COMPETENTA

A. Generala: in cadrul acesteia este inclusa si competenta internationala, este caracterizata de norme de ordine publica si poate fi invocata de principiu oricand chiar in caile de atac inclusiv in recurs si in contestatia in anulare. Exceptia de necompetenta generala este o exceptie de oricedura absoluta si dupa caz dilatorie sau peremptorie. Astfel are caracter dilatoriu atunci cand competenta nu apartine instantei de judecata ci unui alt organ cu activitate jurisdictionala astfel incat urmare a admiterii exceptiei instanta isi va declina competenta catre organul competent. Daca instanta constata ca pricina este de competenta unui organ fara atributii jurisdictionale cererea va fi respinsa ca inadmisibila. De asemenea daca instanta constata ca pricina este de competenta unor instanta din strainatate cererea se respinge ca inadmisibila, ca nefiind de competenta instantelor romane.

B. Materiala (dupa materie): include si competenta intre sectii sau complete specializate. Competenta materiala implica de principiu 2 componente:-o arondare in functie de materia litigioasa-dupa valoarea obiectului cererii, in cazul pricinilor evaluabile in bani.

JUDECATORIA Judecatoria are o competenta materiala mult diminuata in NCC fata de vechea reglementare dat fiind faptul ca potrivit art.95 pct.4 plenitudinea de competenta (acea situatie in care daca legea nu prevede in mod expres o competenta pentru o anumita materie toate acelea (neprevazute) incep de la tribunal) a fost acordata tribunalulu, ca prima instanta. Judecatoria solutioneaza cauzele care se incadreaza in dispozitiile art.94. In art.94 pct 1 lit.a prevede toate cererile care sunt de competenta instantei de tutela si care din pct de vedere al dr material se regasesc in cartea 2 NCC-dispozitii privind ocrotirea minorului si familiei. La art.94 pct 1 lit.i in acestea intra procesele de partaj fie ca e vb de bunurile comune ale sotilor sau de partaj succesoral, acesta va trebui corelat cu textul de la art.105- dispozitiile art.105 se vor aplica ori de cate ori se formuleaza o cerere in legatura cu mostenirea (ex: raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor excesive, constatarea componentei masei bunurilor succesorale etc.) insa nu se solicita si partajul prin aceeasi cerere de chemare in judecata.Aceste cereri trebuie formulate pe cale principala sau in mod independent fara a se solicita partajul.Daca se cer la gramada se considera ca scopul este imparteaza si se va aplica art.94 lit.i). Art.94 lit. j)-in privinta cererilor evaluabile in bani pragul valoric este de 200.000 lei respectiv pana la 200.000 lei indiferent de faptul ca raportul juridic priveste persoane din categoria profesionistilor sau neprofesionisti Art.94 alin.2 a fost declarat NECONSTITUTIONAL.TRIBUNALUL

A se vedea art.95CURTEA DE APELA se vedea art.96ICCJA se vedea art.97

DETERMINAREA COMPETENTEI MATERIALE POTRIVIT CRITERIULUI VALORIC

Competenta este data de valoarea obiectul cererii aratata in capatul principal de cerere. Potrivit art.98 alin.2 la stabilirea valorii se are in vedere creanta de baza iar nu si accesoriile... O regula de baza este cea de la art.98 alin.3 care stabileste ca atunci cand exista contestatie asupra valorii obiectului cererii, instanta va lua in calcul doar inscrisurile si explicatiile date de parti.Cu alte cuvinte nu se mai admite efectuarea unei expertize care sa determine valoarea obiectului pricinii. In ipoteza in care prin cererea de chemare in judecata reclamantul formuleaza mai multe capete principale de cerere se va proceda diferit in functie de existenta sau nu a unei legaturi intre aceste cereri:a)daca cererea are ca temei fapte/cauze diferite competenta se stabileste in functie de valoarea sau natura/obiectul fiecarei pretentii in parte.In cazul in care unul din capetele de cerere este de competenta altei instante avand in vedere ca nu exista legatura intre legatura intre cereri, instanta va dispune disjungerea si ulterior declinarea competentei catre instanta care poate solutiona respectivul capat de cerere.b)daca cererile sunt intemeiate pe un titlu comun sau au aceeasi cauza ori desi au cauze diferite exista o legatura intre acestea instanta nu mai poate disjunge pe motiv de competenta ci competenta instantei se determina potrivit criteriului ca pricina va fi atribuita instantei mai inalte in grad. In caz de coparticipare procesuala activa sau in oricare situatie in care mai multi reclamanti cheama prin aceeasi cerere de chemare in judecata acelasi parat invocand raporturi juridice diferite si fara legatura intre ele determinarea competentei se face tinand cont de valoarea fiecarei pretentii sau cereri in parte.Situatia s aplica in mod similar si in cazul in care un reclamant cheama mai multi parati. In cererile privitoare la executarea unui contract sau a unui alt act juridic determinarea competentei se face dupa valoarea obiectului actului; insa atunci cand pretentia dedusa judecatii vizeaza doar o parte din obiectul acelui act competenta se determina dupa valoarea pretentiei (ex: un contract de v-c a unui bun contra pretului de 300.000 lei, daca se cere rezolutiunea contractului sau nulitatea absoluta sau relativa a acestuia competenta este determinata de valoarea actului adica de suma de 300.000 lei rezulta ca tribunalul va fi prima instanta competenta din punct de vedere material.Daca plata pretului de 300.000 lei a fost stabilita in rate din 6 in 6 luni cate 100.000 lei iar dupa trecerea primei perioade scadente cumparatorul nu achita rata, vanzatorul il da in judecata solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 100.000 lei. In acest caz competenta nu va fi data de pretul de 300.000 lei ci de valoarea efectiva ceruta prin cererea de chemare in judecata care este de 100.000 astfel incat judecatoria va fi instanta competenta material sa solutioneze in prima instanta). Acelasi criteriu de determinare a competentei va fi folosit in cazul actiunilor privind ineficacitatea actelor juridice (nulitate, reziliere, rezolutiune etc) chiar daca nu se solicita si repunerea un situatia anterioara si se va aplica acelasi criteriu si in privinta cererirlor in constatare a existentei sau inexistentei unui drept).Daca insa asemenea cereri privest contracte de leasing sau locatiune sau este vorba de cereri in predarea sau restituirea bunului inchiriat sau arendat criteriul valoric care determina competenta este dat de chiria sau arenda anuala indiferent de perioada de timp pentru care este incheiat contractul. Atunci cand printr-o cerere de chemare in judecata se cere doar plata partiala a unei creante valoarea care determina competenta se stabileste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila. In ceea ce priveste contractele cu executare succesiva care nu au o durata determinata valoarea se va socoti dupa suma egala cu prestatia nuala datorata.Cu toate acestea sunt materii in care exista difictultati de stabilire a valorii (ex: in materie de retna viagera nu poate fi determinata intotdeauna valoarea si atunci se apreciaza ca se va determina competenta dupa valoarea bunului, la fel ca si la contractul de intretinere-bunul primit in schimbul intretinerii)

CERERILE IN MATERIE IMOBILIARA Cererile care se intemeiaza pe un dr de proprietate sau pe alte drepturi reale in privinta unui imobil.Competenta materiala se determina dupa valoarea impozabila in baza unui certificat fiscal de la institutiile de specialitate.Pentru imobilele care nu au deschis rol fiscal valoarea se va determina dupa inscrisurile si explicatiile produse de parti potrivit art.98 alin.3.Sub acest aspect exista o necorelare majora intre codul de procedura civila si OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acest din urma act normativ stabilind ca pentru determinarea valorii obiectului cererii in vederea calcularii taxei judiciare de timbru se va avea in vedere valoare impozabila, insa daca imobilul nu are valoare impozabila taxa se va calcula potrivit grilelor notariale care stabilesc preturi de referinta in materia tranzactiilor imobiliare.In acest mod se ajunge practic la situatia hilara in care intr-un proces pentru determinarea competentei si a caii de atac sa avem determinata o anumita valoare a obiectului cererii iar pentru aplicarea taxei judiciare de timbru sa avem o alta valoare in privinta aceluiasi obiect. A se vedea dispozitiile art.194 lit.c). C. Teritoriala :*competenta teritoriala este de 2 feluri:-absoluta=competenta teritoriala numita si exclusiva caracterizata de norme de orine publica si care in CPC este de la 117-121 -relativa=competenta teritoriala alternativa caracterizata de norme de ordine privata si care are urmatorul principiu acela ca pe langa instanta de la domiciliul sau sesiul paratului legea mai stabileste cel putin inca o instanta competenta, caz in care reclamantul potrivit art.116 are alegerea intre mai multe instante competente relativ; de asemenea competenta este relativa atunci cand legea nu prevede in mod expres o anumita instanta competenta si cand se aplica dreptul comun adica art.107 alin.1 instanta de la domiciliul sau sediul paratului.Competenta teritoriala alternativa- art.107-116 CPC. Regula este aceea ca teritorial este competenta instanta de la domiciliul sau sediul paratului. In ipoteza in care paratul nu are sediul sau domiciliul cunoscut se aplica dispozitiile art.108. In privinta PJ de drept ptivat cererea poate fi introdusa si la instanta unde aceasta are un dezmembramant fara personalitate juridica, insa numai pentru obligatiile care urmeaza a fi executate in acel loc sau care isi au temeiul in actele incheiate de reprezentantul acelui dezmembramant. Cererile impotriva unei entitati fara personalitate juridica daca aceasta este constituita potrivit legii cererea poate fi adresata instantei competente pentru persoana care conduce sau administreaza o astfel de entitate sau in lipsa acesteia la instanta competenta pentru oricare dintre membrii entitatii. In cazul cererilor indreptate impotriva mai multor parati va fi competenta de la domiciliul sau sediul oricaruia dintre parati insa atunci cand unii parati sunt si obligati accesoriu competenta se determina numai in functie de debitorii principali.Art 112 alin.2 stabileste regula in cazul in care prin cererea de chemare in judecata este chemat si un parat fictiv alaturi de alti parati numai in scopul de a se stabili competenta teritoriala in functie de acesta caz in care necompetenta teritoriala relativa va putea fi invocata de oricare dintre ceilalti parati cel mai tarziu pana la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita in fata primei instante. Fictivitatea paratului poate fi sub 2 aspecte:-acel parat nu exista ca si persoana caz in care este incidenta exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta -paratul exista ca persoana insa nu are nicio legatura cu raportul juridic litigios dedus judecatii, caz in care in privinta acestuia se poate invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Regula de drept in materia solutionarii exceptiilor procesuale este aceea ca de principiu exceptiile de procedura se rezolva inaintea exceptiilor de fond (vezi art.248 alin.1) ori in situatia in care prin intampinare sau oral la primul termen ceilalti parati invoca atat exceptia de necompetenta teritoriala alternativa cat si exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratului fictiv, regula de la art.248 pct1 nu poate fi aplicata deoarece ca sa putem rezolva exceptia de procedura a necompetentei va trebui sa stabilim mai intai daca paratul fictiv are sau nu capacitate de folosinta cee ce insemna ca se va rezolva prioritar exceptia de fond si abea apoi va fi rezolvata chestiunea necompetentei. Solutii posibile:1. daca exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta se admite cererea de chemare in judecata urmeaza a fi anulata in parte cu privire la paratul fictiv si se va putea admite exceptia de necompetenta relativa, procesul continuand intre reclamant si ceilalti parati.2.daca exceptia lipsei capacitatii se respinge si este sau nu incidenta dupa caz exceptia lipsei calitatii procesuale pasive va avea prioritate dupa respingerea primei exceptii exceptia de necompetenta si abea dupa stabilirea competentei instanta se va putea pronunta asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive care este tot o exceptie de fond.

Dispozitii speciale in materie de competenta Potrivit art.123 CPC care constituie un caz de prorogare legala de competenta, cererile accesorii, aditionale sau incidentale se judeca de instanta competenta pentru cererea principala chiar daca acestea ar fi de competenta materiala sau teritoriala absoluta a altei instante exceptand cererile in materie de insolventa si concordat preventiv care nu pot fi judecate decat de tribunalul din circumscriptia in care isi are sediul debitorul. Daca cererea principala este de competenta judecatoriei si paratul formuleaza o cerere reconventionala sau intervenientul principal formuleaza o cerere de interventie care daca ar fi formulate pe cale principala ar atrage competenta tribunalului in prima instanta, intregul proces va fi solutionat de judecatorie. Tot astfel daca cererea principala atrage competenta judecatoriei sector 1 Buc iar cererea reconventionala este o actiune in reventicarea unui imobil din sectorul 2 Buc cererea va ramane in competenta judecatoriei sector 1.

4