 45.6% 2.0% 3.1% 7.9% 35.2% 6.2% 100.0%
Total 38.2% 10.8% 2.7% 19.2% 23.3% 5.8% 100.0%
Pentru cei cu vârsta sub 18 ani:
Potential ZUM * Ocupatia in 2016 Crosstabulation % within Potential ZUM
Ocupatia in 2016 Total
angajat zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/c
asnic altceva Potential ZUM
Toamnei 82.5% 10.0% 7.5% 100.0% Crangului 2.6% 81.8% 15.6% 100.0% Ostrovului 1.3% 1.3% 87.0% 9.7% .6% 100.0% Horea 5.0% 55.0% 25.0% 15.0% 100.0% Non Zum 95.3% 3.1% 1.6% 100.0%
Total .6% 1.4% 85.1% 10.7% 2.3% 100.0%
Pentru cei cu vârsta sub 16 ani, doar în zona ZUM: Potential ZUM * Ocupatia in 2016 Crosstabulation % within Potential ZUM
Ocupatia in 2016 – sub 16 ani Total
angajat zilier/munci ocazionale
prescolar/elev/student
fara ocupatie/c
asnic altceva Potential ZUM
Toamnei 90.6% 6.3% 3.1% 100.0% Crangului 1.4% 84.1% 14.5% 100.0% Ostrovului 1.5% .8% 90.2% 7.6% 100.0% Horea 5.6% 50.0% 27.8% 16.7% 100.0%
Total .8% 1.2% 85.7% 10.8% 1.6% 100.0%
Practic din acest tabel se poate deduce proporția celor care au părăsit timpuriu școala –
aproximativ 11% dintre cei 16 ani nu mai sunt înscriși în sistemul de educație. Situația dcea mai
gravă din acest punct de vedere se înregistrează în zona Horea – 27,8 % sunt fără ocupație și
doar jumătate dintre cei cu vârsta sub 16 ani sunt școlari, iar aproape 6% dintre ei lucrează ca
zilieri/munci ocazionale.
4. Starea de sănătate
Potential ZUM * boli/afectiuni care limiteaza activitatile zilnice Crosstabulation % within Potential ZUM
boli/afectiuni care limiteaza activitatile
zilnice Total
da nu
Potential ZUM
Toamnei 32.8% 67.2% 100.0% Crangului 26.3% 73.7% 100.0% Ostrovului 12.8% 87.2% 100.0% Horea 14.3% 85.7% 100.0%
Total 19.2% 80.8% 100.0%
Este foarte ridicat procentul celor care suferă de o boală în special cei din zona Toamnei –
aproape o treime dintre populație suferă de o boală, care limiteză activitățile zilnice.
În ceea ce privește generația cea mai expusă din acest punct de vedere, se poate constata, că
acest risc prezintă o tendința ce creștere accentuată începând de la vărsta 40, și, ajungând
practic la jumătate dintre populația peste 50 de ani suferă de o boală care afectează activitatea
de zi cu zi.
Varsta - grupe * boli/afectiuni care limiteaza activitatile zilnice Crosstabulation % within Varsta - grupe
boli/afectiuni care limiteaza activitatile
zilnice Total
da nu e cazul Varsta - 0-4 2.2% 97.8% 100.0%
grupe 5-9 11.8% 88.2% 100.0% 10-14 8.0% 92.0% 100.0% 15-19 6.7% 93.3% 100.0% 20-24 13.0% 87.0% 100.0% 25-29 7.3% 92.7% 100.0% 30-34 13.2% 86.8% 100.0% 35-39 10.4% 89.6% 100.0% 40-44 24.6% 75.4% 100.0% 45-49 43.1% 56.9% 100.0% 50-54 53.6% 46.4% 100.0% 55-59 50.0% 50.0% 100.0% 60-64 55.2% 44.8% 100.0% 65-69 50.0% 50.0% 100.0% 70-74 50.0% 50.0% 100.0% 75-79 100.0% 100.0% 80-84 100.0% 100.0% 85 + 100.0% 100.0%
Total 19.4% 80.6% 100.0%
5. Dotare locuințe
Cei care dispun de (%): masina
masina de spalat tv color
televiziune prin cablu/ digitala telefon internet bucatarie
stare functionala apa canalizare
curent electric
sursa de incalzire salubritate
Toamnei 6.25 68.75 96.88 59.38 75.00 37.50 28.13 96.88 96.88 90.63 28.13 12.50 Crangului 7.14 50.00 71.43 57.14 71.43 44.64 58.93 62.50 62.50 73.21 66.07 67.86 Ostrovului 4.80 63.20 94.40 74.40 69.60 24.80 99.20 98.40 98.40 93.60 61.60 98.40 Horea 16.67 56.67 80.00 66.67 73.33 43.33 46.67 60.00 66.67 70.00 63.33 56.67 Total 7.00 60.08 87.65 67.49 71.19 33.33 74.07 85.19 86.01 85.60 58.44 74.90
Cea mai gravă situație în acest sens este lipsa unui sistem funcțional de sursă de încălzire în
acest sens zonaToamnei este într-o situație foarte îngrijorătoare, nici o treime dintre
gospodăriile chestionate nu dispun de o sursă de încălzire funcțională acest lucru poate duce la
probleme multimple în ceea ce privește
• sănătatea celor din gospodărie (vezi tabelul anterior cu privire la procentul celor care
suferă de boli – în zona Toamnei aproape o treime suferă de boli),
• riscuri de natura incendiilor – având în vedere că surse de caldură va trebui rezolvat într-
un fel, aceasta în cele mai multe cazuri reprezintă soluții ad-hoc, nesigure,
neprofesionale, care poate conduce la incedii/accidente
• de natura care conduc la riscuri de mediu: sursele de căldură nepofesionale, arderea
rămășițelor li a gunoiului, a lemnului ud, în condiții nesigure totodată provoacă
probleme de mediu
6. Probleme
În următorul tabel sunt prezentate în forma tabelară cele mai importante probleme menționate
de căttre chestionați. Tabelul a fost ordonat în ordine descrscătoare în funcție de cele mai des
amintite probleme la nivel de chestionați.
Probleme Toamnei Crangului Ostrovului Horea Non Zum Total
1 curatenie/mizerie 1 9 60 14 29 113 2 ordine (ordine publica) 4 5 47 2 11 69 3 starea drumurilor 0 1 5 0 56 62 4 loc/teren de joaca pentru copii: 8 7 32 1 11 59 5 iluminatul public 3 14 10 1 17 45 6 starea/lipsa trotuarelor 0 11 0 0 31 42 7 alta 4 11 6 1 17 39 8 probleme cu locuninte/lipsa 5 14 10 4 5 38 9 liniste 0 10 15 5 3 33
10 lipsa locurilor de munca: 1 3 20 0 5 29
11 parc, spatii verzi: (in special pentru copii) 1 0 19 0 6 26
12 lipsa apei potabile / apa in locuinte 5 7 0 5 7 24 13 caini vagabozni 0 2 16 0 4 22 14 spatiul este mic 2 11 4 4 0 21 15 bani/lipsa banilor: 9 5 5 0 1 20 16 lipsa bucatarie/baie 3 0 3 12 1 19 17 lipsa unui post de politie in zona 1 0 15 0 3 19 18 Incalzire/lipsa unei central termice 12 4 0 1 0 17 19 spitale 2 5 7 1 1 16 20 ar trebui renovat 7 1 5 0 2 15
21 scoala (dar nu numai pt copii) 0 6 1 0 5 12 22 parcari 0 1 1 0 10 12 23 lipsa ajutoarelor 2 6 0 3 1 12 24 transport public 1 0 0 0 9 10 25 problem entice 0 1 7 0 2 10 26 în general - cnditii de viata 0 2 1 6 1 10 27 probleme la acoperis: 2 5 0 2 0 9 28 nu sunt probleme 0 0 0 0 9 9 29 frigider / aragaz / masina de spalat 7 0 1 0 0 8 30 drog 0 6 0 2 0 8
31 scandalauri (conectat cu alcool, de mai multe ori) 0 1 2 5 0 8
32 gaz 1 0 1 0 3 5 33 lipsa legalitatii 0 2 1 1 0 4 34 frica de a se plimba pe strazi 0 2 0 1 1 4 35 lipsa de informare - in general 0 0 1 0 3 4 36 gunoiere 0 0 0 0 3 3 37 am dori sa ne mutam 2 0 0 0 0 2
Dacă am realiza acest tabel doar cu cei din zona ZUM, atunci ordinea din tabel se formează
astfel (în prima coloană ordinea inițială):
nr Probleme Toamnei Crangului Ostrovului Horea Total ZUM
1 curatenie/mizerie 1 9 60 14 84 2 ordine (ordine publica) 4 5 47 2 58 4 loc/teren de joaca pentru copii: 8 7 32 1 48 8 probleme cu locuninte/lipsa 5 14 10 4 33 9 liniste 0 10 15 5 30 5 iluminatul public 3 14 10 1 28
10 lipsa locurilor de munca: 1 3 20 0 24 7 alta 4 11 6 1 22
14 spatiul este mic 2 11 4 4 21
11 parc, spatii verzi: (in special pentru copii) 1 0 19 0 20
15 bani/lipsa banilor: 9 5 5 0 19 13 caini vagabozni 0 2 16 0 18 16 lipsa bucatarie/baie 3 0 3 12 18 12 lipsa apei potabile / apa in locuinte 5 7 0 5 17 18 Incalzire/lipsa unei central termice 12 4 0 1 17 17 lipsa unui post de politie in zona 1 0 15 0 16 19 spitale 2 5 7 1 15 20 ar trebui renovat 7 1 5 0 13
6 starea/lipsa trotuarelor 0 11 0 0 11 23 lipsa ajutoarelor 2 6 0 3 11 26 în general - cnditii de viata 0 2 1 6 9 27 probleme la acoperis: 2 5 0 2 9 25 problem entice 0 1 7 0 8 29 frigider / aragaz / masina de spalat 7 0 1 0 8 30 drog 0 6 0 2 8
31 scandalauri (conectat cu alcool, de mai multe ori) 0 1 2 5 8
21 scoala (nu numai pt copii) 0 6 1 0 7 3 starea drumurilor 0 1 5 0 6
33 lipsa legalitatii 0 2 1 1 4 34 frica de a se plimba pe strazi 0 2 0 1 3 22 parcari 0 1 1 0 2 32 gaz 1 0 1 0 2 37 am dori sa ne mutam 2 0 0 0 2 24 transport public 1 0 0 0 1 35 lipsa de informare - in general 0 0 1 0 1
Se pot constata că anumite probleme nu mai reapar, sau apar într-o altă ordine.
Desigur, în acest context numărul total dintr-o zonă are un efect puternic asupra numărului total, dar se poate observa diferențiat
care sunt problemele cele mai grave în fiecare zonă:
Cele importante probleme prezentate pentru fiecare zonă:
Zona Toamnei:
Zona Crangului
83 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Zona Ostrovului
Zona Horea
84 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL
- maximum 4 pagini
Acest subcapitol include o scurtă prezentare a politicilor de dezvoltare locală întreprinse în
teritoriul SDL în ultimii 5 ani.
De asemenea, se vor prezenta principalele proiecte implementate sau în derulare care au vizat
teritoriul SDL, în special ZUM, împreună cu concluzii privind impactul acestora asupra calității vieții
locuitorilor. În plus, vor fi prezentate problemele întâmpinate de către autoritățile locale,
reprezentanții societății civile și comunitățile marginalizate în derularea proiectelor, precum și
elementele de succes.
Vor fi incluse atât proiectele implementate sau în derulare, cât și cele care au aprobată finanțarea,
dar care încă nu sunt în derulare. Pentru fiecare proiect, se vor furniza informațiile indicate în
tabelul următor.
Tabel 3. Model de prezentare a datelor despre proiectele desfășurate în teritoriul SDL în ultimii 5
ani
Titlul proiectului:
Perioada:
Bugetul (în lei):
Sursa de finanțare:
Aplicantul:
Partenerii:
Principalele activități:
Numărul și tipul grupului țintă vizat:
Zona distinctă din teritoriu: Se menționează dacă este ZUM sau nu, și dacă este de
comunitate roma sau nu
Stadiul: Finalizat, în desfășurare, cu finanțare aprobată
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL
- maximum 1,5 pagini
În cadrul acestei rubrici, se pot prezenta și alte aspecte care prezintă importanță și care pot
influența dezvoltarea teritoriului SDL prin Strategia de Dezvoltare Locală.
3. Analiza SWOT
- maximum 3 pagini
După elaborarea analizei diagnostic a comunității marginalizate din teritoriului SDL (ZUM și zonă
funcțională aferentă), pornind de la informațiile obținute, se vor identifica principalele puncte tari/
85 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM) și oportunități/riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM) pentru
fiecare din următoarele dimensiuni:
� Poziționarea geografică;
� Populația și caracteristicile demografice;
� Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială;
� Educația;
� Locuirea și accesul la utilități;
� Accesul la instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale);
� Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul;
� Proiecte desfășurate anterior în zonă.
4. Procesul de implicare a comunității
Acest capitol trebuie să arate modul în care a fost implicată comunitatea, în special populația din
ZUM, în procesul de elaborare a SDL.
4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală (GAL)
- maximum 2 pagini
În acest subcapitol se va documenta procesul de formare a GAL-ului și modul în care acesta a fost
organizat în vederea elaborării SDL.
� GAL-ul are în mod obligatoriu ca membru autoritatea publică locală din UAT cu populație
mai mare de 20.000 locuitori;
� În vederea formării GAL-ului, autoritățile locale împreună cu partenerii cu care se asociază
pentru accesarea sprijinului pregătitor vor lucra împreună cu facilitatorul comunitar.
� În procesul de animare/mobilizare a comunității (întruniri publice, ședințe ale Comitetului
Director GAL) vor fi invitați, în calitate de observatori, reprezentanți ai ADR şi din partea
AM/ OI POCU.
Prima intalnire de animare si mobilizare a membrilor GAL, a avut loc in data de
04.10.2017, intalnire care a avut la baza informarea in prealabil a publicului din data
de 29.09.2017, cand celor prezenti la intalnire li s-a oferit posibilitatea de a
completa un chestionar, care avea rolul de a identifica factorii interesati, precum si
de a ne forma o prima imagine asupra parerii acestora.
Dupa aceasta intalnire, au mai urmat alte 3 intalniri ale factorilor interesati si a
membrilor comitetului director( ultima intalnire in care se va definitiva si lista
interventiilor, va avea loc in data de 28.11.2017), in care au fost discutate
urmatoarele aspecte:
86 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
- Rolul si obiectivele GAL
- Denumirea asociatiei
- Procedura de infiintare si documente necesare pentru constituirea GAL
- Drepturile si responsabilitatile membrilor GAL
- Stabilirea componentei Comitetului Director
- Desemnarea sediului social al GAL
- Stabilirea procedurilor si elaborarea regulamentelor interne
- Delimitarea ZUM si identificarea zonelor incluse in SDL
- Principalele rezultate ale analizei din teren in urma aplicarii chestionarelor si in
urma intalnirilor de animare ZUM
- Identificarea solutiilor posibile si organizarea consultarilor publice
- Prioritizarea masurilor necesare pentru imbunatatirea conditiilor de viata
- Selectarea personalului administrativ al GAL si formarea profesionala a acestora
- Continutul strategiei de dezvoltare locala si a listei indicative de interventii
Figura 1. Procesul de formare a GAL
A. Exprimarea
interesului B. Animare, mobilizare/facilitare și suport
C. Formare
GAL
ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG nr.
26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005.
Autoritățile locale Agenția de Dezvoltare Regională, OI POCU
(invitati / observatori)
– Autoritățile locale
– Instituții publice
– Sectorul privat
– Societatea civilă
– Comunitatea marginalizată
– Comunitățile învecinate
1. Personal GAL
2. Facilitator
comunitar
- Sectorul privat
- Societatea civilă
- ZUM
- Zona funcțională aferentă
Instituții publice locale și
județene AJOFM/ALOFM, ISJ,
DGASPC, DSP, IPJ, DJS etc.
87 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
� Durata de existență a parteneriatului GAL trebuie să fie cel puțin egală cu durata de
implementare a SDL propusă.
ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director și
lista participanților (cu semnături).
ANEXA 9: Componența Comitetului Director.
� Informațiile vor fi furnizate pe modelul prezentat în Tabelul 4.
Tabel 4. Componența Comitetului Director
Nume şi
prenume
Tip
partener
local
(P. F. -
Persoană
fizică)
Instituția
(pentru P.F.,
Zona
distinctă)
Funcția în
instituție
(pentru
P.F., Grupul
vulnerabil)
Funcția în
C.D.
(Președinte/
Membru)
Doar dacă GAL-
ul a fost
înființat juridic
anterior
Membru al
GAL-ului din
anul….
Date de contact
și
Semnătura
În general, numărul minim de angajați necesar pentru îndeplinirea funcțiilor de bază în cadrul
parteneriatului GAL este de doi – un manager și un asistent administrativ. Este recomandabil ca
numărul angajaților să fie direct proporțional cu complexitatea strategiei și a parteneriatului. Este
posibil ca necesarul de resurse umane să fie mai mare, în funcție de numărul de sarcini
administrative delegate în plus, de zonă, populația vizată, bugetul aferent strategiei și activitățile
de mobilizare necesare.
Dacă pentru facilitare comunitară se optează pentru un specialist, acesta va fi selectat și angajat
de GAL încă din faza de constituire, pentru a asigura participarea deplină a comunității
marginalizate la elaborarea strategiei de dezvoltare locală.
În faza de implementare a SDL (Etapa a III-a a mecanismului DLRC), personalul GAL ar putea să
crească prin angajarea altor specialiști, precum expert romi, asistentă medicală comunitară,
mediator școlar ș.a., care să furnizeze diverse servicii sociale în teritoriul SDL, în special în zona
urbană marginalizată.
Membrii și personalul administrativ GAL este recomandabil6 să dețină sau să-și dezvolte
competențele, abilitățile și resursele pentru a demara și gestiona procese de dezvoltare la nivel
local. De asemenea, personalul administrativ al GAL trebuie să aibă studii și/sau experiență în
managementul administrativ al proiectelor locale.
6 Comisia Europeană, „Orientări privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității pentru actorii locali”, august 2014, disponibil la
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_clld_local_actors_ro.pdf, pag. 43.
88 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
În acord cu art. 34 din RDC nr. 1303/2013, precum și cu designul mecanismului CLLD în România,
sarcinile pe care le va îndeplini GAL pentru implementarea SDL vizează:
� consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa proiecte, inclusiv
promovarea capacităților de management al proiectelor;
� conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii
obiective în ceea ce privește selectarea propunerilor/fișelor de proiecte, care să evite
conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50% din voturile privind deciziile de
selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite
selecția prin procedură scrisă;
� pregătirea și publicarea de cereri de propuneri de proiecte sau a unei proceduri permanente
de depunere a propunerilor, inclusiv definirea criteriilor de selecție, pe baza unor orientări
naționale;
� primirea și evaluarea cererilor de propuneri de proiecte;
� selectarea fișelor de proiecte care vor fi propuse pentru finanțare din POR/POCU și
prezentarea acestora către cele două autorități de management pentru verificarea finală a
eligibilității înainte de depunerea cererilor de finanțare;
� asigurarea, cu ocazia selectării fișelor de proiecte, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală
plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de prioritate proiectelor, în funcție
de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei;
� monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea
comunității și a proiectelor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură
cu strategia respectivă.
ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului prin:
(a) Angajarea personalului administrativ - cel puțin un manager și un asistent administrativ, în baza
unui proces transparent de recrutare, selecție și angajare;
(b) Angajarea unui specialist sau contractarea unui ONG sau a unei companii pentru activitățile de
mobilizare/ facilitare comunitară, în baza unui proces transparent;
(c) Sediul social al GAL/ punct de lucru/ sucursală/ filială în teritoriul unității teritorial-
administrative în care funcționează GAL-ul;
(d) Amenajarea unui birou funcțional;
(e) Actul de transfer spre utilizare de către GAL, pe întreaga durată de existență a parteneriatului,
a echipamentelor achiziționate de autoritatea publică locală în cadrul sprijinului pregătitor pentru
elaborarea SDL;
(f) Regulile privind înscrierea ca membru fondator/asociat în GAL a persoanelor fizice relevante;
Persoanele fizice relevante sunt reprezentanți ai grupurilor țintă definite în SDL și cetățeni de pe
89 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
raza teritoriului SDL ( din ZUM sau din zona urbană funcțională) ce sunt interesați să participe la
elaborarea, implementarea, monitorizarea sau evaluarea SDL. Cetățenii de pe raza teritoriului SDL
se referă atât la rezidenții din teritoriu, cât și la persoanele fără adăpost sau persoanele fără acte
de identitate care trăiesc în teritoriul SDL.
(g) Document justificativ din care să rezulte regulile asumate de GAL cu privire la exceptarea de la
plata cotizației pentru membrii persoane fizice relevante, în special cele din ZUM țintite, fără ca
acest fapt să afecteze dreptul acestora de a fi aleși și de a avea drept de vot în Comitetul Director;
(h) Regulile privind înscrierea ca membru fondator/asociat în GAL a reprezentanților sectorului
privat și a societății civile;
� Reprezentanți ai sectorului privat precum operatori economici (persoane fizice autorizate,
asociații familiale, întreprinderi individuale, profesii libere, microîntreprinderi, firme mici,
mijlocii sau mari) și organizații de reprezentare ale acestora, camere de comerț,
cooperative, entități de economie socială, întreprinderi sociale de inserție, furnizori de
servicii etc.
� Reprezentanți ai societății civile: ONG-uri, asociații, inclusiv asociații de locatari, fundații,
furnizori de servicii sociale în condițiile legii, unități de cult etc..
(i) Document justificativ din care să rezulte regulile asumate de GAL cu privire la cotizația anuală
pentru membrii reprezentanți ai sectorului privat sau ai societății civile;
(j) Regulile GAL privind luarea deciziei;
� Nici autoritățile publice, niciun alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;
� Cel puțin 50% din voturile ce țin de selecția propunerilor de proiecte trebuie să vină din
partea partenerilor din sectorul non-public;
Dintre membrii Comitetului Director al GAL, minimum 20% trebuie să fie reprezentanți ai ZUM
(atât persoane fizice, cât și juridice)
(k) Procedura GAL de prevenire a riscului de apariție a unui conflict de interese
Această procedură trebuie să respecte legislația națională și europeană în domeniu și să includă
regula generală7 conform căreia toți membrii Comitetului Director al GAL (și organizațiile pe care le
reprezintă) își declară interesul în proiecte și nu participă la deciziile care îi privesc direct.
(l) Regulile privind patrimoniul GAL la încetarea parteneriatului (spre exemplu, divizarea între
membri/ înstrăinarea/ donarea patrimoniului în interesului unei instituții/organizații cu activități în
domeniul social etc.).
ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a
prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de Supraveghere a
8 Etapa III – Selectarea și implementarea proiectelor aferente Strategiilor DLRC selectate.
90 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de operator de date cu caracter
personal, pentru domeniul specific (http://www.dataprotection.ro).
ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea
competențelor în domeniile vizate de SDL (cursuri de formare/perfecționare) – pentru GAL-urile
beneficiare de sprijin pregătitor. În cazul GAL-urilor care nu au beneficiat de sprijin pregătitor,
această anexă va conține dovada/diploma privind competențele personalului administrativ GAL
(manager, asistent administrativ și, eventual, facilitator/facilitatori) în domeniile vizate de
SDL/DLRC, inclusiv în managementul de proiect.
În vederea creșterii capacității membrilor și personalului administrativ GAL de a genera procese de
dezvoltare adecvate nevoilor locale, precum și pentru dezvoltarea competențelor acestora în
domeniile relevante pentru nevoile de dezvoltare identificate în SDL, personalul GAL poate fi
implicat în activități de formare/perfecționare. Pentru GAL-urile beneficiare de sprijin pregătitor se
va asigura desfășurarea cel puțin a unei activități care să vizeze îmbunătățirea competențelor
personalului GAL în domeniile vizate de SDL/DLRC.
Informațiile vor fi furnizate pe modelul din Documentul suport C.
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială din teritoriul SDL
În acest subcapitol se documentează procesul de implicare a partenerilor locali și a persoanelor
aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, în special a celor din ZUM.
4.2.1 Animarea partenerilor locali
- maximum 2 pagini
Se vor prezenta principalele acțiuni întreprinse în principal de managerul GAL pentru
animarea/consultarea reprezentanților instituțiilor publice (de la nivel național, regional, județean
sau local), a sectorului privat sau ONG-urilor și altor reprezentanți ai societății civile, precum și
activitățile de informare, comunicare adresate publicului larg, acțiunile de construcție
instituțională și de creare/ participare la rețele. Se va arăta modul în care aceste activități au
influențat componența Adunării Generale.
De asemenea, se prezintă sintetic reprezentarea ZUM la nivelul Comitetului Director al GAL (C.D. al
GAL).
In data de 29 septembrie a avut loc la sediul Organizatiei Caritas SM, lansarea
proiectului POCU si informarea publicului, despre obiectivele si activitatile ce vor avea loc.
In cadrul evenimentului au fost invitati factori interesati din toate domeniile, (sector
public, privat, culte, unitati de invatamant, ONG-uri) eveniment la care au participat un
numar de 36 persoane interesate, precum si reprezentanti ai presei locale.
91 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
In data de 02 octombrie, s-a organizat la sediul primariei Satu Mare, o sedinta publica de
informare si constientizare a obiectivelor proiectului, care a avut ca scop atragerea si
implicarea comunitatilor din municipul Satu Mare. La intrunire au fost prezenti pe langa
conducerea primariei (primar si cei doi viceprimari), si reprezentanti ai institutiilor publice
(SPAS, Politia Locala, Jandarmeria) cat si reprezentanti ai unitatilor de invatamant si al
mediului privat.
Aceste doua evenimente de informare au fost urmate de 4 activitati de animare a
comunitatilor marginalizate( ultima intalnire de animare va avea loc in data de 28.11).
Pentru organizarea acestor intalniri, in prealabil am efectuat vizite la liderii comunitatilor
rome, pentru a le prezenta personal obiectivul intalnirilor de animare si importanta
implicarii comunitatii de rromi in elaborarea strategiei locale. Astfel am colaborat pe tot
parcursul procesului de animare cu presedintele Partidei Romilor din jud. Satu Mare,
Horvath Ignac si cu liderii din comunitati (Vadasz Zoltan, Godzsa Zsolt, Gyerman Liviu, Vitok
lucian).
In cadrul intalnirilor de animare ZUM, au fost prezentate zonele marginalizate precum si
aria aferenta acestora. Pentru a avea un rezultat eficient ale acestor intalniri, am elaborat
un ghid pe baza caruia s-au derulat discutiile pentru fiecare ZUM in parte. Acest ghid a avut
rolul de a ramane la subiectul intalnirii si de a identifica principalele probleme si nevoi cu
care se confrunta comunitatile.
In cadrul urmatoarelor intalniri, pe baza nevoilor identificate si cu implicarea atat a
populatiei marginalizate cat si a reprezentantilor din aria aferenta, au fost facute si primele
propuneri/solutii. In paralel cu aceste intalniri s-au desfasurat activitati pentru animare
membrii GAL, activitate de studiu pe teren si activitatile de animare in comunitati.
Dintre cele mai arzatoare probleme mentionate de catre reprezentanti ai comunitatii
marginalizate mentionez:
- conditiile precare de locuit (cladiri dezafectate, fara racordare la utilitati sau locuinte
sociale fara siguranta zilei de maine)
- venituri insuficiente pentru un trai decent
ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL
ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele Comitetului
Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii
92 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Documentele suport vor include: agenda, lista participanților cu semnătura, minuta, materialele
prezentate, fotografii etc.
� Conform cerințelor DLRC pentru elaborarea SDL, GAL-urile au obligația de a realiza ședințe
ale C.D al GAL cu abordarea obligatorie a următoarelor teme:
- (1) delimitarea teritoriului SDL, identificarea zonelor distincte incluse în teritoriul SDL și
declararea ZUM din teritoriu, precum și organizarea Studiului de referință;
- (2) principalele rezultate ale analizei diagnostic a nevoilor, problemelor și resurselor
identificate în teritoriul SDL, și specific în ZUM, pe baza datelor din Studiul de referință;
- (3) identificarea soluțiilor posibile și organizarea consultărilor publice în întreg teritoriul
SDL;
- (4) prioritizarea propunerilor de proiecte propuse prin consultări în teritoriul SDL, cu
precădere în ZUM și
- (5) decizie finală cu privire la conținutul SDL și a listei indicative de intervenții.
4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
- maximum 3 pagini
Acest subcapitol va include o analiză succintă a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune
socială țintite de SDL, în special cele din ZUM, în baza Studiului de referință, cu privire la
următoarele teme: (a) Relațiile din interiorul comunității, (b) Relația comunității cu autoritățile
locale (tipul și calitatea comunicării, impactul intervențiilor anterioare, satisfacția cetățenilor cu
activitatea autorităților, accesul la și calitatea serviciilor existente, încredere în autoritățile locale
etc.); (c) Relația comunității cu societatea civilă (cu precădere din prisma intervențiilor anterioare);
(d) Relația comunității cu presa locală (cu accent pe imaginea comunității în presa locală).
Se vor detalia activitățile de mobilizare, organizare, facilitare de dezvoltare comunitară
desfăşurate în ZUM selectat. Se vor prezenta metodele și elementele utilizate de către facilitatorul
comunitar pentru aceste activități și se va arăta impactul obținut.
- A. Clubul bunicilor – intalniri organizate saptamanal, in cadrul Centrului de zi pt.
Varstnici din cadrul Organizatiei Caritas, intalniri coordonate de catre Szucs Ritta,
psiholog in cadrul organizatiei.
- B. Cafeneaua antreprenorului - intalniri organizate cu invitati din domeniul de
afaceri, pentru a oferi informatii si a impartasi experiente
- C. Ziua portilor deschise – s-au organizat doua vizite cu cate un grup de elevi din
scoli generale din cadrul ZUM, la doua licee profesionale dinafara ZUM
- D. Saptamana culturala – au avut loc in cadrul Centrului de zi pentru copii „Casa
Prieteniei”, 2 proiectii de filme pentru copii si parinti. Urmeaza a se efectua vizite
la doua muzee din oras, cu trei grupe de copii.
93 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
- E. Cursuri informale – s-au organizat cursuri de informare cu teme precum
autocunoastere, voluntariat, nediscriminare, igiena, orientare profesionala.
- F. Ziua curateniei in cartier – doua activitati de igienizare si infrumusetare in
doua ZUM
- G. Program de consiliere si sprijin – pe parcursul proiectului s-a oferit consiliere si
sprijin de catre Centrul de Resurse Insertie Socio-Profesionala din cadrul
organizatiei Caritas, conform documentelor arhivate (anchete sociale, fise, etc.)
- H. Voluntarul Orasului – program in desfasurare – sunt implicati un numar de 15
voluntari, care participa la principalele activitati de animare in comunitati,
conform regulamentului de concurs publicat. Finalizarea si deliberarea
castigatorilor va avea loc in data de 28.11.2017.
- I. Regulament de buna purtare in cartier – se va elabora de catre fiecare echipa
inscrisa in concursul „Voluntarul orasului” si se vor prezenta in data de
27.11.2017, in cadrul unei intalniri comune cu toti participantii la concurs.
� Documentul suport D oferă exemple de activități de dezvoltare și întărire a comunității pe
care facilitatorul le poate folosi în ZUM.
ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un
specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit de acte
doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau un ONG.
ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la
întrunirile publice organizate în ZUM țintite de SDL.
Documentele suport vor include: agenda, lista participanților cu semnătura și date privind sexul,
vârsta și etnia acestora, raportul sintetic al întrunirii pregătit de facilitator spre a fi prezentat în
ședința C.D. al GAL, fotografii.
� Conform cerințelor DLRC pentru elaborarea SDL, GAL-urile au obligația de a organiza
întruniri publice în ZUM selectate, cu sprijinul facilitatorului. Aceste întruniri publice preced
ședințele C.D. al GAL și pun în dezbatere aceleași teme. La aceste întruniri publice trebuie să
participe minimum 50 persoane de pe raza ZUM, din care minimum 40% trebuie să fie
femei și în jur de 20% tineri (16-29 ani). De asemenea, trebuie asigurată participarea
rezidenților romi corespunzător cu ponderea acestora în populația totală a zonei/lor.
Sinteza acestor întruniri publice va fi în mod obligatoriu prezentată de facilitator în
ședințele C.D. al GAL.
94 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
La întrunirile publice desfășurate în comunitatea marginalizată, precum și la ședințele CD, GAL-ul
poate invita, în calitate de observatori, reprezentanți ai ADR, precum şi ai AM/OI POCU.
Informațiile privind impactul activităților de animare/mobilizare asupra numărului de membri ai
Adunării Generale a GAL vor fi furnizate pe modelul prezentat în Tabelul 5.
� Tabel 5. Evoluția numărului de membri ai Adunării Generale GAL
Parteneri locali Număr membri
AGA la data
înființării
( _ _ - _ _ - 20_ _)
Număr membri
AGA după
implementarea
activităților de
animare/mobilizare
(data)
Autorități locale
Sector public
Sector privat
Societate civilă
Cetățeni de pe raza ZUM
Cetățeni de pe raza teritoriului SDL
Persoane aparținând minorității roma
Tineri (16-29 ani)
Reprezentanți ai grupului țintă (persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială)
Femei
5. Obiectivele SDL
- maximum 4 pagini
Obiectivul general al SDL este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau
excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii sociale,
îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.
Obiectivele specifice ale SDL vor fi delimitate în timp și vor fi organizate pe următoarele sectoare:
infrastructură, mobilitate urbană (facultativ), spații publice urbane, locuire, ocupare, educație,
acces la servicii, comunitate şi imagine publică. Obiectivele specifice vor fi identificate în baza unui
larg proces consultativ, pornind de la analiza de nevoi și evaluarea problemelor și resurselor
sociale, economice și de mediu din teritoriu. Abordarea va fi integrată, centrată pe problemele ce
trebuie soluționate, dar având în vedere și atuurile existente și potențiale ale zonei.
Pentru că în fiecare domeniu poate exista o combinație de politici sectoriale, politici teritoriale și
abordări bazate pe comunitate, se va prezenta complementaritatea și sinergia SDL cu strategiile
mai ample, și anume:
95 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
- strategii/programe/politici ce vizează teritoriul acoperit (strategii locale ale orașului/
municipiului , strategii județene, strategii regionale etc.).
- strategiile asumate la nivel național prezentate în Caseta 1 (este necesară
complementaritatea cel puțin cu Strategia Națională privind Incluziunea Socială și
Reducerea Sărăciei 2015-2020).
Deoarece aceste documente strategice sunt complexe, este de preferat ca referința să fie
specifică, eventual indicându-se în clar corespondența între obiectivul/ obiectivele SDL și
obiectivele mai generale din diferitele strategii relevante la nivel național.
Caseta 1. Strategii relevante la nivel național
� Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2015-2020
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf
� Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
� Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-
2020
http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf
� Strategia Națională de Sănătate 2014-2020
http://www.ms.gov.ro/documente/Anexa%201%20-%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanatate_886_1761.pdf
� Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/4076-2015-10-08-proiecthg-strateg-
diz
� Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020
http://www.copii.ro/anpdca-content/uploads/2015/01/Anexa-1-Strategia-nationala-aprobata-de-Guvern.pdf
� Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-2020
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-07-
15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf
� Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii
http://www.edu.ro/index.php/articles/23306
� Strategia pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții
http://www.edu.ro/index.php/articles/23305
6. Planul de acțiune SDL
În acest capitol sunt stabilite și operaționalizate măsurile necesare atingerii obiectivelor SDL,
printr-un proces ”de jos în sus”. Planul de acțiune SDL nu înseamnă preselectarea proiectelor.
96 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
6.1 Ce măsuri sunt necesare
6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă
- maximum 3 pagini
În această secțiune se vor identifica problemele și măsurile necesar de întreprins pornind de la
problemele evidențiate de analiza diagnostic.
Fiecare problemă identificată în analiza diagnostic va fi enunțată şi prezentată sintetic, fiind puse
în evidență proiectele/acțiunile întreprinse anterior și resursele sociale, umane, economice și de
mediu ce pot fi utilizate pentru a soluționa problema. Prezentarea problemelor va fi organizată pe
următoarele sectoare: infrastructură, mobilitate urbană și locuire, spații publice urbane, ocupare,
educație, acces la servicii, comunitate și imagine publică.
ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva principalele
probleme din teritoriu.
� Un exemplu de identificare a tipurilor de măsuri necesar de întreprins este oferit în
Documentul suport E.
Se va face o sinteză a măsurilor identificate pentru fiecare problemă evidențiată de analiza
diagnostic , cu menționarea obiectivului specific căruia îi corespund, așa cum au rezultat din:
- consultarea tuturor părților interesate de la nivel local: sectorul public, sectorul privat,
societatea civilă și comunitățile din teritoriul SDL, precum și
- recomandările experților care au realizat Studiul de referință reprezentativ la nivelul
populației din teritoriul SDL.
� Un exemplu de sinteză a măsurilor necesar de întreprins prin SDL este prezentat în
Documentul suport F.
În baza datelor din Studiul de referință, pentru măsurile avute în vedere se identifică
grupul/grupurile țintă vizat/e în etapa a III-a a mecanismului DLRC8, în conformitate cu secțiunea
2.3.5.1 a prezentului Model Cadru al SDL.
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană
- maximum 0,5 pagină
Dacă orașul/municipiul a elaborat un Plan de Mobilitatea Urbană 2014-2020 și sinteza măsurilor
necesar de întreprins în SDL (secțiunea 6.1.1) conține măsuri legate de mobilitatea urbană
(reabilitare de străzi nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone
verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale etc.), în această secțiune se
va arăta complementaritatea între acestea.
8 Etapa III – Selectarea și implementarea proiectelor aferente Strategiilor DLRC selectate.
97 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Este de preferat ca referința să fie specifică, eventual indicându-se în clar acțiunile/măsurile din
planul de acțiune.
6.1.3 Contribuția măsurilor la temele secundare FSE
- maximum 1,5 pagini
Măsurile avute în vedere în cadrul SDL (din sinteza de la secțiunea 6.1.1) pot contribui la una sau
mai multe teme secundare FSE, respectiv:
- sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor;
- inovare socială (vezi exemple în Caseta 2);
- nediscriminare.
Este de preferat ca referința să fie specifică, eventual indicându-se în clar măsurile din planul de
acțiune. Proiectele dezvoltate ulterior în cadrul Etapei a III-a a mecanismului DLRC care vor
contribui la temele secundare vor fi punctate suplimentar în cadrul procesului de evaluare și
selecție. Pentru SDL care promovează metode inovative de implicare activă a membrilor
comunității se acordă punctaj suplimentar.
Practicile propuse vor fi apreciate ca inovații sociale în măsura în care:
1. Răspund unei probleme sociale sau unei nevoi sociale nesatisfăcute .9
2. Sunt o soluție la respectiva problemă socială - activitate sau un serviciu inovativ (sau mai multe),
poate fi o schimbare de proces, de produs, o schimbare organizațională sau de finanțare.
3. Au un element de noutate - important nu este ca ideea sau pattern-ul să fie absolut noi, ci
contează să fie percepute ca noi în contextul în care sunt aplicate.
4. Au potențialul de a produce schimbare socială. Soluția nouă trebuie să producă o schimbare
structurală culturală, normativă sau regulatoare a societății. Nu putem vorbi despre inovație
atunci când este introdus un nou tip de formular sau când este introdusă o nouă procedură de
înregistrare a beneficiarilor unui serviciu public.
5. Produc un beneficiu pentru grupuri de indivizi, comunități, societate în ansamblu, nu pentru
indivizi particulari. Inovația socială nu este produsă cu scopul de a satisface nevoile unui individ
anume sau ale grupului său de proveniență, ci are un impact dincolo de acesta, la un nivel macro.
6. Scopul principal al respectivei inovații nu este profitul: inovațiile sociale constau în „activități și
servicii inovative motivate de scopul de a răspunde unei nevoi sociale, difuzate prin organizații,
indivizi sau întreprinderi al căror scop principal este social ”; „se diferențiază de inovațiile în
afaceri, care sunt în general motivate de maximizarea profitului și difuzate prin organizații care au
profitul ca scop principal”.
9Inovația socială – o hartă tematică, Aura Matei, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Sursa: Revista Inovația Socială nr. 2/2009 (iulie-decembrie)
pp. 86-107 http://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/49, http://www.inovatiasociala.ro/pdf/art_1361646173.pdf
98 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
7. Difuziunea și adoptarea unor soluții sunt condiții necesare pentru a defini această soluție drept
inovație socială.
Adică, este considerată o inovația socială o soluție structural nouă la o problemă socială, soluție
care produce o schimbare socială în sensul unei îmbunătățiri a situației existente și a unei creșteri
a calității vieții pentru grupuri de indivizi, comunități și societate în ansamblu, soluție care a fost
difuzată și adoptată și al cărei principal scop nu este profitul unui grup de persoane.
Caseta 2. Exemple de activități cu dimensiune de inovare socială
(1) Frigiderul solidarității sau frigiderul comunitar
Plasarea unui frigider într-un loc accesibil în care localnicii, dar şi restaurantele sau firmele de catering pot depozita
alimente care le prisosesc: „Luați ceea ce aveți nevoie. Puneți în frigiderul comunitar produsele alimentare care va
prisosesc. „Frigiderul are reguli stricte: anumite alimente nu se pot dona (în general cele cu termen scurt de garanție
și cele ce nu pot fi verificate, cum ar fi mâncarea gătită sau ouă negătite), o persoană trebuie să verifice cu
regularitate că în frigider nu au fost lăsate alimente interzise sau expirate etc.
(2) Magazinul caritabil
Înființarea unui magazin unde persoane fizice sau juridice donează alimente neperisabile şi în termen de valabilitate,
rechizite, produse igienico-sanitare, jucării, alte accesorii pentru copii etc. care sunt oferite persoanelor care doresc
să presteze diferite activități în folosul comunității (ex. săpat, greblat, curățat zăpada, încărcat/ descărcat marfă,
igienizare suprafețe, etichetare şi aranjare produse pe rafturi, lucru în seră, întreținere construcții etc.).
(3) Regulament de bloc pentru o viață mai bună împreună
Obiectivul central al regulamentului de bloc este promovarea în rândul copiilor şi tinerilor a modelelor
comportamentale pozitive. În acest scop, regulamentul de bloc este construit pe o idee simplă – comportamentele
dezirabile obțin „puncte albe”, în timp ce comportamentele nedezirabile obțin „puncte negre”, iar locatarii trebuie
să obțină cât mai multe puncte albe şi cât mai puține puncte negre.
(4) Mesajul cetățeanului
Acest proiect pune în relație participarea comunitară cu industriile inovative și este implementat de o firmă IT și/sau
ONG. Prin intermediul unei aplicații software, cetățenii din comunitatea marginalizată pot trimite gratuit SMS-uri
privind situații în care ei sunt victime ale discriminării, corupției, violenței, abuzului sau exploatării. Aceste date sunt
colectate și verificate în timp real de reprezentanții ONG-ului care, dacă este cazul, pot să și intervină prin
alertarea/sesizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul respectiv.
6.1.4 Contribuția măsurilor la temele orizontale
- maximum 1 pagină
Se vor menționa măsurile (din sinteza de la secțiunea 6.1.1) care contribuie la una sau mai multe
teme orizontale:
• dezvoltarea durabilă;
• egalitatea de șanse, non-discriminarea, egalitatea între femei și bărbați.
Este de preferat ca referința să fie specifică, eventual indicându-se în clar măsurile din planul de
acțiune.
99 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
� Proiectele care vor fi dezvoltate ulterior în cadrul Etapei a III-a a mecanismului DLRC vor
trebui să contribuie la aceste teme orizontale și să detalieze în cererea de finanțare această
contribuție.
� Pentru SDL care promovează aceste principii se acordă punctaj suplimentar.
6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale
- maximum 1 pagină
În special dacă sinteza măsurilor necesar de întreprins (secțiunea 6.1.1) conține măsuri legate de
construire de infrastructură de locuire, de mobilitatea urbană sau de educație (cu precădere, școli
sau „școală după școală”), în această secțiune se va arăta cum se evită riscul formării unor noi zone
segregate și/sau segregării în școli.
� O zonă segregată este o zonă care îndeplinește concomitent următoarele condiții:
� (i) o zonă izolată de structura vitală a orașului, eventual într-o arie expusă la riscuri de
mediu (spre exemplu, situat la marginea sau în afara orașului, lângă o fermă sau
întreprindere poluantă, într-o zonă cu linii de înaltă tensiune, lângă o stație de epurare
nemodernizată, lângă o groapă de gunoi, într-o zonă inundabilă etc.); (ii) care oferă doar
servicii locative (indiferent cât de moderne sunt condițiile de locuit); (iii) care este populată
de o singură categorie de populație definită în termeni etnici, sociali, economici sau
culturali (de exemplu, populație roma, săracă etc.); (iv) care prezintă un potențial redus de
dezvoltare; și (v) care depinde de un serviciu anume, ca de exemplu de transportul public,
pentru accesarea serviciilor de bază precum locuri de muncă, servicii medicale sau educație
în cazul copiilor. Aspectul de segregare este exacerbat atunci când zona ia naștere printr-un
proces de relocare forțată a unei populații vulnerabile.
� Prin urmare, măsurile privind construirea de infrastructură de locuire, de mobilitatea
urbană sau de educație, trebuie să acorde atenție, pe lângă cerințele tehnice,
următoarelor aspecte: (1) situarea geografică la nivelul teritoriului SDL, (2) componența
etnică, socială și economică a grupului țintă, precum și (3) activitățile de informare,
consultare și educare a grupului țintă, mai ales în cazul în care se are în vedere relocare
acestuia.
� Informații generale și exemple de activități privind combaterea segregării sunt oferite în
Documentul suport G al prezentului Model Cadru de SDL.
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC
- maximum 2 pagini
Se vor prezenta mijloacele prin care GAL-ul va asigura sustenabilitatea intervenției DLRC în baza
măsurilor identificate în sinteza de la secțiunea 6.1.1.
100 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
� Conform studiilor, elementele cheie care asigură sustenabilitatea unei intervenții într-o
zonă urbană marginalizată includ: implicarea sectorului privat, un nivel ridicat de
participare a comunității marginalizate, integrarea măsurilor axate pe zonă cu măsurile
sectoriale, cu accent pe intervențiile intangibile (soft), în special campanii de informare și
educare a locuitorilor zonei (care limitează efectele negative ca neacceptare, monopol,
conflicte și cresc șansele unei utilizări optime a noii infrastructuri).
� Documentul suport H prezintă exemple de criterii de selecție a SDL legate de
sustenabilitate.
6.2 Măsuri prioritare
În acest capitol sunt identificate măsurile prioritare ale SDL.
6.2.1 Prioritizarea măsurilor
- maximum 2 pagini
Se va prezenta procesul de implicare a comunității în stabilirea măsurilor prioritare și rezultatele
acestui proces.
Documentul suport I oferă un exemplu de prioritizare a măsurilor conform partenerilor din GAL.
De asemenea, se va prezenta lista finală de măsuri prioritare pentru dezvoltarea teritoriului SDL și
integrarea ZUM, cu menționarea în clar a obiectivului specific al SDL la care contribuie. Această
listă este decisă prin vot de Comitetul Director al GAL care, în același timp, stabilește, în colaborare
cu experții, când vor avea loc, în ce ordine și din ce sursă de finanțare vor fi susținute măsurile.
Măsurile prioritare trebuie să aibă termene de realizare și responsabil(i).
Orizontul de implementare a SDL trebuie să acopere perioada 2018-2023.
6.2.2 Abordarea integrată
- maximum 2 pagini
În această secțiune se va analiza planul de acțiune al SDL din prisma:
• caracterului integrat la nivelul teritoriului SDL
• caracterului multisectorial al măsurilor incluse
• complementarității între investițiile în infrastructură de tip FEDR și măsurile soft de tip FSE.
ANEXA 18: Distribuția măsurilor pe zonele din teritoriul SDL, pe modelul arătat în Tabelul 6.
Tabel 6. Distribuția măsurilor pe zonele distincte din teritoriul SDL
101 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul SDL
(sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în secțiunea 6.2.1)
Teri
tori
ul
SDL
ZUM
1
ZUM
2 ..
.
ZUM
...
n
Alt
e zo
ne
1 ................................................................................................................... ■
2 ................................................................................................................... ■ ■
3 ................................................................................................................... ■ ■
ANEXA 19: Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, pe modelul din Tabelul 7.
Tabel 7. Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții
■
Tangibil
e (Hard)
■
Intangibile
(Soft)
Măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor din teritoriul
SDL
(sinteza măsurilor de la secțiunea 6.1.1 prioritizate în
secțiunea 6.2.1)
Infr
astr
uct
ură
Mo
bili
tate
urb
ană
Locu
ire
Ocu
par
e
Edu
cați
e
Săn
ătat
e &
Întă
rire
a
com
un
ităț
ii
1 ..........................................................................................................
.........
■ ■
2 ..........................................................................................................
.........
■ ■
3 ..........................................................................................................
.........
■ ■
6.3 Lista indicativă de intervenții
- maximum 2 pagini
Din măsurile prioritizate (la secțiunea 6.2.1), C.D. al GAL va decide lista indicativă de intervenții pe
baza căreia va dezvolta viitoarele proiecte POR sau POCU pe care intenționează să le depună spre
finanțare în etapa III a mecanismului DLRC, în cazul în care SDL este selectată în etapa a-II-a.
Intervențiile propuse în lista indicativă de intervenții trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare
identificate pentru soluționarea problemelor ZUM vizate prin SDL. Totodată, acestea trebuie să fie
coerente cu activitățile eligibile finanțate din POCU (AP 5, Obiectivul specific 5.1) și cu cele din POR
(AP 9, Obiectivul specific 9.1.).
Trebuie să fie menționat în clar numărul de persoane, din zonele urbane marginalizate, pentru
care se intenționează ieșirea din sărăcie sau excluziune socială prin implementarea intervențiilor.
102 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Pentru intervențiile care vor fi finanțate prin proiecte POR/POCU vor fi avute în vedere
următoarele aspecte:
� Totalul intervențiilor POR și POCU nu poate depăși 7 mil Euro (pentru regiunile mai puțin
dezvoltate)/4 mil Euro (pentru regiunile mai dezvoltate)
� Un procent de minimum 10% din bugetul total POR+POCU al SDL va fi alocat intervențiilor
finanțabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin POR.
� Un procent de minimum 30% din bugetul total POR+POCU al SDL va fi alocat intervențiilor
finanțabile din Fondul Social European, prin POCU.
� Intervențiile POR/POCU propuse în cadrul listei indicative de intervenții trebuie să aibă o
abordare integrată, în sensul asigurării complementarității investițiilor în infrastructură,
prin proiectele POR și a intervențiilor soft, prin proiectele POCU.
� Intervențiile care vor fi finanțate din POCU trebuie să vizeze acțiuni integrate (pachete
integrate de măsuri în funcție de nevoile grupurilor țintă vizate), în sensul abordării a cel
puțin două domenii de intervenție (educație, ocupare, servicii sociale, asistență socială,
combaterea discriminării etc.).
� Proiectele POCU aferente listei indicative de intervenții vor viza:
o Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ primar și
secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex.
costuri de transport şi masă, materiale educaționale, accesul la servicii medicale şi sociale,
măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunității
etc.)
o Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la
programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate, inclusiv
prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind necesare
Notă: măsurile de acompaniere vor fi minime și se vor limita strict la sprijinirea implementării
efective a măsurilor active, ex. formarea profesională, ocuparea forței de muncă, educație etc.)
o Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de
ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/ medicale,
consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-funcționale/ punctelor unice de
acces la servicii/one-stop shop sau/si prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei
teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială
o Susținerea antreprenoriatului în cadrul comunității, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în
vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a
serviciilor de consiliere/ consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de
sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare.
Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor
sociale de inserție
103 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
o Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor
comunitare integrate medico-sociale. O atenție importantă va fi acordată încurajării
abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi:
� vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistență socială
� furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul
comunității (inclusiv scheme de ucenicie)
� furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale
� experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/ sau
furnizorii privați de servicii şi partenerii comunitari
� pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa
Notă: acordarea finanțării va fi condiționată de asumarea responsabilității pentru asigurarea
sustenabilității serviciilor dezvoltate etc.
o Campanii de informare şi conştientizare/ acțiuni specifice în domeniul combaterii
discriminării, precum și pentru implicarea activă/ voluntariatul membrilor comunității în
soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea
NOTĂ: Pentru intervențiile propuse spre finanțare din POCU, minimum 50% din grupul tinta (persoanele
care beneficiază de servicii integrate) trebuie să beneficieze de măsuri de ocupare (ex. ucenicie, stagii,
subvenționarea locurilor de muncă, formare profesională, antreprenoriat etc.)
NOTĂ: Pentru proiectele POCU aferente listei indicative de intervenții asociată SDL, din totalul grupului țintă
sprijinit (roma și non-roma), persoanele care au domiciliul/locuiesc în ZUM trebuie să reprezinte un procent
cel puțin egal cu ponderea locuitorilor din ZUM în totalul populației din teritoriul SDL (ZUM și zona urbană
funcțională)
NOTĂ: comunitățile care vor beneficia de finanțare prin proiectele POCU aferente unei strategii SDL vor fi
excluse de la finanțarea asigurată la nivelul AP 6- PI 10.i, respectiv AP4 - PI 9.ii.
� Proiectele POR vor viza investițiile în:
o infrastructura de locuire - construire/reabilitare/modernizare locuințelor sociale;
o infrastructura de sănătate, servicii sociale - reabilitare/modernizare a centrelor comunitare
integrate;
o infrastructura de educație - construire/reabilitare/modernizare de unități de învățământ
preuniversitar (creşe, grădinițe, şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
o amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate -
construire/reabilitare/modernizare de clădiri pentru a găzdui diferite activități sociale,
comunitare, culturale, agrement și sport etc.;
o crearea/ reabilitarea/ modernizarea spațiilor publice urbane - străzi nemodernizate, inclusiv
104 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
reabilitarea/ modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate,
zone pietonale și comerciale, etc.;
o construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială
de inserție.
NOTĂ: Intervențiile POR din cadrul strategiei vor viza cel puțin două din tipurile de acțiuni finanțabile prin
POR 2014-2020 ( de exemplu, un proiect in infrastructura de locuire și un proiect de
reabilitare/modernizare a unui centru comunitar integrat medico-social)
NOTĂ: Sprijinul FEDR pentru utilități publice și infrastructură rutieră (străzi urbane) nu poate depăși 30%
din valoarea totală FEDR a pachetului integrat de proiecte care răspund nevoilor comunităților
marginalizate.
NOTĂ: Proiectele FEDR care vizează construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor
de economie socială de inserție se vor finanța în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, unde valoarea
totală a ajutorului de minimis va fi de maxim 200.000 de euro acordat unei întreprinderi unice.
Notă: Proiectele FEDR care vizează comunități marginalizate sprijinite în cadrul unei SDL DLRC vor fi excluse
de la finanțare în cadrul Axei 4. Dezvoltare urbană, OS 4.3 „Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și
sociale a comunităților marginalizate în municipiile reședință de județ din România’’ (în cazul celor 39
municipii reședință de județ).
ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor subsumate
listei indicative de intervenții pentru care se intenționează solicitarea finanțării din POCU, POR,
alte surse (după exemplul oferit în Documentul suport J)
ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă, pe modelul prezentat în Documentul suport
K.
În plus, se prezintă metodele prin care GAL-ul va crește șansele de sustenabilitate a intervențiilor
propuse în cadrul listei indicative de intervenții (vezi exemplele din Caseta 3).
1. Construire/ modernizare/ reabilitare locuinte sociale in urmatoarele zone ale
municipiului Satu Mare: Str. Ostrovului, Str. Toamnei, Str. Vulturului
120.000 euro * 3 zona
Reabilitare zona Ostrovului – 600.000 euro/ bloc de locuinte.
2. Asigurare de infrastructura de utilitati in zonele de locuit cu locuinte sociale (apa,
canalizare, curent electric, gaz)
30.000 euro * 3 zona
105 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
3. Construire centre comunitare – multifunctionale in zonele cu populatie
preponderent marginalizata din punct de vedere social
100.000 euro * 2 locatii
4. Amenajare parc si spatiu de joaca pt. copii, precum si construire de alei si trotuare in
fiecare zona de locuinte sociale
20.000 euro * 3 locatii
5. Infiintarea de cantine de ajutor social, prin reabilitare si amenajare cladire
120.000 euro * 2 locatii
6. Acordare sprijin pt. cresterea accesului la educatie timpurie si reducerea parasirii
timpurii a scolii prin acordarea de pachete integrate de servicii ( hrana, materiale
educationale, suport si acompaniere in vederea adaptarii in sistemul educational).
120.000 euro * 3 ani
7. Programe de informare si educare pentru tineri (campanii de informare antidrog,
programe de tipul „sansa a doua”.
35.000 euro * 3 ani
8. Asigurare cursuri de formare si calificare, pentru cresterea nivelului de ocupare
40.000 euro * 3 ani
9. Sprijin pentru accesul si mentinerea pe piata muncii
20.000 euro * 3 ani
10. Creare de unitati de economie sociala
80.000 euro * 3 unitate = 270.000
11. Furnizare de programe si cursuri de dezvoltare antreprenoriala, in vederea crearii
de noi locuri de munca
106 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
2 ocazii * 3 ani * 8.000 euro/ an = 48.000
12. Infiintare sau extindere de servicii de ingrijire a varstnicilor si a persoanelor cu
dizabilitati
2 ocazii * 3 ani * 70.000 euro/ an
13. Asigurare de servicii de consiliere si orientare pentru tineri si adulti
(3*2*5000 euro) * 3 ani
14. Construirea procedurilor de comunicare in retea pentru utilizarea unei baze de date
comune a ONG-urilor si institutiilor publice in ceea ce priveste beneficiarii de
prestatii/ ajutoare/ servicii sociale
15.000 euro
15. Dezvoltarea de echipe mobile pentru diferite tipuri de servicii sociale
50.000 euro * 3 ani
16. Centre penru victimele violentei domestic pentru victime si agresori
+ functionare 3 ani
300.000 euro
17. Informarea constientizarea si sensibilizarea factorilor de decizie din domeniul social
cu privire la provocarile sistemului de asistenta sociala din municipiu
15.000 euro
18. Dezvoltarea abilitatilor si competentelor resursei umane care activeaza in domeniul
asistentei sociale precum si dezvoltarea capitalului de cunoastere teoretica si
practica a acestora
107 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
20.000 euro * 3 ani
19. Cursuri de formare pentru asistentii sociali care lucreaza cu categorii de beneficari
care au comis infractiuni, consumatori de droguri, cu afectiuni psihice, etc.
20.000 euro * 3 ani
20. Promovarea voluntariatului in domeniul asistentei sociale
20.000 euro * 3 ani
Caseta 3. Exemple de metode de asigurare a sustenabilității proiectelor subsumate listei
indicative de intervenții
(1) GAL-ul va include între criteriile de selecție a proiectelor (din etapa III) un criteriu conform căruia organizația care
aplică (sector public, sector privat sau societate civilă) să aibă nu doar experiență în domeniu, ci și în lucrul cu
grupurile țintă. Astfel, vor primi punctaj suplimentar organizațiile care în ultimele 24 luni au înființat mai multe locuri
de muncă pe care au angajat și reținut un număr mai mare de persoane din grupurile vulnerabile ce reprezintă
grupuri țintă.
(2) GAL-ul va include între criteriile de selecție a proiectelor (din etapa III) un criteriu conform căruia acordă puncte
suplimentare organizațiilor care prin aplicație preiau responsabilitatea sustenabilității, din fonduri proprii, pentru o
perioadă de cel puțin 12 luni după încheierea perioadei de finanțare prin DLRC.
(3) GAL-ul sau anumiți membri GAL își asumă responsabilitatea introducerii unor criterii care sa asigure
sustenabilitatea activității demarate prin proiect pentru cel puțin 12 luni după încheierea perioadei de finanțare prin
DLRC.
7. Monitorizare și evaluare
7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă
- maximum 2 pagini
Se va prezenta modul în care se va realiza de către personalul GAL monitorizarea și evaluarea
continuă a implementării SDL, atât din perspectiva eficacității (măsura în care sunt atinse
obiectivele), cât și în termeni financiari. De asemenea, se va explica modul în care va fi implicată
comunitatea, mai ales cea marginalizată, în activitățile de monitorizare și evaluare.
� Documentul suport L a acestui document prezintă pe scurt monitorizarea cu participarea
comunității.
ANEXA 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR
108 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
Procedura de monitorizare și evaluare trebuie să includă: o estimare a valorii indicatorilor de
POCU și POR prezentați în Caseta 4. , precum și indicatorii de rezultat (outcome) proprii SDL
prezentați la secțiunea 7.2.
Caseta 4. Indicatori POCU și POR
Program
Indicatori
PO Regional
PO Capital Uman
Indicator Ţinta minimă obligatorie
Indicatori de
realizare
- Persoane care trăiesc în
zone urbane unde s-au
implementat strategii
integrate de dezvoltare
locală (1S46)
- Clădiri publice sau
comerciale construite
sau renovate în zonele
urbane(CO39)
- Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane(CO38)
Persoane din comunitățile
marginalizate aflate în risc de
sărăcie şi excluziune socială care
beneficiază de servicii
integrate10
, din care:
� Roma
� Regiuni mai puțin dezvoltate – 400 persoane
� Regiune dezvoltată –200 persoane
* Este obligatoriu ca minimum 50%
din grupul țintă aferent acestui
indicator să beneficieze de măsuri de
ocupare
Servicii11
la nivelul comunităților
marginalizate aflate în risc de
sărăcie şi excluziune socială care
beneficiază de sprijin, din care:
o Servicii medicale
o Servicii sociale
o Servicii socio-medicale
Indicatori
- Populația aflată în risc de
sărăcie şi excluziune
socială din zonele
marginalizate urbane
(1S45) – se va avea în
vederea scăderea
numărului acestei
Persoane din comunitățile
marginalizate aflate în risc de
sărăcie şi excluziune socială care
dobândesc o calificare, la
încetarea calității de participant,
din care:
o Roma
50% din numărul persoanelor care
beneficiază de măsuri de ocupare
10 În cadrul proiectelor POCU, prin persoane care beneficiază de servicii integrate se înțelege persoane care beneficiază, în cadrul unui proiect de minimum 2 măsuri din următoarele: � educație � ocupare – (ex. ucenicie, stagiu, formare profesională, informare și consiliere profesională, subvenționarea angajatorilor pentru angajarea
persoanelor aparținând acestor categorii, evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal, sprijin pentru înființarea unei afaceri, sprijin pentru ocuparea în cadrul întreprinderilor de economie socială);
� servicii (sociale/ medicale/ medico- sociale) � asistență juridică pentru reglementarea actelor de identitate, de proprietate, de stare civilă (acolo unde este cazul), de obținere a drepturilor de
asistență socială (beneficii de asistență/servicii sociale) � locuire
11Indicatorul ia în calcul fiecare tip de serviciu social furnizat în cadrul proiectului în comunitatea marginalizată vizată (ex. servicii de îngrijire personală; servicii de recuperare/reabilitare; servicii de inserție/ reinserție socială, servicii sociale destinate anumitor categorii de beneficiari:- copilului şi/sau familiei; persoanelor cu dizabilități; persoanelor vârstnice; victimelor violenței în familie; persoanelor fără adăpost; persoanelor cu diferite adicții (consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc.) etc.
109 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
de rezultat populații
- Nota: Acest indicator nu
face obiectul
monitorizării și raportării
beneficiarului, fiind in
responsabilitatea
AMPOR.
Persoane din comunitățile
marginalizate aflate în risc de
sărăcie şi excluziune socială care
au un loc de muncă, inclusiv cele
care desfășoară o activitate
independentă, la încetarea
calității de participant, din care:
o Roma
25% din numărul persoanelor care
beneficiază de măsuri de ocupare
Servicii la nivelul comunităților
marginalizate aflate în risc de
sărăcie şi excluziune socială
funcționale, din care:
o Servicii medicale
o Servicii sociale
o Servicii socio-medicale
70% din ținta indicatorului de
realizare Servicii la nivelul
comunităților marginalizate aflate în
risc de sărăcie şi excluziune socială
care beneficiază de sprijin
Definițiile detaliate ale indicatorilor POCU se regăsesc în Anexa ”Definițiile indicatorilor de rezultat și realizare POCU, OS 5.1”
În stabilirea țintelor propuse la nivel de SDL pentru indicatorii de realizare și rezultat POCU, vor fi
avute in vedere țintele minime obligatorii prezentate detaliat în Anexa ”Indicatori POCU aferenți
Obiectivului Specific 5.1”.
Ţintele minime au fost stabilite la o alocare de 1 milion Euro pentru intervențiile POCU
implementate în SDL din regiunile mai puțin dezvoltate / 500.000 Euro pentru intervențiile
POCU implementate în SDL din regiunea dezvoltată (București-Ilfov), acestea crescând sau
reducându-se direct proporțional cu valoarea alocării din POCU la nivelul unei SDL (cu excepția
cheltuielilor de funcționare legate de gestionarea implementării SDL și animarea comunității).
7.2. Evaluarea de impact
- maximum 2 pagini
Se vor prezenta indicatorii de rezultat (outcome) folosiți pentru măsurarea atingerii obiectivelor
SDL. De asemenea, se va indica modalitatea de măsurare a acestor indicatori (spre exemplu,
repetarea Studiului de referință la sfârșitul finanțării DLRC). Indicatorii vor fi prezentați sub formă
tabelară după modelul din Tabelul 8.
Tabel 8. Indicatori de rezultat (outcome) proprii SDL UM Nivel de
bază
An de
bază
Ţintă
2020
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în
rândul rezidenților din zona urbană marginalizată
persoane 1000 2017 300
110 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
UM Nivel de
bază
An de
bază
Ţintă
2020
..............................................
Atenție! Toți indicatorii aferenți SDL vor fi asumați de GAL și monitorizați în etapa de
implementare a SDL.
� Documentul suport M al acestui document prezintă un exemplu de cadru logic al
intervenției și indicatorii de rezultat asociați.
8. Planul financiar
- maximum 3 pagini
Se va face o estimare a bugetului total necesar pentru implementarea Planului de Acțiune,
evidențiind finanțarea din FEDR și FSE (inclusiv cofinanțarea națională aferenta12). În plus, se vor
estima cheltuielile de funcționare GAL. Acestea nu vor depăși 15% din bugetul total POCU.
Planul financiar trebuie să furnizeze estimări orientative cu privire la alocările financiare pe
obiective specifice și/sau categorii principale de măsuri definite în SDL, cu specificarea sursei de
finanțare, pe modelul din Documentul suport N.
Mărimea bugetului depinde de nevoile zonei și de dimensiunea sa, de natura strategiei și de existența altor programe de sprijin, dar nu poate depăși o valoare maximă de finanțare din fonduri POR și fonduri POCU (inclusiv cofinanțarea națională aferentă) de 7.000.000 euro în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate și 4.000.000 euro în cazul Regiunii București-Ilfov . Intervențiile SDL care nu sunt prevăzute pentru finanțare POR/POCU vor fi evidențiate în planul financiar al SDL cu menționarea sursei de finanțare; Un procent de minimum 10% din bugetul total POR+POCU al SDL va fi alocat intervențiilor
finanțabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin POR;
Un procent de minimum 30% din bugetul total POR+POCU al SDL este alocat intervențiilor
finanțabile din Fondul Social European, prin POCU;
ANEXA 23: Bugetul SDL
ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL
12
5% în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, respectiv 10% în cazul Regiunii București-Ilfov
111 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
9. Lista de anexe ale SDL
ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului vizat de SDL, pe modelul PUG, și fotografii
relevante din zonele/comunitățile marginalizate vizate
ANEXA 2 Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de
referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se
vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă
ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/chestionarele și ghidurile
de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință
ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință, în format .XLSX
(Excel)
ANEXA 5: Decizia GAL privind declararea zonei/lor urbane marginalizate vizată/ vizate din
teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate)
ANEXA 6: Minimul de date privind accesul populației din teritoriul GAL la servicii publice și
infrastructură socială, în conformitate cu Tabelul 2
ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG
nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005 cu
modificările și completările ulterioare.
ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director
și lista participanților (cu semnături)
ANEXA 9: Componența Comitetului Director, în conformitate cu Tabelul 4
ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului: (a) - (k)
ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a
prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de
operator de date cu caracter personal, pentru domeniul specific
(http://www.dataprotection.ro/).
ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea
competențelor în domeniile vizate de SDL/DLRC, în conformitate cu Documentul
suport C aferent Modelului Cadru de SDL (pentru GAL-urile beneficiare de sprijin
pregătitor). În cazul GAL-urilor care nu au beneficiat de sprijin pregătitor, această
anexă va conține dovada privind competențele personalului administrativ GAL
112 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală
(manager, asistent administrativ și, eventual, facilitator/facilitatori) în domeniile
vizate de SDL/DLRC, inclusiv în managementul de proiect.
ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL
ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele obligatorii ale
Comitetului Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii
ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un
specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit
de acte doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau
un ONG
ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la cele
întrunirile publice organizate în zona/ele marginalizate adresate
ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva
principalele probleme din teritoriu
ANEXA 18: Distribuția măsurilor de intervenție pe zonele din teritoriul SDL, în conformitate cu
Tabelul 6
ANEXA 19: Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, în conformitate cu Tabelul 7
ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor propuse în
cadrul listei indicative de intervenții cu finanțare din POR, POCU, alte surse
ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă
ANEXA 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR
ANEXA 23: Bugetul SDL
ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL