comunica rejjjjjjnjnjbvjv jjjj

3
Specialitatea : filosofie Tema : ,, Conceptul de fericire în filosofia lui B. Russell ’’ Bertrand Russell, gînditor și filosof contemporan, a fost la timpul său un mare luptător și cercetor, aici am în vedere atît munca sa asiduă pentru instaurarea păcii eterne în lume, prin negarea armelor nucleare și promovarea pacifismului, cît și abordarea în mod analitic a unor comcepte precum cel de fericire, limbaj etc. Pe parcursul întregii istorii, diverși filosofi au prezentat diverse abordări ale tematicii și problematicii fericirii, însă mai puțini au încercat să cerceteze mai profund, prin aceasta înțelegem următoarele două aspecte : ce este fericirea ? și respectiv- ce nu este fericirea ? Anume prin aceste metode de analiză și comparație, filosoful a reușit să uimească prin originalitate și convingere a argumentelor expuse. Russel își propune mai întîi în a defini și clarifica care sunt acele cauze ale nefericirii. Fiecare cauză a nefericiri este una bine argumentată și în cele din urmă soluționată prin prezentarea remediilor care în ultimă instanță asigură dobindirea fericirii. Întrebarea retorică ,, ce-i face pe oameni nefericiți ? ’’ nu mai este una dificilă pentru autorul britanic, ci constituie un prim suport în prezentarea cauzelor nefericirii. În opinia sa, printre cele mai importante cauze se numără : competiția, mania persecuției, frica de opinia publică,

Upload: vadim-ceban

Post on 29-Sep-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

gbnhmkjllllllllllllllllllllllllllnjbyvjbjbukgygfchfxgukghiuigyftdrjknkljójiophhydhv;n;'jpgtdtrxbkmlkpkopokpohnvguyfucftydtrxkioioopjkj;ljbyugbhrwarwaxxbjn';,,, kkkln okji;jlnbkjbkbjbnkkrdrcyiojjnijklhjhjbkbhjnnm.mklnjhgcffcv

TRANSCRIPT

Specialitatea : filosofie Tema : ,, Conceptul de fericire n filosofia lui B. Russell Bertrand Russell, gnditor i filosof contemporan, a fost la timpul su un mare lupttor i cercetor, aici am n vedere att munca sa asidu pentru instaurarea pcii eterne n lume, prin negarea armelor nucleare i promovarea pacifismului, ct i abordarea n mod analitic a unor comcepte precum cel de fericire, limbaj etc. Pe parcursul ntregii istorii, diveri filosofi au prezentat diverse abordri ale tematicii i problematicii fericirii, ns mai puini au ncercat s cerceteze mai profund, prin aceasta nelegem urmtoarele dou aspecte : ce este fericirea ? i respectiv- ce nu este fericirea ? Anume prin aceste metode de analiz i comparaie, filosoful a reuit s uimeasc prin originalitate i convingere a argumentelor expuse. Russel i propune mai nti n a defini i clarifica care sunt acele cauze ale nefericirii. Fiecare cauz a nefericiri este una bine argumentat i n cele din urm soluionat prin prezentarea remediilor care n ultim instan asigur dobindirea fericirii. ntrebarea retoric ,, ce-i face pe oameni nefericii ? nu mai este una dificil pentru autorul britanic, ci constituie un prim suport n prezentarea cauzelor nefericirii. n opinia sa, printre cele mai importante cauze se numr : competiia, mania persecuiei, frica de opinia public, plictisul, oboseala, invidia i simmntul pcatului. Este de remarcat nsa modalitatea de argumentare a acestuia, pentru c la prima vedere, este destul de uor de contraargumentat poziia logicianului englez. Prin competiie, de exemplu, Russell nu nelege doar simpla concuren ce are loc zilnic n mod normal i obinuit ntre oameni, care de altfel este i una benefic, deoarece motiveaz n a crete i progresa, ci se refer la acea competiie de ordin exagerat, unde oamenilor czui n plasele acesteia nu le mai este cunoscut viaa n esena frumuseii ei, deoarece acetia devin victimele unei rutine zilnice de concuren acerb pentru glorie i faim, astfel neglijnd alte concepii precum grija de familie, patriotism, socializare etc. Mai este posibil fericirea? Filosoful britanic nu mai are nici cel mai mic dubiu precum c fericirea este posibil, argumentnd laconic prin intermendiul acelor cauze primordiale care fac posibil prezena acestei stri sau a acestui mod de a fi. Cauzele fericirii conform lui Russell sunt : pofta de via, familia, afeciunea, munca, interesele impersonale, efortul i resemnarea. Fiecare dintre aceste cauze ale fericirii se prezint ntr-un fel ca fiind opusurile cauzelor nefericirii, astfel nct, totodat s constituie cele mai eficiente remedii ntr-u dobndirea fericirii. Dac de exemplu, s-a vorbit anterior despre plictis i acel simmnt al pcatului, ca fiind surse ale nefericirii, acum gnditorul prezin interesele impersonale i pofta de via dimpreun cu efortul, cu scopul unic i clar de a dovedi c fericirea este posibil. Russell susine c cu ct omul are mai multe interese impersonale, cu att i pofta sa de via este mai sporit i mai mare, astfel nct aceste interese fac posibil dispariia plictisului din vieile oamenilor i respectiv asigur dobndirea fericirii. Conform gnditorului, efortul l ajut pe om s progreseze n a cunoate obiectiv i experimental lumea care-l nconjoar, efortul fizic ajutndu-l pe om s-i construiasc de unul singur ceea ce i dorete i spre ce aspir, iar cel mental s-i ofere posibilitatea omului de a raionaliza , de a gndi critic i fr scrupule, astfel nct i acel simmnt al pcatului s fie unul inventat i s nu mai persiste, adic ntr-un final graie acestui efort de raionalizare i contientizare, omul s poat gndi liber, s poat s fie fericit. Prin urmare, Bertrand Russell este omul care este adeptul fericirii, fiind n cutarea acesteia i chemndu-i pe toi n a o cunoaste, din simplul motiv c aceasta este posibil. n opinia mea, cercetarea filosofului contemporan vis-a-vis de problematica fericirii se poate considera ca fiind una de succes, deoarece a putut s argumenteze clar de ce este posibil fericirea, dar cel mai principal, este c a reuit sa o prezinte n opoziie cu nefericirea, ori putem noi s vorbim de bine att timp ct nu cunoatem ce prezint rul ?!

CEBAN VADIM, student Grupa FC 31