Conform actualului Cod penal, fapta conductorului auto care nerespectnd normele de circulaie provoac un accident auto poate fi ncadrat la infraciunea de vtmare corporal din culp, potrivitavocatului Georgiana Teodorescu de pewww.gtal.ro.Modul de punere n micare a aciunii penale este la plngerea prealabil a persoanei vtmate.Noul Cod penal menine condiia plngerii prealabile ns dezincrimineaz o mare parte din aceste vtmri corporale, legiuitorul prevznd un numr minim de zile de ngriji medicale care dac nu este atins nu ne aflm n prezena unei infraciuni.Ori art. 194 NCP prevede:(1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele consecine:a) o infirmitate;b) leziuni traumatice sau afectarea sntii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;c) un prejudiciu estetic grav i permanent;d) avortul;e) punerea n primejdie a vieii persoanei,se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.(2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre consecinele prevzute n alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani.(3) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (2) se pedepsete.Printr-o simpl analiz a textului se observ faptul c pe actualul Cod penal se poate reine infraciunea de vtmare corporal din culp pentru minim 10 zile de ngrijiri medicale n timp ce pe Noul Cod Penal pentru a se reine aceast infraciune este nevoie de minim 90 de zile de ngrijiri medicale, de o infirmitate definitiv sau de un prejudiciu estetic grav i permanent.Aadar, la intrarea n vigoare a Noului Cod Penal toate persoanele care au calitatea de nvinuit n dosare penale de vtmri corporale din culp ce presupun un numr mai mic de 90 de zile de ngrijiri medicale vor beneficia de legea penal mai favorabil, adic de dispoziiile acestui nou cod, care dezincrimineaz faptele ce au produs leziuni mai puin grave.n concret, fa de toi nvinuiii care se afl n faza de acte premergtoare se va da o soluie de neurmrire, iar fa de nvinuiii fa de care s-a dispus deja nceperea urmririi penale, soluia va fi una de netrimitere n judecat, respectiv de clasare. n ceea ce-i privete pe inculpaii trimii deja n judecat pentru astfel de infraciuni, ei vor beneficia de o ncetare a procesului penal.

Intrarea n vigoare la 1 februarie 2014 a NCP i NCPP, mpreun cu legile de punere n aplicare ale acestora, produce consecine importante n materie rutier.De la nceput, este de remarcat faptul c Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2002 (denumit n continuare Codul rutier) a suferit modificri att prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea n aplicarea a Noului cod penal, ct i prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea n aplicarea a Noului cod de procedur penal.Principaleleelemente de noutatear putea fi sintetizate astfel:- infraciunile rutiere sunt reglementate, ncepnd cu 1 februarie 2014n partea special a noului cod penal(art. 334-341)-nclcarea normelor rutiere care are drept consecin vtmarea corporal a unei persoane a crei vindecare necesit pn la 90 zile (inclusiv) de ngrijiri medicalenu mai este incriminat, cu excepia situaiei n care conductorul auto vinovat se afl sub influena buturilor alcoolice sau a substanelor psihoactive, sau cnd acesta se afla n desfurarea unei activiti ce consituie prin ea nsi infraciune (spre exemplu, conducerea fr permis) art. 196 NCP-momentul la care se raporteaz constatarea infraciunii de conducere a unui vehicul sub influena alcoolului sau a altor substane estemomentul prelevrii probelor biologicei nu momentul opririi n trafic art. 336 alin. 1 NCP. n consecin se va recolta o singur prob biologic. art. 88 din Codul rutier n forma modificat prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea n aplicare a Noului cod penal[1].-n cazul n care se dispune, ca urmare a svririi unei infraciuni rutiere, una dintre urmtoarele soluii: renunarea la urmrirea penal,renunareala aplicarea pedepsei sauamnarea executrii pedepsei,nu se va dispune anulareapermisului conform art. 116 din Codul rutier ci doarsuspendarea acestuia (cu titlu de sanciune contravenional complementar pentru o perioad de 90 zile art. 103 alin. 1 lit. c, n forma modificat prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea n aplicarea a Noului cod de procedur penal.-numai n situaiacondamnriila o pedeaps cu executare n regim de detenie sau la o pedeaps cu suspendarea condiionat sub supraveghere a executrii acesteia se va dispuneanulareapermisului de conducere n condiiile art. 114 din Codul rutier.-n cazul n care se dispune amnarea executrii pedepsei, instana va putea institui ns obligaia de a nu conduce vehicule pe perioada termenului de ncercare de 2 ani art. 85 alin. 2 lit. g NCP. Aceast soluie va trebui ns aplicat curesponsabilitate, conform unei practici unitare ce sperm c se va creea,pentru a se evita situaiile absurdecnd o persoan fa de care se dispune o astfel de msur s execute, n concret, o sanciune mai grea dect alta fa de care se dispune o soluie de condamnare, urmat de anularea permisului de conducere i recuperarea acestuia dup un an n condiiile art. 116 din Codul rutier[2].Modificrile aduse (att cele prezentate ct i altele pe care le-am apreciat ca mai puin importante) impun o analiz detaliat care nu poate fi fcut n cadrul acestui material. De aceea, voi prezenta, punctual, doarefectelecele mai importante ale acestor modificri.n primul rnd toate faptele care au avut drept urmare vtmri corporale ce necesit pentru vindecare pn la 90 de zile de ngrijiri medicaletrec din sfera dreptului penal n sfera dreptului contravenional.n cazul faptelor dezincriminate (accidentele ce au avut drept consecin vtmri corporale ce necesit pentru vindecare pn la 90 de zile de ngrijiri medicale) aflate n cercetare,n curs de urmrire penal sau judecatla data intrrii n vigoare a NCP, se vor dispune soluii de clasare sau de ncetare a procesului penal. Dac a trecut mai puin de 18 luni (un an + 6 luni) de la data accidentului (conform art. 13 alin. 1 i 3 din OG nr. 2/2001[3]), poliia rutier va trebui s ntocmeascprocese-verbale contravenionalei, dup caz, dac sunt ntrunite cerinele legale, s dispun suspendarea dreptului de a conduce cu titlu de sanciune contravenional complementar.n cazul n care, anterior intrrii n vigoarea a NCP, s-a dispus condamnarea prin hotrre definitiv pentru svrirea infraciunii prevzute de art. 184 alin. 1 i 3 sau art. 184 alin. 2 i 4 din din vechiul cod penal (n condiiile n care nu mai sunt ntrunite cerinele art. 196 alin. 1 i 2 NCP) i anularea permisului de conducere,sanciunea anulrii trebuie revocat de organul emitent n temeiul art. 4 din NCPntruct anularea permisului de conducere a fostconsecina direct a hotrrii judectoreti de condamnare[4]. i n aceste situaii, apreciem c sunt aplicabile dispoziiile art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, putndu-se ntocmi proces-verbal de contravenie dac au trecut mai puin de 18 luni de la data accidentului.n ceea ce priveteaciunea n despgubiridecurgnd din accidentele a cror victime au necesitat ngrijiri medicale de pn la 90 de zile, aceasta revine n competena instanei civile, n cauzele penale aflate pe rol instanele penale urmnd, ca urmare a constatrii dezincriminrii,s lase nesoluionataciunea civil.Ca atare, victimele acestor accidente vor trebui s formulezeaciuni civile mpotriva asigurtorilor de rspundere civil i a persoanelor vinovate de producerea accidentului n condiiile art, 2224 din Codul civil.Aceste aciunipot fi ns suspendatede instan n temeiul art. 413 pct. 1 NCPC pn la soluionarea plngerilor contravenionale formulate mpotriva proceselor-verbale prin care se stabilete culpa n producerea evenimentului rutier, fapt care ar amna, nejustificat, soluionarea acestora, ntructn procesul contravenional nu ntotdeauna soluia pronunat influenez direct stabilirea culpei. Spre exemplu, procesul-verbal contravenional poate fi anulat pe considerente de form, situaie n care stabilirea culpei revine n sarcina instanei de drept comun.De aceea, apreciem necesar oreevaluare a practicii judiciare n sensul n care cererile de intervenie voluntar principal a victimelor accidentelor n procedura contravenional s fie considerate admisibile[5].Numai n acest mod, victimele accidentelor care ies din sfera de aplicare a dreptului penal, vor putea beneficia de o reparaie a prejudiciului suferit n condiii de celeritate, urmnd ca toate aspectele legate de rspunderea contravenional i cea civils fie rezolvate ntr-un unic proces, aa cum se ntmpla, pn la 1 februarie 2014, n cadrul procesului penal.Nu n ultimul rnd, adoptarea unei asemenea practici de ctre instanele investite cu soluionarea plngerilor contravenionale mpotriva unor procese-verbale adresate ca urmare a unor accidente auto, ar putea reprezenta un semnal pentru legiuitorul romn ca, ntr-o viitoare legislaie general n materia contraveniilor (Codul contravenional)s reglementeze expres participarea victimei contraveniei n procesul contravenional[6], la fel cum se ntmpl astzi n toate statele civilizate.

Schimbat, n sfrit, dup 45 de ani, Codul penal, care va intra n vigoare de la 1 februarie, le d deja frisoane multora. Sau fiori... de bucurie. Depinde din ce perspectiv sunt privite noile legi. Va fi o brambureal general? Va fi un adevrat comar pentru magistrai i un prilej de bucurie pentru muli infractori? Ziarul ring i-a propus s iniieze o larg dezbatere privind capcanele noului Cod penal. O pist de mare interes cu privire la capcanele/surprizele noului Cod penal este, de departe, cea cu privire la faptele comise i la pedepsele pe care le risc oferii implicai n accidente de circulaie soldate cu victime. Sunt cteva articole din noul Cod penal care, puse n oglind cu articolele din vechiul cod, conduc la vii dezbateri, aa cum au loc att n ziarul nostru, ct i n alte ziare, televiziuni, site-uri. Pe site-ul dcnews.ro, de pild, se analizeaz dezincriminarea unor fapte, comparndu-se articolele din cele dou Coduri. Astfel, fapta conductorului auto care, nerespectnd normele de circulaie, provoac un accident auto poate fi ncadrat la infraciunea de vtmare corporal din culp i, potrivit actualului cod (nc n vigoare pn la 1 februarie 2014), pentru aceast fapt, prevzut de art. 184 (din actualul cod), punerea n micare a aciunii penale se face n urma unei plngeri prealabile a persoanei vtmate. Fa de codul n vigoare, noul Cod penal, n articolele 194-196, menine condiia plngerii prealabile, dar prevede un numr minim de zile de ngrijiri medicale mai mare dect n prezent, fr de care fapta nu e considerat infraciune. Potrivit analizei dcnews.ro (o analiz foarte clar i pe nelesul tuturor), cu privire la CAPCANELE noului Cod penal (referitor la faptele mai puin grave rezultate dintr-un accident de circulaie), trebuie s se neleag limpede dou lucruri: la intrarea n vigoare a Noului Cod Penal toate persoanele care au calitatea de nvinuit n dosare penale de vtmri corporale din culp ce presupun un numr mai mic de 90 de zile de ngrijiri medicale vor beneficia de legea penal mai favorabil, adic de dispoziiile acestui nou cod, care DEZINCRIMINEAZ FAPTELE CE AU PRODUS LEZIUNI MAI PUIN GRAVE, i, n concret, FA DE TOI NVINUIII CARE SE AFL N FAZA DE ACTE PREMERGTOARE SE VA DA O SOLUIE DE NEURMRIRE, iar fa de nvinuiii fa de care s-a dispus deja nceperea urmririi penale, SOLUIA VA FI UNA DE NETRIMITERE N JUDECAT, respectiv de CLASARE. n ceea ce-i privete pe inculpaii trimii deja n judecat pentru astfel de infraciuni, ei vor beneficia de o NCETARE A PROCESULUI PENAL. S vedem, n continuare, ce spun specialitii rugai de ring s comenteze aceste... CAP-CA-NE Legiuitorul dezincrimineaz vtmarea corporal grav Despre aceste schimbri privind posibilele infraciuni comise de oferi n trafic, bine-cunoscuta avocat Mihaela Olaru spune: Potrivit noului Cod penal, legiuitorul dezincrimineaz vtmarea corporal grav i rmn incriminate urmtoarele infraciuni: infraciunea privind loviri i alte violene, prevzut de art. 193 (NCP), vtmarea corporal (art. 194) i vtmarea corporal din culp, fapt prevzut de art. 196 (NCP), care spune c, n cazul unor accidente auto, se poate reine infraciunea de vtmare corporal din culp numai dac victima necesit ngrijiri medicale de minimum 90 de zile, dac victima a suferit o infirmitate, un prejudiciu estetic grav i permanent, avortul, punerea n primejdie a vieii persoanei. Aciunea penal se pune n micare la plngerea penal a persoanei vtmate. Mai multe avantaje dect dezavantaje Judiciarist cu mult experien, Dumitru Coarn, vicepreedintele Sindicatului Naional al Poliitilor i Personalului Contractual (SNPPC), crede, la rndul su, c prevederile din noul Cod penal au avantaje i dezavantaje, dar c, n opinia sa, mai multe sunt... avantaje. Prin prelungirea perioadei de spitalizare, prilor li se ofer posibilitatea de a se mpca, ajungnd s sting partea civil. Astfel, cred c multe dosare vor fi soluionate mai devreme, nainte de a ajunge n instan. E o msur care poate s mai aeriseasc slile de judecat, a explicat poliistul. Nu mi se pare corect! (...) Mi se pare avantajat, ntotdeauna, fptuitorul i avocatul Virgil Petru Papuc are un comentariu interesant. Acesta spune: Pe de o parte, este mai bine, pe de alt parte este mai ru. Este mai bine pentru c se fac nite precizri i nu sunt bgai toi la grmad. De pild, pentru c tot vorbim de situaia oferilor i a accidentelor de circulaie, v pot da un exemplu. Te poi urca la volan cu o alcolemie de 0,3 la mie, s loveti pe cineva, s aib o vntaie i, totui, s nu intri ntr-un concurs de fapte, c ai condus beat la volan i ai vtmat o persoan. (...) Eu cred c este o treab foarte bun n condiiile n care se va accepta i la noi c, dac iei prnzul, s poi s bei un pahar de vin i s nu ajungi direct la pucrie pentru c i-a srit un boschetar n fa. Rugndu-l s comenteze noile modificri ale codului penal i din punct de vedere al victimelor accidentelor de circulaie, avocatul Papuc ne-a declarat urmtoarele: Din punctul de vedere al victimelor nu este OK deloc pentru c o s apar soluii contradictorii. i aa avem o jurispruden care nu este suficient uniformizat. Dar, n momentul n care introducem victimele n aceleai circumstane, indiferent c vorbim de cinci zile de ngrijiri medicale sau vorbim de 90 de zile de ngrijiri medicale, aa ceva!... E ca i cum ai ncadra pe unul btut cu ranga n aceleai circumstane cu unul lovit cu palma!... Nu mi se pare corect! Pentru c, n aceste condiii, mi se pare avantajat, ntotdeauna, fptuitorul. Cum era nainte era mult mai sntos. Mai citete i: DECLARAII DURE! Preedinta Asociaiei Magistrailor: Sistemul judiciar, nepregtit pentru noile Coduri n noul cod, dac ngrijirile medicale se ntind pe o perioad de peste 90 de zile, aciunea penal se declaneaz automat, n urma sesizrii din oficiu a organelor. Practic, n acest cod s-au unificat dou infraciuni vtmare corporal grav i loviri i alte violene., DUMITRU COARN, vicepreedintele Sindicatului Naional al Poliitilor i Personalului Contractual (SNPPC). Fapta prevzut la art. 180 alin. 2 i 21 (n.r. lovirea sau alte violene cel mult 20 de zile de ngrijiri medicale) care a pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum i cea prevzut la art. 181 (n.r. vtmare corporal cel mult 60 zile de ngrijiri medicale), svrite din culp, se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend; Cnd svrirea faptei prevzute n alin. 1 este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anume activiti, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda; Fapta prevzut n alin. 2 dac este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere artate n alineatul precedent se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani; Dac faptele prevzute la alin. 3 i 4 sunt svrite de ctre o persoan care se afl n stare de ebrietate, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 3 ani, n cazul alin. 3, i nchisoarea de la unu la 5 ani, n cazul alin. 4.; Pentru faptele prevzute n alin. 1 i 3, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal; Pentru faptele prevzute la alin. 2 i 4, mpcarea prilor nltur rspunderea penal., ART. 184 (ACTUALUL COD PENAL), despre Vtmarea corporal din culp Fapta prevzut n art. 193 alin. (2) svrit din culp de ctre o persoan aflat sub influena buturilor alcoolice ori a unei substane psihoactive sau n desfurarea unei activiti ce constituie prin ea nsi infraciune se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend; Fapta prevzut n art. 194 alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend; Cnd fapta prevzut n alin. (2) a fost svrit ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activiti, pedeapsa este nchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda; Dac urmrile prevzute n alin. (1) (3) s-au produs fa de dou sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime; Dac nerespectarea dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere sau desfurarea activitii care a condus la comiterea faptelor prevzute n alin. (1) i alin. (3) constituie prin ea nsi o infraciune se aplic regulile privind concursul de infraciuni; Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate., ART. 196 ( NOUL COD PENAL), despre Vtmarea corporal din culp Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele consecine: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sntii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale; c) un prejudiciu estetic grav i permanent; d) avortul; e) punerea n primejdie a vieii persoanei, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani., ART. 194 Noul Cod Penal Legea penal nu se aplic faptelor svrite sub legea veche dac nu mai sunt prevzute de legea nou. (...) n cazul n care de la svrirea infraciunii pn la judecarea definitiv a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplic legea mai favorabil., ART. 4-5 DIN NOUL COD PENAL

Acest articol este proprietatea Ring Media Group i este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integral sau parial a coninutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaiile tiprite - Ziarul "ring", iar pentru publicaiile online -http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/228734/-MUMA-pentru-unii-CIUMA-pentru-altii-SOFERII-avantajati-VICTIMELE-accidentelor-de-circulatie-defavorizate-de-NOUL-COD-PENAL

Subiectul este extrem de delicat ntruct implic nu numai accidente ce au avut loc dup 1 februarie 2014 (data intrrii n vigoare a Noului Cod Penal) ci i accidentele ce au avut loc anterior acestei date.Raiunea aplicrii noilor reglementri penale pentru faptele anterioare intrrii n vigoare a acestora este dat de principiull aplicrii legii penale mai favorabile, principiu consacrat i de art. 15 alin. 2 din Constituia Romniei.Vom analiza n aceast dezbatere doar aspectul accidentelor cu vtmri ce nu produc moartea victimei, respectiv vtmrile corporale.Dac n vechea reglementare penal (VCP) aveam dou articole distincte (art. 181 vtmarea corporal i art. 182 vtmarea corporal grav), unde distincia major se fcea n funcie de numrul de zile de ngrijiri medicale (mai mic sau mai mare de 60 de zile), n Noul Cod Penal (NCP) avem doar un singur articol (art. 194 vtmarea corporal) care preia n mare sanctiunile din art. 182 VCP extinznd termenul de ngrijiri medicale de la 60 la 90 de zile.Aadar, pe cauzele de vtmare grav, avem o reglementare penal nou mai favorabil care apreciaz c vtmarea corporal grav (n vechea reglementare) intervine doar dac victima necesita ngrijiri medicale mai mult de 90 de zile (n noua reglementare).Adic, dac am avut nainte de 1 februarie 2014 un accident rutier pentru care victima a necesitat ngrijiri medicale de 70 de zile, pedeapsa ce se va aplica nu va fi de nchisoare de la 2 la 7 ani (art. 182 alin. 1 VCP) ci nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau amend (art. 193 NCP).Aadar, n aceast materie, ncepnd cu 1 februarie 2014 avem o lege penal mai favorabil.Ok. i atunci, vtmarea corporal din vechea reglementare (art. 181 VCP) nu se mai regsete?Ba da. Art 181 VCP se regsete introdus n art. 193 NCP Lovirea sau alte violene, articol care nglobeaz i accidentele ce au necesitat ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile.n raport de vechea reglementare a lovirilor i a altor violene (art. 180 VCP) observm c n noua reglementare (art. 193 NCP) vorbim de o agravare a legii penale care sancioneaz cu o pedeaps mai grav (nchisoare de la 6 luni la 5 ani) faptele comune de lovire/violene care necesitau anterior pn la 20 de zile de ngirjiri medicale i care erau sancionate n vechea reglementare cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.Bun. Revenind la accidentele ce au necesitat ngrijiri medicale sub 60 de zile, i care n vechea reglementare erau sancionate cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani, acum n noua reglementare unde se regsesc?Ele se regsesc n art. 193 NCP i sunt sancionate cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amend.Unde este diferena? Diferena este dat de posibilitatea aplicrii amenzii n cadrul individualizrii pedepsei de ctre judecator. Adic, dac avem loviri sau violene care nu sunt att de grave (s zicem c necesit ngrijiri medicale de 15 zile) judectorul poate s aplice doar sanciunea amenzii penale.n aceast materie, legea este mai favorabil doar n contextul particular al fiecrei spee.Acestea sunt elementele de difereniere legate de numrul de zile de ngirjiri medicale.n afar de acestea, mai sunt elemente de difereniere legate de rezultatul faptei.Dac n vechea reglementare era sancionat lovirea sau alte violene ce au produs o vtmare (exprimare generic) care necesit ngirjiri medicale ntr-un anumit numr de zile, n noua reglementare avem o stucturare a vtmrilor care nu mai sunt prezentate generic.Astfel, n art. 193 alin. 2 NCP, se vorbete despre leziuni traumatice sau este afectat sntatea unei persoane iar gravitatea acestor rezultate este evaluat prin ngrijiri medicale de cel mult 90 de zile.Cu alte cuvinte, dac nu avem o leziune traumatic sau sntatea afectat nu poate fi evaluat prin zile de ngrijiri medicale, nu avem agravanta infraciunii de baz iar pedeapsa este doar de nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amend (art. 193 alin. 1 NCP).n art. 194 alin. 1 NCP avem o structurare i mai evident, fapta de lovire sau violene fiind sancionat doar dac a cauzat una din urmatoarele consecinte:- O infirmitate;- Leziuni traumatice sau afectarea sntii ce au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale (observm diferena fa de art. 193 NCP, n acest articol urmrindu-se vindecarea leziunilor traumatice sau a afeciunilor sntii);- Un prejudiciu estetic grav i permanent;- Avortul;- Punerea n primejdie a vieii persoanei.Este mai favorabil aceast lege, este mai puin favorabil? Dac ne gndim doar la aspectul definirii rezultatului faptei pare s fie mai favorabil ntruct nu sunt incluse toate vtmrile ci doar unele strict limitate.Totusi, o cicatrice la un picior, cicatrice permanent, poate fi considerat prejudiciu estetic grav? Cine stabilete caracterul de prejudiciu estetic? Oare medicina legal poate aprecia asupra esteticului? Sigur c mutilarea feei este fr ndoial un prejudiciu estetic grav. Dar o cicatrice pe un picior sau n zona abdominal? Se vede doar cnd pori pantaloni scuri sau mergi la plaj.Punerea n primejdie a vieii persoanei.Un accident auto prin nsi natura sa pune n primejdie viaa persoanei. Este ns necesar ca primejdia s fie nscut prin faptul lovirii i nu generic. Orice om care poate fi lovit de o main are viaa pus n primejdie. Dar dac lovirea efectiv i-a rupt doar piciorul sau o mn, viaa i mai este pus n primejdie? Evident c nu.Aadar, particulariti specifice fiecrei spee i numai dup o analiz atent a fiecrei spee poi trage o concluzie fa de caracterul penal mai favorabil sau nu al noii legi penale.Art. 187 - Vtmarea corporal grav(1) Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile se pedepsete cu nchisoare strict de la 2 la 7 ani.(2) Dac fapta a produs vreuna din urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic sau psihic, sluirea, avortul ori punerea n primejdie a vieii persoanei, pedeapsa este nchisoarea strict de la 2 la 10 ani.(3) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii consecinelor prevzute n alin. (1) i (2), pedeapsa este nchisoarea strict de la 3 la 12 ani.(2) ART. 194 Noul Cod Penal 2014 Vtmarea corporal Infraciuni contra integritii corporale sau sntii(3) (1) Fapta prevzut n art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmtoarele consecine:(4) a) o infirmitate;(5) b) leziuni traumatice sau afectarea sntii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ngrijiri medicale;(6) c) un prejudiciu estetic grav i permanent;(7) d) avortul;(8) e) punerea n primejdie a vieii persoanei,(9) se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.(10) (2) Cnd fapta a fost svrit n scopul producerii uneia dintre consecinele prevzute n alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. c), pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani.(11) (3) Tentativa la infraciunea prevzut n alin. (2) se pedepsete.Interesanta intrebare care probabil va naste multe controverse, avand in vederea ca este o infractiune des intalnita, iar intrebarea ridicata de dvs probabil ca si-o pun toti cei aflati in aceasta situatie, astept si opiniile altor colegi juristi, pana atunci va expun un punct de vedere al conf.univ.dr.Florin Strateanu raportat la modificari ale dispozitiilor legale privind aplicarea in timp a legii penale si publicat pe site-ul Min.Justitiei."In contextul NCP aprecierea interventiei legii de dezincriminare se va face "in concreto" in sensul ca vom vorbi de o dezincriminare atunci cand, in raport de legea noua, fapta concreta comisa de inculpat nu mai atrage raspunderea penala. Cu alte cuvinte vom fi in prezenta legii de dezincriminare in doua situatii:1.atunci cand legea noua suprima o incriminare, aceasta nemaiavand un corespondent in legea noua.2.in ipoteza in care, prin prevederile legii noi, se restrange sfera de incidenta a unui anumit text, astfel incat fapta concret comisa de inculpat nu mai intruneste conditiile impuse de acesta.Acesta mecanism de apreciere este impus nu de prevederile art.4 NCP, ci de dispozitiile art.16 NCPP,care suprima distinctia intre ipoteza neprevederii faptei in legea penala si cea a lipsei unui element constitutiv al infractiunii, in consecinta, situatiile in care se retinea lipsa unui element constitutiv se vor subsuma sub imperiul NCPP dispozitiei art.16 lit.b, potrivit careia "fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia ceruta de lege"Fiind vorba de o dezincriminare, efectele acesteia se produc si daca succesiunea de legi intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii, astfel pedeapsa nu va mai fi pusa in executare, dupa caz, executarea va inceta. Din acest punct de vedere NCP va actiona ca o lege de dezincriminare, dispozitiile sale fiind, sub acest aspect, mai favorabile, inculpatului sau condamnatului."Concluzia mea este, ca puteti depune contestatie.

Infractiunile contra integritatii corporale sau sanatatii in Noul Cod Penal (art. 191 196)ADMININFRACTIUNILE CONTRA INTEGRITATII CORPORALE SAU SANATATII IN NOUL COD PENAL (ART. 191 - 196),LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE,VATAMAREA CORPORALA0Noul cod renunta la criteriul zilelor de ingrijiri medicale in delimitarea formelor infractiunii de violenta, dat fiind ca acest criteriu s-a dovedit imprecis si s-a pretat la interpretari diferite in doctrina si jurisprudenta.Art. 191 Lovirea sau alte violente(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, fiind necesare ingrijiri medicale pentru vindecare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Art. 192 Vatamarea corporala(1) Fapta prevazuta in art.191 care a cauzat vreuna din urmatoarele consecinte:a) o infirmitate;b) un prejudiciu estetic grav si permanent;c) avortul;d) punerea in primejdie a vietii persoanei,se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.(2) Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii uneia dintre consecintele prevazute in alin. (1) lit. a) si b) pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.(3) Tentativa la infractiunea prevazuta in alin. (2) se pedepseste.(4) Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Art. 193 Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarteDaca vreuna dintre faptele prevazute in art. 191 si in art.192 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 6 la 12 ani.Art. 194 Vatamarea corporala din culpa(1) Fapta prevazuta in art. 191 alin.(2) savarsita din culpa de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau in desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi infractiune se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.(2) Fapta prevazuta in art. 192 alin.(1) savarsita din culpa, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.(3) Cand fapta prevazuta in alin. (2) a fost savarsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.(4) Daca urmarile prevazute in alin. (1) (3) s-au produs fata de doua sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.(5) Daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfasurarea activitatii care a condus la comiterea faptelor prevazute in alin.(1) si (3) constituie prin ea insasi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .(6) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Art. 195 Relele tratamente aplicate minoruluiPunerea in primejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre parinti sau de orice persoana in grija careia se afla minorul, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .Art. 196 Incaierarea(1) Participarea la o incaierare intre mai multe persoane se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.(2) Daca in cursul incaierarii s-a cauzat o vatamare corporala uneia sau mai multor persoane si nu se cunoaste care dintre participanti a produs urmarile, se aplica tuturor pedeapsa inchisorii de la unu la 5 ani, cu exceptia victimei, care raspunde potrivit alin. (1).(3) Cand prin fapta savarsita in conditiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane pedeapsa este inchisoarea de la 6 la 12 ani, iar daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.(4) Nu se pedepseste cel care a fost prins in incaierare impotriva vointei sale sau care a incercat sa-i desparta pe altii.

Curtea de Apel Iai, decizia penal nr. 4 din 26 martie 2009Prin sentina penal nr. 520 din 15 septembrie 2008, Tribunalul Iai a dispus condamnarea inculpatului B.D. pentru svrirea infraciunilor de tentativ la omor, prevzut i pedepsit de art. 20 C.pen. raportat la art. 174 C.pen., vtmare corporal prevzut i pedepsit de art. 181 C.pen. i lovire sau alte violene prevzut i pedepsit de art. 180 alin. 2 C.pen.n fapt s-a reinut c inculpatul B.D., cu partea metalic i partea din lemn a unei sape, i-a aplicat concubinei sale, C.E., mai multe lovituri n zona capului, a spatelui i a membrelor superioare, cauzndu-i astfel plgi cranio-cerebrale cu fracturi cominutive medio-coronar i paramedian drept, care au necesitat pentru vindecare un numr de 30 35 zile de ngrijiri medicale i care au pus n primejdie viaa victimei; la aceeai dat, cu acelai obiect contondent, i-a aplicat prii vtmate C.D.E. o lovitur n regiunea minii stngi, cauzndu-i o fractur deschis 1/3 distal humerus stng, care a necesitat pentru vindecare 35 40 zile de ngrijiri medicale, iar prii vtmate A.I.R. o lovitur cu sapa, producndu-i la nivelul feei p plag contuz ce a necesitat pentru vindecare 8 10 zile de ngrijiri medicale.Pentru a se pronuna astfel, prima instan a reinut c inculpatul B.D. a acionat cu intenia de a ucide victima C.E. i nu cu intenia de a-i produce doar o vtmare a integritii corporale, ncadrarea corect n drept a faptei fiind cea reinut prin actul de sesizare, respectiv infraciunea de tentativ la omor i nu cea de vtmare corporal grav prevzut de art. 182 alin. 2 C.pen., cum a susinut inculpatul.A reinut, de asemenea, c nu sunt incidente n cauz dispoziiile art. 73 lit. b) C.pen., care reglementeaz circumstana atenuant a provocrii.Hotrrea primei instane a fost apelat de inculpatul B.D. i criticat ca nelegal i netemeinic.Motivndu-i apelul declarat, inculpatul a invocat, n raport de condiiile concrete ale svririi faptelor, lipsa inteniei de a ucide, fiind reinut n mod greit n sarcina sa comiterea infraciunii de tentativ la omor, ncadrarea juridic corect fiind aceea de vtmare corporal grav, prevzut de art. 182 C.pen.Apelantul a solicitat i reinerea circumstanei atenuante a provocrii prevzute de art. 73 lit. b) C.pen., justificat prin faptul c a acionat violent sub stpnirea unei tulburri provocate de victim, ce i-a adresat injurii i i-a interzis accesul n locuin, sub influena consumului de buturi alcoolice i pe fondul unei puternice stri de gelozie.Analiznd criticile formulate, instana de apel a constatat c, n raport cu situaia de fapt relevat de probele administrate n cauz, ncadrarea juridic a faptelor este legal, fiind stabilit n concordan cu coninutul constitutiv al normelor de incriminare.n practica judiciar, intenia de a ucide se stabilete n funcie de materialitatea actului care evideniaz poziia psihic a fptuitorului i de mprejurrile n care s-a produs actul de violen i care, indiferent de materialitatea actului, pot s confirme sau s infirme intenia de ucidere.n concret, se apreciaz c exist intenia de a ucide n funcie de intensitatea loviturii, zona anatomic vital vizat, aptitudinea de a leza a obiectului cu care s-a acionat.Examinnd mprejurrile concrete ale comiterii faptei, prima instan a constatat n mod corect c intenia inculpatului B.D. nu a fost de a vtma corporal victima, ci dimpotriv, a prevzut moartea victimei i a urmrit-o.Intensitatea loviturilor aplicate de inculpat, dedus din gravitatea leziunilor produse victimei plgi cranio-cerebrale cu fracturi cominutive , zona vital vizat zona capului alturi de zona spatelui i a membrelor superioare, precum i aptitudinea de a ucide a instrumentului folosit la aplicarea loviturilor corp tietor sap , demonstreaz intenia de a ucide.Toate aceste elemente materiale coroborate cu atitudinea inculpatului, care a urmrit-o pe victim, adresndu-i ameninri cu moartea i, ulterior agresiunii exercitate asupra acesteia, a abandonat-o czut la pmnt, caracterizeaz poziia subiectiv a inculpatului i dovedesc c acesta a acionat cu intenia direct de a ucide, a prevzut consecinele grave ale faptei sale i a urmrit producerea lor.n consecin, prima instan a reinut n mod corect svrirea de ctre inculpatul B.D. a unei tentative la infraciunea de omor prevzut de art. 20 C.pen., raportat la art. 174 C.pen.Prin apelul declarat, inculpatul a solicitat i reinerea scuzei provocrii, solicitare ce nu a fost primit.Circumstana atenuant a provocrii poate fi reinut numai atunci cnd victima a svrit n mod real unul din actele crora, conform art. 73 lit.b) C.pen. li se poate recunoate acest caracter, prin urmare svrirea infraciunii s fie ripost la fapta victimei.Ori, din actele i lucrrile dosarului nu rezult aceast mprejurare, din situaia de fapt expus, corect reinut n raport de probatoriul administrat, rezultnd c inculpatul a declanat conflictul pe fondul sentimentului de gelozie fa de victim.mprejurrile invocate de inculpat privind atitudinea injurioas a victimei nedovedit n cauz i refuzul acesteia de a-i permite accesul n locuin dup declanarea conflictului nu pot fi considerate de natur a-i fi produs inculpatului o puternic tulburare sau emoie n sensul dispoziiilor art. 73 lit. b) C.pen., text ce impune o provocare din partea prii vtmate, produs prin violen, printr-o atingere grav a demnitii persoanei sau prin alt aciune ilicit grav, situaii ce nu se regsesc n spe.Prin urmare, nu se constat starea psihic, n raport cu elementele de ordin obiectiv i subiectiv ce rezult din probe, ca element determinant pentru circumstana atenuant a provocrii.n aceste condiii, n mod legal prima instan a apreciat asupra inexistenei aciunii ilicite a victimei ca fiind cauz a infraciunii, aa nct nu pot fi primite susinerile apelantului n sensul reinerii dispoziiilor art. 73 lit. b) C.pen.

Art. 182 Cod penal Vtmarea corporal grav. Expulzarea a doi dini din fa.Prin decizia penal nr. 294/2005 a Tribunalului Galai, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul L.L.mpotriva acestei hotrri a declarat recurs inculpatul L.L., solicitnd schimbarea ncadrrii juridice a faptei din infraciunea prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal n infraciunea prev. de art. 181 Cod penal.Prin decizia penal nr. 529/R/2005, Curtea de Apel Galai a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat cu urmtoarea motivare:n fapt s-a reinut c inculpatul a aplicat prii vtmate A.G. o lovitur cu o sticl, n zona gurii, cauzndu-i pierderea a doi dini incisivi i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numr de 23-25 zile de ngrijiri medicale.Urmare produs de activitatea infracional a inculpatului, n sensul c partea vtmat a suferit pierderea a doi dini incisivi superiori, ceea ce reprezint un prejudiciu estetic ireversibil, conduce la concluzia c ncadrarea juridic reinut de instanele anterioare este corect.mprejurarea c dinii pot fi nlocuii printr-o lucrare proteic nu poate constitui motiv de schimbare a ncadrrii juridice a faptei, ntruct lucrarea dentar, dei n anumite condiii poate ascunde acest prejudiciu estetic, nu poate s-l nlture n totalitate.

Vtmare corporal gravTip spe: sentinta penalaTitlu: vatamare corporala gravaData spe: 04.10.2010Prin rechizitoriul Parchetului de pe lng Judectoria Buhui nr.230/P/12.10.2009 s-a dispus punerea n micare a aciunii penale i trimiterea n judecat a inculpatului minor B. O. pentru svrirea infraciunii de vtmare corporal grav, prevzut de art.182 al.2 Cod penal cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal.S-a reinut n sarcina inculpatului c la data de 15.03.2009 a lovit partea vtmat F. C., cu pumnii i picioarele, cauzndu-i pierderea a patru dini frontali aflai pe maxilarul superior.n cauz s-au audiat prile i martorii.Analiznd actele i lucrrile dosarului, instana reine urmtoarele: n seara zilei de 15.03.2009, n jurul orelor 19,30, partea vtmat F. C., se ntorcea la domiciliu nsoit de ctre inculpatul B. O., dup ce mpreun consumaser buturi alcoolice la un bufet din sat. Pe drum, ntre cei doi, pe fondul unor nenelegeri izbucnite spontan i a consumului de alcool, a nceput o ceart, inculpatul lovind partea vtmat cu pumnul i apoi cu piciorul n zona feei.n urma loviturilor primite, partea vtmat a suferit o contuzie dento-alveolar cu avulsie 11,12, 21, 22 i leziuni pentru care au fost necesare un numr de 11-13 zile de ngrijiri medicale.n certificatul medico-legal nr.363/A/19.03.2009 se mai face meniunea c lipsa dinilor reprezint un prejudiciu estetic temporar pn la data efecturii lucrrii protetice.Inculpatul a recunoscut la urmrirea penal fapta svrit. La instan, inculpatul a declarat c a lovit partea vtmat ntruct aceasta i-a dat o palm, mai nti, dar nu a recunoscut c ar fi lovit partea vtmat peste gur, a mai declarat inculpatul c partea vtmat a czut dup ce a lovit-o i atunci s-a lovit la gur.Susinerile inculpatului sunt combtute de declaraiile martorei B. M. care a vzut partea vtmat plin de snge, trt de inculpat i lovit.Din relatrile martorilor i certificatul medico-legal dar i din declaraiile prii-vtmate, rezult indubitabil vinovia inculpatului, din certificatul medico-legal reieind c lovirea s-a produs cu mijloace contondente.Instana, reine c prin pierderea dinilor se cauzeaz un prejudiciu estetic, iar pierderea presupune sacrificarea i a altor dini laterali pentru montarea unei proteze.Instana, apreciaz de asemenea, c dinii fiind organe, infraciunea svrit de inculpat este cea de vtmare corporal grav, prevzut de art. 182 al.2 Cod penal, astfel nct va respinge cererea de schimbare a ncadrrii juridice.Fapta de mai sus este probat cu plngerea i declaraiile prii vtmate, certificatul medico-legal, declaraiile martorilor coroborate cu declaraiile inculpatului.La individualizarea juridic a pedepsei, instana, va avea n vedere gradul de pericol social al infraciunii, mprejurrile comiterii ei, dar i persoana inculpatului, care este minor, infractor primar, fr ocupaie, a recunoscut fapta svrit (la urmrirea penal) .Raportul de evaluare, efectuat n cauz a concluzionat c inculpatul nu s-a mai implicat, anterior sau ulterior svririi infraciunii n alte fapte penale i se implic n munca n gospodrie. De asemenea, membrii familiei nu dein resurse materiale i morale necesare corectrii conduitei inculpatului, i nu manifest interes n acest sens.Instana va face aplicarea dispoziiilor art.99 al.3 Cod penal, 109 Cod penal, inculpatul fiind minor i ale art.74 lit.a,c i 76 lit.d Cod penal.Fa de circumstanele reale i cele personale ale inculpatului, instana apreciaz c scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fr privare de libertate.Fa de cele ce preced, instana n temeiul art.81 Cod penal va dispune suspendarea condiionat a executrii pedepsei n temeiul art.81 Cod penal.Va stabili termenul de ncercare potrivit art.82 Cod penal i va atrage atenia asupra dispoziiilor art.83 Cod penal.n temeiul art.71 al.2 i avnd n vedere jurisprudena CEDO, instana va interzice inculpatului exerciiul drepturilor prevzute de art.64 lit.a teza aIIa, b Cod penal, exercitarea drepturilor de mai sus fiind incompatibil cu pedeapsa nchisorii.n temeiul art.71 al.5 Cod penal, va suspenda pedeapsa accesorie aplicat inculpatului.n ceea ce privete latura civil, instana reine c partea vtmat s-a constituit parte civil cu suma de 6000 lei daune materiale i 2000 lei daune morale.n dovedirea laturii civile, partea vtmat a depus acte, respectiv un deviz n valoare de 3600 lei reprezentnd c/val lucrri dentare.Referitor la daunele morale, instana, fa de leziunile cauzate i de numrul de zile ngrijiri medicale, apreciaz c partea vtmat a suferit un prejudiciu moral dar ntr-un cuantum mai mic, apreciat de instan.Urmeaz ca instana, n temeiul art.14, 346 Cod pr.penal i 998 Cod civil, 1000 al.2 Cod Civil s oblige inculpatul n solidar cu partea responsabil civilmente la plata daunelor materiale aa cum au fost dovedite i la plata daunelor morale aa cum au fost apreciate de instan.Va dispune plata din fondurile M.J.L.C. a onorarului pentru aprtor oficiu la urmrirea penal i instan pentru inculpat.

VTMARE CORPORAL GRAV- ART. 182 al.1 COD PENAL. ACHITARE. GREITA APRECIERE A PROBELOR.Prin sentina penal nr. 1235 din 25.04.2006, pronunat de Judectoria Bacu n dosarul nr. 2852/2005, n baza art. 182 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit.a, Cod penal i art. 76 lit.d, Cod penal, inculpatul C.F., a fost condamnat la o pedeaps de 8 luni nchisoare, cu privare de libertate.A fost obligat inculpatul, s plteasc prii civile I.N., suma de 2000 lei RON, daune materiale, 2000 lei RON daune morale i o contribuie periodic lunar n sum de 70 lei RON, ncepnd cu data de 20.10.2003 i pn la nsntoire.Prima instan a reinut c la data de 20.10.2003, ntre pri a avut loc un incident, pe raza satului Holt, com. Letea Veche, jud. Bacu.n urma acelui incident, inculpatul C.F., a lovit partea vtmat I.N., cauzndu-i o fractur la gamba stng de la picior, fiindu-i necesare pentru vindecare 100-102 zile, partea vtmat rmnnd cu o infirmitate de 10%, aa cum rezult din expertizele efectuate n cauz.n aprecierea vinoviei inculpatului, Judectoria Bacu, a avut n vedere declaraiile martorilor S.C. i R.M., declaraiile prii vtmate, concluziile expertizelor medico-legale.Tribunalul Bacu, prin decizia penal nr. 646/A/ din 17.10.2006, pronunat n dosarul nr. 3405/2006, a admis apelul declarat de inculpatul C.F. numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicndu-i-se inculpatului pedeapsa de 8 luni nchisoare, cu suspendarea executrii, potrivit art. 81 Cod penal.A fost respins apelul prii civile, I.N., apreciindu-se c daunele materiale i morale, au fost corect calculate de prima instan.mpotriva deciziei penale nr. 646/A/din 17.10.2006, a Tribunalului Bacu au declarat recurs numai inc. C.F. i partea civil I.N.Inculpatul a cerut n recurs achitarea deoarece la dosar nu exist probe certe de vinovie, iar partea vtmat a cerut majorarea daunelor morale i materiale, aa cum le-a cerut la prima instan.Curtea de Apel Bacu, prin decizia penal nr. 57 din 18.01.2007, a respins ca nefondat recursul declarat de partea civil I.N.A admis n schimb recursul inculpatului C.F. a casat n totalitate hotrrile pronunate anterior, iar n baza art. 11 pct. 2 lit.a, raportat la art. 10 lit.c, Cod pr.penal, l-a achitat pentru svrirea infraciunii de vtmare corporal grav, prevzut de art. 182 al.1 Cod penal.S-a avut n vedere declaraiile prii vtmate, adresate poliiei i parchetului care sunt contradictorii, cu privire la locul i timpul n care s-au produs agresiunile asupra sa, ct i cu privire la zona n care a fost lovit, declaraii care nu se potrivesc cu aceea dat la instan.Contradictorii sunt i declaraiile martorilor T.M., S.C., i R.M., cu privire la succesiunea loviturilor, zona corpului prii vtmate lovit de inculpat, instrumentul folosit la aplicarea violenelor.Concluziile expertizei efectuate la I.M.L. Iai, confirmate de cele dou comisii de la Iai i Bucureti, susin c mecanismul de producere a fracturii prii vtmate, a fost unul indirect, prin torsiunea n ax a tibiei i peroneului stng, piciorul fiind imobilizat i nu direct, prin oc, rezultnd dintr-o lovire.Instanele nu au avut n vedere probele invocate de inculpat n aprare, respectiv declaraiile martorilor R.I.D i V.C.Ori, aceti martori au artat c au vzut cnd partea vtmat a czut din cru, timp n care inculpatul a trecut pe lng cru, conducnd o motocositoare.Faptul c partea vtmat a czut din cru, s-a datorat faptului c animalul s-a speriat la trecerea motocositoarei, s-a smuncit i din smuncitur, crua s-a micat forat, partea vtmat cznd la pmnt.Faptul c animalul s-a speriat, iar partea vtmat a czut din cru, a enervat partea vtmat care a luat un par i a vrut s-l loveasc pe inculpat.Acesta a luat parul din mna prii vtmate, l-a aruncat, apoi a strigat la martorul S.C.C. i mpreun au dus partea vtmat n curtea acesteia, fr s-i aplice violene.ntruct inculpatul nu a recunoscut fapta, i n lipsa unor probe certe de vinovie, nu se poate reine c este autorul fracturii, declaraia inculpatului, coroborndu-se i cu actele medico-legale care susin c mecanismul de producere a fracturii a fost unul indirect- prin torsiunea n ax a tibiei i peroneului stng i nu direct, rezultnd prin lovirea cu un corp dur.S-a apreciat de curte c soluia legal i temeinic, susinut de probe, este achitarea inculpatului, potrivit art. 11 pct.2 lit.a, raportat la art. 10 lit.c Cod pr.penal.Decizia penal nr. 57 din 18.01.2007

ncadrarea greit. Vtmarea corporal grav. Coautorat.Prin sentina penal nr. 13/2007, Judectoria Brlad l-a condamnat, printre alii, pe inculpatul N.I. la pedeapsa de un an nchisoare penrtu svrirea infraciunii prev. de art. 182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea dispoziiilor art. 73 lit. b, art. 76 lit. d Cod penal.Prin decizia penal nr. 79/A din 20 aprilie 2008 s-a desfiinat n parte aceast sentin i, n rejudecare, s-a schimbat ncadrarea juridic cu privire la inculpatul N. I. n infraciunea prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea dispoziiilor art. 73 lit. b i art. 76 lit. e Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 250 lei amend.S-a reinut c, existena coautoratului cu privire la infraciunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal nu rezult din probele administrate n cauz; leziunea produs prii vtmate P.T.a fost creat print-o lovitur unic, iar din declaraiile martorilor oculari rezult c aceast lovitur a fost aplicat de coinculpatul N.I.I.

Vtmare corporal grav Sluire (pierderea unui dinte frontal)Prin sentina penala nr.1939/2007 a Judectoriei Brila s-a dispus condamnarea inculpatului C.C.L de 2 ani nchisoare pentru svrirea infraciunii de vtmare corporala grava, prev de art.182 alin.2/C.pen. i n temeiul art.81/c.pen s-a dispus suspendarea condiionat a executrii pedepsei. Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64/C.pen literele a, b si c cod penal . si anume: (a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritile publice sau in funcii elective publice; (b) dreptul de a ocupa o funcie implicnd exerciiul autoritaii de stat; (c) dreptul de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie ori de a desfura o activitate de natura creia s-a folosit condamnatul pentru svrirea infraciunii, pe ntreaga durata prevzuta de art. 71 cod penal.S-a reinut n fapt c la data de 21.02.2005, inculpatul CCL l-a lovit cu pumnul n zona feei pe p.vat D.D, provocndu-i leziuni care au condus la pierderea dintelui 21, dinte frontal de pe arcada dentar superioar.In conformitate cu concluziile certificatului medico-legal, in care se arata ca pierderea unui dinte frontal nu reprezinta slutire in sensul pe care il dau dispozitiile art.182 alineat 2 acestei notiuni, inculpatul prin aparator ales a solicitat ca in baza dispozitiilor art.334 cod procedura penala sa se schimbe incadrarea juridica a faptei din infractiunea de vatamare corporala grava in infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta si pedepsita de art.18o alineat 2 cod penal.Instana a subliniat c dispoziiile art.182 alineat 2/cod penal nu ofera o explicitare a termenului de slutire, practica judiciara fiind cea care a conturat sensul acestei notiuni. n consecin, instana a apreciat ca pierderea unui dinte frontal constituie slutire, deoarece conduce la o alterare vizibila a armoniei fetei umane avnd totodat implicaii atat in funcia masticatorie cat si in functia de vorbire. Chiar si in ipoteza existentei posibilitilor de protezare este de remarcat faptul ca acestea au doar un caracter reparatoriu si ulterior fara a putea inlocui un dinte natural.In baza acestor considerente, instanta a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpat, avand in vedere si faptul ca practica judiciar n materie s-a pronunat pentru existena infraciunii prevzut de art.182 al.2 Cod penal, n cazul pierderii unui dinte frontal, chiar dac acesta poate fi protezat.La individualizarea pedepsei instana a avut n vedere criteriile prev de art.72 /C.pen, precum i faptul c, inculpatul fara o motivaie pertinenta a agresat partea vtmat, aspect de natura sa contureze mprejurarea ca inculpatul este o persoan violent, iar fapta prezint un grad de pericol social concret ridicat.Cu privire la persoana inculpatului s-a retinut ca acesta este in varsta de 30 ani, a mai fost condamnat prin sentina penala nr.138 din data de 17 martie 1998 a Tribunalului Miliar Bucureti pentru svrirea infraciunii de complicitate la svrirea infraciunii de furt calificat, nefiind recidivist.Relativ la pedeapsa de 1 an nchisoare aplicata prin sentina penala mai sus artata este de reinut ca inculpatul a beneficiat de graiere personala prin Decretul nr.29o din data de 19 august 1998 al Preedintelui Romniei, dar dei a beneficiat de o forma excepional de clementa a dat dovada de persistenta infracionala, aspect de natura sa contureze un simptom de incorigibilitate in persoana inculpatului.In baza considerentelor mai sus expuse si facand aplicarea dispozitiilor art.182 alineat 2 cod penal, instanta a aplicat inculpatului o pedeapsa in limitele prevazute de lege.Dei prin aprtor ales, inculpatul a solicitat sa se retine in beneficiul sau circumstane atenuante, instana a apreciat ca la dosarul cauzei nu se afla nici un element care sa justifice reinerea uneia din circumstanele atenuante prevzute de art.74 cod penal, ori alte mprejurri de fapt care sa justifice coborrea pedepsei sub minimul special prevzut de partea speciala a codului penal.Relativ la modalitatea concreta de executare a pedepsei a optat pentru o modalitate neprivativa de libertate.Prin urmare, fiind intrunite in mod cumulativ conditiile art. 81 cod penal (pedeapsa aplicat este nchisoarea de cel mult 3 ani sau amend; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, afar de cazul cnd condamnarea intr n vreunul dintre cazurile prevzute n art. 38; s-a apreciat c scopul pedepsei poate fi atins chiar fr executarea acesteia), instana a dispus suspendarea condiionata a executrii pedepsei pe intreaga durata prevazuta de art.82 cod penal, ataragand totodata atentia inculpatului asupra dispozitiilor legale a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.Pe latur civila s-a reinut ca partea vtmata s-a constituit parte civila att cu despgubiri reprezentnd daune materiale cat si cu daune morale.Avnd in vedere ca partea civila nu a fcut nici o proba relativ la daunele materiale, instana a respins cererea ca nefiind dovedita.Relativ la daunele morale solicitate de partea civila, s-a apreciat ca cererea este fondata, agresiunea inculpatului mai ales prin urmrile sale fiind de natura a cauza un prejudiciu moral reparabil pe cale pecuniara.

UCIDERE DIN CULP ART. 178 C.P., VTMARE CORPORAL GRAV ART. 182 C.P.Pe rol amnarea pronuntarii cauzei penale privind pe inculpatul C. L. D. trimis n judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe lnga Tribunalul C. nr. 493/P/2004 pentru savrsirea unei infrcatiuni prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.Dezbaterile au avut loc n sedinta publica din data de 11.02.2009, fiind consemnate n ncheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, cnd instanta, avnd nevoie de timp pentru a delibera, a amnat pronuntarea la data de 25.02.2009 si n urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.I N S T A N T ADelibernd asupra actiunii penale de fata:La data de 23.09.2005, s-a nregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1397 rechizitoriul nr. 493/P/2004 al Parchetului de pe lnga T. C., prin care inculpatul C.L.D. a fost trimis n judecata pentru savrsirea unei infractiuni de ucidere din culpa prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:n ziua de 02.08.2004, n jurul orelor 17,00 17,30, inculpatul C.L.D. conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de nmatriculare DJ-07-FST pe DN 3 A, dinspre C. spre B., avnd trei pasageri, iar la iesirea din n zona km 23+950 m, s-a angajat n depasirea unui autoturism Opel Vectra, oprit pe partea dreapta a carosabilului si aflat pe sosea n proportie de 60 % (potrivit depozitiilor inculpatului), n conditiile n care anterior observase pe sensul opus circulnd un autotractor si a apreciat ca poate reveni pe banda sa nainte de a se intersecta cu acest autovehicul.n timp ce se afla paralel cu autoturismul depasit, cu o parte a propriei masini peste axul drumului, inculpatul si-a dat seama ca distanta ce l depasea de autotractor era foarte mica si a ncercat sa ramna pe banda sa, nsa autoturismul condus de el a intrat n coliziune cu autotractorul Roman cu nr. CT-05-XNI (ce tracta si o semiremorca cu nr. CT-80-GRA), condus de martorul Lupu Ilie Daniel, impactul producndu-se ntre partea laterala stnga a Daciei si partea fronto-lateral-stnga a autotractorului.n urma impactului, traiectoria autotrenului a fost deviata spre stnga, astfel ca acesta a patruns pe contrasens si a intrat n coliziune cu autoturismul Audi A4 cu nr. AG-68-YPA, condus de numitul P F., ce circula n spatele Daciei Solenza, autoturismul Audi fiind proiectat de pe carosabil n lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotractorul a intrat n impact frontal cu un copac de pe marginea soselei.Accidentul s-a soldat cu decesul numitilor P. F.si B. M. (pasagera n autoturismul Audi), al minorei B.A. A.n vrsta de 8 ani, precum si cu vatamarea corporala a partilor vatamate: P. C., P. R. G. (100 120 zile de ngrijiri medicale), R. E. (80 90 zile de ngrijiri medicale) pasageri n Audi, Martorul L. I. D. ( 5- 6 zile de ngrijiri medicale), C. I. (90 100 zile de ngrijiri medicale), G. E. (2 3 zile de ngrijiri medicale), R. S. (16 18 zile de ngrijiri medicale), ultimele trei victime aflndu-se n cabina autotractorului.Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatul a apreciat ca este vinovat de savrsirea infractiunilor retinute, considernd nsa ca urmarirea penala nu este completa si ca vinovat de producerea accidentului este si numitul L. I. D..Situatia de fapt retinuta n rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fata locului; schita locului accidentului; plansa fotografica cuprinznd principalele aspecte ale cercetarii la fata locului; procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; buletinul de examinare clinica; buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 27853/25.08.2004 emis de SML C; Raportul de expertiza criminalistica nr. 2/10.01.2005 ntocmit de LIEC B. n care se concluzioneaza: cauza producerii accidentului a constituit-o manevra de depasire efectuata de inculpat, n conditiile n care din sens opus se apropia un alt autovehicul, spatiul disponibil fiind insuficient pentru efectuarea manevrei n conditii de siguranta; raportul de constatare medico legala nr. 858/03.08.2004 emis de SML C. din care rezulta ca moartea victimei P.F. a fost violenta, leziunile de violenta putnd fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil n cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico legala nr. 986/08.09.2004 emis de S.M.L. C. din care rezulta ca partea vatamata P. F. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, n cadrul unui accident rutier, necesitnd 100 120 zile de ngrijiri medicale, leziunile punndu-i n primejdie viata; raportul de constatare medico legala nr. 859/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B. M. a fost violenta, leziunile de violenta putnd fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil n cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico legala nr. 860/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B.A.A. a fost violenta, leziunile de violenta putnd fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil n cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico legala nr. 1216/04.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata R. E. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, n cadrul unui accident rutier, necesitnd 80 90 zile de ngrijiri medicale, leziunile nepunndu-i n primejdie viata; raportul de constatare medico legala nr. 1240/10.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata C. I. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, n cadrul unui accident rutier, necesitnd 90 100 zile de ngrijiri medicale, leziunile nepunndu-i n primejdie viata; copii de pe actele de stare civila; declaratiile martorilor: L. I. D., G. R. C., C. M., C. M., G. O. E., M. I. C..n sedinta publica din 14.12.2005, instanta, a respins cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat introducerea n cauza n calitate de parte civila, a Spitalului Slobozia, unde a fost internat martorul L. I., motivat de faptul ca, din cuprinsul dosarului, n special din declaratiile aflate la filele 96 si 100 din dosar, date de martorul L. I., rezulta ca acesta a suferit vatamari, dar martorul spune clar ca nu are nici o pretentie civila sau materiala fata de numitul C.L. si nu se constituie parte civila n cauza si, ntruct numarul de zile de ngrijiri medicale nu se regaseau in disp. art. 184 C.p.civ., 2 si 4 C.p., nu s-a dispus nceperea urmaririi penale fata de inculpat si pentru aceasta infractiune. Cum martorul si-a exprimat n mod concret pozitia n legatura cu fapta inculpatului, n mod normal nu avea cum sa fie trecuta n citativ ca parte vatamata, respectiv ca parte civila si chiar daca acesta a fost internat ntr-o unitate spitaliceasca, cum persoana vatamata nu a fost introdusa ca parte civila, nici unitatea sanitara care efectua cheltuieli de spitalizare nu are cum sa stea n astfel de proces, n atare situatie spitalul si poate recupera cheltuielile de spitalizare direct de la persoana vatamata.n fata instantei, inculpatul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care, n baza art. 300 al. 1 si 2 C.p.p. a invocat nulitatea absoluta a ntregii urmariri penale, solicitnd restituirea cauzei la organul care a ntocmit actul de sesizare, fiind ncalcare dispozitiile art. 171 si urmatoarele C.p.p., art. 200, 202 si 197 al. 2 si 4 C.p.p., mentionnd ca:Solutionnd cererea, prin sentinta penala nr. 39 din 25.01.2006, instanta a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul C. L. la Parchetul de pe lnga T. C. n vederea refacerii si completarii urmaririi penale sub aspect probator, respectiv:- sa procedeze la reaudierea martorului L. I. n prezenta aparatorului ales al inculpatului; ,- sa se stabileasca motivele pentru care nu i s-au recoltat probe biologice de snge martorului L. I., cine se face vinovat de acest aspect, avnd n vedere obligativitatea recoltarii unor astfel de probe prev. de art. 222 al. 3 din H.G. 85/2003;- sa se clarifice aspectul ntreruperii aparatului tahograf de pe autotrenul condus de martorul L. I.- sa se procedeze la solutionarea notei de prezentare (probatorii) formulata de inculpat la data de 09.09.2005, nainte de prezentarea materialului de urmarire penala, n conformitate cu prevederile art. 252 C.p.p.- sa se procedeze la verificarea obiectiunilor la concluziile raportului de expertiza criminalistica formulate de inculpat (filele 93 si 115 din vol. I) si sa se dea o solutie motivata de admitere sau respingere, punctual, avndu-se n vedere fiecare aspect invocat de inculpat, facndu-se raportare la obiectiunile formulate si la concluziile din raportul de expertiza.mpotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe lnga Judecatoria L. G. si partile civile, iar prin decizia penala nr. 166/R/15.06.2006, Tribunalul Calarasi a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza instantei de fond pentru continuarea judecatii.Cauza a fost nregistrata pe rolul Judecatorie L. G. sub nr. 1165/249/2006.Urmare a solicitarii instantei, Casa de Asigurari de Sanatate A. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul de Pediatrie Pitesti (adresa nr. 5316/15.11.2005) este de 2629,52 lei, suma cu care se constituie parte civila n cauza, inclusiv dobnda legala pna la data achitarii integrale a debitului.Cu adresa nr. 51045/08.12.2005, Casa de Asigurari de Sanatate B. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate R. E. la Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon (adresa nr. 13604/07.12.2005) este de 40.811.925 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila n cauza, inclusiv dobnda legala pna la data achitarii integrale a debitului, precum si faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Grigore Alexandrescu (adresa nr. 4525/06.12.2005) este de 28.630.133 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila n cauza, inclusiv dobnda legala pna la data achitarii integrale a debitului.De asemenea, cu adresa nr. 366/05.01.2006, Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni B. (adresa nr. 11023/19.12.2005) este de 8.485.000 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila n cauza, inclusiv dobnda legala pna la data achitarii integrale a debitului.n sedinta publica din 08.11.2006, avnd n vedere modificarile aduse art. 313 din Legea nr. 95/2006 prin OG nr. 72/2006, a dispus scoaterea din cauza a celor trei Case de Asigurari de Sanatate Bucuresti, Pitesti si Calarasi si introducerea n cauza, n calitate de pareti civile, a Spitalului Sf. Pantelimon Bucuresti, a Spitalului Clinic de Urgenta Grigore Alexandrescu Bucuresti, a Spitalului de Pediatrie Pitesti, a Spitalului Dr Bagdasar Arseni Bucuresti si a Spitalului Judetean Calarasi.Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 584/31.01.2007, Spitalul de Pediatrie Pitesti Arges a comunicat faptul ca valoarea totala a cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. este de 3.750,22 lei RON, suma cu care se constituie parte civila n cauza, inclusiv dobnda legala pna la data achitarii integrale a debitului.Partea civila R. E. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila n cauza cu suma totala de 50.000 RON (500.000.000 lei vechi), din care: 5000 RON despagubiri materiale (cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii) si 45.000 RON daune morale, reprezentnd suferinta fizica ce i-a fost produsa pe o lunga perioada de timp datorita gravelor vatamari si leziuni.Partea civila B. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila n cauza cu suma 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) daune morale, reprezentnd suferinta morala si fizica ocazionata de disparitia prematura a fiicei sale B.A. A. si a sotiei sale B.M..Partea civila P. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila n cauza cu suma de 8.000 RON (80.000.000 lei vechi) despagubiri materiale, reprezentnd cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G., solicitnd, totodata, obligarea inculpatului, n solidar cu asiguratorul, la plata catre aceasta, n favoarea minorului, ncepnd cu data producerii accidentului (luna august 2004) si pna la majoratul minorului, a unei prestatii periodice lunare n cuantum de 13.730.000 lei, reprezentnd diferenta dintre salariul net al tatalui defunct P. F. n suma de 15.000.000 lei de care beneficia la data decesului, n calitate de salariat, si pensia de urmas n cuantum de 1.270.000 lei de care beneficiaza minorul n prezent, n sistemul asigurarilor sociale de stat. Prin aceeasi cerere a precizat ca, n nume propriu si n calitate de reprezentant al minorului P. R. G., se constituie parte civila si cu suma de 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) daune morale, reprezentnd suferinta morala cauzata de disparitia tatalui si a sotului P. F. n vrsta de 34 de ani, ct si suferinta fizica si psihica produsa minorului P. R. de vatamarile cauzate ca urmare a accidentului.Partea vatamata C. I. a precizat ca se constituie parte civila n cauza cu suma de 400.000.000 lei vechi, din care 100.000.000 lei vechi daune materiale, reprezentnd cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii, si 300.000.000 lei vechi daune morale, ca urmare a scoaterii din circuitul social.De asemenea, partile civile B. I. si P. C. au depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parti civile, prin care au precizat ca se constituie parti civile n cauza cu suma totala de 25.000 RON (250.000.000 lei vechi) despagubiri materiale (cheltuieli ocazionate de nmormntarea victimelor B. M., B. A. A. si P. F., precum si de respectarea tuturor obiceiurilor crestinesti ulterioare.n faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a ncercat s-si formuleze o aparare, declarnd: ..am observat stationnd pe sensul meu de mers o masina de culoare gri, marca straina, autoturism, aflata ntr-o pozitie de 1/3 pe partea carosabila, iar ntre mine si masina stationata nu se aflau alte masini, neexistnd masini nici n imediata apropiere a spatelui meu. Cu ct ma apropiam de masina stationata, am redus viteza, iar n momentul n care am ajuns n spatele acesteia, am sesizat ca pe sens opus, dintr-o curba la dreapta pe sensul respectiv, se deplasa un autotren. M-am uitat n oglinda retrovizoare si am observat ca n spatele meu, dar nu n imediata apropiere, venea un autoturism de culoare nchisa, de marca straina, intentionnd sa depasesc masina stationata, am nceput sa semnalizez depasirea si sa ncep manevra de depasire. Ajungnd paralel cu masina stationata, am observat ca autotrenul se apropia cu viteza mare de mine si, totodata, ca acesta calcase axul drumului ntruct venea dintr-o curba la dreapta. n acest moment, am fost avertizat de pasagera S. D., sa am grija sa nu ating oglinda retrovizoare a masinii stationate. Constatnd repeziciunea cu care se apropia autotrenul, am depasit total masina stationata, ajungnd n fata acesteia, ntr-o pozitie oblica cu axul drumului, ncercnd sa ma duc ct mai mult spre dreapta. n acest moment, am fost acrosat pe partea fata lateral-stnga, de autotren, fiind lovit mai puternic n zona din spate a autoturismului meu lateral-stnga, iar n urma impactului am capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stnga. Nu pot preciza de cte ori m-am rotit, dar stiu ca am revenit cu fata autoturismului spre Bucuresti si ntruct masina nu a mai putut fi controlata datorita acestei rotiri, am intrat cu masina pe contrasens, tamponnd cu partea lateral stnga o a doua masina care se deplasa n spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost mpins de pe partea carosabila, rasturnndu-se. Autoturismul meu s-a oprit pe axul drumului cu fata spre Bucuresti. Precizez ca impactul dintre autoturismul meu si autotren, nu s-a produs n momentul n care eu eram paralele cu autoturismul stationat ci n momentul n care eu ma aflam cu autoturismul meu n fata masini stationate.Partile civile P. C., R. E. (care se aflau n autoturismul condus de victima P. F.) si C. I.(care se afla n autotrenul condus de martorul L. I.) si-au mentinut declaratiile date n faza de urmarire penala.Fiind audiati, martorii din acte: L.I. D., G. R. C., G. O. E., M. I. C., C. M., S. G. D. si-au mentinut declaratiile date n faza de ur4marire penala.Partile civile au depus la dosarul cauzei acte doveditoare n sustinerea pretentiilor civile. Astfel, partea civila R. E. a depus la dosar urmatoarele nscrisuri: copii de pe certificatele de concediu medical cu valabilitate pentru perioada 13.08.2004 30.11.2004; bilete de iesire din spital emise de Spitalul Sf. Pantelimon la data de 13.08.2004 si de 10.09.2004; adresa nr. 901/01.11.2004 emisa de Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca A; facturi fiscale si chitante nsumnd 295 lei.Partile civile B. I. si P. C. au depus la dosar urmatoarele nscrisuri n xerocopie: certificatele de deces ale defunctilor B. A. A., B. M. si P. F.; filele 16 19 din carnetul de munca seria Bi nr. 0520110 al defunctului P. F.; adeverinta nr. 564/09.11.2005 emisa de SC AUTOMATIC SRL Lunca Corbului A; certificatul de nastere al minorului P. R. G.; Decizia nr. 273041/04.01.2005 emisa de Casa Judeteana de Pensii A; bilete de iesire din spital emise de Spitalul de Pediatrie P. din 09.09.2004 si 07.10.2004; un plic continnd facturi fiscale, chitante si bonuri nsumnd 10.104,2 lei noi.Partea civila C. I. a depus la dosar copie xerox de pe scrisoarea medicala din 29.11.2006 emisa de Cabinetul de Specialitate Ortopedie dr. A. V..Au fost audiati martorii pe latura civila: R. G. R. propusa de partea civila R. E., martora M. E. propusa de partea civila C. I., martorul S. G. propus de partea civila P. C., martorul P.M. propus de partile civile B. I., P. C. si R. E., martorul C. G. propus de partile civile B. I. si P. C..n cauza, la solicitarea inculpatului, s-a efectuat o expertiza criminalistica de catre INEC, fiind desemnat si un expert parte n persoana d-lui C. M..Astfel, s-a ntocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 20/31.01.2008 de catre INEC.Expertul parte C. M. a ntocmit o anexa la raportul de expertiza criminalistica nr. 20/2008, cuprinznd opinia separata, atasnd CD ul de prezentare cu fisierele de constructie a simularilor si filmele n format avi (anexa cuprinsa n vol. II).Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 231/27.03.2008 INEC a naintat CD ul continnd nregistrari ale simularii evenimentului rutier efectuate n cadrul Raportului de Expertiza nr. 20/2008, iar cu adresa cu acelasi nr. din 22.05.2008, a naintat si CD ul continnd fisierul de constructie al simularii evenimentului rutier.n urma vizionarii CD urilor, inculpatul a solicitat audierea celor trei experti criminalisti din cadrul INEC care au ntocmit raportul de expertiza nr. 20/2008.Instanta a apreciat necesara audierea celor trei experti INEC care au ntocmit expertiza, fiind necesare lamuriri suplimentare legate de aspecte tehnice ale simularii pe calculator a accidentului, adica n timpul derularii simularii se vor primi explicatii verbale att de la dvs., ct si de la expertul parte, se vor putea opri cadre pentru lamuriri sau se poate roti plansa de simulare pentru a se putea privi impacturile din toate unghiurile sau alte operatiuni legate de acest gen, cerere admisa avnd n vedere urmatoarele motive: Dupa cum se stie, art. 6 din CEDO instituie dreptul la un proces echitabil, continnd doua feluri de garantii, unele de natura materiala si altele de natura procedurala. Paragrafele 2 si 3 ale art. 6 enumera n mod nelimitativ drepturile care constituie elemente esentiale ale notiunii mai generale de proces echitabil, iar aceasta notiune presupune si egalitatea armelor, principiul contradictorialitatii, modul de administrare a probelor etc.. Astfel, potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, principiul egalitatii armelor, att n civil ct si n penal, cere ca fiecare parte sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza n fata instantei n conditii care sa nu o dezavantajeze n mod semnificativ fata de partea adversa, n speta cu Ministerul Publica care sustine acuzarea dar si cu partile civile. De asemenea, acest principiu presupune si acordarea unei posibilitati de a combate argumentele invocate de partea adversa, n speta Min Public.n sedinta publica din 08.12.2008, s-a procedat la audierea expertilor criminalisti: G. B, G. C. si F. R., experti din cadrul INEC.Instanta, analiznd ntregul material probator administrat n cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:n ziua de 02.08.2004, inculpatul C. L. D. conducea autoturismul Dacia Solenza cu nr. DJ.07.FST pe DN3, pe directia Constanta Bucuresti, avndu-i ca pasageri pe scaunul din dreapta fata pe martorul G.O., pe scaunul din stnga spate pe martorul M. I. si pe scaunul din dreapta spate pe martora S. D. G..n jurul orei 17,00, inculpatul circula pe raza com. Dragos Voda, jud. Calarasi, ziua fiind nsorita, carosabilul uscat, traficul destul de aglomerat, circulndu-se pe o singura banda pe sens, iar la iesirea din comuna inculpatul a observat stationnd pe sensul sau de mers o masina de culoare gri.Autoturismul stationat era marca Opel Vectra condus de martorul C. M. care, nainte ca inculpatul sa intre pe raza loc. Dragos Voda, stationase pe partea dreapta a drumului.n momentul n care inculpatul se apropia de masina stationata, din sens opus circula autotrenul cu nr. CT-05-XNI condus de martorul L. I. D., care luase la ocazie trei persoane, printre care si pe partea civila C. I., n spatele tirului circula autoturismul marca Ford Focus, iar n spatele acestuia circula autoturismul Renault Megane cu nr. IS-18-UNR condus de martorul G. R. C.,Mult n urma inculpatului se deplasa autoturismul marca Audi A4 cu nr. AG-68-YPA condus de P. F., avndu-i ca pasageri pe B. M., B. A. A., P. R. G., si R. E.Cnd autotrenul se apropia de masina stationata, inculpatul, apreciind eronat ca si poate continua deplasare pe sensul sau trecnd pe lnga masina stationata, a trecut pe lnga aceasta, depasind-o, intrnd n coliziune cu autotrenul rutier condus de martorul L. I., fiind acrosat pe partea fata lateral-stnga de autotren, iar n urma impactului Dacia a capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stnga, rotindu-se, revenind cu fata autoturismului spre Bucuresti.Datorita procesului de rotire, inculpatul a intrat cu masina pe contrasens, tamponnd cu partea lateral stnga cea de-a doua masina care se deplasa n spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost mpins de pe partea carosabila, rasturnndu-se.n urma impactului dintre autoturismul inculpatului si autotractor, traiectoria acestuia din urma a fost deviata spre stnga si a patruns pe contrasens, situatie fata de care a intrat n coliziune cu autoturismul marca Audi A4 mentionat mai sus, autoturism care a fost proiectat de pe carosabil n lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotrenul s-a impactat frontal cu un copac de pe marginea soselei.Accidentul s-a soldat cu decesul pe loc al victimelor P. F. B. M. si B. A. A., cu vatamarea corporala a partilor civile P. R. G. necesitnd 100 120 zile de ngrijiri medicale, si R. E. necesitnd 80 90 zile de ngrijiri medicale (toti pasageri n autoturismul Audi).Din accident a rezultat si vatamarea corporala a partii civile C. I. (pasagera n autotractor) necesitnd 90 10 zile de ngrijiri medicale.Ca situatia de fapt este aceasta rezulta nu numai din raportul de expertiza ntocmit n faza de urmarire penala, dar si din raportul de expertiza ntocmit n fata instantei.Astfel, din raportul de expertiza nr. 20/2008 efectuat n cauza de INEC rezulta ca impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autotren s-a produs pe sensul de mers Bucuresti Constanta, pe care se deplasa autotrenul rutier, la o distanta de circa 0,4 m de axul drumului, ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat anterior efectuarii manevrei de depasire a autoturismului stationat, ca martorul L. I., soferul autotrenului, nu putea preveni acrosarea autoturismului Dacia, ntruct impactul s-a produs pe sensul sau de mers,n acelasi referat s-a concluzionat: cauza producerii acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren a constituit-o angajarea n depasire a autoturismului Dacia Solenza condus de inculpat, fara o asigurare prealabila, n timp ce din sens opus rula autotrenul rutier. Impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autoturismul Renault Megane a fost cauzat de deplasarea necontrolata a autoturismului Dacia pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Renault, deplasare determinata de acrosarea anterioara a acestuia cu autotrenul rutier. Coliziunea dintre autotrenul rutier si autoturismul Audi A4 a fost cauzata de deplasarea necontrolata a autotrenului dupa primul impact, consecinta a acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren.Inculpatul a ncercat sa-si formuleze o aparare, sa combata concluziile expertizei criminalistice efectuata de INEC.Astfel, se invoca faptul ca martorul L. I. trebuia sa respecte prevederile art. 153 al. 1 din HG 85/2003, respectiv sa circule ct mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.Ca tirul circula pe banda sa mult spre partea dreapta este confirmat chiar de martorul G. R. aflat n autoturismul Renault Megane, ce-a de-a doua masina din spatele tirului, care a declarat: Stiu ca tirul mergea pe banda lui, chiar mult spre dreapta, ntruct eu aveam posibilitatea sa vad ce se ntmpla n fata acestuia.De asemenea, inculpatul a invocat stationarea neregulamentara a autoturismului Opel pe sensul sau, numai ca, vazndu-l, acesta constituia un obstacol n fata sa, care ar fi trebuit sa actioneze pentru inculpat drept cedeaza trecerea mai ales ca din sens opus inculpatul a vazut ca se apropia autotrenul. Inculpatul trebuia sa ncetineasca foarte mult viteza sau sa opreasca n spatele autoturismului Opel stationat pentru a da posibilitatea autotrenului sa se deplaseze pe banda sa, iar dupa trecerea tirului, inculpatul sa efectueze manevra de depasire si sa-si continue deplasarea, numai ca acesta a apreciat, eronat, ca are suficient spatiu pentru a trece pe lnga masina stationata si a nu ncurca circulatia autovehiculelor care se deplasau din sens opus.Starea de pericol a fost cauzata de inculpat, care prin manevra de depasire efectuata a dus la declansarea unui accident n lant.De asemenea, inculpatul a apreciat ca expertiza nr. 20/2008 efectuata de expertii INEC nu a respectat ntocmai dispozitiile care reglementeaza efectuarea unei expertize, caci acestia trebuia sa tina cont de interpretarea tuturor probelor administrate n cauza, probe care determinau stabilirea exacta a cauzelor producerii accidentului, fiind ncalcate prevederile art. 63 si 64 C.p.Astfel, ct priveste pozitia masinii stationate Opel, este adevarat ca n procesul verbal de cercetare la fata locului nu a fost precizata pozitia acesteia si nu exista nicio data tehnica n acest sens, dar nici nu avea cum sa existe , avnd n vedere ca imediat dupa impactul dintre Dacia Solenza si tir aceasta a plecat de la locul accidentului.Declaratiile martorilor n ce priveste stationarea Opelului au fost n sensul unei stationari regulamentare. Astfel, soferul acestuia, C. M., a declarat Precizez ca am efectuat o stationare regulamentara, cu un metru din masina iesita n afara partii carosabile, ntr-o zona n care linia era discontinuaMartora Costache Irina (pasagera n autotren) a declarat am vazut o masina stationata pe sensul opus si nu mi s-a parut a fi stationata mult pe partea carosabila, ci, dimpotriva, era bine stationata, ct mai aproape de sant. Martorul L. I. D. a precizat Am observat ca acest autoturism era stationat cu partea dreapta a masini iesita mult n afara carosabilului.n legatura cu acest aspect expertii au precizat Precizam ca, din caracteristicile drumului retinute din procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborate cu declaratiile martorilor care sunt contradictorii (o parte dintre martori apreciind ca autoturismul OPEL era stationat cu o parte mai mult pe partea carosabila si invers), am apreciat ca stationarea autoturismului OPEL s-a facut la limita acostamentului si de aici au rezultat aceste masuratori. Precizam ca latimea acostamentului avuta n vedere de noi la stabilirea amplasamentului autoturismului OPEL a fost cea mentionata n procesul verbal de cercetare la fata locului, respectiv 0,7 m.Precizam ca imediat dupa terminarea acostamentului drumul coboara si acesta a fost motivul pentru care am luat ca punct de masuratoare terminarea acostamentului. Precizam ca, aspectele mentionate anterior n ce priveste coborrea drumului, de la terminarea acostamentului, am avut n vedere plansele fotografice efectuate la fata locului imediat dupa producerea accidentului.De aici rezulta ca expertii au avut n vedere limita dinspre partea dreapta pna la care putea opri autoturismul Opel cu rotile din dreapta n afara partii carosabile, respectiv caracteristicile drumului.ntr-adevar, prin aceste aspecte inculpatul ncearca sa lamureasca faptul ca, fata de pozitia autoturismului stationat nu se impunea efectuarea unei depasiri, asa cum era definita de art. 45 din OUG 195/2002 n vigoare la momentul producerii accidentului si ca avea suficient loc sa treaca pe lnga acesta fara a depasi axul drumului.n legatura cu acest aspect demn de mentionat este nsa declaratia martorului G. R. soferul auto Renault Megan (a doua masina din spatele tirului): Am vazut ca masinile care veneau din sens opus se angajau n depasire, dar nu stiu ce anume depaseau, si ultima masina care se afla la o distanta mai mare de sirul de masini care depasise deja, a facut imprudenta sa se angajeze n depasire, apucnd sa intre pe contrasens, intrnd si cu botul masinii napoi pe banda sa, dar jumatate de masina, spatele masini, ramasese pe contrasens. Precizez ca nu stiu ce depasea masina inculpatului, ulterior am aflat ca era o masina stationata, dar eu nu am vazut-o.Si martorul L. I. soferul tirului a declarat ca Am observat cum din sens opus au intrat n depasire, pe banda mea de mers, un numar de 3 autoturisme (fila 96 vol. II).Deci, toate masinile care circulau n fata masinii inculpatului au efectuat manevre de depasire a autoturismului stationat.Nu n ultimul rnd, trebuie mentionata si prima declaratie data de inculpat la ora 19,30, n ziua producerii accidentului, e adevarat, sub influenta starii de soc n care se afla, dar e o declaratie la cald n ce priveste pozitionarea masinii stationate, acesta declarnd: am vazut n fata pe sensul meu de deplasare un autoturism marca straina oprit, acesta aflndu-se n proportie de 60 % pe partea carosabila (fila 45 vol I) (apropo de declaratiile contradictorii legate de acest aspect).Tot n cuprinsul aceleiasi declaratii inculpatul a precizat din fata am vazut la circa 50 70 m ca din sens opus rula un autotren. Am considerat ca viteza autotrenului mi va permite sa depasesc fara probleme si fara sa calc axul drumului autoturismul stationat, astfel ca am semnalizat si am intrat n depasire.n legatura cu efectuarea expertizei, ntr-adevar, expertii INEC au mentionat: Efectuarea unei expertize criminalistice are la baza procedura feed-bek, adica se pleaca mai nti de la urme, n cazul de fata urmele facute de pneurile autotrenului si identificate ca apartinnd acestuia n procesul verbal si urmele de impact dintre cele doua autovehicule, respectiv DACIA si autotren. Pornind de aici se reconstituie pozitia de impact n planul transversal al drumului, acesta fiind motivul pentru care pozitiile DACIEI si autotrenului, anterioare impactului sunt cele retinute n raportul de expertiza. S-a pornit de la urma de frnare a autotrenului retinuta ca fiind de 13,8 m. n simulare, urma care a pozitionat autotrenul n planul transversal al drumului n momentul respectiv. n legatura cu urmele de frnare ale DACIEI SOLENZA, acestea rezulta din procesul verbal, iar pozitia DACIEI SOLENZA asa cum a fost stabilita la secunda 2,40 a fost stabilita ca urma a verificarii urmelor de impact.De asemenea, au precizat ca n efectuarea unei expertize criminalistice, declaratiile martorilor nu au pentru noi valoare probanta, determinante fiind urmele materiale. La secunda 2,55, la momentul impactului distanta dintre partea frontala a DACIEI SOLENZA si partea frontala a autoturismului OPEL stationat este de 2,531 m., Precizam nca odata ca, aceste masuratori au avut la baza acel proces de feed beck, pornindu-se de la urmele de frnare, urmele de impact si pozitia de oprire a autovehiculelor. Apreciem ca, avnd n vedere complexitatea dinamici producerii accidentului din cauza de fata este posibil ca martorii sa se fi nselat cu privire la distantele la care se aflau autovehiculele, distanta la care a avut loc momentul impactului.ntr-adevar, martorii pot face aprecieri proprii cu privire la pozitia unui obiect, la distanta dintre obiecte, or, daca s-ar avea n vedere astfel de declaratii cu ocazia efectuarii unei expertize, ar trebui ca expertul sa propuna mai multe variante cu privire la dinamica producerii accidentului n functie de aprecierile martorilor.De asemenea, expertii au precizat: Apreciem ca, relevant este impactul dintre DACIA SOLENZA si autotren, iar toate celelalte sunt consecintele acestui impact, ntruct ntr-un astfel de program relevanta are momentul 0, adica momentul generarii starii de pericol., ca pozitia autoturismului OPEL a fost stabilita ultima, nefiind cunoscuta, stabilita n functie de urme de frnare, urme de impact, avariile suferite de SOLENZA si autotren si fara a se tine cont de declaratiile martorilor. Precizam ca, avnd n vedere pozitia urmelor de frnare a autotrenului, acesta nu avea cum sa fie intrat pe sensul de mers al inculpatului. Chiar daca, am pozitiona autotrenul la limita urmei de frnare, tot nu se putea ca acesta sa intre cu rotile pe contrasens, nu depasea axul drumului. Precizam ca, formele geometrice de culoare galbena aparute n programul de simulare reprezinta pozitiile certe n care au fost gasite autovehiculele imediat dupa impact. Autovehiculele n cauza de fata nu au putut prin program sa fie aduse pe punctele galbene, avnd n vedere ca realizarea acestui aspect n cauzele multiple este foarte dificila si nerelevanta, deoarece, n cazul parasirii partii carosabile apar elemente factori de rezistenta care modifica traiectoria si nu pot fi reconstituiti, nefiind cunoscuti. Alta ar fi fost situatia n cazul impactarii a doua autovehicule cu ramnerea lor pe partea carosabila. Acest aspect,m aducerea autovehiculelor n pozitiile de oprire (formele geometrice galbene) ar fi un fenomen de durata care ar implica un volum foarte mare de timp. Foarte important este reconstituirea procesului care se produce pe partea carosabila. Procesul de conexiune inversa care sta la baza unui program de simulare, la baza unei simulari porneste de la elementele esentiale produse pe partea carosabila.Au fost mentionate aici explicatiile celor trei experti INEC pentru a combate aprecierile inculpatului n legatura cu ncalcarea disp. art. 63 si 64 C.p.p.Dispozitiile art. 150 din HG nr. 85/2003 (n vigoare la data producerii accidentului) prevad obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea, printre care cea de la lit. a respectiv sa se asigure .ca poate depasi fara a pune n pericol sau stnjeni circulatia din sens opusDe asemenea, n cap, 4 care reglementeaza Trecerea pe lnga vehiculele care circula din sens opus, dispozitiile art. 153 al. 2 din HG 85/2003 prevad ca Daca mersul nainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus.Astfel, chiar daca autoturismul stationat pe sensul sau de mers era cu 60 % oprit pe