conflicte de interese nivel local · conflicte de interese şi îmbogăţire ilicită. sistemul...

Programul pentru integritate publică

CONFLICTE DE INTERESE

ŞI INCOMPATIBILITĂŢI LA

NIVEL LOCAL

ii

C E N T R U L D E R E S U R S E J U R I D I C E

Conflicte de interese şi incompatibilităţi la nivel local

Centrul de Resurse Juridice Str. Arcului, nr.19, sector 2, Bucureşti

Telefon 021/2120690 • Fax 021/2120519

Raport realizat în cadrul proiectului

„Conflictele de interese şi integritatea publică”

finanţat de National Endowment for Democracy

Autor Radu Nicolae

Mulţumim colaboratorilor locali pentru contribuţiile la acest raport şi doamnei avocat Cătălina Rădulescu pentru sprijinul acordat de-a lungul proiectului

SumarPrincipalele constatări 1

Statistici privind reclamaţiile 6

Metodologia monitorizării 8

Respectarea legii anticorupţie în judeţe 9

Bacău 9

Cluj 21

Galaţi 26

Gorj 35

Ialomiţa 40

Ilfov 49

Vrancea 61

Concluzii 69

C E N T R U L D E R E S U R S E J U R I D I C E

1

2

Principalele constatări

Centrul de Resurse Juridice prin proiectul „Conflictele de interese şi integritatea publică”, finanţat de NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY (NED) şi-a propus să monitorizeze respectarea legislaţiei privind conflictele de interese şi incompatibilităţile de către administraţia publică locală.

Constatând pe parcursul anului 2004 că simpla monitorizare şi prezentare publică a cazurilor de încălcare a legii nu trezeşte instituţiile de aplicare a legii din starea de indiferenţă complice, CRJ a dezvoltat o nouă abordare. Pentru fiecare încălcare a legislaţiei anticorupţie CRJ a înaintat sesizări instituţiilor abilitate prin lege. Rezultatul acestui proces de reclamaţii şi sesizări oficiale îl prezentăm în cuprinsul acestui raport.

Monitorizarea a avut loc în şapte judeţe (Bacău, Cluj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Vrancea), instituţiile monitorizate fiind consiliul judeţean, consiliul municipal, consiliile locale şi primăriile. Monitorizarea s-a realizat de colaboratorii locali utilizându-se baza de date a registrului comerţului şi legea accesului la informaţiile de interes public. Colaboratorii locali au fost aleşi din rândul ziariştilor, al activiştilor organizaţiilor neguvernamentale şi al universitarilor.

Considerăm că organizaţiile nonguvernamentale trebuie să joace şi rolul de „câine de pază” al democraţiei şi al integrităţii. Din păcate, fără o presiune constantă a societăţii civile asupra instituţiilor statului, aceasta nu sunt întotdeauna dispuse să se reformeze.

Principalele constatări ale primei perioade de monitorizare (august, septembrie, octombrie 2004) sunt:

- Neaplicarea sau întârzierea implementării legislaţiei anticorupţie, la nivel local.

• Situaţiile de incompatibilitate s-au menţinut mult timp după expirarea termenului legal de rezolvare, dovadă fiind cazurile de la Bacău (pag. 9), Galaţi (pag. 26), Gorj (pag. 35), Ialomiţa (pag. 40), Ilfov (pag. 49) şi Vrancea (pag. 61). Unele din aceste situaţii se menţin şi astăzi, la aproape un an de la alegerile locale.

• Declaraţiile de avere sunt incomplete şi nu au fost afişate pe paginile de internet ale instituţiilor în termenele legale, dovadă fiind situaţiile din Bacău (pag. 15), Cluj (pag. 26), Galaţi (pag. 35), Gorj (pag. 40), Ialomiţa (pag. 41), Ilfov (pag. 61) şi Vrancea (pag. 67).

• Lipsa declaraţiilor de avere la sfârşitul mandatului, mai ales prin confundarea declaraţiei de avere depusă la momentul acceptării candidaturii cu declaraţia de la sfârşitul mandatului, dovadă fiind cazurile de la Bacău (pag. 15 şi 16), Ilfov (pag. 61).

- Inducerea în eroare a publicului în scopul „acoperirii” cazurilor de incompatibilităţi.

3

• Inducerea în eroare s-a realizat de către importanţi conducători de instituţii locale prin declaraţii publice în care erau puse sub semnul întrebării situaţii clare de incompatibilitate (astfel de declaraţii au existat în Galaţi şi Vrancea).

• Inducerea în eroare a Centrului de Resurse Juridice prin adrese în care se contestau situaţii de incompatibilitate care, în final, au fost consimţite şi de instanţa de judecată. În acest sens vezi adresa prefectului de Galaţi din data de 06.01.05 (pag. 32), adresa preşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov (pag. 54), adresa primarului comunei Asău (pag. 12).

- Evitarea de către funcţionarii publici a asumării răspunderii, într-un mediu excesiv de politizat.

• Funcţionarii publici evită să dea răspunsuri scrise la sesizările privind situaţii de incompatibilitate deşi sunt obligaţi de lege să o facă. Aceştia preferă ca răspunsurile să fie semnate de conducătorii instituţiei, care sunt, de cele mai multe ori, angajaţi politic. Asemnea exemple avem în Galaţi (adresa vagă a secretarului către prefect, pag. 31), Ilfov (răspuns de la preşedintele consiliului judeţean în loc de secretarul judeţului, pag. 54), Bacău (răspuns de la primar în loc de secretar, pag. 12)

- Necunoaşterea legii. Aleşii locali şi funcţionarii completează greşit declaraţiile de avere, fac omisiuni sau se află în situaţii de incompatibilitate fără să îşi dea seama (vezi caz primar Asău – pag.9; declararea averii după formulare vechi – pag.15, omisiuni în declaraţii – pag.26).

- Preocupare redusă pentru asigurarea integrităţii. Instituţiile locale au răspuns după o perioadă lungă de timp la sesizările CRJ (vezi cazul de la Galaţi, pag. 28 sau Cluj, pag. 21)

Prefecţii, precum şi preşedinţii consiliilor locale sau judeţene (PSD) s-au dovedit incapabili să-şi sancţioneze proprii colegi de partid, deşi situaţiile de încălcare a legii anticorupţie erau evidente, dând naştere chiar la adevărate scandaluri de presă. Mai mult, pentru a-şi salva colegii de partid, au ales să ducă în eroare publicul cu afirmaţii neadevărate. Noii prefecţi ai guvernării Alianţei D.A. + PUR + UDMR au restabilit legalitatea sancţionând incompatibili din PSD. Sperăm că această promptitudine se va manifesta şi în cazul unor colegi de partid sau de guvernare.

Funcţionarii publici au fost prinşi între legea anticorupţie şi interesele conducătorilor instituţiilor lor şi au ales, de cele mai multe ori, să nu se pronunţe şi să lase povara deciziei pe factorul politic, deşi această decizie nu aparţinea factorului politic în mod legal.

Mulţi aleşi locali şi funcţionari publici nu cunosc prevederile legislaţiei anticorupţie. În parte acest lucru se datorează şi modului în care s-a dorit ca legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, de pildă, să existe dar să nu se aplice. Pe baza situaţiilor identificate în cele trei luni de monitorizare a implementării legislaţiei anticorupţie la nivel local, Centrul de Resurse Juridice a elaborat un set de propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei sau de punere în practică a acesteia.

Centrul de Resurse Juridice propune:

4

1. Rigurozitate în declararea averii şi a intereselor. Din monitorizările CRJ a reieşit, nu de puţine ori, incapacitatea persoanelor obligate la declararea averii de a completa corect formularele de avere. Formularele conţin întrebări vagi, interpretabile. Pentru a exista o aplicare unitară şi riguroasă a formularelor de avere, CRJ propune guvernului realizarea unui GHID DE COMPLETARE A DECLARATIILOR DE AVERE ŞI DE INTERESE. Pentru ca acest ghid să aibă şi efect, CRJ mai propune introducerea de sancţiuni pentru omisiuni în declaraţia de avere. Astfel, situaţii generalizate ca neprecizarea valorii de impozitare a imobilelor şi terenurilor ar dispărea.

Verificarea completării cu omisiuni a declaraţiilor şi stabilirea de sancţiuni se va realiza de Prefect, respectiv Camera Deputaţilor, Senat, Guvern, Preşedinţie.

2. Simplificarea procedurilor de sesizare şi control a cazurilor de incompatibilităţi, conflicte de interese şi îmbogăţire ilicită.

Sistemul actual de înaintare de reclamaţii privind încălcarea legislaţiei referitoare la incompatibilităţi, conflicte de interese şi îmbogăţire ilicită este special construit pentru a zădărnici astfel de eforturi din partea cetăţenilor şi a societăţii civile.

• Astfel, în privinţa controlului averii o persoană nu poate sesiza direct instituţia abilitată cu desfăşurarea controlului averii. Orice sesizare trebuie trimisă în prealabil parchetului, care decide dacă o înaintează sau nu comisiei de cercetare a averilor. Mai departe, comisia de cercetare a averii desfăsoară doar un prim control în care stabileşte dacă averea este justificată în totalitate prin veniturile obţinute legal sau nu este justificată. Daca comisia constată ca averea nu poate fi justificată prin veniturile legale trimte dosarul spre soluţionare instanţei de judecată unde se realizează, de fapt, adevăratul control al averii şi se aplică sancţiuni. În acest fel, o persoană poate ajunge să fie sancţionată pentru îmbogăţire ilicită abia la câţiva ani diferenţă de la momentul sesizării. In plus, comisia are dreptul să declanşeze controale din oficiu în anumite circustanţe dar nu a făcut-o niciodată atunci când avea toate informaţiile şi era abilitată (vezi sesizările trimise de CRJ la Bucureşti, pag. 46 şi Bacău, pag. 18).

• În privinţa cazurilor de incompatibilitate privind aleşii locali, soluţia legală este înaintarea sesizării secretarului unităţii administrativ teritoriale care analizează sesizarea şi, în măsura în care consideră că este cazul, propune prefectului emiterea ordinului privind constatarea încetării mandatului de ales local. Prefectul analizează propunerea şi ia decizia. Decizia se poate ataca în instanţa de contencios administrativ. În acest fel, rezolvarea unei situaţii simple de incompatibilitate poate dura minim câteva luni, maxim câţiva ani. De pildă, dacă secretarul nu răspunde la sesizare şi nu propune prefectului constatarea încetării mandatului de ales local, singura soluţie este chemarea în instanţă a secretarului şi obligarea acestuia să sesizeze prefectul. Apoi, dacă nici prefectul nu răspunde la sesizare urmează acţionarea în instanţa a prefectului.

În măsura în care controlul incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese rămâne în aceeaşi formulă, CRJ propune modificarea legii nr. 161/2003. Astfel, prefecţii vor avea atribuţii în domeniul sancţionării conflictelor de interese şi incompatibilităţilor aleşilor locali. Orice persoană va avea dreptul de a sesiza direct prefectul despre situaţii de incompatibilităţi sau conflicte de interese în care se află aleşii locali. Prefectul ar urma să aibă termen de răspuns în cel mult 30 de zile iar, în cazul unui răspuns nesatisfăcător, persoana interesată va putea să înainteze reclamaţie guvernului pentru sancţionarea disciplinară a prefectului şi să se adreseze instanţei de judecată.

3. Dezvoltarea prevederilor privind conflictele de interese.

5

CRJ consideră necesară extinderea aplicabilităţii legislaţiei conflictelor de interese până la rudele de gradul IV inclusiv ale oficialului, precum şi instituirea obligaţiei ca demnitarii şi funcţionarii publici să declare şi interesele rudelor de gradul I.

CRJ consideră că se impune modificarea legii privind regimul concesionărilor pentru a spori gradul de integritate al acestor tranzacţii. Astfel, aleşilor locali şi funcţionarilor dintr-o instituţie publică să le fie interzis să concesioneze active de la instituţia publică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

CRJ consideră că se impune abrograrea alin.6 al art.92 din Legea nr. 161/2003 care permita eludarea interdicţiei aleşilor locali de a încheia contracte comerciale cu autorităţile publice locale din care fac parte. Aleşii locali pot încheia contracte cu autorităţile locale din care fac parte, fără a risca nici o pedeapsă dacă acele contracte durează doar căteva zile. Un astfel de caz s-a înregistrat la Consiliul Judeţean Vrancea în iulie 2004 (vezi pag. 68). Alin.6 al art. 90 din legea 161/2003 afirmă că „prevederile alin. (1) si (3), adică încetarea de drept a mandatului de ales local dacă se încheie un contract comercial între alesul local şi autoritatea publică din care face parte, nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada ca încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.

4. Creşterea transparenţei instituţiilor publice

CRJ recomandă instituţiilor publice să renunţe la taxele prohibitive pentru furnizarea de informaţii publice (unele consilii judeţene au fixate taxe care ajung pănă la 300000 lei pentru o pagină fotocopiată).

De asemenea, CRJ recomandă instituţiilor publice să-şi actualizeze paginile de Internet şi să publice pe acele pagini şi declaraţiile de interese.

CRJ recomandă instituţiilor publicarea din oficiu pe paginile de Internet a unui raport, după rezolvarea în termen a fiecărei incompatibilităţi şi conflict de interese.

6

Statistici privind reclamaţiile

Centrul de Resurse Juridice, în primele trei luni de monitorizare (august, septembrie, octombrie 2004) a primit de la colaboratorii locali peste treizeci de cazuri de conflicte de interese şi incompatibilităţi. Dintre acestea CRJ a redactat 19 sesizări pe care le-a înaintat instituţiilor abilitate. În patru situaţii, datorită nerezolvării sesizărilor, a fost nevoie ca CRJ să înainteze reclamaţii administrative. Cele 19 sesizări semnalau nerespectarea legislaţiei anticorupţie de către 24 de persoane, aleşi locali şi funcţionari publici.

Până la data redactării acestui raport, Centrul de Resurse Juridice nu a primit răspuns pentru 10 din cele 19 sesizări înaintate. CRJ a primit răspuns complet la nouă sesizări.

Ca urmare a reclamaţiilor CRJ următorii aleşi locali incompatibili şi-au pierdut mandatul:

Florin Popa (consilier local Municipiul Galaţi)

Florin Pâslaru (consilier local Municipiul Galaţi)

Costel Băiaş (consilier judeţean Ilfov)

Gheorghe Roman (consilier judeţean Ilfov)

Numar de sesizari in fiecare judet

7

43

11

12 Bacau

VranceaIlfovClujGorjIalomitaGalati

Figura 1 – Numărul de sesizări trimise de CRJ în fiecare judeţ

7

Numar de persoane recamate

8

54

111

4 BacauVranceaIlfovClujGorjIalomitaGalati

Figura 2 – Numărul de persoane reclamate de CRJ în funcţie de judeţul în care se află

Numar de persoane reclamate in functie de tipul de situatii

153

42

IncompatibilitatiConflicte de intereseDeclararea averiiAltele

Figura 3 – Numărul de persoane reclamate pentru fiecare tip de abatere de la lege

Numar de persoane reclamate in functie de pozitia publica ocupata

145

5Alesi locali (consilierilocali, primari,viceprimari)Alesi judeteni/prefecti

Functionari publici

Figura 4 - numărul de persoane reclamate de CRJ în funcţie de poziţia pe care au ocupat-o

8

Metodologia monitorizării Centrul de Resurse Juridice se bazează în monitorizările sale pe informaţii de interes public. Monitorizarea prezentată în acest raport s-a realizat în perioada 1 august 2004 – 31 octombrie 2004.

Monitorizarea s-a realizat în următoarele judeţe: Arad, Bacău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Vrancea.

Monitorizarea a vizat respectarea legislaţiei privind conflictele de interese, incompatibilităţile (Legea nr. 161/2003) şi declararea averii (Legea nr.115/1996).

Monitorizarea a vizat aleşii locali şi funcţionarii publici din consiliul judeţean, consiliile locale şi primăriile din fiecare judeţ. Datorită numărului mare de consilii locale şi primării verificările s-au făcut prin sondaj.

Instrumentele folosite în monitorizare:

- Baza de date a Registrului Comerţului – www.onrc.ro

- Accesul la informaţiile de interes public

- Accesul la mijloacele de informare locale (presă locală, paginile de Internet ale instituţiilor locale, accesul la declaraţiile de avere şi de interese).

Fiecare colaborator a verificat în ce măsură instituţiile monitorizate respectă prevederile legale iar la sfârşitul fiecărei luni a întocmit un raport de monitorizare. Rapoartele de monitorizare au cuprins:

- activităţile desfăşurate

- iregularităţile identificate

- cazurile de nerespectare a legislaţiei

Fiecare caz semnalat de nerespectare a legislaţiei a fost analizat de către experţii CRJ. Aceştia au înaintat sesizări instituţiilor abilitate să asigure aplicarea legii nr. 161/2003 şi a legii nr. 115/1996.

9

Concluzii

Raportul a prezentat activitatea CRJ în monitorizarea şi combaterea conflictelor de interese, a incompatibilităţilor şi a declarării incorecte a averii. Raportul prezintă situaţia din şapte judeţe dar constatările ar putea fi relevante la nivelul unei mari părţi din administraţia publică locală din România.

Fenomene precum neaplicarea sau întârzierea implementării legislaţiei anticorupţie la nivel local, inducerea în eroare a publicului în scopul „acoperirii” cazurilor de incompatibilităţi, evitarea de către funcţionarii publici a asumării răspunderii, necunoaşterea legii afecteză negativ integritatea şi eficienţa administraţiei publice locale.

Centrul de Resurse Juridice a propus câteva schimbări care ar trebui implementate pe termen scurt pentru a contracara fenomene precum cele descrise în acest raport.

Centrul de Resurse Juridice va monitoriza în continuare felul în care instituţiile publice locale răspund la sesizările privind încălcarea legislaţiei anticorupţie.

Respectarea “legii anticorupţie” în judeţe În acest raport CRJ prezintă rezultatele monitorizării din şapte judeţe. Colaboratorii din plan local au avut responsabilitatea de a monitoriza şi identifica situaţiile de incompatibilităţi, conflicte de interese şi îmbogăţire ilicită. Rapoartele colaboratorilor locali reprezintă baza acestui raport. Situaţia din fiecare judeţ va fi analizată separat pe cele trei direcţii principale ale proiectului: incompatibilităţi, conflicte de interese, declararea averii. Vor fi prezentate studii de caz dar şi considerente de ordin general privind integritatea instituţiilor administraţiei publice locale.

7. Vrancea Autorităţile publice din judeţul Vrancea se înscriu în nota generală a lipsei de integritate, întegistrându-se cazuri nerezolvate de incompatibilităţi, posibile conflicte de interese dar şi probleme în publicarea declaraţiilor de avere.

7.1. Incompatibilităţi Prin sondaj au fost identificate şapte situaţii de incompatibilitate: patru consilieri locali, un primar, un consilier judeţean şi un funcţionar public. După cercetări amănunţite s-a constatat ieşirea din situaţia de incompatibilitate, în termen legal, a consilierilor locali Rodica Boboc, Sandu Păroiu şi a primarului din Panciu (pentru detalii, vezi mai jos). CRJ a înaintat sesizări pentru rezolvarea stării de incompatibilitate a consilierului judeţean Sorin Vornic şi a directoarei direcţiei economice a consiliului judeţean, Valeria Teodorescu. O altă situaţie de incompatibilitate a fost cea a Doinei Fodoreanu care în mandatul trecut a ocupat funcţia de viceprimar dar avea şi calitatea incompatibilă de persoană fizică autorizată. O situaţie de incompatibilitate nerezolvată în termen legal este cea a consilierului local Nicolae Latcan care ocupă şi funcţia incompatibilă de director în cadrul ENET S.A., societate la care consiliul local este acţionar unic. Cazul directoarei C.J . Vrancea

Sumarul cazului

În raportul de monitorizare din luna octombrie 2004, din judeţul Vrancea, se preciza că directoarea direcţiei economice din Consiliul Judeţean Vrancea, doamna Valeria Teodorescu se află în situaţia de incompatibilitate. Conform datelor Registrului Comerţului, doamna Valeria Teodorescu este cenzor şi membru în consiliile de administraţie a trei societăţi comerciale: Sutra S.A., Prestcom S.A. şi General Construct S.A. Se pare că datele erau adevărate din moment ce, după reclamaţia CRJ, doamna directoare şi-a modificat declaraţia de interese în sensul precizării funcţiilor pe care le deţine în sectorul privat. Conform Registrului Comerţului, doamna directoare Valeria Teodorescu mai deţine şi calitatea de cenzor permanent la societatea comercială Dom Proiect S.A, societate comercială la care Consiliul Judeţean Vrancea deţine acţiuni. Această ultimă calitate nu generează o situaţie de incompatibilitate dacă sunt respectate prevederile Legii nr. 171/2004. Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Conform art. 94, alin.(2), lit. c din Legea nr.161/2003, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată; Legea nr. 171/2004 pentru completarea articolului 94 din Legea nr.161/2003 prevede că nu se află în situaţie de incompatibilitate funcţionarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis in condiţiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare. Legea nr.188/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici, la art. 70, alin (2), lit. j şi alin (3), stabileşte abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare aferente. ART. 70 din Legea nr. 188/1999 cu modificările şi completările ulterioare (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora. (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; b) neglijenţă repetată în rezolvarea lucrărilor; c) absenţe nemotivate de la serviciu; d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter; g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea; h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic; i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici; k) stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionării cererilor acestora. (3) Sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioada de la 1 la 3 ani; d) trecerea într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului; e) destituirea din funcţia publică. (4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public,

precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi. (5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor. ART. 71 (1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea conducătorului compartimentului în care funcţionează cel în cauză. (2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)- e) se aplică de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină. Hotărârea nr.1210/ 2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, la art. 23, al (1) prevede că „sesizarea îndreptată împotriva unui funcţionar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, sau, după caz, comisiei organizate pentru autoritatea sau instituţia publică în care acesta îţi desfăşoară activitatea”. Rezolvare

Centrul de Resurse Juridice a trimis o sesizare preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea prin care solicita sancţionarea disciplinară a doamnei directoare Valeria Teodorescu, după cercetarea cazului de către comisia de disciplină competentă. CRJ, până la data întocmirii acestui raport, nu a primit nici o reacţie oficială din partea Consiliului Judeţean Vrancea. În schimb, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea s-a exprimat cu privire la acest caz pentru Ziarul de Vrancea (31.01.2005): „Marian Oprişan a declarat că situaţia va fi analizată şi că în urma analizei va fi aplicată legea. Oprişan a mai declarat că Valeria Teodorescu era şi normal să fie cenzor într-o societate comercială, atâta timp cât are cunoştinţe economice şi că nu riscă demiterea ei din funcţia de director în cadrul CJ, ci, eventual, alte sancţiuni pe linie administrativă”. Comentar i i

„Sentinţa” pe care a dat-o preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea poate fi interpretată ca o presiune la adresa membrilor comisiei de disciplină pentru a propune o sancţiune redusă. Conform legii, comisia de disciplină propune sancţiunea disciplinară iar aceasta se aplică de conducătorul autorităţii publice.

Sesizarea CRJ

Cazul consi l ier i lor local i din Focşani

Sumarul cazului

În Focşani, sesizările CRJ vizau incompatibilitatea consilierilor locali Sandu Păroiu şi Rodica Tudoriţa Boboc. Raportul de monitorizare din luna octombrie 2004 ne sesiza cazurile de mai sus.

După verificări suplimentare la Oficiul Naţional Registrul Comerţului prin care s-au confirmat datele iniţiale, CRJ a trimis o sesizare secretarului consiliului local Focşani prin care solicita emiterea ordinelor de încetare a mandatelor de consilieri locali. Consilierul local Sandu Păroiu ocupa funcţia incompatibilă de membru în consiliul de administraţie al CUP RA Focşani, regie autonomă aflată în subordonarea Consiliului Local Focşani. Rodica Boboc ocupa funcţia incompatibilă de membru în consiliul de administraţie al ENET SA, societate aflată în subordinea consiliului local Focşani. Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Astfel, art. 88 din secţiunea a 4-a stabileşte incompatibilitatea dintre funcţia de consilier local sau consilier judeţean şi funcţiile „de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă” (art. 88, al.1, lit. d). Rezolvare

Răspunsul primit rapid de la secretarul Consiliului Local Focşani (în patru zile) ne informa asupra demisiilor consilierilor vizaţi din funcţiile incompatibile deţinute, în termenul legal. Comentar i i

Datorită lipsei de transparenţă în rezolvarea incompatibilităţilor pot apărea şi astfel de cazuri în care situaţia de incompatibilitate să nu mai existe de fapt dar indiciile să conducă la o altă concluzie. De asemenea, datorită actualizării greoaie a bazei de date a Registrului Comerţului, aceasta din urmă poate oferi informaţii înşelătoare.

7.2. Conflicte de interese Se menţine sistemul cedării afacerilor prietenilor sau rudelor pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate dar în realitate alesul local rămâne interesat şi se implică în mersul afacerii. Un astfel de caz ar putea fi cel al actualul viceprimar Neagu Nistoroiu. Acesta a fost administratorul societăţii Arena Com SRL şi, deşi a cesionat acţiunile firmei către un apropiat, soţia viceprimarului a rămas angajată a firmei. Mai mult decat atat, printre atribuţiile de serviciu ale viceprimarului Nistoroiu se numară verificarea stadiului investiţiilor gestionate de Primăria Focşani, din care unele sunt realizate, ca antreprenor sau subantreprenor, chiar de firma Arena Com. Societatea este unul dintre subantreprenorii angajati în reabilitarea sistemului de canalizare al Focsaniului, lucrarea cuprinsă în programul ISPA, cofinanţată de Primăria Focşani.

7.3. Declararea averii La începutul lunii septembrie 2004 raportul de monitorizare constata că „desi au trecut aproape 60 de zile de la constituirea noului legislativ judetean, pe pagina web a institutiei nu există încă declaraţiile de avere ale consilierilor validaţi în luna iunie, ci doar ale celor din mandatul 2000-2004. Pot fi totuşi accesate declaraţiile candidaţilor la alegerile locale.” În privinţa consiliului local Focşani raportul arată că „pe pagina web nu există decât declaraţia (veche) primarului şi a unuia dintre viceprimari, amândoi aflaţi la cel de al doilea mandat. Nu există declaraţiile de avere ale noilor consilieri şi, în afara de secretarul municipiului şi de conducerea regiei locale de utilităţi, nu poate fi consultată declaraţia nici unui alt funcţionar public”.


6. Ilfov Judeţul Ilfov a fost, şi acesta, un „rai al incompatibilităţilor” şi a declarării necorespunzătoare a averii.

6.1. Incompatibilităţi În urma monitorizării prin sondaj au fost identificate zece cazuri de incompatibilităţi. În unele din aceste cazuri incompatibilitatea fusese rezolvată în termen dar lipsa de transparenţa a instituţiilor publice a permis alte concluzii (cazul Radu Titus Marinescu, vezi mai jos). În alte situaţii CRJ a trimis sesizări iar unii consilieri judeţeni incompatibili şi-au pierdut mandatele. Rămâne de stabilit în ce măsură alte situaţii de incompatibilitate precum cele ale consilierilor judeţeni Rodica Anghel, Vasile Anghelescu, George Geogescu, Ion Serban, Dorel Tudor, Viorel Zamfir şi Cristina Manicea, au fost rezolvate în termenul legal. Cazul consi l ier i lor judeţeni din I l fov

Sumarul cazului

Raportul de monitorizare din luna octombrie 2004 semnala incompatibilitatea unor consilieri judeţeni din judeţul Ilfov: Radu Titus Marinescu, Costel Băiaş şi Gheorghe Roman. Numele acestora şi declaraţiile lor de avere apăreau atât pe pagina de Internet a Consiliului Judeţean Ilfov, deţinând funcţiile de consilieri judeţeni, cât şi pe pagina de Internet a Prefecturii Ilfov, deţinând funcţiile de subprefect, respectiv consilieri prefect. Centrul de Resurse Juridice a cerut, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii atât de la Consiliul Judeţean Ilfov cât şi de la Prefectura Ilfov. Consiliul Judeţean a transmis hotărârea de validare a mandatelor consilierilor judeţeni prin care erau validate inclusiv mandatele celor trei consilieri judeţeni suspectaţi de incompatibilitate. Prefectura Judeţului Ilfov a confirmat faptul că Radu Titus Marinescu a exercitat funcţia de subprefect până în data de 13 ianuarie 2005 iar Gheorghe Roman şi Costel Băiaş au fost încadraţi cu contracte de muncă în cadrul cabinetului prefectului. Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.

Astfel, Art. 88, al 1, lit. b din Legea nr. 161/2003 stabileşte incompatibilitatea dintre funcţiile de consilier judeţean şi subprefect iar art. 88, al.1, lit. c stabileşte incompatibilitatea dintre funcţiile de consilier judeţean şi angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al prefecturii din judeţul respectiv. Ordonanţa 32/ 30.01.1998, aprobată prin Legea nr. 760/2001, la art.2 precizează că „in aparatul propriu al prefecturilor se organizează şi funcţionează, în subordinea demnitarului, cabinetul demnitarului”. Rezolvare

Ţinând cont de informaţiile primite şi de prevederile legii 161/2003 şi ale Legii 760/2001, Centrul de Resurse Juridice a înaintat o sesizare secretarului Consiliului Judeţean Ilfov, la data de 27.01.2005, prin care solicita aducerea la cunoştinţa prefectului a încetării de drept a mandatelor consilierilor judeţeni: Radu Titus Marinescu, Gheorghe Roman şi Costel Băiaş. Cererea iniţială este prezentată spre consultare mai jos. La sesizarea de mai sus nu răspunde, aşa cum ar fi fost legal, secretarul Consiliului Judeţean Ilfov ci preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov care ne anunţă că „în prezent nici unul dintre consilierii judeţeni menţionaţi în adresa dvs. nu se află în situaţii de incompatibilitate”. Răspunsul este prezentat mai jos. Acest răspuns este incomplet şi nu ţine cont de prevederile Legii 161/2003 care precizează că mandatul încetează de drept dacă situaţia de incompatibilitate nu este rezolvată în termen legal (art.91, al.4). Conform art.91, al.1 şi al.4 din Legea 161/2003 termenul legal de rezolvare a situaţiei de incompatibilitate este de 15 zile de la data validării mandatului de consilier judeţean. Rezolvarea situaţie de incompatibilitate după expirarea acestui termen nu are nici un efect, mandatul a încetat deja de drept iar singura soluţie legală este emiterea de către prefect a ordinului privind constatarea încetării de drept a mandatului de ales local. Ţinând cont de cele de mai sus, Centrul de Resurse Juridice a înaintat o reclamaţie atât secretarului Consiliului Judeţean Ilfov cât şi prefectului judeţului Ilfov, în data de 18.02.2005. Secretariatul Consiliului Judeţean Ilfov a rămas în continuare inert în timp ce prefectul a emis în data de 08.03.2004 ordinele privind constatarea încetării de drept a mandatelor de consilieri judeţeni ale domnilor Gheorghe Roman şi Costel Băiaş. Aceste ordine, precum şi răspunsul prefectului, sunt anexate mai jos. Comentar i i

Doar în cazul lui Radu Titus Marinescu situaţia prezentată mai sus era rezolvată de mult timp. CRJ a primit accidental hotărârea nr. 33/22.09.2004 a Consiliului Judeţean Ilfov prin care se constata încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean a domnului Radu Titus Marinescu, ca urmare a demisiei acestuia din data de 10.08.2004, depusă la câteva zile după ce fusese numit subprefect. Acest caz scoate în evidenţa lipsa de transparenţa şi de interes în rezolvarea situaţiilor de incompatibilităţi a Consiliului Judeţean Ilfov. Prin răspunsul preşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov putem fi măcar informaţi despre rezolvarea prin demisie a situaţiei domnului Radu Titus Marinescu. Prefectul, ca şi în cazul de la Galaţi, şi-a făcut datoria după ce fostul prefect mascase această situaţie de incompatibilitate. Răspuns prefectura Ilfov la cererea de informaţii publice a CRJ

Sesizare secretarul consiliului judeţean Ilfov

Răspunsul Consiliului Judeţean Ilfov

Reclamaţia CRJ adresată secretarului CJ Ilfov

Sesizarea CRJ adresată prefectului judeţului Ilfov

Ordin prefect

Ordin prefect

6.2. Conflicte de interese O situaţie ce a trezit suspiciuni a fost privatizarea Loeser S.A şi garantarea de către guvernul Năstase a unui credit pentru această societate comercială.

6.3. Declararea averii Declararea averii a fost o obligaţie dificilă şi pentru oficialii judeţului Ilfov. Astfel, foarte mulţi consilieri judeţeni nu completează valoarea de impozitare, alţii nu precizează

cuantumul depozitelor şi conturilor curente de peste 5000 Euro. Alte declaraţii nu au fost pur şi simplu publicate pe pagina de internet sau erau nedatate, probabil pentru a ascunde depunerea după termen. De exemplu, Doru Laurian Badulescu, presedintele CJ Ilfov, detine acţiuni în societăţi comerciale, dar nu precizează nici denumirea acestor societăţi, nici valoarea acţiunilor deţinute, motivând: „societăţile la care deţin acţiuni sunt licitate la Bursa Rasdaq, de aceea pot apărea modificări zilnic, funcţie de contaţiile pieţei”. Este adevărat că valoarea actiunilor se poate situa, de pe o zi pe alta, sub sau deasupra valorii de 5 000 E dar acest lucru nu poate constitui un temei pentru nedeclararea acestora. De asemenea, CRJ nu a primit răspuns la cererile repetate de informaţii privind declararea averii la sfârşitul mandatului de către foşti oficiali judeţeni printre care şi Constantin Ivanovici. Ciudat este că la toate celelate cereri am primit răspunsuri de la Consiliul judeţean Ilfov.


5. Ialomiţa În judeţul Ialomiţa au fost identificate prin sondaj cazuri de incompatibilitate nerezolvate în termen dar şi conflicte de interese şi deficienţe grave în declararea averii.

5.1. Incompatibilităţi În urma verificărilor privind incompatibilităţile au fost identificate trei situaţii nerezolvate în termenul legal: cazul viceprimarului municipiului Slobozia, Radu Paroş cazul consilierului local Cornel Vasile şi cazul funcţionarului public, Gheorghe Neacşu. Mandatul consilierului local Cornel Vasile a încetat de drept aceasta ocupând funcţia incompatibilă de consilier în cabinetul prefectului şi după expirarea termenului legal de 15 zile. CRJ nu a demerat încă procedura de sesizare a prefectului despre acest caz dar situaţii asemănătoare au fost rezolvate în Ilfov prin emiterea de către prefect a ordinului privind constatarea încetării de drept a mandatului. Cazul v iceprimarului Municipiului S lobozia

Sumarul cazului

În judeţul Ialomiţa, CRJ a urmărit rezolvarea incompatibilităţii viceprimarului Municipiului Slobozia, Radu Paroş. Firma la care Radu Paroş era asociat unic avea un contract de asociere în participaţiune cu Consiliul Local Slobozia. Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. ART. 76 (1) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I. Rezolvare

La sfârşitul lunii august consilierii locali ai municipiului Slobozia au adoptat o hotărâre prin care dispuneau încetarea asocierii în participaţiune cu Petracom Slobozia începând cu data de 1 septembrie 2004. Aşadar, Radu Paroş s-a aflat trei luni în situaţie de incompatibilitate.

5.2. Conflicte de interese În judeţul Ialomiţa au fost semnalate o serie de cazuri de concesionări cu suspiciuni: concesionarea de terenuri pentru terase estivale, concsionarea de terenuri la primăria Albeşti de către primar. De asemnea, licitaţia „cornul şi laptele” a fost plină de suspiciuni.

5.3. Declararea averii La trei luni de la alegeri pagina de Internet a consiliului judeţean era neactualizată, nu apărea nici măcar componenţa noului consiliu şi nici un fel de declaraţii de avere. În aceeaşi perioadă (septembrie 2004) pe pagina consiliului local Slobozia nu existau declaraţii de avere. Ca şi în judeţul Gorj există suspiciuni că declaraţiile de avere ale unor aleşi locali sunt date în fals: declaraţiile de avere ale primarului municipiului Feteşti Radu Vacarus şi consilierului local Constantin Ticuleanu. Un caz ce prezintă grave iregularităţi este cel al fostului prefect Marian Bălan. Cazul prefectului judeţului Ia lomiţa , Marian Bălan

Sumarul cazului

În cuprinsul raportului de monitorizare din judeţul Ialomiţa se semnala, din surse interne prefecturii, nedepunerea de către fostul prefect, Marian Bălan, a declaraţiei de avere la finalul mandatului. Pentru a verifica această informaţie Centrul de Resurse Juridice a trimis Prefecturii Ialomiţa o cerere de informaţii publice în temeiul Legii 544/2001. Prin intermediul adresei solicitam „o copie a declaraţiei de avere depusă la finalul mandatului de către fostul prefect al judeţului Ialomiţa”. Cererea este anexată mai jos. Răspunsul semnat de prefectul Alecsandru Ştiucă şi nu de un funcţionar, aşa cum ar fi fost normal, ne informează că „v-am transmis copiile de pe declaraţiile de avere şi de interese ale fostului prefect, Marian Bălan, existente în arhiva instituţiei”. Toate declaraţiile erau din anul 2003 în condiţiile în care Hotărârea de Guvern 1135 prin care se dispunea eliberarea din funcţia de prefect, la cerere, a domnului Marian Bălan purta data de 23.07.2004. Răspunsul este anexat. În baza adresei prefecturii prin care ni se confirma inexistenţa unei declaraţii de avere la finalul mandatului şi a legii 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control, şi a funcţionarilor publici, Centrul de Resurse Juridice a transmis sesizări atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cât şi Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. CRJ solicita Parchetului sesizarea Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti iar Comisiei îi solicita autosesizarea. Adresele către Parchet şi Comisie pot fi consultate mai jos. Cadrul legal

Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control, şi a funcţionarilor publici prevede la art. 6, al.1 că „persoanele prevăzute la art.2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexă, să îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, ele au obligaţia să depună o nouă declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectivă.” Art. 6, al.4 stabileşte şi un termen în care se depune declaraţia de avere la încheierea mandatului şi stabileşte ce se întâmplă în eventualitatea nedepunerii acesteia: „nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activităţii conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control”. Comisia de cercetare a averilor este instituţia abilitată cu efectuarea controlului averii. Conform art.9 din Legea 115/1996 cererea de cercetare a averii poate fi trimisă comisiei doar de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul general al

Parchetului Naţional Anticorupţie, conducătorul autorităţii publice la care a funcţionat ori funcţionează cel a cărui avere este supusă cercetării, precum şi de persoanele cărora li s-au adus imputări publice cu privire la provenienţa averii. Cetăţenii nu pot sesiza direct comisia de cercetare a averilor ci, doar indirect, prin intermediul parchetelor sau a conducătorilor autorităţilor publice. Rezolvare

În data de 19.10.2004, Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în loc să se auto-sesizeze, aşa cum îi solicitasem, ne transmite că a înaintat spre rezolvare sesizarea noastră „autorităţii publice la care a funcţionat cel a cărui avere ar urma să fie supusă cercetării”, adică Prefecturii Ialomiţa. Comisia de cercetare a averii aştepta aşadar să fie sesizată de Prefectura Ialomiţa, altfel controlul averii nu putea să înceapă, în opinia Comisiei. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu a răspuns sesizării, astfel că situaţia avea să fie rezolvată ingenios la nivelul Prefecturii Ialomiţa. În data de 27.10.2004, prefectul Alecsandru Ştiucă ne informează că a apărut declaraţia de la finalul mandatului şi că aceasta „datorită confuziei nu a fost înaintată” de la început. Toate aceste adrese sunt prezentate mai jos în ordine cronologică. Comentar i i

Ce s-a întâmplat de fapt cu declaraţia de avere a domnului Marian Bălan nu vom afla, cu adevărat, niciodată. A fost depusă in termen sau totul a fost muşamalizat de către prefectul Ştiucă, după primirea adresei Curţii de Apel Bucureşti, pentru a-şi ajuta colegul de partid? Cert este că instituţiile abilitate să rezolve cazul au dat dovadă de grave iregularităţi.

Cererea iniţială a CRJ de informaţii publice

Răspunsul iniţial al Prefecturii Ialomiţa

Sesizarea CRJ către Parchet

Sesizarea CRJ către comisia de cercetare a averilor

Răspunsul comisiei de cercetare a averilor la sesizarea CRJ

Revenire a Prefecturii Ialomiţa


4. GORJ Autorităţile administraţiei locale din judeţul Gorj s-au distins prin situaţiile de conflicte de interese în care au fost implicaţi înalţi oficiali ai judeţului dar şi prin situaţiile de incompatibilitate. Ceea ce se întâmplă în judeţul Gorj nu poate fi înţeles în afara relaţiilor persoanele dintre oficialii judeţului; relaţii care trec deseori bariera partidului politic din care oficialii fac parte.

4.1. Incompatibilităţi Din monitorizarea realizată prin sondaj au rezultat trei cazuri de incomptibilitate nerezolvate în termen legal, şi anume cazul viceprimarului din Rovinari şi a doi funcţionari publici: un funcţionar public al direcţiei de audit intern a Primăriei Rovinari şi un funcţionar public din CJ Gorj –Marius Blendea. Cazul funcţ ionarului publ ic din Rovinar i

Sumarul cazului

Conform datelor Registrului Comerţului, un funcţionar public din cadrul direcţiei de audit intern a primăriei Rovinari, doamna Maria Silian se afla în situaţie de incompatibilitate, fiind cenzor la societăţile comerciale Rovgroup S.A. şi Rovgroup Chim S.A. Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Conform art. 94, alin.(2), lit. c din Legea nr.161/2003, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată; Legea nr. 171/2004 pentru completarea articolului 94 din Legea nr.161/2003 prevede că nu se află în situaţie de incompatibilitate funcţionarul public care este desemnat printr-un act administrativ, emis in condiţiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare.

Legea nr.188/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici, la art. 70, alin (2), lit. j şi alin (3), stabileşte abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare aferente. Hotărârea nr.1210/ 2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Rezolvare

Centrul de Resurse Juridice a înaintat o sesizare conducătorului primăriei Rovinari prin care a solicitat sancţionarea disciplinară a funcţionarului public. Până la data redactării acestui raport, CRJ nu a primit nici un răspuns oficial. Comentar i i

Astfel de cazuri ar trebui identificate şi combătute de conducătorii instituţiilor publice însă de multe ori pot apărea complicităţi între funcţionari şi conducătorii instituţiilor în care aceştia activează.

4.2. Conflicte de interese Printre cazurile de conflicte de interese notorii în perioada investigată este şi scandalul „strămutaţilor de lux”. Conducătorii societăţii naţionale a lignitului dar şi oficiali locali, printre care preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, lideri sindicali şi oficiali guvernamentali au utilizat informaţii confidenţiale pe care le-au primit în exercitarea funcţiei, în interes personal. Astfel, ei au achiziţionat la preţuri derizorii terenuri şi case care urmau să fie expropriate, despăgubirile pe care urmau să le primească fiind foarte mari. Aceste practici depăşesc prin gravitate conflictul de interese şi se încadrează la infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie (art.12 din Legea 78/2000). Un alt caz investigat în privinţa existenţei unui conflict de interese a fost licitatia „cornul şi laptele” din 2004. Documentele dovedesc implicarea unui fost consilier judeţean, la data redactării raportului subprefectul judeţului Gorj, în jocurile de culise ale licitaţiei „cornul şi laptele” din 2004. Sumarul cazului

Presa din Târgul Jiu a relatat pe larg încercarea de „aranjare” a licitaţiei „cornul şi laptele” din judeţul Gorj, din 2004, în favoarea unei firme agreate de grupul de interese de la conducerea Consiliului Judeţean Gorj. Colaboratorul local al CRJ a semnalat încercarea de încălcare de către consilierul judeţean Dan Ilie Morega a legii nr. 161/2003, prin participarea firmei unde acesta este acţionar semnificativ, Italrom SA, la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean. Cadrul legal

Art. 90, al (1) din Legea nr. 161/2003 prevede „consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective”. Conform art. 92 al.(1) din Legea 161/2003 „încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor”. Rezolvare

Firma Italrom a lui Dan Ilie Morega nu a câştigat licitaţia „cornul şi laptele” iar starea de incompatibilitate prevăzută la art. 92 din Legea 161/2003 nu a fost activată. Încercarea de

încălcare a art. 90 din Legea 161/2003 nu se pedepseşte dar dovedeşte disponibilitatea unor aleşi locali de a se afla în situaţii de conflict de interese. Se pare, aşa cum a comentat presa momentului, că Italrom nici nu şi-a dorit câştigarea licitaţiei ci a fost înscrisă doar formal pentru a exista numărul minim legal de competitori. Comentarii

Această situaţie pune în lumină mediul lipsit câteodată de integritate de la nivel local. Răspunsul CJ Gorj la solicitarea CRJ

Acţiunile Italrom ale lui Dan Ilie Morega

4.3. Declararea averii La câteva luni de la alegerile locale, pagina de internet a consiliului judeţean Gorj era astfel realizată încât un navigator obişnuit pe internet nu o putea accesa. Pagina de Internet a primăriei Tg-Jiu conţinea declaraţiile de avere din perioada depunerii candidaturii, noii consilieri locali nedepunând o nouă declaraţie după alegerea în funcţie. Există suscipiuni că anumite declaraţii de avere ale oficialilor ar fi date în fals. CRJ a luat legătura cu instituţiile competente pentru rezolvarea acestor situaţii.


3. Galaţi Judeţul Galaţi a fost, după alegerile din 2004, raiul incompatibililor, situaţiile fiind lămurite doar după schimbarea guvernului şi a prefecţilor. Probleme deosebite au existat şi în privinţa publicării de către autorităţile locale a declaraţiilor de avere.

3.1. Incompatibilităţi După alegerile locale din 2004, zece consilieri locali şi judeţeni se aflau în situaţie de incompatibilitate. Unii dintre aceştia şi-au rezolvat situaţiile în termen legal în timp ce alţii au fost înlăturaţi numai după sesizările CRJ şi schimbarea prefectului. Ca şi în alte judeţe legea nr. 161/2003 este ingenios ocolită, unii consilieri judeţeni fiind membri în consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale aflate în subordonarea consiliilor locale (ex. Adelina Hristea, Eugen Zaharia). Cazul Consi l iu lui Local Galaţ i

Sumarul cazului Raportul de monitorizare din luna august 2004 cuprindea o listă de nouă consilieri locali suspectaţi a se afla în situaţie de incompatibilitate. Această listă a fost întocmită pe baza articolelor din presa locală şi a informaţiilor primite de la instituţiile publice, inclusiv Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În urma verificărilor suplimentare, avocaţii Centrului de Resurse Juridice au înaintat, conform legii, o sesizare Secretarului Consiliului Local Galaţi şi Prefectului Judeţului Galaţi prin care se solicita emiterea ordinului de constatare a încetării de drept a mandatelor următorilor consilieri locali: Florin Popa, Alexandru Georgescu, Florin Pâslaru şi Lucreţia Roşca. Sesizarea iniţială este reprodusă mai jos. Cei patru consilieri locali ocupau funcţii incompatibile. Astfel, Florin Popa era şi director al companiei naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi”, societate de interes naţional. Alexandru Georgescu era membru în consiliul de administraţie ale unei societăţi comerciale aflate în subordinea Consiliului Local Galaţi. Florin Pâslaru director la Serviciul Administraţia Domeniului Public şi membru CA al “Administraţia Zonei Libere Galaţi RA”.

Cadrul legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice. Astfel, art. 88 din secţiunea a 4-a stabileşte incompatibilitatea dintre funcţia de consilier local sau consilier judeţean şi funcţiile „de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă” (art. 88, al.1, lit. d). Legea mai prevede şi incompatibilitatea dintre funcţia de consilier local sau consilier judeţean şi „calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv” (art. 88, al.1, lit. c). Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului de consilier local sau consilier judeţean şi determină încetarea de drept a mandatului de consilier dacă persoana în cauză nu demisionează în 15 zile din una din cele două funcţii incompatibile (art.91, al 1 şi al. 3). Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome defineşte companiile naţionale la art. 2, al.2 drept „societăţi comerciale pe acţiuni rezultate în urma reorganizării regiilor autonome, având ca obiect activităţi de interes public naţional”. Rezolvare

Conform legii 161/2003, art. 91, al. 4, „orice persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale” despre cazuri de incompatibilitate. Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale sesizează, la rândul lor, prefecţii care pot emite ordinele de încetare a mandatelor de consilieri locali sau judeţeni. CRJ a sesizat în baza articolului de lege de mai sus Secretarul Consiliului local Galaţi în cazul celor patru consilieri locali din Galaţi consideraţi incompatibili. În urma sesizării CRJ, secretarul Consiliului Local Galaţi a trimis o notă Prefectului Judeţului Galaţi prin care explica situaţia existentă. Adresa secretarului Consiliului Local Galaţi către Prefectura Judeţului Galaţi este reprodusă mai jos. Prefectul Marius Necula a răspuns sesizării argumentând motivele pentru care cei patru consilieri locali nu s-ar afla în situaţii de incompatibilitate. Răspunsul prefectului Marius Necula este reprodus mai jos. CRJ a considerat că argumentele prefectului Marius Necula nu rezistă unei analize serioase drept pentru care a trimis o reclamaţie, reprodusă mai jos, prin care solicita emiterea de urgenţa a ordinelor privind încetarea de drept a mandatelor consilierilor locali. Analizând sesizarea, noul prefect, Mihai Capră, a emis ordinele privind încetarea mandatelor consilierilor locali Florin Popa şi Florin Pâslaru. Ceilalţi doi consilieri locali renunţaseră în perioada prevăzută legal şi nu se mai aflau în situaţie de incompatibilitate. Comentar i i

Modul în care instituţiile publice locale din Galaţi au tratat problema incompatibilităţii ca şi perioada de timp în care reclamaţiile CRJ au fost rezolvate dovedesc că legea se interpretează în funcţie de aranjamentele politice. Prefectul PSD a permis timp de doi ani menţinerea incompatibilităţii consilierului PSD Florin Popa. În ultimele zile de mandat prefectul PSD continua că acopere incompatibilitatea clară a consilierului local PSD, Florin Popa ca şi cea a altui consilier PSD, Florin Pâslaru. Numai după numirea noului prefect, legea a putut fi aplicată în Consiliul Local Galaţi.

Termenele de răspuns au fost foarte lungi. Sesizarea iniţială a CRJ a fost emisă în data de 14.10.2004. Răspunsul secretarului Consiliului Local Galaţi a fost emis în data de 21.12.2004. Aşadar, după două luni şi jumătate. Răspunsul prefectului a fost emis în data de 06.01.2005. Reclamaţia CRJ la răspunsul prefectului a fost emisă în data de 11.01.2005. Incompatibilităţile au fost rezolvate în data de 24.01.2005.

3.2. Conflicte de interese Verificările prin sondaj nu au condus la identificarea unor situaţii de conflict de interese.

3.3. Declararea averii Publicarea declaraţiilor de avere a reprezentat o problemă şi în judeţul Galaţi, după alegerile locale. Pagina de Internet a prefecturii Galaţi era încă în construcţie la trei luni de la alegerile

locale iar pagina de internet a primăriei şi a consiliului local Galaţi nu conţinea declaraţiile de avere ale noilor consilieri locali şi ale funcţionarilor publici. În cursul lunii octombrie pagina de internet a prefecturii Galaţi a început să funcţioneze iar, la sugestia Centrului de Resurse Juridice, pagina găzduia şi declaraţiile de interese. În general declaraţiile de avere şi de interese sunt completate corect dar există şi cazuri în care data semnării declaraţiei de interese este ulterioară datei înregistrării (doi consilieri judeţeni şi trei funcţionari publici).


2. Cluj Autorităţile administraţie publice locale din judeţul Cluj nu au părut ferite în anul 2004 de mari scandaluri de corupţie dar şi de probleme în declararea averii.

2.1. Incompatibilităţi Nu au fost identificate situaţii de incompatibilitate nerezolvate în judeţul Cluj, în primele trei luni de monitorizare. Verificările s-au făcut prin sondaj.

2.2. Conflicte de interese Pe lângă dosarul complex al licitaţiei privind construirea parcului industrial Tetarom, au m-ai fost identificate cazuri de fals, în privinţa adoptării unei hotărâri de către Consiliul local Turda, şi de licitaţii organizate de primăria Turda şi câştigate de primarul şi consilierii locali din Turda. Licitaţiile câştigate chiar de organizatori au avut loc în anul 2001 şi au privit concesionarea unor terenuri. La momentul organizării licitaţiei nu exista o legislaţie privind conflictul de interese care să prevină astfel de situaţii. Cu toate că legislaţia este mult îmbunătăţită se impune, în opinia CRJ, modificarea legii privind regimul concesionărilor pentru a se impune standarde de integritate mai stricte. În privinţa falsului de la Turda, CRJ a trimis sesizări prefectului fără însă ca acesta să ia nici o măsură. Sesizările CRJ şi răspunsul fostului prefect de Cluj (la peste o lună diferenţă) sunt anexate.

2.3. Declararea averii Şi autorităţile publice locale din Cluj au avut dificultăţi în publicarea declaraţiilor de avere pe paginile de Internet. Declaraţiile nu au fost scanate ci refăcute ceea ce a permis ca Horea Uioreanu să aibă două declaraţii de avere complet diferite din cauza neatenţiei unui funcţionar. La trei luni de la alegeri nu erau publicate declaraţiile de avere ale primarului, viceprimarului şi secretarului din Turda dar nici cele ale unui număr de 11 consilieri judeţeni. Multe declaraţii de avere conţineau omisiuni, mai ales la rubrica valoarea de impozitare.


1. Bacău Din punct de vedere al imaginii publice instituţiile administraţie publice din judeţul Bacău nu pare a fi un exemplu de integritate. Diverşi oficiali locali au fost acuzaţi de-a lungul timpului de corupţie şi de conducere autoritară. Din păcate, rezultatele monitorizării din 2004 nu oferă o imagine foarte schimbată.

1.1. Incompatibilităţi În urma verificării prin sondaj, s-au identificat situaţiile de incompatibilitate ale consilierului local, din CL Bacău, Gabriel Berca, primarului comunei Asău, Ştefan Potoroacă şi viceprimarului comunei Bereşti Bistriţa, Ioniţă Ţimiraş. Cazul Primarului Comunei Asău

Sumarul cazului

În raportul de monitorizare din luna octombrie 2004 era semnalată situaţia de incompatibilitate a primarului comunei Asău, jud. Bacău. Acesta îndeplinea, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, şi funcţia incompatibilă de administrator la societatea comercială Horis Sinora Impex SRL. Pe baza acestor informaţii şi a Legii nr. 161/2003, Centrul de Resurse Juridice a trimis o sesizare secretarului Consiliului Local al Comunei Asău, în data de 07.02.2005, prin care solicita informarea prefectului judeţului Bacău în legătură cu încetarea de drept a mandatului primarului. Sesizarea iniţială a CRJ este disponibilă mai jos. După 15 zile, CRJ primeşte un răspuns chiar de la primarul a cărui situaţie de incompatibilitate era sesizată, şi nu de la secretarul Consiliului Local al Comunei Asău, aşa cum este legal prevăzut. Prin adresa respectivă (vezi mai jos originalul) primarul ne informa că, în răstimpul scurs de la sesizarea CRJ, şi-a rezolvat situaţia de incompatibilitate cesionându-şi acţiunile. Cadrul Legal

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei în TITLUL IV reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.

Astfel, art. 87, alin 1, lit. d din Legea 161/2003 stabileşte o incompatibilitate între calitatea de primar şi calitatea de „preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice”. Rezolvare

Primarul a pus capăt situaţiei de incompatibilitate la peste şase luni de la validarea mandatului dar această acţiune este tardivă din punct de vedere legal. Conform art.91, al.1 şi al.4 din Legea 161/2003 termenul legal de rezolvare a situaţiei de incompatibilitate este de 15 zile de la data validării mandatului de primar. Rezolvarea situaţiei de incompatibilitate după expirarea acestui termen nu are nici un efect, mandatul a încetat deja de drept iar singura soluţie legală este emiterea de către prefect a ordinului privind constatarea încetării de drept a mandatului de ales local şi stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar. Centrul de Resurse Juridice a trimis o reclamaţie atât secretarului Consiliului Local al Comunei Asău cât şi prefectului judeţului Bacău prin care solicita emiterea ordinului de constatare a încetării de drept a mandatului de ales local. Până la data finalizării acestui raport, CRJ nu a primit nici un răspuns. Comentarii

Acest caz dovedeşte în primul rând necunoaşterea legii şi se datorează ritmului alert de schimbări legislative în domeniul anticorupţiei, unele doar de dragul de a mai bifa o acţiune în faţa reprezentanţilor Comisiei Europene. Acest caz demonstrează şi lipsa de interes a Guvernului în promovarea unor campanii de informare privind Legea 161/2003 şi a unui mecanism de monitorizare a aplicării acesteia.

1.2. Conflicte de interese Rapoartele de monitorizare din judeţul Bacău semnalau mai multe situaţii de conflict de interese. Pentru clarificarea acestor situaţii au fost trimise sesizări la Prefectura Bacău şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Prefectura Bacău, în urma investigaţiilor întreprinse, a comunicat CRJ inexistenţa unei situaţii de conflict de interese în cazul primarului comunei Plopana. În cotidianul local

„Deşteptarea” din data de 07.09.2004 se preciza că Primarul comunei Plopana „a alocat prin societatea sa de construcţii fără acte şi aprobarea CL fonduri la construirea unei şcoli”. Se părea că societatea căreia i-a fost încredinţată lucrarea era Agrodinamic SRL, administrată într-adevăr de Ileana Andrieş, soţia primarului comunei Plopana. În comunicarea Prefecturii Bacău se afirmă că „în comuna Plopana, consiliul local a încheiat contract de execuţie lucrări nr. 2813/07.12.2001 pentru execuţia şi finalizarea obiectivului – şcoală cu trei săli de clasă- pe perioadă de 24 de luni calendaristice cu SC Constructor 2000 SRL care nu are ca administrator pe soţia primarului”. De la ANAF nu a fost primit încă nici un răspuns.

1.3. Declararea averii În privinţa publicării declaraţiilor de avere, autorităţile administraţiei publice locale au întâmpinat probleme. Astfel, la trei luni după alegerile locale din 2004 pagina de Internet a Primăriei Bacău se afla în construcţie iar pagina de Internet a consiliului judeţean cuprindea doar opt declaraţii de avere. În privinţa lipsei declaraţiilor de avere de pe pagina de Internet a Consiliului Judeţean funcţionarii şi aleşii locali aruncau vina unii pe alţii: fie consilierii nu au înaintat declaraţiile, fie funcţionarii nu le-au afişat pe website. După remedierea problemei publicării declaraţiilor de avere, s-a verificat în ce măsură aceste declaraţii de avere respectă schimbările produse în formularul declaraţiei prin OUG 24/21 aprilie 2004. S-au făcut verificări prin sondaj la CL Bacău, CJ Bacău, CL Sascut şi CL Comăneşti, Moineşti şi Letea Veche. În general declaraţiile de avere respectau prevederile OUG 24/21 aprilie 2004 dar au existat si cazuri de „necunoaştere a legii”. Astfel, declaraţia de avere a fostului viceprimar din Moineşti, Frăţilă Toader, datată 19 mai 2004, precum şi declaraţiile de avere de la sfârşitul mandatului ale primarului şi viceprimarului din Valea Seacă datate 29 aprilie 2004, respectiv 2 mai 2004 nu respectă formularul standard precizat de ordonanţa de urgenţă 24/2004. În privinţa declarării averii la sfârşit de mandat, au fost identificaţi mulţi consilieri locali din Bacău, Moineşti, Valea Seacă, Letea Veche care nu şi-au declarat averea la sfârşitul mandatului, ultima declaraţie de avere fiind cea de la depunerea candidaturii. Această situaţie este nelegală de aceea CRJ a înaintat sesizării comisiilor de cercetare a averilor. Cazul primarului Dumitru Sechelariu şi a viceprimarilor Municipiului Bacău

Sumarul cazului

Verificând aplicarea Legii 115/1996, în privinţa existenţei declaraţiilor de la final de mandat, persoana responsabilă pentru judeţul Bacău a adresat o cerere Primăriei Bacău, în baza legii 544/2001. Răspunsul noului primar, Romeo Stavarache este tranşant: „după încheierea mandatelor 2000-2004, primarul şi viceprimarii (Mun. Bacău, n.a.) nu şi-au depus declaraţiile de avere”. Această adresă a Primăriei Bacău este anexată. Cadrul legal

Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control, şi a funcţionarilor publici prevede la art. 6, al.1 că „persoanele prevăzute la art.2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexă, să îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, ele au obligaţia să depună o nouă declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectivă.” Art. 6, al.4 stabileşte şi un termen în care se depune declaraţia de avere la încheierea mandatului şi stabileşte ce se întâmplă în eventualitatea nedepunerii acesteia: „nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activităţii conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control”.

Rezolvare

Ţinând cont de adresa primarului Municipiului Bacău dar şi de prevederile Legii 115/1996, Centrul de Resurse Juridice a înaintat sesizări atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău cât şi Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bacău. Solicitarea CRJ viza declanşarea procedurii controlului averii fostului primar Dumitru Sechelariu şi foştilor viceprimari, Dragoş Benea şi Laurian Lucaş. În data de 18.02.2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău ne informează că „sesizarea a fost trimisă Prefecturii Judeţului Bacău pentru verificări, urmând a se conforma dispoziţiilor art.9, al.4 din Legea nr. 115/1996”. Articolul în cauză face referire la trimiterea cererii de cercetare a averii către Comisia de cercetare a averii competentă. Rămâne de monitorizat cum va evolua acest caz de acum încolo. Comentarii

Instituţiile au reacţionat corect până în această faza dar, date fiind persoanele care a căror avere urmează să fie cercetată, lucrurile pot evolua neaşteptat.

Adresa: Strada Ion Câmpineanu, 20 A, Bl. 18 A, Scara A, Et. 2, Ap. 8, Interfon 08, Sector 1, Bucureşti

Tel./Fax: 021- 315 23 13; Mobil.: 0788 491 116; 0721 200 459

E-mail: [email protected]

www.mma.ro; www.freeex.org; www.inforural.ro Centrul de Resurse Juridice Str. Arcului, Nr.19, Sect.2 Bucureşti, www.crj.ro Tel. 2120690

Reflectarea cazurilor de conflict de interese si incompatibilitate in presa scrisa locala

- raport de monitorizare - august - octombrie 2004

Analiza media a fost elaborata in cadrul proiectului "Conflictele de interese si integritatea publica" implementat de

Centrul pentru Resurse Juridice

Autor: Nicoleta Fotiade

Multumim colaboratorilor locali pentru identificarea materialelor jurnalistice si datelor care au stat la baza acestei analize.

2

I. Metodologie: Acest studiu a urmarit identificarea cazurilor de conflict de interese si incompatibilitate (asa cum sunt ele prevazute de Legea 161/20031, dar si de recomandarile europene) mediatizate de presa locala din cele opt judete mentionate mai jos, la nivelul administratiei publice locale (alesi locali si functionari publici, primarii, prefecturi si personal contractual). Au fost monitorizate publicatiile locale din opt judete (Bacau, Cluj, Constanta, Galati,Gorj,Ialomita, Mures si Vrancea) in perioada august - octombrie 2004. (vezi Anexa - Publicatiile locale monitorizate) Au fost masurati si analizati urmatorii indicatori: Conflict de interese:

• Tipul articolului - informare/opinie; • Actori - alesi locali (presedinte Consiliu Judetean, consilieri judeteni, consilieri locali,

primari, viceprimari), functionari publici si angajati care activeaza in cadrul Consiliilor Judetene, Consiliilor locale, Primariilor (din judetul respectiv), Garzii Financiare, Spitalului Judetean, prefectii, subprefectii (Prefectura) si despre care se relateaza ca se afla in conflict de interese;

• Frecventa functiilor publice detinute de persoanele aflate in situatie de conflict de interese;

• Atitudinea jurnalistului: negativ, neutru, pozitiv; • Frecventa aparitiilor interesului privat prin referire la rudele, apropiatii, partenerii

de afaceri si interesele de partid ale persoanelor care detin functii publice in institutiile enumerate mai sus si in legatura cu care se semnaleaza conflictul de interese. Ultimele doua nu sunt prevazute de legea romaneasca, dar sunt consemnate de recomandarile europene.

Nota: Prin recomandări europene am avut în vedere în principal Recomandarea nr. R(2000)10 a Comitetului Miniştrilor a Consiliului Europei asupra codurilor de conduită pentru funcţionarii publici care dă noţiunii de „conflict de interese” una din cele mai complete definiţii2. Reglementarea amintită prescrie de asemenea comportamentul pe care trebuie să-l aibă funcţionarul pentru evitarea „conflictului de interese”, comportament presupunând în principal: declararea intereselor, informarea superiorului ierarhic despre orice situaţie de „conflict de interese” apărută, abţinerea de la

1 Legea 161/2003, Cartea I: Reglementari generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei, Titlul IV - Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice, Capitolul II si III (art. 68 - 71; art. 76 - 79; art. 85 - 98); Legea nr. 171/2004 pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 161/2003 2 Recomandarea Nr. 10/2000 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei, art. 13, paragrafele 1 – 3: „Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării imparţiale şi obiective a funcţiilor sale publice. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj pentru el însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor apropiate, sau a persoanelor sau organizaţiilor cu care el a avut relaţii de afaceri sau politice. El cuprinde de asemenea orice obligaţie financiară sau civilă la care este constrâns funcţionarul public.”

3

actele/faptele care i-ar putea influenţa exercitarea corectă a atribuţiilor publice. Recomandarea Comitetului Miniştrilor conţine de asemenea reglementări cu privire la „incompatibilităţi”3. Recomandarea nr. R(2000)10 dar şi normele antifraudă ale Uniunii Europene au fost luate în considerare prin comparaţie cu reglemetările din România. În cadrul monitorizării am dorit să identificăm în ce măsură există situaţii de conflicte de interese care nu sunt sancţionate de legislaţia din România dar sunt condamnate în spaţiul european. În baza analizelor, Centrul de Resurse Juridice va înainta propuneri de schimbare a legislaţiei.

• Frecventa aparitiilor urmatoarelor tipuri de fapte: - semnalata: situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate interpretate astfel de catre jurnalist sau de catre sursele jurnalistului; - documentata: atunci cand fapta semnalata este insotita de indicii (documente, declaratii etc care atesta un conflict intre interesul public si interesul personal la nivelul unui angajat din administratie); - investigata: atunci cand articolul respectiv prezinta informatii referitoare la anchete administrative interne, acte de control sau de verificare sau decizii ale comisiilor responsabile conform legii 161/2003. De asemenea, s-a mai urmarit identificarea situatiei/deciziei adoptate in conflict de interese.

Incompatibilitate:

• Tipul articolului - informare/opinie; • Actori - alesi locali (presedinte Consiliu Judetean, consilieri judeteni, consilieri locali,

primari, viceprimari), functionari publici si angajati care activeaza in cadrul Consiliilor Judetene, Consiliilor locale, Primariilor (din judetul respectiv), Garzii Financiare, Spitalului Judetean, prefectii, subprefectii (Prefectura) si despre care se relateaza ca se afla in situatie de incompatibilitate;

• Atitudinea jurnalistului: negativ, neutru, pozitiv; • Frecventa functiilor publice detinute de persoanele aflate in stare de

incompatibilitate; • Frecventa aparitiilor functiei incompatibilile cu functia publica detinuta de o

persoana aflata in stare de incompatibilitate; • Frecventa aparitiilor urmatoarelor tipuri de fapte: - semnalata: situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate interpretate astfel de catre jurnalist sau de catre sursele jurnalistului;

3 Art. 15, intitulat „Interese exterioare incompatibile”, prevede: „Funcţionarul public nu are dreptul să se ocupe de nici o activitate sau tranzacţie şi nici să ocupe vreun post sau funcţie, remunerată sau nu, incompatibilă cu buna exercitare a funcţiilor sale publice sau care aduce prejudiciu acestora”. Art. 15 al aceleiaşi Recomandări („Activitatea politică sau publică”) se referă la incompatibilităţi de ordin politic de care ar trebui să fie ţinuţi funcţionarii publici: „Supus condiţiei respectării drepturilor fundamentale şi constituţionale, funcţionarul public trebuie să vegheze ca participarea sa la activităţi politice sau implicarea în dezbateri publice sau politice să nu altereze încrederea publicului, sau a celor care l-au angajat, referitor la capacitatea sa de a se achita de misiunea sa cu imparţialitate şi loialitate”

4

- documentata: atunci cand fapta semnalata este insotita de indicii (documente, declaratii etc care atesta un conflict intre interesul public si interesul personal la nivelul unui angajat din administratie); - investigata: atunci cand articolul respectiv prezinta informatii referitoare la anchete administrative interne, acte de control sau de verificare sau decizii ale comisiilor responsabile conform legii 161/2003.

Analiza media a fost elaborata in cadrul unei monitorizări mai ample a Centrului pentru Resurse Juridice a avut loc în zece judeţe (Arad, Bacău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Vrancea), instituţiile monitorizate fiind consiliul judeţean, consiliul municipal, consiliile locale şi primăriile. Scopul monitorizării a fost acela de a identifica gradul de respectarea a legislaţiei anticorupţie (prevederile privind incompatibilităţile, conflictul de interese şi declararea averii) dar şi înaintarea de sesizări pentru cazurile de încălcare a legii. Instrumentele folosite în monitorizare au fost baza de date a Registrului Comerţului, accesul la informaţiile de interes public şi accesul la mijloacele de informare locale (presă locală, paginile de Internet ale instituţiilor locale, accesul la declaraţiile de avere şi de interese).

5

II. Concluzii:

• Cele mai critice publicatii (cu cele mai multe relatari tendentios negative) sunt cele din Gorj, Ialomita (relatari despre conflict de interese, cat si incompatibilitate) si Cluj (cazuri de conflict de interese).

• Cele mai impartiale publicatii, dar in acelasi timp si cele care au relatat pe larg cazurile

de incompatibilitate sunt publicatiile din Galati (in special, Monitorul de Galati). • Nu a fost identificata atitudine pozitiva a jurnalistului fata de actorii cazurilor

mediatizate. • Cei mai vizibili actori aflati in situatii de conflict de interese si incompatibilitate au

fost alesii locali (consilieri judeteni si locali, primari si viceprimari).

• Institutiile publice cel mai mediatizate in publicatiile monitorizate au fost primariile (in cazul conflictului de interese), consiliile locale si judetene (in cazul incompatibilitatilor).

• Majoritatea cazurilor de conflict de interese si incompatibilitate au fost semnalate de

catre jurnalisti in proportie de 55%, respectiv 81%. Fapte documentate au fost identificate intr-o proportie mai mica : 36% (conflict de interese), 16% (incompatibilitate).

• Analiza a mai relevat faptul ca jurnalistii uneori nu au interpretat corect textul legii.

Au existat situatii in care jurnalistul nu a incadrat juridic faptele/nu le-a mentionat propriu-zis, ci au relatat situatii, a calificat aceeasi fapta ca fiind atat conflict de interese, cat si incompatibilitate sau a identificat fapte de incompatibilitate ca fiind conflict de interese si invers.

III. Prelucrarea datelor: Au fost monitorizate 48 publicatii in opt judete pe o perioada de trei luni. Au fost identificate 29 articole referitoare la cazuri de conflict de interese si 42 referitoare la situatii de incompatibilitate ale persoanelor ce detineau functii publice la nivelul administratiei locale. Nota: In aceleasi publicatii, au fost identificate 80 de articole care au semnalat situatii care la investigatii ulterioare s-ar fi putut dovedi a fi posibile cazuri de conflict de interese sau incompatibilitate, dar care nu au fost introduse in baza noastra de date din motive de rigurozitate metodologica.

6

De asemenea, au fost identificate si cateva situatii care, la baza, constituie conflicte de interese asa cum sunt acestea definite de legea romaneasca. Este vorba de materialele cotidianului "Impact de Gorj" (9 articole) referitoare la directorii Societatii Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO), fosta companie nationala, care au folosit informatiile la care au avut acces prin intermediul functiei, referitoare la viitoare stramutari (datorita extinderilor miniere), in interes personal. Au cumparat case ale locuitorilor care urmau sa fie stramutati, dar care nu stiau despre acest lucru, la preturi derizorii si s-au ales cu vile de miliarde de lei din bugetul societatii nationale la care erau angajati. Acest tip de angajati nu fac parte din categoriile stabilite de legea 161/2003, care sunt obligate sa se abtina de la decizie in cazul unui conflict de interese. In schimb, situatia mentionata mai sus se inscrie Legii 78/2000, art.12, paragraph a) care sanctioneaza “efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale”. Asadar, aceste cazuri nu au fost inserate in analiza noastra A. Frecventa articolelor de informatie / opinie (total publicatii in cele 8 judete monitorizate)

Tipul articolului

Informatie, 26

Opinie, 3

Incompatibilitate - tip articol

Informatie, 38

Opinie, 4

7

B. Frecventa articolelor care relateaza despre cazuri de conflict de interese si/sau incompatibilitate:

Judet Conflict de

interese / nr. articole

Incompatibilitate/ nr. articole

1. Bacau 1 1 2. Cluj 7 0 3. Constanta 0 2 4. Galati 0 18 5. Gorj 8 11 6. Ialomita 6 6 7. Mures 3 0 8. Vrancea 4 4 TOTAL 29 42

In ceea ce priveste mediatizarea cazurilor de incompatibilitate, cea mai mare frecventa a acestora a fost identificata in publicatiile din Galati si Gorj - 18 articole, respectiv 14. S-a relatat indeosebi despre cazurile de incompatibilitate a celor opt consilieri judeteni si locali din Galati (jurnalistii au urmarit evolutia acestor cazuri si masurile luate de Prefectura). Majoritatea articolelor au fost materiale documentate, de mare intindere, iar atitudinea jurnalistului a fost preponderent neutra. De asemenea, ziaristii gorjeni au scris in principal despre incompatibilitatea viceprimarului orasului Rovinari, Dumitru Iordache, cu functia de comerciant persoana fizica si cea de membru in Consiliul de Administratie al spitalului orasenesc Rovinari. Atitudinea jurnalistului fata de acesta a fost preponderent negativa. Aceleasi publicatii si-au mai indreptat atentia si catre cei noua primari si viceprimari din diferite localitati din Gorj aflati in situatii de incompatibilitate, dar intr-o masura mai mica (3 articole). Faptele au fost indeosebi semnalate, iar atitudinea jurnalistului, neutra.

Frecventa articolelor monitorizate (judete)

0

8 7

6 4

3

01

18

11

0

64

02

1

0 2 4 6 8

10 12 14 16 18 20

Galati Gorj Cluj Ialomita Vrancea Mures Constanta Bacau

Conflict de interese Incompatibilitate

8

In acelasi timp, publicatiile din Gorj au relatat despre diverse cazuri de conflict de interese la nivelul administratiei publice locale, intr-o masura mai mare decat cele din restul judetelor monitorizate (8 articole). Publicatiile din Cluj au relatat numai despre cazuri de conflict de interese (7 articole). Atitudinea jurnalistului a fost negativa in proportie de 90% fata de reprezentantii administratiei locale aflati in conflict de interese. In publicatiile din Constanta si Galati, nu au fost identificate articole referitoare la situatii de conflict de interese, iar in cele din Cluj si Mures, au lipsit materialele jurnalistice despre cazuri de incompatibilitate. a) Conflict de interese 1. Frecventa functiilor publice detinute de persoanele aflate in situatie de conflict de interese

Frecventa tipurilor de actori in situatii de conflict de interese (nr.aparitii)

alesi locali73%

functionari publici

24%

personal contractual

3%

Functia publica pe care o detin persoanele aflate in conflict de interese

nr.aparitii

primar 11 functionar public 8 consilier local 7 presedinte consiliu judetean 4 consilier judetean 1 director administrativ 1 viceprimar 1

9

2. Frecventa institutiilor mediatizate in articolele ce relateaza despre cazuri de conflict de interese

Frecventa institutiilor administratiei publice locale in cazurile de conflict de interese mediatizate (nr.aparitii)

77

15

0

2

4

6

8

10

12

14

16

primarii consilii judetene consilii locale

Institutii prezente in relatarile despre cazuri de conflict de interese

nr. aparitii

Consiliul Judetean Vrancea 4 Primaria Rovinari 3 Consiliul Judetean Ialomita 2 Consiliul Local Cluj 2 Consiliul Local Slobozia 2 Consiliul Local Turda 2 Primaria Cluj 2 Primaria Turda 2 Primaria Slanic Moldova 1 Consiliul Judetean Gorj - Directia de Patrimoniu Public si Privat 1

Consiliul Local Rovinari 1 Directia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Vrancea 1

Inspectoratul Teritorial de Munca, Ialomita 1 Primaria Albesti, Ialomita 1 Primaria Alimpesti 1 Primăria Băgaciu 1 Primaria Catunele 1 Primăria Sighişoara 1 Primăria Târgu-Mureş 1 Primaria Urdari 1 Spitalul Clinic de Adulti Cluj 1

10

3. Manifestarea interesului privat - frecventa

Manifestarea interesului privat (nr.aparitii)

personal41%

prieteni9%parteneri de

afaceri9%

interese de partid

9%

rude29%

nementionat3%

Prin referire la rude (grad de rudenie)

nr.aparitii

fiu/fiica 5 sot 2 mama 1 soacra 1 tatal 1

4. Situatia/decizia/hotararea care a condus la conflictul de interese - frecventa

Situatia/decizia care a indus conflictul de interese

nr.aparitii

A facilitat castigarea unei licitatii de catre firma unui prieten si in schimbul unui comision 1

Achizitii de bunuri si lucrari acordate de catre primaria Catunele (GJ) firmei familiei Calinoiu (presed CJ Gorj) 1

Autorizarea constructiei desfasurata de firma fiului care de fapt nu respecta rigorile legii; lucrarile nu au fost monitorizate si controlate de Directia de Control a Primariei (seful Directiei - tatal)

1

Consilier judetean, actionar majoritar al fostei baze judetene de aprovizionare, unul dintre principalii furnizori de materiale pentru mai multe lucrari de anvergura pe bani publici

1

Consilier local, actionar al unei firme care a beneficiat de o hotarare a Consiliului Local in ceea ce priveste un contract cu Primaria Cluj 1

Contracte ale primariei incheiate cu firma sotului primaritei; presedintele comisiei de licitatie - primarita 1

Director spital banuit ca a facilitat castigarea mai multor licitatii de catre un SC care i-a construit si casa personala 1

Favorizarea unui transportator privat local de catre primar 1

11

Firma fiului primarului a beneficiat de contractele cu Primaria 1 Firma sotului unei consiliere locale - contracte cu primaria prin intermediul acesteia 1

Firma tatalui a facut afaceri cu Consiliului Judetean din conducerea caruia facea parte si fiica 1

Fiul primarului angajat in primarie fara concurs si fara sa indeplineasca conditiile impuse de post 1

Fiul unui consilier local a primit de la Consiliul local o suprafata de 350mp in folosinta gratuita pana la construirea unei locuinte (desi nu indeplinea criteriile de acordare)

1

Functionar public - reprezentant al firmei private a familiei sale in licitatia de la Consiliul Judetean Ialomita 1

Functionar public Directia Sanitar Veterinara - afaceri cu firma care i-a apartinut 1

Functionari publici, angajati ai Directiei de Patrimoniu Public si Privat a CJ Gorj, detineau in acelasi timp si calitatea de diriginti pentru urmarirea lucrarilor efectuate pe proiecte SAPARD

1

In cadrul unei licitatii la Consiliul Judetean, firma castigatoare apartinea sotiei unui prieten si coleg de partid al presedintelui CJ 1

Inchiriere a spatiului primariei firmei fiului primarului 1 Licitatia pentru programul "Cornul si Laptele", administrat de CJ, a fost castigata de firma sotiei apropiatului de partid al presedintelui CJ 1

Presedintele CJ a alocat 4 miliarde pentru renovarea imobilului in care isi desfasoara activitatea partidul din care face parte, cu sustinerea consilierilor judeteni din acelasi partid

1

Primar care a incredintat lucrari, fara licitatie, firmei fiului sau pe perioada de 4 ani 1

Primar si consilieri locali care si-au atribuit terenuri intravilane promise tinerilor 1 Primarul a adresat o cerere pentru concesionarea terenului aferent cladirii pe care o detine tocmai institutia pe care o conduce 1

Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul Local Cluj pentru firma unui membru al Consiliului 1

Propunerea presedintelui CJ a amenajarii unui parc de agrement care ar fi ridicat valoarea terenurilor invecinate; unul dintre acestea - terenul de 8ha detinut de mama presedintelui CJ

1

Selectarea firmei al cărei administrator este prieten cu primarul, se pare în urma unei licitaţii trucate 1

Societatea pe care o patroneaza o functionara a primariei a fost singura participanta la o licitatie organizata de primarie 1

Viceprimarul Sighişoarei şi-a adjudecat fără licitaţie un teren care aparţinea Primăriei. 1

Nementionat 1

12

5. Frecventa aparitiilor celor trei tipuri de fapte:

Investigatorii (organele de cercetare si urmarire penala) vizibili au fost PNA Cluj, PNA Gorj si Inspectoratul Judetean de Politie Cluj (cate o aparitie fiecare). 6. Atitudinea jurnalistului - conflict de interese

Atitudinea jurnalistului fata de actori conflict de interese (nr.aparitii)

2012

00

5

10

15

20

25

negativ neutru pozitiv

Atitudinea negativa a fost identificata mai ales in relatarile despre cazuri de conflict de interese din publicatiile din Cluj, Gorj si Ialomita (vezi graficul de mai jos).

Atitudinea jurnalistului fata de actori conflict de interese (nr.aparitii/judete)

1

8

4 41 2

1

52

1

3

0

0

0

00

00123456789

10

Bacau Cluj Gorj Ialomita Mures Vrancea

pozitivneutrunegativ

Tipul faptei - conflict de interese (nr.aparitii)

semnalata; 18; 55%

documentata, 12, 36%

investigata; 3; 9%

13

b) Incompatibilitate 1. Frecventa institutiilor mediatizate in articolele ce relateaza despre cazuri de incompatibilitate:

Frecventa institutiilor administratiei publice locale in cazurile de incompatibilitate mediatizate (nr.aparitii)

41 39

31

105

1015202530354045

consilii locale consiliijudetene

primarii prefecturi

2. Frecventa functiilor publice detinute de persoanele aflate in situatie de incompatibilitate

Frecventa tipurilor de actori in situatii de incompatibilitate (nr.aparitii)

111

4 2 10

20

40

60

80

100

120

alesi locali functionari publici personalcontractual

prefecti

Functia publica pe care o detin persoanele aflate in situatii de

incompatibilitate

nr.aparitii

consilieri judeteni 34 consilieri locali 41 viceprimari 20 primari 11

14

functionari publici 4 reprezentant al CJ in CA-ul Spitalului de Urgenta 2

vicepresedinte CJ 2 inspector scolar general 1 prefect 1 presedinte CJ 1 sef Serviciul de Gospodarire a Apelor 1

Institutii vizibile in relatarile despre cazuri de incompatibilitate

nr. aparitii

Consiliul Local Galati 36 Consiliul Judetean Galaţi 35 Primaria Rovinari 6 Primaria Polovragi 4 Consiliul Judetean Gorj 3 Consiliul Local Rovinari 3 Inspectoratul Teritorial de Munca Ialomita 3 Primaria Berlesti 2 Primaria Borascu 2 Primaria Dragutesti 2 Primaria Jupanesti 2 Primaria Motru 2 Primaria Slobozia 2 Primaria Turcinesti 2 Inspectoratul Scolar Vrancea 1 Consiliul Judetean Vrancea 1 Consiliul Local Bordesti 1 Consiliul Local Slobozia 1 Prefectura Vrancea 1 Primaria Adamclisi 1 Primaria Agigea 1 Primaria Arcani 1 Primaria Odobesti 1 Primaria Tismana 1 Primarii din Bacau 1 Primarii din Gorj 1 Sistemul de Gospodarire a Apelor 1

15

3. Frecventa functiilor incompatibile identificate in publicatiile monitorizate

Functii incompatibile cu functiile publice detinute de persoanele aflate in stare de incompatibilitate

nr.aparitii

administrator societate comerciala4 15 director Serviciul Administrarea Domeniului Public 13 director, Compania Nationala "Administrarea Porturilor Dunarii Maritime" 10

comerciant persoana fizica 9 nementionat 9 director, S.C. Drumuri si Poduri S.A. 5 membru CA Spitalul orasenesc Rovinari 5 membru in CA al SC Ecosal Sa 5 asociat unic si administrator la o societate comerciala 4 director Muzeul de Istorie 4 director Spitalul de Urgenta Galati 4 inspector general (ISJ Galati) 4 membru in CA al SC Administratia Pietelor Agroalimentare SA Galati 4

actionar societate comerciala 3 activist de partid 3 membru CA al “Administratia Zonei Libere Galati RA” 3 reprezentant al unei firme private la o licitatie pe bani publici* 3 membră CA TRANSURB 2 membru al CA al CNAS 2 membru CA Consum Coop Turceni 2 membru CA Vinalcool Tg-Jiu 2 bibliotecara 1 calitatea de asociat in nume propriu 1 cenzor la Urban 1 deputat 1 director Administratia Pietelor Agroalimentare SA 1 director la SC. Apă Canal SA 1 director SC Apaterm SA 1 director, Directia de Asistenta Sociala Gorj 1 inspector OPC Gorj 1 membru CA al SC Administratia Pietelor Agroalimentare SA Galati 1

patron discoteca 1 Persoana fizica autorizata 1 proprietari societati comerciale 1 sef companie de interes national 1 şeful de cabinet al Prefectului 1

4 infiintate sau care apartin de Consiliile locale sau judetene

16

* Este vorba de incompatibilitatea functionarului public, Gheorghe Neacsu, cu statutul de reprezentant al intereselor unei firme private la licitatia de la Consiliul Judetean pentru contractarea programului "Cornul si Laptele". Publicatiile ialomitene au lansat o campanie de mediatizare a contractarii frauduloase a acestui program de catre firma Vladiria SRL (reprezentata de Gheorghe Neacsu) - 15 articole. In trei dintre ele, se relateaza despre incompatibilitatea functionarului public, iar in restul despre diverse alte aspecte ale subiectului, cum ar fi: legatura de prietenie lui Neacsu, vicepresedinte PSD Ialomita, cu presedintele Consiliului Judetean Ialomita (CJI), Silvian Ciuperca, si el membru PSD; presedintele CJI - direct responsabil pentru fraudarea programului guvernamental "Laptele si Cornul"; copii primesc laptele acrit, iar biscuitii au jumatate din gramajul stabilit prin contract; contractul cu Vladiria SRL este dezavantajos pentru Consiliul Judetean Ialomita pentru ca nu prevede nici un fel de posibilitate de sanctionare in cazul derularii defectuoase a contractului etc. Acestea din urma nu au fost introduse in baza noastra de date intrucat nu se mai specifica starea de incompatibilitate. 4. Frecventa aparitiilor celor trei tipuri de fapte:

Tipul faptei - incompatibilitate (nr.aparitii)

semnalata; 94; 81%

investigata; 4; 3%

documentata; 19; 16%

Investigatorii vizibili au fost Inspectoratul Judetean de Politie Ialomita si Parchetul.

17

6. Atitudinea jurnalistului - incompatibilitate

Atitudinea jurnalistului fata de actori incompatibilitate (nr. aparitii)

09

29

0

5

10

15

20

25

30

35

negativ neutru pozitiv

Atitudinea jurnalistului fata de actori incompatibilitate (nr.aparitii/judete)

1 04

03 2

618

1 2

0

0

2

00

00

02468

101214161820

Bacau Constanta Gorj Galati Ialomita Vrancea

pozitivneutrunegativ

Cea mai critica publicatie din Gorj este Informatia Gorjului in ceea ce priveste relatarile despre cazuri de incompatibilitate, iar in Ialomita, Gazeta de Sud-Est.

18

Anexa 1 Publicatii monitorizate: 1. Bacau Ziarul de Bacau Desteptarea Monitorul de Bacau Gazeta de Bacau 2. Cluj Gazeta de Cluj Clujeanul Ziarul Clujeanului Bunã Ziua Ardeal Monitorul de Cluj Adevãrul de Cluj Evenimentul Zilei (Editia de Transilvania) Ziua de Cluj 3. Constanta Atitudinea Cuget liber Observator de Constanta Replica de Constanta Telegraf Ziua de Constanta 4. Galati Viata Libera Monitorul de Galati Impartial 5. Gorj Impact in Gorj Adevarul de Gorj Informatia Gorjului Scandal Gorjeanul Timpul Opinia Gorjului Olteanu’

6. Ialomita Concret Stirea Tribuna de Ialomita Independent Jurnal de Ialomita Gazeta de Sud – Est Semnal Mesagerul Impact 7. Mures 24 Ore muresene Cuvantul liber Jurnal Express Vocea Muresului si a Harghitei Zi de Zi Ziarul de Mures Jurnalul Sighisoara Reporter 8. Vrancea Monitorul deVrancea Milcovul Ziarul de Vrancea

conflicte de interese nivel local · conflicte de interese şi îmbogăţire ilicită. sistemul...

Documents