Conducerea entităţii

Conducerea afacerilor într-o companie se află în mâna directorilor. Nu există cerinţe statutare prin care un director trebuie să fie un acţionar al companiei, dar ocazional, statutul prevede ca un director să deţină un nr. specificat de acţiuni, denumit calificat prin acţiuni. Directorii sunt numiţi de obicei prin articole ale statului. De asemenea, ei desemnează pe unul dintre ei ca preşedinte, şi directorii numiţi astfel, pot deţine poziţii executive cu normă întreagă, sau cu normă parţială.SRL-urile trebuie săscrie pe scrisorile lor de afaceri şi pe papetărie, fie numele complet al tuturor directorilor lor, fie nici unul dintre ele.În plus, pe toată papetăria de afaceri, trebuie să apară şi detalii prevind locul întregistrării firmei (ex. Anglia, Scoţia, Ţara Galilor sau Irlanda de Nord), adresa biroului întregistrat şi numele firmei mamă.Statutul firmei va conţine prevederi referitoare la puterile şi îndatoririle directorilor. În desfăşurarea afacerilor firmei, directorii se supun în mare măsură aceloraşi legi ca şi afaceriştii care îşi desfăşoară afacerile pe cont propriu, inclusiv a oricăror legi care se referă în mod special la activitatea pe care o desfăşoară fiecare. Obligaţiile impuse directorilor de către legea firmelor, include pe cele destinate să asigure că sunt puse la dispoziţie publicului sau potenţialilor vizitatori, informaţii corecte despre companie. Directorii trebuie să aibă în vedere interesele angajaţilor ca şi pe cele ale acţionarilor.Directorul unei companii trebuie să declare în scris interesul lui în acţiunile sau obligaţiunile firmei sau a companiei mamă. Firma mamă trebuie să înregistreze declaraţia directorului, într-un registru care nu se supune controlului general.S-a acordat o excepţie privind aceste notificări, companiilor care sunt filiale deţinute în totalitate de o firmă încorporată în afara Marii Britanii, Acest lucru, nu va fi necesar, de exemplu, pentru un director al unei filiale deţinute în totalitate de un părinte american, să dezvăluie acţionariatul său către părintele din America.Fiecare companie trebuie să aibă un secretar,c care poate fi şi un director, dar un director unic nu poate fi şi secretar. Secretarul este un ofiţer al companiei, şi este privit de obicei ca fiind principalul ofiţer răspunzător pentru încadrarea companiei în prevederile legii companiilor. Responsabilităţile lui executive variază considerabil de la firmă la firmă. El poate să fie responsabil sau nu pentru contabilitate, în plus faţă de atribuţiile de secretar, şi poate delega sau nu responsabilităţile sale de a ţine registrele acţiunilor sau alte evidenţe statutare.Se poate ca pentru o companie să fie desemnat ca director secretarul alteia, şi deşi este neobişnuit în cazul directorilor, nu este o raritate în cazul secretarilor.Directorii şi secretarii trebuie în mod obligatoriu să locuiască în UK.Întâlnirile acţionarilor şi ale directorilor.Fiecare firmă trebuie să organizeze o adunare generală anuală în fiecare an calendaristic, în nu mai mult de 15 luni de la adunarea Generală anuală anterioară. O companie nou încorporată trebuie să-şi ţină prima întâlnire anuală în 18 luni de la încorporare, şi nu are nevoie să ţină nici o adunare generală anuală în anul încorporării sale sau în anul calendaristic următor acesteia.Trebuie transmisă o înştiinţare în scris de cel puţin 21 de zile, doar în cazul îăn care acţionari îndreptăţiţi să participe şi să voteze nu cad de acord asupra unui termen mai scurt. Afacerile tranzacţionate la adunarea generala anuală sunt reglementate de statutul companiei, şi de obicei conţin analiza conturilor firmei şi rapoartele directorilor sau ale auditorilor, confirmarea şi declararea dividendelor, alegerea directorilor în locul celor care ies la pensie, programare auditorilor, şi fixarea remuneraţiei auditorilor, dacă nu a fost stabilită în alt mod.

Alte întâlniri ale acţionarilor pot fi organizate de companie, după nevoi, pentru scopuri precise, iar legea prevede ca acţionarii care deţin mai mult de o zecime di puterea de vot, pot să ceară o întâlnire generală. Întâlnirile directorilor şi ale acţionarilor pot avea loc oriunde, acest aspect putând fi conţinut în statutul companiei.