consecinte ale divortului

8/15/2019 Consecinte Ale Divortului

1/18


2/18

di-cult"$i ai de #nt&mpinat7

In zilele noastre, divortul este, din pacate, un )enomen )oarte des

intalnit in multe cupluri( 8m c9iar senzatia ca nu luam atat de in serios, pecat ar tre ui, un lucru grav ce poate avea repercusiuni pe termen lung(

Fazele prin care trec femeiledupa divort

,, up" divor$, prima #ntre are pe care +i/o pune o )emeie este: ;iacum, ce )ac7< =ergi mai departe> ?oi te a6ut"m s" #n$elegi c" )azele princare treci sunt normale +i necesare pentru vindecarea ta(

1. Faza descurajării: «Mă simt trădată şi aruncată ca ungunoi»

8ceasta este prima etap", cea mai dureroas", pentru c" tre uie s" #n)run$idurerea pierderii celui drag, singur"tatea, privirile #ntre "toare +i repro+urilecopiilor( @lus de asta, te sim$i respins" +i )"r" valoare( .ns" )aptul c" so$ul nute mai vrea nu sc9im " ceea ce e+ti +i nu )ace din tine o persoan" mai pu$invaloroas"( Ap$iunea pe care el a )"cut/o nu determin" ceea ce valorezi #n)a$a altor oameni( E+ti #n continuare o )emeie unic", o )emeie care areo iective #n via$", competen$e +i opinii de care multe alte persoane pot $ineseam"( .n cele din urm", acest sentiment de respingere te va umple de


3/18

m&nie( =&nia te va a6uta s" mergi mai departe +i s"/$i )aci via$a mai un",dar te poate #mpinge #n capcana depresiei( ine/te ine +i nu te izola(C9eam"/$i prietenii #n a6utor( Rupe total contactele cu ex/ul( F"r" tele)oane,

)"r" #nt&lniri( Este )oarte important s"/$i dai timp s" te aduni, ast)el #nc&trana din su*et s" nu se ad&nceasc"(

. Faza speranţelor deşarte: «!ncă "l mai iu#esc şi mărog să se "ntoarcă la mine»

Este per)ect normal s" sim$i c"/$i mai iu e+ti so$ul, pentru c" i/ai d"ruitinima, crez&nd sincer c" ve$i tr"i al"turi mereu( in ne)ericire, nu s/a

#nt&mplat a+a( So$ul t"u a rupt contractul( ?u mai po$i s"/i sc9im isentimentele +i nu/l po$i )or$a s" se #ntoarc" la tine( ac" stai s" te g&nde+timai ine, #$i vei da seama c" #$i dore+ti l&ng" tine pe cineva care s" teiu easc" pentru ceea ce e+ti( !e/a )"cut s" su)eri( ar ai vrea s" se #ntoarc")or$at la tine7 ?u( @entru c" nu tre uie s" ui$i zicala popular" ragoste cusila nu se poate%(

$. Faza confuziei: «Fac totul de%andoaselea şi am

impresia că viaţa mea e un &aos»

Emo$iile noastre consum" D0 din energia produs" de organism( in acestmotiv, te sim$i con)uz" +i tul urat" +i #$i pui o mul$ime de #ntre "ri( 8morulpropriu are mult de su)erit( ;i, plus de asta, te sim$i rupt" de ceilal$i,deoarece c&nd se destram" o rela$ie, se sc9im " +i prieteniile( ?u te mai vezicu anumite cupluri de prieteni, drept pentru care te sim$i izolat" +ia andonat"(

!e sim$i deprimat" din cauza divor$ului, ceea ce accentueaz" dorin$a de a nuie+i din cas", de a nu vedea pe nimeni( e asemenea, pot ap"rea pro lemela serviciu +i -nanciare( @rimul lucru pe care tre uie s"/l )aci este s" lup$i cudepresia, care se poate instala cu tot alaiul% de sintagme negative: ?u

#nsemn nimic%, ia$a mea e un zero%, ?imeni nu m" mai vrea%, =ai ine a+


4/18


5/18

durerea ca prin )armec, ci tre uie s" o #n)run$i(8cesta este momentul s" te g&nde+ti mai #nt&i cum s"/$i revii, cum s" tereec9ili rezi( !riste$ea pe care o resim$i este real"( Este normal +i )ace parte

din procesul care te va a6uta s"/$i vindeci inima( Hn lucru un ar - s"/$i acorzimai mult timp de re)acere( Este o perioad" de tranzi$ie #n care tre uie s"

#nve$i s"/$i #nvingi durerea, s" ie+i #nving"toare din aceast" #ncercare(

0. Faza de regenerare: « oi trece cu #ine peste asta/»

.ncet/#ncet, sim$i c" rena+ti( .$i reg"se+ti capacitatea de a - )ericit", de asavura micile ucurii ale vie$ii, te pozitivezi, #n s)&r+it( 8)ace un ilan$ corect

al resurselor tale interioare se poate dovedi )oarte util #n acest moment( !epoate )ace s" te analizezi cu mai mult" deta+are )a$" de trecut +i s" teprive+ti #ntr/o lumin" mai un"( Solu$iile sunt #n tine, tu e+ti propriul t"ut"m"duitor( Hneori, ai nevoie +i de un a6utor pentru a reaprinde *ac"ra vie$ii(?u ezita s"/l ceri(% aura Grun erg, 2010, pag, 1D43

Cum să faci din sf*rşit un nou "nceput +,, ivor$ul nu apare ca un e+ec, ci ca o solu$ie +i un #nceput pentru o

via$" mai un"( a nivelul celor doi parteneri, e)ectele psi9ologice depind)oarte mult copii, dac" exist" sau nu, de investiga$iile a)ective )"cute #nc"snicie, de cine a ini$iat divor$ul, de valoarea partenerilor pe pia$" erotic" +imarital", de densitatea re$elei de rude +i de prieteni ai -ec"ruia( Studiereaacestor aspecte +i eventualele interven$ii terapeutice presupun mai mult o

a ordare ideogra-c"(% inocent Jzer it K Georges Sc9adron, 2002, pag(1 13

,, ivor$ialitatea a)ecteaz" di)eren$iat )emeia +i "r atul( ac" exist"copii #n c"snicie/iar ace+tia cum se #nt&mpl" de o icei 3 r"m&n la mama/+idac" nu se produce rec"s"torirea, atunci costurile psi9ologice sunt mai maripentru "r a$i, iar cele materiale pentru )emei( B"r a$ii su)er" Le vor a sigur


6/18

de cei care au un minim simt moral/pentru c" nu mai sunt l&ng" copii, se #ngri6oreaz" de situa$ia acestora, r"ma+i practic )"r" tat", sau cu tat" vitreg(=ama cu copil are o situa$ie material" mult mai grea comparativ cu )amiliilecomplete sau cu )emeile de aceea+i v&rst" +i +colaritate 3 necasatoite sau

)"r" copii(

Femeile r"mase singure cu copii decad economic din urm"toarele motive :

1( capacitate de c&+tig mai mic", determin&nd la r&ndul ei, pe de o parte,de )aptul c" #n timpul c"sniciei a )ost total sau par$ial ie+it" din c&mpulmuncii, iar pe de alt" parte, deoarece -ind singur" cu copiii tre uie s" seocupe de ace+tia

2( lipsa suportului din partea )ostului so$, mul$i dintre ace+tia nepl"tind

nici #ntre$inerea pentru ea +i nici pensia pentru copii4( a6utor ne#ndestul"tor din partea statului, a societ"$ii #n ansam lu( .ntoate $"rile )emeile, )emeile divor$ate ce au copii sunt dezavanta6ateeconomic di)erit +i #n )unc$ie de etnie(% !raian Rotariu K ergil oineagu,2012, pag 54 3

Femeia tre uie s" #ndeplineasc" acum activit"$i care au apar$inutp&n" la divor$ tat"lui: este responsa il" de #ntre$inerea copiilor din punct devedere material, tre uie s" r"m&n" cald" +i s" le o)ere suportul a)ectiv

necesar( ar #n acela+i timp tre uie s" mani)este autoritatea necesar"asigur"rii educa$iei +i controlului vie$ii copilului randament +colar, grup deprieteni, program de via$"3( =area responsa ilitate o )ace s" re)uze de multeori g"sirea unui nou partener, ea dedic&ndu/se #n exclusivitate copiilor( @oatec9iar ace+tia nu sunt de acord ca tat"l s" -e #nlocuit cu altcineva, %sa ot&nd'

#ncerc"rile mamei de a/+i re)ace via$a( 8lteori, )emeia, #n urma experien$eitraumatizante, renun$" la ideea de a #ntemeia un nou cuplu(


7/18

,,Hn divor$, dar mai ales perioada de dup" este tr"it" di)erit de cei doiparteneri( Studii recente au ar"tat c" )emeile sunt, #n general, cele care se

gr" esc s" ini$ieze un divor$ +i c" tot ele sunt cele care se consoleaz" cel mairepede dup" desp"r$ire( Sexul nu in*uen$eaz" intensitatea durerii, ci, uneori,modul de mani)estare a acesteia( !rauma este la )el de intens" +i pentru"r a$i, +i pentru )emei +i depinde doar de investi$ia su*eteasc" #n cuplu( .ncele mai )recvente cazuri c&nd o )emeie % ag"' divor$ mai ales de un "r atcare o iu e+te +i care nu i/a dat motive de nemul$umire, #n spatele ei se a*"un alt "r at l&ng" care ar vrea s"/+i tr"iasc" via$a +i care pare s"/i - o)eritmai mult dec&t ce avea ea acas"( Rareori )emeia L instinctiv dornic" desiguran$", de a)ec$iune +i de a avea l&ng" ea un "r at puternic, %st&lpulcasei', al"turi de care s" nu ai " gri6a zilei de m&ine L va da divor$ )"r" s" nu

#+i - g"sit #nainte un alt %cui ' care o tenteaz" mai mult( 8+a se poateexplica +i )aptul c", #n general, tot )emeia este cea care %se re)ace' mai u+ordec&t "r atul dup" desp"r$ire( Femeile par s" se descurce mai ine dinpunct devedere emo$ional dup" divor$( Ele au mai mul$i prieteni, le vine maiu+or s" se con)eseze, s" recunoasc" dac" +i c&t su)er" din cauza desp"r$irii(@e unele )emei care nu stau prea ine din punct de vedere -nanciar +ipro)esional, divor$ul le am i$ioneaz" +i poate - pentru ele o adev"rat" ramp"

de lansare spre o nou" carier"(B"r a$ii #n sc9im sunt mai a)ecta$i de divor$ dec&t )emeile, at&t din

punct de vedere emo$ional, c&t +i -nanciar( @entru "r at, primul an de dup"divor$ este critic( Se simte a andonat, %)oarte singur', nu/l mai preocup"cum arat" +i nici ce m"n&nc"( .i vine greu s" le m"rturiseasc" p&n" +i celormai apropia$i prieteni prin ce trece, se desprinde greu de trecut +i se #n)uriedeseori #n sinea lui pe cea care l/a p"r"sit( B"r atul divor$at se con)runt" de


8/18

cele mai multe ori cu experien$a autogospod"ririi( Cu alte cuvinte, tre uie s"-e propria lui %)at"/n cas"': spal" ru)e, vase, )ace cump"r"turi, g"te+te, )acecur"$enieM .n a)ar" de singur"tate +i autogospod"rire, "r atul se con)runt"+i cu trans)erul #ntr/o alt" locuin$", pentru c", de o icei, casa de )amilie #irevine so$iei dup" divor$, mai ales c" +i copiii cuplului r"m&n tot la ea, sau se

vinde, iar so$ii #+i #mpart anii(8st)el "r atul are +i gri6a mut"rii +i amena6"rii unei noi locuin$e, iar

dac" #+i g"se+te o partener", gri6ile +i c9eltuielile lui sunt mai mari, mai alesdac" )emeia vine +i cu copilul sau copiii ei(% Raluca @opesc, 200 , 5D/ 0 3

,,Hneori, "r a$ii #+i re)ac mai rapid via$a dup" o c"snicie e+uat"( araceasta nu este o regul", ci un )apt ( % a )emei predomin" dezvoltareaemis)erei st&ngi a creierului, care determin" starea de receptivitate,empatie, sensi ilitate( .ntr/o c"snicie, )emeia este aceea care #ntre$ineemo$ia, poezia( Ea este intuitiv", se azeaz" pe instincte L mai mult sau maipu$in corecte( Femeia este punctul -x, creeaz" cui ul< +i #l men$ine, d"na+tere copiilor +i se sacri-c" pentru ei, renun$&nd de multe ori la propriapersoan"( a "r a$i predomin" emis)era dreapt" a creierului, ei suntancora$i #n real, sunt mai pu$in receptivi +i mai pu$in emotivi(' NarvilleNendrix, 2015, pag O4 3(

,,Hn divor$ se poate traduce la o )emeie prin stare de depresieprelungit" +i ancorare #n trecut, retr"ire intens" a momentelor )ericite, ceea

ce acutizeaz" dezam"girea +i sentimentul e+ecului( .n cazul #n care c"snicias/a destr"mat din cauz" c" "r atul este cu alt" )emeie, so$ia p"r"sit" va)ace mult timp compara$ia #ntre ea +i %cealalt"', ceea ce poate duce la odezordine psi9ic" ma6or"(

8dul$ii divor$a$i mani)est", #n medie, mai )recvent st"ri de anxietate +idepresie dec&t adul$ii c"s"tori$i, s"n"tatea -zic" e mai precar", apeleaz" mai)recvent la consumul de alcool +i droguri +i mor mai devreme( ac" secompar" situa$ia de dup" divor$ cu aceea de dinaintea divor$ului, studiilepun #n eviden$" o rela$ie cauzal" #ntre divor$ +i deteriorarea st"rii -zice +i

psi9ice a adul$ilor, "r a$i +i )emei, at&t pe termen scurt, c&t +i pe termenlung( ac", #ns", maria6ul a )ost marcat de violen$e +i )rustr"ri ma6ore, dup"divor$ exist" +ansa unei calit"$i a vie$ii care #l satis)ace mai mult pe cel #ncauz"(

@e termen scurt, e mai evident" deprecierea st"rii psi9ice, #n timp cee)ectele asupra s"n"t"$ii -zice se resimt, de regul", dup" mai mul$i ani(


9/18

B"r a$ii sunt mai a)ecta$i dec&t )emeile su aspectele s"n"t"$ii -zice +imortalit"$ii, iar distan$a a crescut progresiv din anii 1 O0 #ncoace( Ipotezeleexplicative se grupeaz" #n dou" teorii : una insist" asupra stre sului asociatnumeroaselor schimbări pe care cei #n cauz" sunt o liga$i s" le suporte #ntr/un timp scurt locuin$", venituri, sarcini de #ndeplinit, prieteni, via$" social"etc(3P cealalt" se )ocalizeaz" asupra suportului pe care îl oferă familia +i pecare indivizii divor$a$i #l pierd companie, suport #n unele sarcini cotidiene,prile6ul de a #mp"rt"+i opinii +i emo$ii, stimulare #n direc$ia unui stil de via$"mai ordonat, )"r" alcool, )umat, droguri, stimulare #n direc$ia unei alimenta$iimai s"n"toase +i a exerci$iilor -zice etc(3 %( Jacques Salome, 2007, pag 127)

Copiii au nevoie de familie

ivor$ul, care era o ru+ine #n urm" cu 20 de ani, a devenit o realitate

necondamna il" +i de multe ori de dorit #n locul unei lupte mai mult sau maipu$in violente #n cadrul cuplului L unde, mai ales, exist" +i copii( Ideea c" %nudivor$"m pentru copii, s" ai " ei am ii p"rin$i' este intens discutat", cuargumente pro +i contra, de psi9ologi( Ce este de dorit: un s)&r+it de groaz"sau o groaz" )"r" s)&r+it7

%.ntr/un divor$, copiii su)er", de o icei, cel mai mult( Spun de o icei


10/18

material copiilor un trai decent etc('( ar vor ind despre cuplul normal, cucopii, unde ani #ntregi via$a este calm" +i la un moment dat unul dintre so$i9ot"r"+te s" se despart", divor$ul este mai complicat( Cea mai dureroas"este su)erin$a real" a copiilor, care vor - lipsi$i de prezen$a p"rintelui

respectiv su)erin$" care poate provoca mani)est"ri extreme3( Se +tie c"pentru copiii provenind din )amilii destr"mate, #ntemeierea propriei )amiliieste un o iectiv ma6or #n via$", dar, culmea, cei mai mul$i e+ueaz" la r&ndullorM din cauza lipsei modelului potrivit, atrage aten$ia specialistul nostru(% Elisa eta Stanciulescu, 2002, pag 1D4 3 ((

,, ivor$ul este mai di-cil pentru cuplurile care au copii( Ei sunt cei caresu)er" cel mai mult, divor$ul p"rin$ilor provoc&ndu/le multe )rustr"ri +ipun&ndu/+i amprenta asupra #ntregii lor evolu$ii( !o$i copiii #+i doresc o )amilieunit", sta il", puternic" +i p"rin$i care s" le acorde aten$ie +i s" -e c&t maimult timp al"turi de ei( .n asemenea )amilii copiii cresc )erici$i, s"n"to+i,puternici, ec9ili ra$i, av&nd sentimentul siguran$ei( in p"cate, )amiliamodern" acord" din ce #n ce mai pu$in timp cre+terii +i educ"rii urma+ilor(Societatea de consum, explozia pu licitar", orele suplimentare pe caretre uie s" le petreac" p"rin$ii la serviciu au stricat unele +i s"n"toaseleo iceiuri de )amilie, #ndep"rt&ndu/i pe copii de p"rin$ii lor +i c9iar

#nsingur&ndu/i( Iar tot mai mul$i p"rin$i care se simt vinova$i c" nu petrecsu-cient de mult timp cu copiii lor caut" s" se revan+eze cu c&t mai multe

6uc"rii, 9aine de -rm", podoa e, electronice de tot )elul, de la 6uc"rii +itele)oane mo ile, p&n" la console cu 6ocuri sau televizor %proprietatepersonal"'( ar toate acestea nu reu+esc s" #i )ac" )erici$i cu adev"rat, a+acum #i )ace timpul petrecut p"rin$ii lor( Iar copiii au nevoie de )amilie ca deaer(% Elisa eta Stanciulescu, 2002, pag 1O 3

2i3cultati dupa divort,,Hna dintre pro lemele cu care se con)runt" persoanele divor$ate este

pierderea grupului de prieteni( Fie pentru c" devin mai ocupate, prelu&nd +i #ndatoririle celuilalt, -e pentru c" oamenii nu doresc s" ai " #n prea6m"persoane singure, pentru a nu/+i pune #n pericol c"snicia( 8cest lucru

#nseamn" s"r "tori petrecute de unul singur( =omentul c&nd, de o icei, se


11/18

adun" toat" )amilia poate - pentru persoana singur" mai greu dec&t divor$ul #n sine( Se +tie c" de S"r "tori cre+te num"rul de sinucideri(

!otodat", dup" divor$ urmeaz" o perioad" de retragere #n sine aindividului, ceea ce e normal, el tre uind s" #+i asume noua via$"( @rin divor$,

omul nu redevine singur, ci cap"t" un nou statut, di)erit de cele dou" dep&n" atunci: nec"s"torit, c"s"torit, divor$at(

A alt" di-cultate o reprezint" aspectul material, care nu este deloc denegli6at +i care marc9eaz" via$a celui divor$at( .n cazul #n care nu esteindependent" -nanciar, persoana divor$at" are di-cult"$i #n a se adapta noiisitua$ii #n care tr"ie+te at&t -nanciar venituri +i unuri3, c&t +i socialprieteni3(% =artin Claude, 1 O, Qapres divorce( ien )amilial et

vulnera ilite, @resses Hniversitaires de Rennes, Rennes 3

Efecte negative ale divortului ,,@ersoanele care au avut o relatie mai putin pro)unda cu )ostul lor

partener, care iau initiativa de a se desparti sau de a divorta, care suntintegrate in relelele sociale si care in prezent au o relatie intimasatis)acatoare, sunt relativ mai putin a)ectate( In plus, anumite caracteristici

de personalitate, incluzand o stima de sine mai inalta, independenta,toleranta la sc9im are si a caror atitudine care )avorizeaza egalitatearolurilor de sex, pot sa )aca )ata mai ine situatiei de a - divortat(% Buun ,p( 4O1, c)( Eri son, 200 3 (

,,E)ectele divor$ului la nivel psi9ologic sunt extrem de complexe, celemai importante -ind urm"toarele:

1( ?e#ncredereaAamenii divor$a$i pun mai des su semnul #ntre "rii dec&t cei

nec"s"tori$i necesitatea legaliz"rii unei rela$ii de cuplu( 8ce+tia vor tr"imereu cu #ndoial" #n su*et c" nou" )amilie ar putea - devastat" de noipro leme(ac" aceste persoane a6ung s" se rec"s"toreasc", de o icei, o )ac deoarecese simt constr&nse social sau economic +i nu pentru c" #+i doresc cuadev"rat(


12/18

2( GeneralizareaHna dintre cele mai longevive +i -xiste pre6udec"$i ale persoanelor

divor$ate este aceea con)orm c"reia to$i oamenii de acela+i sex cu partenerul

de care au divor$at sunt la )el( e asemenea, ace+tia sunt convin+i c"pro lemele din trecut se vor repet" #n viitor(8desea se #nt&mpl" c", din nevoia de a ne veri-c" ipotezele sau a+tept"rile,

#n mod incon+tient, ne provoc"m partenerul de cuplu s" se comporte #ndirec$ia pro)etizat"( Ceea ce o $inem este con-rmarea credin$elor noastreprin prisma ne#ncrederii acordate unei rela$ii care, #n alte condi$ii, ar - )ostuna )ericit" +i #mplinit"(

4( In*exi ilitateae o icei, persoan" divor$at" nu mai este dispus" s" recurg" lacompromisuri #ntr/o nou" rela$ie de cuplu( =otiva$ia s" const" #n team" de anu regret" din nou sacri-ciile )"cute, a+a cum s/a #nt&mplat cu )osta rela$ie(.ns" ceea ce nu realizeaz" este )aptul c", adopt&nd o pozi$ie rigid", nu )acedec&t s" #l #ndep"rteze pe noul partener +i s" #i demonstreze acestuia c" nupoate $ine cont +i de nevoile celuilalt(

( ?eimplicareaecep$ia divor$ului aduce dup" sine +i decizia con+tient" sau nu c" pe

viitor s" se implice sentimental mai pu$in #n poten$iale rela$ii de cuplu( Esteine de +tiut c" stresul psi9ic al unei separ"ri reduce disponi ilitatea

crescut" de la #nceput de a o)eri a)ec$iune +i pasiune(Este de dorit c" noii parteneri s" ai " mai mult" r" dare cu sentimenteler"nite ale celor care au trecut printr/un divor$(

5( Compararea=a6oritatea celor divor$a$i au tendin$a de a )ace compara$ii #ntre )ostul+i actualul partener de cuplu(8r - ine s" #n$eleag" )aptul c" -ecare om este unic, cu personalitatea s" +i,implicit, are de o)erit mereu altceva( Esen$ial este s" #nv"$"m s" apreciemcalit"$ile partenerului de cuplu, )"r" a le raporta la ceva ce apar$ine de6atrecutului(


13/18

( ResemnareaExist" cazuri #n care divor$ul poate genera st"ri pro)unde de

resemnare, indi)eren$" )a$" de tot ceea ce #nseamn" dragoste, pasiune,

c"s"torie, copii etc(8ceste persoane pot alege s" se retrag" #n sine pentru a/+i g"si lini+teainterioar" sau #+i pot canaliza #ntreag" energie #n carier" pro)esional",perceput" c" -ind unic" surs" de satis)ac$ii(% aura, Grun erg, 2010 3

Reaproprierea de alte persoaneTHn pas de6a l/ati )acut, si anume, ati constientizat ca nu este normal

sa va purtati urat cu toti ar atii, si mai ales, sa va incarcati su*etul cu unsentiment atat de greu ca UuraV( Este de apreciat e)ortul dvs de a va controlain relatie cu ar atii( 8r - ine sa va ganditi la momentul in care atitudineadvs( )ata de sexul opus a )ost una pozitiva( Ganditi/va la momentele in careati descoperit partea )rumoasa a unui ar at( 8cordati/i )ostului sot maiputina atentie, mai putin din gandurile dvs( El nu mai )ace parte din viatadumneavoastra, considerati ca merita statutul de a - termen de comparatiepentru ceilalti ar ati7 Faceti o lista cu toti ar atii pe care ii apreciati, iirespectati / din copilarie pana in prezent parinti, rude, pro)esori,personalitati pu lice, actori, prieteni3( ?u va - usor sa intocmiti aceasta lista, dar va va a6uta sa inlaturatiideea ca Vtoti sunt la )elV( Faceti o lista cu dezavanta6ele pe care le aveti dincauza atitudinii pe care o aveti )ata de sexul opus si avanta6ele pe care le/atiputea avea daca ati avea o atitudine pozitiva, rationala )ata de acesta>=erita sa simtiti ura )ata de ar ati7 Sc9im area atitudinii se realizeazatreptat si este azata pe gandurile noastre( aca veti reusi sa nu ii maipuneti pe toti ar atii in aceeasi categorie cu )ostul sot, sa acceptati ideea

ca -ecare ar at are calitati si de)ecte, veti mai )ace un pas important( acanu reusiti singura, consultati un specialist(% Roussel ouis, 1 D , a )amilleincertaine, Adile Waco , @aris 3


14/18

Cum "ţi poate 3 de folos un profesionistdacă te g*ndeşti la divorţ sau ai divorţatdeja+

,,Hn studiul american arat" c" cel pu$in dou" tipuri de a6utor

pro)esional sunt considerate ine)"c"toare(Hnul const" #n programeeducaţionale urmate de părinţii care divor$eaz", #n cadrul c"rora se #nva$"cum pot - diminuate e)ectele negative ale divor$ului asupra copiilor(Cel de/al doilea tip de a6utor pro)esional const" #n programe de mediere ane#n$elegerilor legate de custodia copiilor +i exerci$iul ulterior al rolurilorparentale, parta6ul propriet"$ilor +i unurilor comune etc( Studiile asupra e)ectelor acestor programe sunt #nc" pu$ine, daroptimiste: mul$i p"rin$i care au urmat ast)el de programe spun c" au mai

pu$ine con*icte cu )o+tii parteneri, mai pu$ine pro leme psi9ologice +ireu+esc un nou aran6ament )amilial mai )unc$ional(.n Rom&nia, e alegerea ta să cauţi un profesionist capa il s" te a6ute s"g"se+ti cele mai une solu$ii +i s" )aci )a$" mai ine nu numai su)erin$eipsi9ice proprii sau a copiilor, ci +i numeroaselor sc9im "ri pe termen scurt +ilung care apar #n via$a ta +i, eventual, a copiilor t"i(% Sorin =itulescu, 200D,pag( D5 3 (

,, up" divor$, unii reu+esc s" se redreseze, g"sind #n sine resorturilenecesare( =ul$i #+i sc9im " meseria, )ac alt" )acultate +i #+i g"sesc noi

prieteni( ar nu to$i reu+esc acest lucru%(C&nd via$a este dominat" deregrete ale propriilor )apte3 sau condamn"ri ale partenerului de via$"3, c&ndnu este v"zut viitorul, ci numai trecutul, -in$a nu are cum s" dep"+easc"momentul critic(' 8ncorarea #n trecut predispune persoana la oli psi9ice +i,dac" nu se intervine la timp, starea de s"n"tate se poate degrada p&n" laextrem( @entru a evita aceste consecin$e este indicat" ini$ierea unui demers


15/18

terapeutic( %8cesta vizeaz" dinamizarea resurselor emo$ionale +i c9iar -ziceale persoanei pentru dep"+irea momentului de criz", redimensionareaimaginii de sine, care de multe ori este a)ectat"( Resta ilirea stimei de sine,reec9ili rarea persoanei pe plan a)ectiv +i motiva$ional duce la reintegrarea

socio/pro)esional" a individului',Evident, nu se poate spune c" toate persoanele care trec printr/un

divor$ au nevoie de terapie( ar ma6oritatea, dac" ar r"spunde sincer la #ntre area %Este cazul s" merg la psi9oterapeut7', ar recunoa+te c" le/ar)ace ine s" discute cu o persoan" neutr" +i specializat" #n ast)el depro leme despre ceea ce a )ost +i ce urmeaz" s" )ac"( %;i la noi #n $ar" ideeapreconceput" con)orm c"reia e ce s" m" duc la psi9olog7 Ce, suntne un7< se estompeaz"( in ce #n ce mai mul$i oameni apeleaz" la serviciile

speciali+tilor, care #i a6ut" s" treac" mai u+or peste etape +i experien$edi-cile +i s" #+i reg"seasc" identitatea +i scopul #n via$"',( Femeile sunt celemai desc9ise c"tre ideea de a apela la psi9olog( Evident, nu este o regul",dar cele divor$ate recurg la aceast" solu$ie +i -indc" au de #nt&mpinat maimulte di-cult"$i dec&t "r a$ii, mai ales #n cazul #n care au copii(% NarvilleNendrix, 2012, pag( OO 3 (

Impactul divortului asupra psihicului

,,@si9ologii arata ca divortul apare in urma unor nemultumiri la nivelulcuplului( ecizia de a divorta de partener nu este una usoara( =omentuldivortului declanseaza neliniste, tensiune, )ramantare pentru )emeie( C9iardaca separarea este solutia cea mai una, totusi acest moment nu are unimpact pozitiv asupra )emeii( Este un moment destul de greu, dar nuimposi il de depasit( epinde )oarte mult de conditiile in care se intamplasepararea: acordulXdezacordul partilor, durata relatiei, )actorii externi,

investitiileT -ecarui partener materiale, sentimentale, asteptari,etc(3(% Roussel ouis, 1 D , a )amille incertaine, Adile Waco , @aris 3


16/18

tudiu de caz : (ltima dorinta aunei femei inainte sa semneze

actele de divort si o poveste deviata

%=" g&ndeam la societatea #n care tr"im( ;i la amprenta pe care opune asupra vie$ii noastre( ezi tu, lumea, nu con+tientizeaz", c&t deimportant e nivelul de tr"i, valorile societ"$ii rom&ne+ti +i cum ne a)ecteaz"via$"( 8m 4O de ani, sunt manager de resurse umane +i sunt divor$at"( 8mdivor$at dup" O ani de c"snicie, #n plin" criz" economic"( So$ul meu, I!manager de succes, nu a dorit s" )acem un copil din cauza c" e criz" +i ar

tre ui s" )acem ani( 8m avut +i alte pro leme de comunicare +i de setare apriorit"$ilor #n cuplu( El dorea succes +i a sacri-cat tot pentru asta(( iar eu #ncerc"m s" p"strez alan$" L 6o +i via$"( @&n" la urm" s/a rupt( .n ultimii 2ani, am sc9im at 6o /ul, am ales o companie mai mic" cu o cultur"organiza$ional" ec9ili rat"( A-cial sunt singur" de ani( !o$i "r a$ii pe carei/am cunoscut, asemeni mie, erau prea a ositi de 6o /urile lor sau dea)acerile lor, c" s" le pese de omul de l&ng" ei( ?ici m"car nu am putut

#nc9ega o rela$ie din aceast" cauza( !o$i #+i doreau o rela$ie %)riends Yit9ene-ts'( 8+a c" am ales s" r"m&n singur"( Sorin =itulescu, 200D,

pag(1 3Cele mai multe dintre )emei, #n urm" divor$ului, )ac drepresie( Cumplit(

Indi)erent cine a 9ot"r&t ruperea rela$iei, ele sunt cele mai a)ectate( Se #ntrea " unde au gre+it +i cu ce, ce puteau )ace #n plus pentru a p"strarela$ia, "r atul, c"sniciaM ivor$ul, desp"r$irea #n sine, e considerat" un)actor de stres dintre cele mai mari( C9iar +i numai dup" doi ani de c"snicie egreu s" accep$i idea c" de acum #nainte te re#ntorci la statutul de )emeiesingur"( ;i divor$at" pe deasupra( Sun" at&t de urat> ;i nu e numai asta( 8 -divor$at" #nseamn" a - e+uat #ntr/o rela$ie( Indi)erent a cui a )ost vin" +i tu ai)"cut parte din rela$ia aceea, a+a c" e +i inadecvarea ta( ac" ai - desc9is


17/18

mai ine oc9ii #nainte de c"s"torie, nu ai - a6uns poate la divor$( @oate - saunu adev"rat punctul asta de vedere(

ConcluziiRealitatea dura a separ"rii te pune #n )a$" nevoii de a reinventa aceapersoan" care putea - un #ntreg, )"r" a - completat" de o a dou" -in$"(

C9iar dac" nu +tii cu ce s" #ncepi +i ce anume te mai de-ne+te acum, cusiguran$" vei reg"si, pe parcurs, acele lucruri care te )"ceau )ericit" #nainte(

ac" ai tendin$a s" crezi c" divor$ul e un #nc9iz"tor de drumuri al vie$iitale, aminte+te/$i de ce ai luat decizia asta( Sigur nu a )ost pentru a te limitaci, din contra, pentru a/$i permite s" #ncerci +i altceva( E adev"rat c"singur"tatea e o povara, dar cu siguran$" vei #nva$" s" te ucuri de toateatuurile ei: nu vei mai - nevoit" s" te lup$i cu nesiguran$ele, de)ectele +inemul$umirile partenerului( @e deasupra, e+ti li er" s" #$i organizezi timpul +ivia$" dup" unul plac(

ac" ave$i +i copii, tre uie s" con+tientizezi c" toate astea trec pe loculdoi( E important s" #$i alimentezi #ncrederea #n $ine +i )or$ele proprii, darcentrul de interes nu mai e+ti tu, ci copiii t"i( ac" #ncerci s" manevrezigradul #n care divor$ul te a)ecteaz", vei contri ui la diminuarea impactuluiasupra copiilor( ;i, #n cazul asta, persoan" ta e important" pentru c" nu maie+ti singur" care depinde de un"starea ta(

Cred c" nu exist" persoan" care s" nu - avut parte, m"car odat" #nvia$", de o desp"r$ire( e orice )el( A pierdere a unei persoane dragi( @oatec" e unul dintre cele mai grele lucruri de dus #n via$" asta( e multe ori,indi)erent de cauze, o percepem c" pe o respingere, c" pe o a andonare( Iarasta e una dintre cele mai mari temeri ale omului: cea de a andon( ;i eaprovine #n parte din )elul #n care am )ost crescu$i +i educa$i( ar, odat" a6un+ila maturitate, putem s" reordon"m +i s" readministram aceste lucruri #n a+a)el #nc&t s" ne -e ine mai #nt&i cu noi #nsene +i apoi #mpreun" cu altcineva,

#n cadrul unei rela$ii( .n )elul asta -ecare o s" realizeze c" nu depinde denimeni pentru a respir", pentru a )unc$iona +i tr"i( Singur" persoan" pe carete po$i aza cu adev"rat, oric&nd, e+ti !H( Iar via$" ta #ncepe cu $ine, #n-ecare diminea$" c&nd desc9izi oc9ii( Ce mai adaugi pe parcurs, persoanelepe care vrei s" le ai al"turi, sunt ine venite( ar nu depinzi de ele dec&t #nm"sur" #n care la+i s" se #nt&mple lucrul asta, sau #$i dore+ti tu asta(

4nterpretare 3lm : ,,Carol- Iubireinterzisa “ !9erese Belivet e o tanara vanzatoare intr/un magazine( Ric9ard ar

vrea sa o ia de sotie, insa ea are oc9i doar pentru Carol, o clienta distinsa( Amanusa uitata, un trenulet cumparat, apoi, Carol si !9erese stau %in)ometate' intr/un ca)Z/ ar( Carol are un sot de care vrea sa divorteze si o)etita pe care vrea sa o creasca( !9erese are un pretendent enervant si o


18/18

cariera in )ata( Singure intr/o iarna rigida si ing9etata de riguroaseleconcentii de epoca, Carol si !9erese calatoresc catre est, o noua )rontier cele gaseste passionate si indragostite(

Filmul ilusteaza modul in care o )emeie decide sa isi petreaca viata inurma unui divort( In po-da )aptului ca din maria6ul pe care l/a avut a rezultat

o )ata, toate deciziile pe care parintii vor sa le ia se res)rang asupraP dinaceasta cauza, o relatie pe care Carol sa o ai a cu !9erese este imposi ila siinterzisa, c9iar daca exista sentimente reciproce din am ele parti( Filmul nune o)era o gama diversi-cata de actiune, ci se axeaza mai mult peaproprierea dintre cele doua si naturaletea cu care aceastea se comporta(atorita celor doua actrite putem descoperi )apul ca -lmul vor este despreprima iu irea adevarata si in aceasi timp povestea transcende sexualitate(

=inut : 1: 4 : 40 L 1: 2: O 1: : 0/ 1: D:40

5i#liogra3e :1. incent, Jzer [t, 2002, Cunoasterea si judecata celuilalt ,Iasi, @olirom. Sorin, =itulescu, 200D, Studii in domeniul tineretului ,

Bucuresti, Editura idactica si @edagogica R(8($. !raian, Rotariu K ergil, oineagu, 2012, Inertie si

schimbare , Iasi, @olirom'. =artin, Claude, 1 O, L’apres divorce. Lien familial et

vulnerabilite @resses Hniversitaires de Rennes, Rennes,. Roussel, ouis, 1 D La famille incertaine , Adile Waco ,

@aris-. Elisa eta, Stanciulescu, 1 D , Sociologia educatieifamiliale , Iasi, @olirom

0. Raluca, @opescu, 200 , Introducere in sociologia familiei !familia romaneasca in societatea contemporana , Iasi,@olirom

6. Narville, Nendrix, 2012, "rimeste Iubirea pe care odaruiesti# $hid pentru cupluri , Bucuresti, Ed( Nerald

7. Wac\ues, Salome, 200O, %orbeste#mi am atatea sa itispun , Bucuresti, Ed( Curtea ec9e

18. aura, Grun erg, 2010, Introducere in sociologiacorpului , Iasi, 2010

11. Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. New York: W. W.Norton.

consecinte ale divortului

Documents