Conceptul de casă pasivă şi trendul european

O "casă pasivă" este o locuinţă foarte bine termoizolată şi fără un sistem de încălzire clasic. O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară a casei foarte bine izolată termic, ferestre termopan şi tâmplărie lemn stratificat termoizolat (sau PVC) şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură; acesta recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţă. 

O casă pasivă poate fi construită oriunde în lume deoarece conceptul este foarte simplu dar, în acelaşi timp, inteligent. Conform statisticilor Passivhaus Institut din Germania există câteva mii de case pasive construite în Europa, în mod special în Germania (peste 3500), Austria (peste 1000), Elveţia şi Suedia.

Există o tendinţă de dezvoltare rapidă a caselor pasive şi în alte ţări europene datorită faptului că guvernele acestora oferă recompense serioase celor ce construiesc energetic inteligent, dar mai ales pentru faptul că aceste locuinţe sunt deosebit de sănătoase şi ecologice.

Uniunea Europeană a elaborat câteva directive, printre care şi „The Energy Performance Directive” (Directiva Performanţei Energetice) la care fiecare membru trebuie să adere, deci şi România. In aceste directive sunt prevăzute obligaţii pentru o mai bună termoizolare a clădirilor vechi şi noi, iar tendinţa constructorilor este de a adopta tehnologii noi şi construirea de case pasive, în locul construcţiilor clasice.

Guvernul român a trebuit să se conformeze trendului şi legislaţiei europene, astfel încât acesta acordă subvenţii pentru energii regenerabile.

În concluzie, a construi o casă pasivă acum este mai mult decât un vis, este o realitate socială vitală de care poate avea parte fiecare cetăţean al Europei. Trebuie doar să acţionăm în acest sens.   

Ce este o casă pasivă?

O "casă pasivă" este o locuinţă la care un sistem de încălzire nu este necesar. Energia termică este furnizată de către un sistem de ventilaţie montat în locuinţă. 

O casă pasivă oferă condiţii de locuire foarte confortabile şi sănătoase, atât iarna cât şi vara. Într-o casă pasivă lipseşte cu desăvârşire igrasia iar vara răcoarea din interior este foarte plăcută.

Cei ce suferă de alergii diverse (curent, praf, astm, etc.) pot fără probleme să ţină ferestrele închise primăvara sau toamna, deoarece locuinţa este alimentată permanent cu aer prospăt filtrat.  

O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară foarte bine izolată termic (de obicei minimum 20 cm de polistiren expandat de mare densitate, 30kg/mc), ferestre tâmplărie lemn stratificat (sau PVC) termoizolat cu geam termopan LowE din 3 foi şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură care recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră

de afară în locuinţă.   

În concluzie, Casa Pasivă este definită prin două elemente de bază: o anvelopă a clădirii foarte bine termoizolată şi lipsa sistemului de încălzire.

Aşa cum menţionam mai sus, al doilea element al unei case pasive este lipsa unui sistem de încălzire clasic, acesta fiind înlocuit cu un sistem simplu dar inteligent de ventilaţie, ale cărui costuri nu se ridică mult peste costurile unui sistem de încălzire clasic modern.

O casă pasivă este întotdeauna echipată cu un sistem de ventilaţie mecanic foarte eficient pentru a menţine o calitate optimă a aerului din locuinţă, fără a inregistra pierderi semnificative de căldură. Astfel obţinem pierderi mult mai mici de energie când aerisim casa (mai puţin aer cald spre exterior) şi mai mult confort în interior (mai puţin aer rece intrând în casă). Pentru cea mai mare parte a anului acest fapt duce la menţinerea unei temperaturi agreabile constante în interiorul casei, fără a fi nevoie de o instalaţie de încălzire. In timpul iernilor foarte reci cu temperaturi joase extreme (-35 grade Celsius) este nevoie de un element activ de încălzire (radiator electric cu ulei, etc.) dar unul de putere faorte mică, astfel încât chiar şi în condiţii de temperaturi minime extreme în casa pasivă temperatura va fi una confortabilă.

In mod uzual, investiţia folosită pentru a implementa un sistem clasic eficient de încălzire la o locuinţă clasică, va fi folosită pentru o mai bună termoizolare şi etanşare a ferestrelor, şi pentru o mai bună ventilare a casei pasive.  

Concluzia specialiştilor germani şi austrieci este că la o casă pasivă nu este nevoie de instalaţie de încălzire, ci doar o foarte bună termoizolare şi un sistem eficient de ventilaţie cu schimbător de căldură.

Poate fi adevărat faptul că o locuinţă pasivă construită în România nu necesită deloc un sistem de încălzire? Comform calculelor făcute de Passivhaus Institut o casă pasivă construită în Germania sau Austria are nevoie de doar 10-15 kWh/m2 pe an, sau echivalentul a maximum 1,5 mc de gaz natural sau 1,5 litri de păcură per 1 mp de suprafaţă de încălzit pe an. Pentru a locuinţă standard aceste cifre sunt cel puţin de opt ori mai mari. România se află aproximativ pe aceleaşi coordonate geografice cu ţările menţionate, deci nu este nevoie de

sistem de încălzire în casa pasivă construită la noi.

Argumente in favoarea construirii de case pasive

Vă prezentăm în continuare câteva argumente care va pot determina să luaţi o decizie înţeleaptă şi să investiţi cu folos banii pentru construirea casei dumneavoastră:

Argument economic

Când e vorba de construit casa pasivă se pune în primul rând această întrebare: este aceasta cu mult mai scumpă decât o casă clasică? Experienţa germană şi austriacă în domeniul construcţiilor de case pasive arată că acestea nu sunt cu mult mai scumpe decât o casă convenţională.

Pe de o parte, există nişte costuri suplimentare (termoizolaţie în plus, rame termoizolate pentru ferestre, geam triplu, sistemul de ventilaţie special şi implementarea etanşării perfecte a anvelopei locuinţei), care de fapt sunt compensate de economiile obţinute prin eliminarea sistemului de încălzire. Pe de altă parte, costul facturii la energie va fi de 5 (cinci) până la 10 (zece) ori mai mic decât la o casă convenţională.

Germanii şi austriecii construiesc case pasive cu costuri de numai 0-15% mai mari în comparaţie cu o casă convenţională, în funcţie de complexitatea design-ului locuinţei. Dacă însă comparăm aceste costuri cu beneficiile unui consum foarte redus de energie (electrică) ulterior, avantajul este net în favoarea casei pasive.

La acestea ar trebui să adăugăm şi alte avantale vitale, cum ar fi: - reducerea substanţială a emisiilor de carbon, - confortul excepţional dat de aerul permanent proaspăt din casă,

- lipsa duşumelelor şi a pereţilor reci iarna, - lipsa excesului de căldură vara, - lipsa prafului generator de alergii, etc. 

Un alt avantaj incontestabil al construirii unei case pasive independente energetic este calitatea materialelor, lipsa condensului şi igrasiei, factori care prelungesc durata de viaţă a construcţiei cu câteva zeci de ani comparativ cu o locuinţă clasică. Este dificil de cuantificat aceşti factori, dar este evident că au un un impact important în viaţa celor ce

locuiesc într-o casă pasivă.

 Subvenţii de la guvern

Cred că trendul european este unul din argumentele forte atât pentru cetăţeanul de rând, cât şi pentru constructori şi specialiştii din domeniu. E bine că România trebuie să se conformeze acestui trend.

Ministrul Mediului si Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a dat ordinul pentru aprobarea ghidurilor de finanţare pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energii regenerabile. Astfel, odată cu finalizarea ghidurilor de finanţare, persoanele fizice sau juridice vor putea şti exact modalitatea prin care pot accesa sumele puse la dispoziţie prin Fondul pentru Mediu. Începând cu data de 5 ianuarie 2009 oricine se poate înscrie in programul „casa verde” printr-un dosar care va conţine următoarele documente:

1. actul de identitate, în copie; 2. copia legalizata după actul de proprietate, de concesiune sau de locaţiune, al

imobilului pentru care se achiziţionează sistemul energetic alternativ; 3. actul autentificat de notarul public, prin care proprietarii sau coproprietarii îşi exprima

acordul de efectuarea lucrărilor de instalare a sistemului, daca este cazul; 4. şi copia după documentul care atesta o situaţie particulară: căsătorie, desfacere

căsătorie, schimbare nume şi/sau prenume etc.

Cred că este timpul să reconsiderăm serios modul în care ne construim casele şi modul în care folosim bugetul nostru pentru acest scop. Iată, în continuare, câteva domenii unde casele pasive pot fi implementate, având un impact deosebit asupra modul cum vom convieţui în viitorul apropiat…

Aplicaţii ale caselor pasive 

- Construcţii de case, vile, pensiuni, case de vacanţă. - Construcţii de cartiere rezidenţiale moderne – rapid, eficient şi economic. - Proiecte comerciale, birouri, magazine, depozite, hale industriale. - Locuinte complet independente energetic, cu sisteme energetice alternative, neconventionale, locuinţe solare. - Clădiri trainice construite în zone cu cutremure, inundaţii şi uragane frecvente.

Beneficii ale sistemului constructiv oferit de Austrocasa

SC Austrocasa Srl, societate de construcţii româno-austriacă îmbină folosirea resurselor locale cu experienţa austriacă în domeniu, construind case pasive la calitate germană şi la un preţ accesibil cu (0-10%) peste preţul construcţiei unei case convenţionale. 

Prin utilizarea optimă a manoperei, Austrocasa constituie o alternativă relativ ieftină, comparativ cu sistemul clasic de construcţii, deoarece – pe lângă beneficiile menţionate mai sus - se reduce cu 10-20% manopera de execuţie a casei, atât la structură, cât şi la finisaje care sunt mult mai uşor de executat.

Iata alte câteva beneficii:

- Viteza mare de construcţie a casei - între 5-6 luni „LA CHEIE” şi doar 2-3 luni „LA GRI” (fundaţie, pereţi, un strat de tencuială la exterior, ferestre şi uşi exterioare, şarpantă, acoperiş termoizolat uşor, din ţiglă metalică). - Material de constructie relativ usor de pus în operă; reduce timpul şi costurile de manoperă, nu necesită utilaje şi echipamente grele de construcţii. - Calitatea structurii este asigurată de inginerie germană si română de înaltă clasă, astfel încât parametri de rezistentă la seism sunt superiori, obtinându-se o stabilitate foarte bună a structurii la cutremure. - Sistemul constructiv oferă stabilitate foarte bună la uragane, vânturi şi furtuni puternice. - Sistemul este complet şi permite un design arhitectural nelimitat.- Produsele – cofrajele termoizolante folosite - sunt de calitate foarte bună, realizate din materii prime examinate şi certificate în Uniunea Europeană. - Eficienţă energetică înaltă - cel mai bun sistem de izolaţie termică a carcasei (0,10 W/m2k), care permite construirea de case pasive. - Amortizarea rapidă a investiţiei, prin reducerea cu 85% a costurilor de încălzire iarna şi de răcire vara. - Sistemul constructiv este foarte bun izolator acustic. - Sistemul acceptă orice tip de finisaje interioare şi exterioare. - Datorită turnării protejate a betonului, casele tip AustroCasa pot fi construite şi în sezonul rece (până la -50C se poate turna beton fără aditivi în cofrajele termoizolante). - Faţă de sistemul clasic, se elimină nevoia unei instalaţii de încălzire şi a instalării de izolaţii suplimentare ulterioare, de altfel operaţii foarte costisitoare. - Longevitatea construcţiei este mult mai mare decât la sistemele clasice. - Durabilitate mult mai mare comparativ cu materialele de construcţie convenţionale. - Polistirenul este inert, non-toxic atunci când este integrat în pereţi, fără cotact direct. - Casele pasive protejează mediul inconjurător, conservă energia. - Un perete finisat rezistă la foc între 0,5 si 1,5 ore. - Sistemul oferă rezistenţă la umezeală şi putrefacţie; apele provenite din inundaţii nu penetrează pereţii de tip AustroCasa; materialul nu absoarbe mai mult de 3% umiditate. - Peretii exteriori tip AustroCasa sunt cu 50% mai rezistenţi la intemperii decât pereţii clasici din cărămidă. - Se elimină posibilitatea condensului în încăperi deoarece punctul de rouă este mutat 100% în afara clădirii.- Sistemul prezintă rezistenţă la insecte; nu se dezvoltă colonii de insecte sau rozătoare, în interiorul structurilor AustroCasa, deoarece aceşti dăunători nu se hrănesc cu polistiren sau beton.

Dezavantaje ale sistemului oferit de Austrocasa

- Rezistenţa la şocuri mecanice a suprafeţelor exterioare şi interioare ale pereţilor este mai mică decât la sistemele clasice din cărămidă, aceasta putând fi compensată prin finisări adecvate (gips carton la interior şi, eventual, placaje sau plăci prefabricate din beton la exterior).