COMPORTAMENTE RISCANTE

In calitate de adolescenti maturi, ei isi urmeaza propria identitate, insa in multe cazuri acest aspect este pus in legatura cu asumarea unui anumit grad de risc. Cu toate ca unele comportamente riscante sunt firesti in adolescenta, asemanarea unor riscuri extreme (ex: uz inegal de droguri si intretinerea de raporturi sexual neprotejate) pot fi destul de periculoase, de aceea investigatiile asupra adolescentilor au inceput sa se axeze pe studierea comportamentelor riscante. In mod constant, cercetatorii au inceput de asemenea sa analizaze comportamentele riscanta ale adolescentilor cu dificultati de invatare.

Abuzul de droguri si sau comportamentele sexuale riscante nu sunt coinsiderate in variabile ale personalitatii in acelasi sens precum conceptul de sine, anxietate sau depresie, insa exista o legatura evidenta intre deficitele documentate intre aceste trasaturi de personalitate printre elevii cu dificultati de invatare si dorinta lor de a lua parte la aceste comportamente. Din acest motiv, cercetatorii au investigat comportamentele riscante din randul studentilor cu dificultati de invatare, iar studiile recente au demonstrat ca unii elevii cu dificultati de invatare intr-adevar dezvolta o serie de comportamente de risc major, incluzand fumatul de tutun si marijuana,uz de cocaina si alcool angajarea in contacte sexuale riscante inaintea si in timpul adolescentei. Aceasta cercetare este inca un soi de tentativa si in plina desfasurare inca,din cauza rezultatelor strict negative asociate cu asemenea comportamente riscante,aceste date in crestere trebuie investigate Maag si colegii au terminat unul dintre primele studii despre relatia dintre conceptual de sine si abuzul de substante din rindul elevilor cu dificultati de invatare.Doua grupuri de adolescenti,un grup de elevi normali si un grup de 123 de elevi cu dificultati de invatare au fost comparate din punctual de vedere al consumului de alcool ,tutun si marijuana.Elevii cu dificultati de invatare folosind mai multe scale de respectare la sine ,au indicat ca utilizeaza/consuma mai mult tutun si marijuana decit elevii fara dezabilitati; nu sau inregistrat diferente intre cele doua grupuri din punct de vedere al consumului de alcool.In ciuda adaptarilor sociale despre sine nu au ajutat in stabilirea unei categorii de elevi consuma mai frecvent droguri ilegale.Intr-un studiu mai recent, Beitchmann si colaboratorii sai au studiat 103 copii,dintre care

59 au dovedit existenta unei dificultati de invatare pina la virsta de 19 ani.Au fost cautate arhivele care sa specifice punctul/momentul in care a fost indentificata pentru prima oara o dificultate de invatare la acesti elevi.Cei care au dovedit o dificultate de invatare la virsta de 12 si 19 ani au fost mai predispusi sa consume o substanta in mod concomitant la virsta de 19 ani fata de cei care nu prezinta dezabilitati.De si aceste rezultate initiale au provocat ingrijorare nu toate investigatiile asupra consumului /abuzului de substante in rindul elevilor cu dificultati au artat ca exista o relatie semnificativa intre un asemenea abuz si dezabilitati.Deasemenea ,aceste studii demonstreza faptul ca un numar mare de elevi cu dificultati de invatare nu se inscriu in comportamente riscante intr-un grad mai mare fata de cei care au dezabilitati .Asa dar ,o cercetare mai aprofundata asupra acestor aspecte este necesara .

Este considerabil mai putina informatie disponibila cu privire la comportamentele sexuale riscante din rindul elevilor cu dificultati de invatare .Blanchett,utilizind un chestionar despre stima de sine /raportarea la sine cu un grup de 88 de elevi cu dificultati de invatare,a identificat citeva comportamente sexuale riscante in rindul acestora .Aceste statistici au demonstrate ca 51% dintre adolescenti cu dificultati de invatare se implica in relatii sexuale care iar expune riscului de a contacta HIV in timpul scolii.Dintre cei care se angajeaza in comportamente sexuale virsta medie la care ei isi incep viata sexual este 15 si 9 luni.Mai departe dintre cei ce se angajeaza in diferite tipuri de relatii intime,71% au confirmat ca au consumat droguri sau alcool inainte .

Aceste date sunt neconcludente desi multe dintre aceste studii sunt recente .Aceasta cercetare certifica insa posibilitatea ca elevii cu dificultati de invatare sa se implice in comportamente periculoase mai frecvent comparativ cu elevii care nu au dezabilitati.Din acest motiv aceste cercetari sunt posibile sa continue.Deasemenea ,daca cercetarii viitoare vor confirma in continuare ca elevii cu dificultati de invatare manifesta o tendinta in crestere de implicare in comportamente riscante ,comparative cu alti elevi,putem anticipa dezvoltarea unor variate tratamente preventive instructiv-curriculare pentu intreaga clasa.Ca si professor ar trebui sa fii informat asupra acestei probleme in plina dezvoltare pentru sanatatea si buna stare a elevilor cu dificultati de invatare.

Autodeterminarea si autoapararea

Avind in vedere trasaturile de personalitate si comportamentele riscante descries,este clar ca elevii cu dificultati de invatare au probleme de personalitate care pot avea un impact negativ asupra rezultatelor globale de-a lungul vietii.In particular,cu acest aspect in minte,un numar de cercetatori au devenit preocupati in legatura cu abilitatea elevilor cu dificultati de invatare de a-si imagina un viitor de succes pentru ei si sa pledeze pentru ei insisi cu scopul de a atinge acel viitor in timpul scolii,in perioada de dupa terminarea scolii sau mai tirziu ca si cum acestea ar intra in viata de adulti.Aceasta abilitate este cunoscuta sub numele de autodeterminare sau autoaparare .Whitney-Thomas si Moloney au utilizat o serie de interviuri in profunzime ,repetate,pentru a incuraja elevii cu si fara dificultati de invatate sa se autodefineasca/sa se descrie .Desigur ,modul unuia de a se define(imaginea sa de sine) influenta in mare masura deciziile pe care aceasta le va lua in momente cruciale ,decisive ale vietii sale.Imaginea proasta de sine a elevilor cu dificultati de invatare definite in acest studio prezinta domeniu ca avind citeva provacari interesante .Elevii cu dificultati de invatare par sa aiba o viziune de invatare a propriului viitor,ce are la baza dificultatile pe care dezabilitatea le-a provocat in relatiile lor ,iar profesorii ar putea mai curind sa se adreseze acestei imagini de sine scazute.

Desi definitiile autodeterminarii variaza foarte mult de la un cercetator la celalalt, ar putea fi cel mai bine conceptoalizata ca dezvoltare a atitudinilor,abilitatilor si schemelor care permit elevilor sa specifice si sa dobindeasca propriile tinte . Desigur,aceasta este ultima faza a dezvoltarii si rezultatul dezirabil al unei educatii de success iar responsabilitatea profesorului este aceea de a asista fiecare elev cu dificultati de invatare pentru asi atinge acest scop maret.Price si colegii sai au prezentat o defalcare a acestui scop global ,dupa cum se observa in “Cutia cu interese 4.3”.O revizuire a acestor comportamente individuale ale autodeterminarii te va asista in intelegerea conceptului general.Intrucit ai citit aceste comportamente observa relatia dintre variabilele personalitatii descriese anterior si comportamentele individuale ale autodeterminarii.In mod clar elevii cu dificultati de invatare vor fi mai bine serviti daca sunt invatati sa se protejeze/sa pledeze pentru ei insisi,iar acest context al

intilnirilor educationale pentru dezvoltarea IEP pare sa fie spatiul propice pentru un altfel de scop.Acesta este probabil primul domeniu in care accentul mai larg pus pe autodeterminare are impact .Cercetarile au aratat ca multi dintre elevii cu dificultati de invatare pot participa semnificativ la intilnirile care vizeaza dezvoltarea IEP si ale intilnirii referitoare la educatia lor,precum intilnirile de planificare a transformarilor , intilniri disciplinare si asa mai departe.Oricum nivelul si calitatea participarii vor fi consolidate cind intilnirile premergatoare traningului propriu-zis vor fi asigurate elevului.Mai departe ,profesorul nu trebuie sa fie pur si simplu multumit de cresterea autodeterminarii pe parcursul intilnirilor ci mai degraba sa urmareasca /si sa tinteasca spre o crestere a autodeterminarii globale pentu elevi .”Cutia cu interese 4.4”prezinta citeva criterii generale pentru cresterea autodeterminarii la elevii cu dificultati de invatare .

I.E.P= elemente individuale de personalitate

Cutia cu interese 4.2

Tipuri de invatare.Cind un elev mentioneaza succindul

1.Noteaza diferentele semnale ale gindurilor suicidal.Elevii pot face afirmatii precum”Familiei mele iar fi mai bine fara mine”sau”Cate somnifere sunt necesare pentru a omori pe cineva”.Tine o evidenta scrisa pentru mai tirziu (data ,ora,afirmatie)

2.Obtine confirmarea pentru orice semnal de alarma observant.Pune intrebari cind semnele ingrijoratoare apar ,precum”te gindesti adesea sa te ranesti?” sau”Ai incercat vreodata sa-ti faci singur rau”.Incearca deasemenea sa determine daca elevul are un plan definit pt o tentative de suicidere.Acest plan ar sugera gravitatea posibilitatii de suicid .Deasemenea tine minte:Nu exista nici o dovada care sa arate ca o astfel de intrebare ar putea stimula elevul sa comita intradevar un act suicidal.

3.Ofera support pentru grijile elevului,insa afirma si un angajament fata de viata.

4.Nu reactiona cu oroare sau panica.Nu incerca sa sochezi sau sfidezi elevul sa actioneze si nu minimaliza greutatea problemei elevului.Cea ce poate fi pentru tine o chestiune rezolvabila pentru elev nu poate fi asa .

5.Daca intrebarile tale par sa sugereze ca elevul e serios tinel linga tine sau aranjeazaca altcineva sa se ocupe de el.Nu-l lasa singur.

6.Cere ajutor specializat.Raporteaza incidentul conducerii,consilierului scolii si psihologului si cere ajutor imediat.Cele mai multe state si districte scolare cer profesorilor sa raporteze”amenintarile sinucigase” ale elevilor .

Cutia cu interese 4.3

Comportamentele autodeterminarii

-Autonamie comportamentala :progresul de la dependenta la autoprotejare si autodirectionare.

Scheme de alegere a decizie :selectie pe baza performantelor din mai multe alternative

Scheme de luare a deciziei:evaluare adecvata a solutiilor Scheme de rezolvare a problemelor: raspunderea in ordine la functiile

efective dintrun mediu specific Scheme de stabilire /realizare a scopurilor : dezvoltarea scopurilor si

intreprinderea actiunilor necesare Scheme de independent,asumare a riscurilor si sigurantei: realizarea

sarcinilor fara ajutor

-Autoreglementarea comportamentala: decizia de a planifica ,actiona ,evalua si revizui planurile dupa propriile nevoi.

Scheme de stabilire/realizare a scopurilor: dezvoltarea scopurilor si intreprinderea actiunilor necesare

Auto-observare,evaluare ,armare: accesezi observe si inregistrezi ce ai observant

Auto-instruire: comunicare cu sine pentru gasirea solutiilor la probleme . Auto-aparare: vorbeste pentru a –ti apara cauza sau persoana

-Imputernicire psihologica : puncte interne de control auto-eficacitate,rezultate la asteptari.

Puncte interne de control:considera ca cineva are controlul in situatii critice Atribuire pozitiva a rezultatelor asteptate : adaptarea comportamentului la

asteptari

-Autorealizare: cunoasterea precisa a nevoilor unei persoane,alaturi de abilitatea de a actiona intr-o mainiera ce se centreaza pe acele cunostinte

Autoconstientizare: intelegere de baza a nevoilor si abilitatilor unei persoane

Autoevaluare : abilitatea de a utilixa intuitia in situatii reale

Rezumat

Personalitatea, comportamentele riscante ,autodeterminarea

Desi numeroase alte trasaturi de personalitate ar putea fi supusa cercetarilor, caracteristicele anterioare s-au bucurat de cea mai mare atentie in studiile asupra dezvoltarii personalitatii la copii si adolescentii cu dificultati de invatare .Dupa cum reiese clar din aceste studii, acesti elevi experimenteaza mai mult decit o paleta de dezabilitati cognitive .In mod clar, esecul scolar continuu reprezinta o “taxa “pe care elevii o platesc;problemele numeroase de personalitate cu ,carese confrunta acesti elevi pot determina o nefericire generala.

Totusi, nu stim inca modalitatea de interpretare a efectelor de lunga durata a multor din aceste variabile.

De exemplu, o imagine de sine negativa determina depresii clinice serioase sau creste numarul comportamentelor riscante ? Probabil studiile in dezvoltare asupra autodeterminarii pot evidentia impactul pe care aceste trasaturi de

personalitate si comportamente riscante il pot avea asupra elevilor cu dificultati de invatare.

Cutia cu interese 4.4

Invatarea modurilor de crestere a autodeterminarii

Mai multe recomandari educationale s-ar putea baza pe aceste caracteristici discutate in capitol.Profesorul incepator ar trebui sa ia in considerare aceste strategii pentru a ajuta invatarea personalitatii si ulterior pentu autodeterminarea copilului si tinarului cu dificultati de invatare .

1.Separa problema de invatare a elevului de persoana sa .Ofera feed-back de corectare in cazul greselilor si premiaza succesul, dar nu critica elevul in maniera personala .

2.Gaseste ceva care elevul stie si poate demonstra colegilor.Poate fi un dans nou, un hobby, un job dupa ore,ocupatia unui frate ,dar trebuiesa incluzi astfel de prezentari in cerintele tale regulare cind sunt legate de continuturile de la clasa . Creeaza oportunitati pentru ca elevii sa se simta mindri de ei .

3.Ofera sarcini foarte structurate elevilor care o cer .Elevii orientati din exterior raspund de obicei mai bine la sarcinile organizate ,asa ca asigura sarcini si instructiuni precise in ceea ce priveste modul de a citi un capitol sau un paragraf.

De exemplu: Cere elevului sa citeasca intrebarea de la final , apoi subtitlurile si abia apoi sa caute raspunsul .

4.Recompenseaza toate rezultatele de success ale elevilor.Pune lucrarile corectate la table si cere dirigintelui sa comenteze asupra acestuia cind intra in clasa.Astfel de premiu exterior poate asigura un adevarat sprijin pentru copii cu dificultati de invatare .

5.Incurajeaza elevii sa-si stabileasca scopul pentru invatare .Fa orice pentru a incuraja implicarea si controlul intern.

6.Incurajeaza asteptarile si participarea activa a copiilor la intilnirile de dezvoltare a elementelor individuale de personalitate .Discuta in avans cu copilul despre cum ar fi intilnirile si despre importanta participarii sale .

7.Dicuta cu fiecare elev despre scopurile sale pe termen lung si leaga activitatea la clasa de acestea.