compartimentul economic

Data

Litera ColiCoala

Nr. Docum.CoalaMod.

Contr.norm. Aprobat

Semn.

Proiect de an

Întroducere1Verificat

Elaborat

UTM FTMIAgr. TCr-061

Cartofeanu V. Madan n

Studiul de cercetăriN. Document Semnat DataCoalaMod

CoalaCoala

V. Calculul eficacităţii economice

IntroducereÎn lucrarea dată vom examina producereasalamului fiert-afumat “Servilat”, pe exemplul

SRL ,,VALUL TRAIAN”,după tennologia clasică şi cea propusă urmărind din punct de vedere

economic ce profit vom obţine în cadrul întreprinderii studiate.

Prin modificarea reţetei de bază prin, folosirea adaosurilor vom examina majorarea

cheltuielilor deoarece pentru producer se vor folosi culturi starter ce îmbunătăţesc salamul şi

deasemenea se v-a folosi o membrană nou ce are ca scop îmbunătăţirea salamului atît din punct de

vedere nutriţional cît şi estetic.

Pentru realizarea produselor corespunzătoare sub aspect calitativ și al diversității de sortimente,

industria carnii trebuie sa ia în consideraţie: cerințele consumatorului și exigentele exportului.

Fabricarea produselor din carne reprezintă un proces tehnologic foarte complex, care include diferite

operaţii tehnologice bazate pe metode fizice, termice. De aceea, nu numai cunoaşterea profundă a

acţiunii acestora asupra cărnii cit şi dirijarea lor în direcţia dorită, va permite obţinerea produselor

din carne de calitate şi competitive pe piaţa de desfacere. Strategia de dezvoltare a intreprinderii de

carne în condiţiile economice de piaţă presupun repartizarea şi utilizarea efectivă a resurselor

financiare, materiale şi de muncă. Politica de producere şi inovare determină minimalizarea

pierderilor de producţie, elaborarea produselor de calitatea cerută pe piaţă, ridicarea competitivităţii

produselor şi elaborarea noilor produse. Planificarea unei întreprinderi de carne include întîi de toate

asigurarea cu materie primă, analiza poziţiei geografice unde urmează să fie construită fabrica dată şi

desigur este necesară şi asigurarea cu resurse financiare, care în continuare vor sta la baza procurării

mijloacelor fixe, în general la construcţia fabricii, mai apoi la salarizarea muncitorilor şi la

întreţinerea procesului de producere. Planificarea afacerilor este cheia succesului ce permite definirea

exactă a scopurilor ei, a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea

judicioasă a resurselor necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat.

La întreprindere, planificarea îndeplineşte un loc subordonat, problema ei fiind în depunerea

unui efort pentru atingerea scopului propus.Influenţa principală asupra caracterului planificării o are

condiţiile social- economice, şi în primul rind- forma de proprietate asupra capitalului.De la calitatea

planificarii depinde activitatea în viitor a întreprinderii şi atingerea scopurilor ei, cît de efectiv vor fi

utilizate resursele. Clariatea unui plan de afaceri va prezenta, de asemenea, fundamental iniţiative de

îmbunătaţire a activităţii organizaţiei indiferent dacă este vorba de implementarea unui proces de

îmbunătăţire continuă prin managementul calitaţii sau prin alte eforturi radicale de restructurare a

firmei.

2


CoalaCoala

5.1. Planul de producţie

Pentru orice întreprindere scopul principal este de a produce şi a realiza producţia fabricată.

Producerea şi relizarea este compartimentul principal al planului de afaceri a unei unităţi economice.

Planul de producere şi realizare a producţiei se efectuează în unităţi naturale şi expresie valorică.

Conform indicatorilor obţinuţi în acest compartiment, nomenclaturii şi sortimentul producţiei se va

planifica necesarul de mijloace fixe şi circulante pentru atingerea scopului dorit, adică un profit

rezonabil. Volumele de producţie planificate trebuie argumentate în baza capacităţii de producere a

întreprinderii care exprimă cantitatea de producţie maximă ce poate fi fabricată într-un timp

oarecare , folosind mijloacele fixe existente la acea întreprindere.

Sortimentul produselor şi randamentul

Tabelul 5.1.1:Sortimentul produselor şi randamentul

Nr. Denumirea produsului Cantitatea de materie primă, kg

Randamentul produsului finit, %

1 Servilat T.C 1493 67

2 Servilat T.P 1299 71

5.1.1 Determinarea capacităţii de producţie necesară pentru realizarea volumului de

producţie

Întreprinderea va lucra într-un schimb, durata căruia va fi 8 ore şi 250 zile lucrătoare pe an

Tabelul 5.1.1.1 Planul de producţie pe sortimente

Nr. Denumirea producţieiPlanul anual de producţie

Cantitatea , kg/schimb Volumul anual, kg

1 Servilat T.C 1000 250000

2 Servilat T.P 1000 250000

Total 2000 500000

3


CoalaCoala

În baza planului de producţie pe sortimente se calculează volumul vînzărilor nete. Conform

indicatorilor naturali ai planului de producţie se calculează indicatorii valorici.

Tabelul 5.1.1.2 Volumul vînzărilor nete pe sortimente

Nr. Denumirea producţiei U.m.Planul anual

de producţie

Preţul la o

unitate, leiSUMA, lei

1 Servilat T.C kg 250000 107,00 26750000

2 Servilat T.P kg 250000 110,00 27500000

Total 500000 54250000

Concluzie : conform datelor din tabel, putem afirma ca întreprinderea producătoare de mezeluri va obţine un profit mai mare în urma fabricării salamului dupa teoria propusă, aceeasta datorîndu-se preţului mai ridicat.

5.2. Calculul resurselor materialo-energetice

În acest compartiment se calculează necesitatea în unităţi naturale şi valorici a resurselor

materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producţie: materie primă, materiale

principale şi auxiliare, apă, energie termică şi electrică, frig, abur.

Calculele materiei prime, materialelor principale şi auxiliare, resurselor energetice se efectuează în

baza normelor progresive de producţiie dintr-o unitate de materie primă, materiale auxiliare şi

principale, resursele energetice prevăzute în schema tehnologică.

Aceste calcule se efectuează pe tipuri de produse finite pentru o unitate şi pentru volumul total

de producţie şi sunt un rezultat al cacului produselor.

Preţurile pentu o unitate de resurse materialo-energetice sunt cele de piaţă la momentul elaborării

Rezultatele calculelor sunt înregistrate în Tabelul 5.2.1.

4


CoalaCoala

Tabelul 5.2.1: Calculul resurselor materialo-energetice

Nr.

Denumirea resurselor materialo-energetice U

nit

atea

de

mas

ura

Preţul per o

unitate, lei

Pentru o unitate de produs

Pentru volumul anual

Norma de consum,

1tonăSuma , lei Cantitatea Suma ,lei

Salam fiert-afumat „Servilat” T.CMateria primă

1 Carne de bovină c/s

kg 50 250 12500 93283 4664179

2 Carne porc n/g kg 40 250 10000 93283 3731320

3 Carne de porc gr kg 25 500 12500 186567 4664179

Materiale principale, auxiliare şi resurse energetice

3 Sare kg 2,5 30 75 7500 18750

4 Nitrit de natriu g 40,0/kg 100 4 25000 1000

5 Zahăr-tos kg 15,0/kg 2 30 500 7500

7 Piper negru kg 150/kg 1,5 225 375 56250

8 Cardamon g 100/kg 300 30 75000 7500

10 Membrane artificiale

m 0,7 1031 722 257750 180425

11 Energie electrică kw 1,99 40 77 10000 19900

12 Apă m3 10 4 40 1000 10000

13 Clipse cut 52,0 4 208 1000 52000

14 Sfoară kg 65,0 2 130 500 32500

Total 36541,0 13445503

Salam fiert-afumat „Servilat” T.PMateria primă

1 Carne de bovină c.sup.

kg 50 250 12500 88028 4401400

2 Carne de porc n/g kg 40 250 10000 88028 3521120

3 Carne de porc gr. kg 25 300 7500 105633 2640825

4 Piept de porc kg 35 200 7000 70422 2464788

Materiale principale, auxiliare şi resurse energetice

Sare kg 2,5 30 75 7500 18750

Nitrit de natriu g 40,0/kg 40 1.6 10000 400

5


CoalaCoala

Continuare Tabelul 5.2.1

Nr

Denumirea resurselor materialo-energetice U

nit

atea

de

mas

ura

Preţul per o

unitate, lei

Pentru o unitate de produs

Pentru volumul anual

Norma de consum,

1tonăSuma , lei Cantitatea

Suma , mii lei

Zahăr-tos kg 15,0/kg 2 30 500 7500

Piper negru g 150/kg 1,5 225 375 56250

Cardamon g 100/kg 300 30 75000 7500

Membrane artificiale

m 1,0 1031 1031 257750 257750

Concentrat de bacterii aceto-propionice:Propionibacterium freudenreichii, Propionibacterium freudenreichii subsp shermaniiPropionibacterium

g150lei/20g

150 1125 37500 281250

Cultura starter B.longum B379M

şi L.plantarum

g150lei/20g

50 375 12500 93750

10 Energie electrică kw 1,99 40 77 10000 19900

11 Apă m3 10,0 4 40 1000 10000

12 Clipse cut 52,0 4 208 1000 52000

13 Sfoară kg 65,0 2 130 1000 32500

Total 40347.6 13865683

Concluzie:analizind tabelul dat putem spune ca resursele materialo-energetice constituie cea mai mare parte din totalul necesarului de mijloace circulante pentru activarea unei unităţi economice. Deasemenea observăm ca pentru a produce salamul dupa metoda propusa necesarul de mijloace circulante este mai mare.

6


CoalaCoala

5.3 Resursele umane şi retribuirea muncii

În acest compartiment se cere de calculat necesitatea întreprinderii în personal calificat, fondul

de salarizare, salariu mediu lunar al unui angajat.

La orice unitate economică planul muncii şi al salarizării trebuie sp îndeplinească următoarele

cerinţe:

asigurarea folosirii raţionale a resurselor de muncă

perfecţionarea metodelor de remunerare a muncii pornind de la cantitatea şi calitatea lucrului

efectuat.

Fondul de remunerare reprezintă totalitatea mijloacelor circulante folosite pentru remunerarea

personalului în schimbul lucrului prestat în folosul unităţii.

5.3.1. Numărul personalului industrial productiv

Numărul muncitorilor ocupaţi în procesul principal de producţie se introduce în următorul tabel:

Tabelul 5.3.1.1: Numarul personalului industrial productiv şi fondul de salarizare

Categoria de calificare a

muncitorilor

Numarul muncitorilor, oameni

Retribuţii a mediei tarifare,Lei/om

Fondul efectiv de lucru, ore Fondul de

retribuire, leiPe un muncitor

În total

Recepţie materie primă, depozit

1 11,0 2000 2000 22000

Tranşare, dezosare, alegere

3 14,0 2000 6000 84000

Operator volf-cuter-malaxor

1 15,0 2000 2000 30000

Operator şpriţare 2 12,0 2000 4000 48000

Operator la termocameră

1 13,0 2000 2000 26000

Total 8 210000

Premii 20%Supliment 15%

4200031500

Total 283500

Asigurarea socială 23% 62205leiAsigurarea medicală 3,5% 9925,5lei

Concluzie:conform calcului efectuat , observam ca din bugetul total al întreprinderii 283500lei sunt îndreptaţi pentru reminerarea personalului productiv.

5.3.2 Numărul personalului industrial neproductiv

7


CoalaCoala

În afară de personalul industrial productiv, la întreprindere mai sunt şi alte categorii de lucrători

( specialişti, slujbaşi, conducători), numarul cărora se planifică conform listei de state.

Tabelul 5.3.2.1: Lista de state a personalului neproductiv şi fondul de salarizare

Funcţia angajatuluiNumărul

unităţi după state

Salariul lunar, lei

Luni lucrate

Salariul total, lei

PERSONALUL de CONDUCERE

Director -contabil 1 8500 12 102000

Tehnolog 1 5500 12 66000

Mecanic-electric 1 3000 12 36000

PERSONALUL AUXILIAR

Servitoare-paznic 3 2000 12 72000

Hamal 2 1800 12 43200

Şofer 1 2200 12 26400

Total 9 345600

Premii 20%Supliment 15%

6912051840

Total 466560

Asigurarea socială 23% 107308,8leiAsigurarea medicală 3,5% 16329,6 lei

Concluzie:conform datelor obţinute in acest tabel , observăm ca pentru remunerarea personalului neproductiv se folosesc 466560 lei ce reprezintă o sumă dublă comparativ cu cea predestinată reminerarii personalului productiv.

Pentru determinarea fondului de salarizare atît pentru personalul productiv cît şi neproductiv se

fixează premii în marime de 20% de la fondul tarifar de salarizare, iar salariul suplimentar în mărime

de 15% de la fondul de salarizare de bază.

5.3.3 Personalul întreprinderii şi fondul total de salarizare

8


CoalaCoala

După determinarea numărului de peronal, se cere de calculat fondul total de salarii.

Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fondul principal şi fondul suplimentar de

salarii .

Fondul principal de salarii include:

- fondul tarifelor de salarii

- prime din fondul de salarii

- suplimente pentru lucrări în timp de noapte

- suplimente pentru condiţii grele şi dăunătoarede muncă

- alte suplimente

Fondul suplimentar de salarii include:

- plăţi pentru concedii

- alte plăţi prevăzute de legislaţie

Numărul total de lucrători pe categorii şi fondul total de salarii se prezintă în următorul tabel:

Tabelul 5.3.1.1: Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii

Categoria personalului Numarul, oameni Fondul total de salarizare, lei

Personal productiv 8 283500

Personal neproductiv 9 466560

Total 17 750060

5.4. Rezultatele economico-financiare

Acest compartiment este unul dintre cei mai importanţi, deoarece în baza lui se determinaă eficienţa proiectului de an.

În acest compartiment este completat un tabel în care sunt încadraţi principalii indicatori economico-financiari ai unei întreprinderi, şi anume:

1. vinzări nete (tabelul 5.1.1.2 )2. cheltuieli materiale directe ( tabelul 5.2.1)3. cheltuieli legate de remunerarea muncii ( tabelul 5.3.3.1)4. contribuţii la asigurări sociale 23% +3,5% din cheltuieli legate de remunerarea muncii5. cheltuieli de producţie indirecte 15% din cheltuieli materiale directe6. chheltuieli comerciale 18% din costul vînzarilor7. cheltuili generale şi administartive 12% din costul vînzărilor8. alte cheltuieli operaţionale pot fi luate 5-8% din costul vînzărilor9. rezultatele activităţii financiare şi investiţionale în cazul construcţiei fabricii, secţiei noi nu se

vor lua în consideraţie.

9


CoalaCoala

10. profitul net se calculează ca diferenţa între profitul brut şi cheltuieli ale perioadei.

Tabelul 5.4.1: Principalii indicatori economico-financiari ai întreptinderii

Nr.

Indicatori u.m.Valoarea indicatorilor

Servilat TC Servilat T.P

1 Vînzarile nete lei 26750000 27500000

2

Costul vînzărilor, inclusiv:

lei

16149441 16645254

- cheltuieli materiale directe 13445503 13865683

- cheltuiele legate de remunerarea muncii 225018

- contribuţii la asigurări sociale 58730

- cheltuieli de producţie indirecte 2420190 2495823

3 Profitul brut 10600559 10854746

4

Cheltuieli ale perioadei, inclusiv:

lei

6136787,7 6325196,7

- cheltuieli comerciale 2906899,4 2996145,8

- cheltuieli generale şi administrative 1937933 1997430,5

- alte cheltuieli operaţionale 1291955,3 1331620,3

5 Cota impozitului pe venit % 18

6 Valoarea impozitului pe venit lei 1908100,7 1953854,3

7 Profitul net lei 4463771,3 4529546,3

8 Cost unitar lei 64,6 66,6

9 Preţ unitar lei 90,44 93,24

Cocluzie :analizînd tabelul dat putem spune ca conform tehnologiei clasice salamul este mai ieftin, conform tehnologiei propuse preţul salamului creşte cu 3,1%, din cauza creşterii cheltuielilor materiale directe.

1.5. Eficienţa investiţiilor

10


CoalaCoala

Calculul necesarului în investiţii capitale pentru reutilarea, reconstruirea, modernizarea întreprinderii se efectueauă în baza schimbării capacităţii de producţie şi volumului de producţie planificat.

Calculul investiţiilor capitale poate fi reprezentat cu ajutorul tabelului:

Tabelul 5.5.1: Volumul investiţiilor capitale

Nr. Indicatorii

Can

tita

tea,

u

nit

ăţi

Preţul pentru o unitate, lei

Suma totală, lei

1

Cheltuieli pentru utilaja) preţul utilajului Şpriţ- vacum 1

80000 80000

b) cheltuieli transportare, montare, 8000

3 Total investiţii capitale 88000

Concluzie: analizînd datele tabelului putem spune ca volumul total de investiţii este 88000lei dintre care 10% constituie cheltuielele pentru montare, transportare.

5.6. Eficienţa activităţii întreprinderii

În compartimentul dat se vor calcula indicatorii eficienţei activităţii întreprinderii.

Tabelul 5.6.1: Indicatorii eficienţei activităţii întreprinderii

Nr. Indicatori u.m.Valoarea indicatorilor

Servilat TC Servilat T.P

1 Rentabilitatea vînzarilor % 17.00 18.00

2 Rentabilitatea producţiei % 28.00 29.00

3Productivitatea muncii în baza producţiei

marfălei/om 1573,5 1617,6

4 Cheltuieli la 1 leu producţie marfă bani 64.9 66.28 Concluzie:conform tabelului dat putem spune ca întreprinderea v-a activa mai profitabil în urma producerii salamului conform metoda propusă, obţinînd retabilitatea vînzarilor 18% şi cea a producţiei 29%, ceea ce înseamnă cu 1% mai mult decît rentabilataea obţinută în cazul tehnologiei clasice.

Rentabilitatea vinzarilor, %

Rv = ( Pb / VV ) *100.

11


CoalaCoala

Pb - profitul brut(net)VV – volumul vinzarilor nete

Rv(T.C)= (4463771.3 / 26750000)*100 = 17.00% Rv(T.P.)= (4529546.3 / 27500000)*100 = 18.00%

Rentabilitatea producţiei, %

Rpr. = ( Pb / Cpr ) *100.Pb - profitul brut(net)Cpr. – costul de productie

Rv(T.C)= (4463771.3 / 16149441)*100 = 28% Rv(T.P.)= (4529546.3 / 16645254)*100 =29%

Productivitatea muncii în baza productiei marfa ( v) , lei/om

V = ( ∑qi *pi) / Ns.

qi – volumul producţiei de tipul ipi – preţul producţiei de tipul iNs – numărul mediu scriptic al personalului

V(T.C) = (107*250)/17 = 1573.5 V(T.C) = (110*250)/17 = 1617,6

Cheltuieli la 1 leu producţie marfă( Cm), bani

Cm = Ct / Pm

Ct – costul total al producţieiPm – producţia marfă

Cm(T.C) = 16149441 / 250000 = 64.9 Cm(T.P) = 16645254 / 250000 = 66.58

5.7. Indicatorii tehnico-economici principale ai întreprinderii

Tabelul 5.7.1: Indicatorii tehnico-economici principali ai întreprinderii

12


CoalaCoala

Nr. Indicatori u.mValoarea indicatorilor

Abateri , %Servilat TC Servilat T.P

1 Volumul vinzărilor nete lei 26750000 27500000 2,8

2 Volumul producţiei kg 250000 250000 -

3 Costul producţiei lei 16149441 16645254 3,1

4Personalul întreprinderii

productiv neproductiv

pers. 89

-

5 Fondul total de salarii lei 750060 -

6 Salariul mediu lunar lei 3650 -

7Cheltuieli la 1 leu producţie

marfăbani 64.9 66.28 2,13

8 Productivitatea muncii lei/om 1573,5 1617,6 2,8

9 Rentabilitatea vînzărilor % 17.00 18.00 1

10 Rentabilitatea producţiei % 28.00 29.00 1

11 Profit brut lei 10600559 10854746 2,4

12 Profit net lei 4463771,3 4529546,3 1,47

13Termenul de recuperare a

investiţiilor capitaleluni 3 2 0,35

Concluzie:analizind indicatorii prezentaţi în tabelul dat putem spune ca întreprinderea, în urma producerii slamului Servilat dupa metoda propusă va avea un venit net mai mare, ce va conduce la profitabilitatea ei pe piaţa economiei.

Pentru calcularea termenului de recuperare a investiţiilor folosim următoarea formulă: T = K / Pn

K – volumul total al investiţiilor Pn – profitul net al întreprinderii după reconstrucţie, modernizare, reutilare

Concluzie

În urma efectuării calculelor eficacităţii economice şi conform analizei economico-financiare

putem spune ca unitatea economică analizată funcţionează echilibrat pe piaţa naţională,. În urma

vînzarilor,produsului fabricat conform tehnologiei propuse întreprinderea v-a capăta un profit brut

13


CoalaCoala

în mărime de 10854746 şi cel net echivalent cu 4529546,3, ceea ce ne vorbeşte despre gestionarea

mijloacelor circulante în scopul obţinerii unui profitmai bun decît în cazul tehnologiei clasice, cu o

diferenţă de 2%. Datorită activităţii profitabile a întreprinderii, investiţiile capitale pentru

modernizarea utilajului se vor recupera timp de 2 luni conform tehnologiei propuse şi timp de 3luni

conform tehnologiei clasice.

14

compartimentul economic

Documents