.Conceptul de cultura politica. Dimensiunile saleConceptul „cultură politică” a fost introdus in aria ştiinţei politice de către Gabriel A.Almond, care pune in discutie fenomenul în contextual abordãrii comparative a sisternelor  politice contemporane de cãtre cercetãtorii în sociologie politicã nord-americani si al credintetilor cã sistemele politice pot fi studiate cu ajutorul metodelor empirice.În acest scop el a redactatimpreuna cu Sydnei Verba lucrarea „Cultura civică: Atitudini politice şi democraţie in cincinaţiuni” (The Civic Culture. Political Attitudes and Democracy in Five Nations) În anii 1958-1963 ei au efectuat o cercetare in cinci ţări: SUA, Marea Britanie, Italia, Germania şi Mexic,aplicand chestionare in fiecare ţară mai multor oameni.În urma cercetărilor efectuate cei doi auajuns la concluzia, că instituţiile democratice au nevoie de o cultură civică pentru consolidarealor. Ei vorbeau despre o cultură politică ca despre un set de orientări faţă de un set special deobiecte şi procese sociale In viziunea lor cultura politică este interpretată ca o totalitate de poziţiii individuale şi de orientări ale indivizilor. Ea este, propriu-zis, sfera subiectivă, care seaflă la baza acţiunilor politice şi le conferă importanţă, fiind un fenomen subiectiv şi individualin esenţa sa.Gabriel A. Almond definea cultura politica ca “,un model de atitudini individuale si deorientări faţa de politică, manifestate în randul membrilor unui sistem politic. Ea este un fenomensubiectiv care stă la baza acţiunilor politice şi care le confera importanţă. Astfel de orientăriindividuale cuprind cateva elemente: orientări cognitive, orientări emoţionale, şi orientăriestimative, aprecieri şi opinii pe tema unor subiecte politice, ceea ce, de obicei, presupuneaplicarea unor standarde apreciative privind subiectele şi evenimentele politice.Dimensiunile culturii politiceAtat sub aspectul structural, cat si functional, cultura politica implica o serie de dimnesiuni.a)Dimensiunea cognitiva care se refera la cunostintele, datele, informatiile pe care le ofera cultura despre sistemul, procesele si faptele politice.b)Dimensiunea volitiva, afectiva, emotionala care include sentimentele, trairile generate de existenta si functionalitatea politicului. Acestea pot fi de atasament, angajare, pasivitate sau refuz fata de institutiile si evenimentele politice, de apreciere sau negare, de ura sau bucurie fata de politica si politic.c)Dimensiunea normativa, actionala si comportamentala ce are in vedere existenta unor norme, reguli in activitatea si functionalitatea politicului.d)Dimensiunea axiologica, apreciativa si evolutiva care se refera la judecatile de apreciere si valoare exprimate asupra sistemului politic, al functionalitatii sale.

Tipologia culturii politice1.Cultura politica parohiala desemneaza frecventa zero a orientarii politice. Exemplul cel mai relevant este cel al triburilor, care constientizeaza vag sau deloc existenta guvernului central si a caror viata este în mare parte neafectata de deciziile centrale. Deci, cultura politica parohiala este întâlnita în comunitatile în care structura politica este inexistenta, relatiile sociale fiind reglementate prin instrumentul valorilor traditionale nonpolitice.2. Cultura politica (pasiva) dependenta desemneaza o frecventa înalta a orientarilor fatade sistemul politic general (sentimente cum ar fi patriostismul) si fata de "obiectele de output"(adica punerea în practica a politicilor, fluxul de sus în jos) însa orientari zero în ceea ce priveste fluxul de jos în sus si perceperea sistemului în calitatea de participant activ. Actorii sociali sunt constienti de existenta sistemului politic dar au un rol pasiv în raport cu acesta. Exemplul cel mai relevant este cel al oamenilor ce traiesc în regiunile autoritare, în dictaturi unde ei se percep mai mult ca alienati politic, ca intrusi, decât ca participanti la procesul politic.3.Cultura politica participativa se caracterizeaza prin orientari maxime fata de toate "obiectele politice", în special fata de sine ca participant activ la politica. Indivizii sunt constienti de drepturile si obligatiunile lor politice, implicându-se în sfera politica activ si rational. Participarea lor este fundamentata cognitiv si atitudinal : dispun nu numai de cunostinte politice, ci si de abilitati de comunicare, cooperare, negociere.

Componentele culturii politice-teoretico-spirituala sub forma ideilor, conceptiilor, teoriilor, programelor, doctrinelor;-relatiile, institutiile, partidele, formatiunile politice, lideri, personalitatile constituie, de asemenea valori politice;-unele valori general umane, ca libertatea, independenta, unitatea sunt si ele valori politice, caci ele exista si fiinteaza intr-un context social-politic;-practica politica, in masura in care contribuie la infaptuirea aspiratiilor si intereselor umane, la dezvoltarea social-umana, constituie si ea o valoare politica, caci la randul ei, ea creaza alte valori politice;

Functiile culturii politiceCultura politica isi demonstreaza menirea, utilitatea si eficienta sociala prin functiile pe care le exercita.1.Functia de cunoastere a realitatii politice, a fenomenelor si proceselor vietii politice din societate. Obiectivitatea acestei cunoasteri tine in mare masura de valorile pe care ea se intemeiaza, de optiunile si orientarile politice ale creatorului, de nivelul sau intelectual, de obiectivele si sarcinile urmarite.Cunoasterea realizata de cultura politica porneste de la conditiile generale ale societatii, vizeaza aspectele ei fundamentale. Datele, cunostintele dobandite sunt un bun public, ele regasindu-se in spiritualitatea politica a societatii, in programele si doctrinele politice ale acesteia.2.Functia comunicativa are in vedere transmiterea in cadrul societatii a datelor, cunostintelor, a valorilor politice, fie intr-o forma bruta sau prelucrata a acestora. Ea priveste sistemul politic, viata politica in general, relatiile, raporturile dintre componentele politice ale societatii, dintre conducatori si cei condusi si invers.3.Functia evolutiv-axiologica. Priveste aprecierea, evaloarea, valorizarea sistemului politic, a componentelor sale, a vietii politice in general. Acest fapt se realizeaza prin valorile sale politice, prin comensurarea si raportarea acestora la valorile existente si cele noi create.4.Functia formativa-normativa=Prin cunostintele si valorile pe care le creeaza, introduce si vehiculeaza in societate, cultura politica contribuie in mare masura la formarea si integrarea cetateanului in societate. Ea ii permite acestuia sa-si insuseasca acele cunostinte necesare participarii active, constiente si responsabile la viata politica comunitara, la democratismul politic al acesteia. Totodata, aceeasi cultura politica ii impune prin principiile si valorile promovate, acceptarea, insusirea si transpunerea in practica sociala a anumitor reguli, norme de actiune si conduita politica.5.Functia creativă-Cultura politica se intemeiaza si functioneaza pe baza valorilor politice, ea insasi este o valoare politica. La randul ei, prin cunostintele, informatiile si datele dobandite, prin prelucrarea acestora ea creeaza si difuzeaza in societate noi valori politice.Multe dintre aceste noi valori vor intemeia sistemul si viata politica societala, vor participa activ la functionalitatea democratismului politic sau vor fundamenta luarea unor masuri si decizii de factori politici de conducere.