compactul fiscal european. implicatii asupra romaniei
DESCRIPTION
Ionut Dumitru presedinte Consiliul Fiscal si economist sef Raiffeisen Bank* 8 Februarie 2012 *Opiniile exprimate in aceasta prezentare sunt opinii personale ale autorului si nu reprezinta neaparat si opiniile institutiilor cu care acesta este asociatTRANSCRIPT
Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei
Ionut Dumitru presedinte Consiliul Fiscal si economist sef Raiffe isen Bank*
8 Februarie 2012
*Opiniile exprimate in aceasta prezentare sunt opinii personale ale autorului si nu reprezinta neaparat si opiniile institutiilor cu care acesta este asociat
1. Ce contine Compactul fiscal european?
• Parte a Tratatului privind stabilitatea, coordonare a și guvernan ța în cadrul Uniunii economice și monetare – tratat nou pe care vor sa il semneze to ate statele UE, cu exceptia Regatului Unit și a Republicii Cehe.
• Tratatul vizeaz ă consolidarea disciplinei fiscale prin introducerea unor sanc țiuni aplicate într-un mod mai automat și a unei supravegheri mai stricte.
• Noul tratat include cerin ța ca bugetele na ționale s ă fie echilibrate sau în surplus. Aceast ă cerin ță va fi îndeplinit ă dacă deficitul structural anual nu va dep ăși 0,5 % din PIB.
• Statele membre vor avea obliga ția de a introduce aceast ă „norm ă privind un buget echilibrat” în sistemele lor juridice na ționale, de preferin ță la nivel constitu țional. Termenul pentru îndeplinirea acestei obliga ții este de cel mult un an de la intrarea în vigoare a tratatului.
• Daca datoria publica este semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, deficitul structural maxim poate ajunge la 1% din PIB.
2. Este suficient compactul fiscal pentru buna func tionare a Uniunii Monetare? (1)
• Limitele de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si 60% din PIB in cazul datoriei publice au existat dintotdeauna, fiind instituite p rin Tratatul de la Maastricht in 1992.
• Pactul de Stabilitate si Crestere (1997) stabilea c a pozitia structurala pe termen mediu a bugetului sa fie pe echilibru sau pe surplu s („close to balance or in surplus”).
• Noul pact fiscal stabileste reguli automate de core ctie si penalitati atunci cand o tara depaseste aceste limite.
• Zona euro este o uniune monetara fara precedent in istorie, avand doar politica monetara comuna, fara uniune fiscala
• Uniunile monetare de succes in istorie sunt cele ca re au combinat uniunea monetara cu cea fiscala (SUA, Canada, Germania si E lvetia).
• Bordo, Markiewicz si Jonung (2011) - caracteristici necesare ale unei uniuni monetare de succes:
– o banca centrala independenta care are ca obiectiv stabilitatea preturilor– libertatea comertului si a circulatiei factorilor d e productie si capitalului– o politica fiscala comuna, cu reguli fiscale putern ice, statele membre avand o anumita
independenta fiscala, insa disciplina fiscala fiind atat una a pietei, cat si data de regula de „no bail-out“ a statelor membre de catre guvernu l federal
– existenta unor mecanisme puternice de contracarare a unor socuri asimetrice (stabilizatori automati de tipul indemnizatiilor de somaj si impozitarii progresive a veniturilor si existenta unor transferuri de la sta tele mai putin afectate de socuri la cele mai puternic afectate).
• Bugetul comun al Uniunii Europene reprezinta putin peste 1% din PIB, foarte mic, iar acesta nu este utilizat ca mecanism de sta bilizare.
• Nu exista transferuri fiscale intre statele membre UE atunci cand apar socuri asimetrice si mobilitatea si flexibilitatea fortei de munca in Europa este mult mai redusa decat in SUA sau Canada.
• Eterogenitatea statelor membre UE in termeni de dez voltare economica si competitivitate
2. Este suficient compactul fiscal pentru buna func tionare a Uniunii Monetare? (2)
3. Impactul compactului fiscal asupra Romaniei
Deficitul bugetar ciclic si structural
• Deficit bugetar efectiv = Deficit bugetar ciclic (s tabilizatori automati) + deficit bugetar structural (politici discretionare)
• Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de c omponente care sunt influen ţate de ciclul economic. Soldul bugetului contribuie prin fluctua ţiile sale ciclice in mod automat in sensul „netezirii” fluctu aţiilor in cererea agregata si pe aceasta cale in ciclul economic.
• Componente veniturilor si cheltuielilor bugetare ca re sunt influen ţate de ciclul economic actioneaza ca “stabilizatori automa ţi” contribuind astfel la netezirea ciclului economic si sc ăderea volatilitatii PIB. Mecanismul functioneaza cu atât mai bine cu cat sistemul de impozitare este mai pro gresiv.
• Soldul bugetar structural reprezint ă pozi ţia fiscala in momentul in care factorii de produc ţie din economie sunt la nivelul lor „normal”, adic ă atunci când economia este la mijlocul distantei dintre un boom economic si o recesiune.
• Impactul ciclului economic asupra deficitului buget ar ciclic este determinat de output-gap si de elasticitatile veniturilor si chel tuielilor la modificarea volumului activitatii economice.
-10
-5
0
5
10
15
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F
20
12
F
20
13
F
Deviatia PIB real de la nivelul potential (in %)
Estimarea PIB-ului potential si a deviatiei PIB de lanivelul potential – element esential
Nota: Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011
200
220
240
260
280
300
320
340
360
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F
20
12
F
20
13
F
PIB potential (mld. RON, preturi constante 2005)
PIB real (mld. RON, preturi constante 2005)
Componenta ciclica si structurala a veniturilor si cheltuielilor publice
Nota: Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011
-10
0
10
20
30
40
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F2
01
2F
20
13
F
Componenta structurala a veniturilor publice (% din PIB)
Componeta ciclica a veniturilor publice (% din PIB)
Total venituri publice (% din PIB)
-10
0
10
20
30
40
50
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F2
01
2F
20
13
F
Componenta structurala a cheltuielilor publice (% din PIB)
Componenta ciclica a cheltuielilor publice (% din PIB)
Total cheltuieli publice (% din PIB)
� Componenta ciclica a veniturilor este mult mai
importanta decat componenta ciclica a
cheltuielilor
-10
-5
0
5
10
151
99
5
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F
20
12
F
20
13
F
Deviatia PIB real de la nivelul potential (in %)
Componenta ciclica a veniturilor publice (% din PIB)
Componenta ciclica a cheltuielilor publice (% din PIB)
Deficit public efectiv, deficit structural si defic it ciclic
Nota: Zonele hasurate cu verde desemneaza perioade in care output-gapul este pozitiv (economia creste peste potential)
Estimarile Comisiei Europene, noiembrie 2011
� Atunci cand economia creste peste potential (output gap pozitiv) se inregistreaza un excedent bugetar
ciclic iar deficitul efectiv este mai mic decat def icitul structural ���� riscul ca decidentii sa implementeze
politici expansioniste prin cresterea cheltuielilor publice pe baza unor venituri temporare (de natura
ciclica)
� Politica fiscala discretionara prociclica a anulat rolul de stabilizator al ciclului economic al
stabilizatorilor automati.
-10
-5
0
5
10
15
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F
20
12
F
20
13
F
Deficit public ciclic (% din PIB)
Devitia PIB de la potential (%)
Deficit public structural (% din PIB)
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
41
99
51
99
61
99
71
99
81
99
92
00
02
00
12
00
22
00
32
00
42
00
52
00
62
00
72
00
82
00
92
01
02
01
1F
20
12
F2
01
3F
Deficit public structural (% din PIB)
Deficit public ciclic (% din PIB)
Deficit public (% din PIB)
Noua regula impune un control foarte strict asupra finantelor publice, cu avantaje dar si dezavantaje
Sursa: Calcule pe baza estimariler Comisiei Europene, noiembrie 2011
Avantaj: Imposibilitatea practicarii unor
politici fiscale prociclice si disciplina fiscala.
� de exemplu, daca regula s-ar fi aplicat in trecut, in 2008
cand economia crestea peste potential ar fi trebuit sa se
atinga un excedent bugetar de 2.5% in loc de un deficit
bugetar efectiv de 5.7%
Dezavantaj: spatiu fiscal redus in perioadele
de recesiune
� in cazul Romaniei, limita de deficit structural de 0.5%
din PIB va fi cel mai probabil atinsa inainte ca deficitul
public efectiv sa ajunga la 3% din PIB (Romania poate
avea deficite bugetare de 3% din PIB numai in
perioadele extreme de criza – output gap negativ de
circa 8%)
Nota: deficit recalculat dupa relatia : -0.5% + deficit ciclic (% din PIB)
-2.9
-5.7
-9.0
1.92.5
-0.4
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4199
5
199
6
199
7
199
8
199
9
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
9
201
0
201
1F
201
2F
201
3F
Deficit public (% din PIB)
Deficit public recalculat pe baza regulii bugetare (% din PIB)
Marimea stabilizatorilor automati in economiile euro pene
*In cazul soldului bugetar, in grafic este reprezentat impactul in % din PIBSursa: AMECO, estimari proprii.
Modificare in puncte procentuale ca urmare a cresterii output gap cu 1 pp*
� Capacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare automata la atenuarea
fluctuatiilor ciclului economic este relativ scazut a in Romania, in comparatie cu alte tari europene.
Romania ar avea nevoie de posibilitatea aplicarii u nor stimuli fiscali discretionari (deficit structur al)
mai puternici in perioade de recesiune.
0.60
0.49
0.47
0.30
-0.30
-0.20
-0.10
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
Dan
emar
ca
Ola
nda
Sue
dia
Fin
land
a
Bel
gia
Ger
man
ia
Fra
nta
Italia
Zon
a E
uro
Luxe
mbu
rg
UE
27
Slo
veni
a
Aus
tria
Ung
aria
Irla
nda
Spa
nia
Mar
ea B
ritan
ie
Gre
cia
Pol
onia
Cip
ru
Rep
. Ceh
a
Bul
garia
Por
tuga
lia
Mal
ta
Est
onia
Rom
ania
Slo
vaci
a
Leto
nia
Litu
ania
Venituri Cheltuieli (-) Sold bugetar
Sursa: AMECO, estimari proprii.
Marimea stabilizatorilor automati este strans legata de sistemul de impozitare si de ponderea sectorului guvernamental in PIB
DK
NE
SW
FI
BE
DE
FR
IT
LU
EU27
SE
AU
HU
IRES
UKEL
PLCY
CZ
BG
PT
MT
EE
RO
SKLV
LT
32
37
42
47
52
0.20 0.30 0.40 0.50 0.60
Co
mp
on
enta
str
uct
ura
la a
chel
tuie
lilo
r g
uve
rnam
enta
le(%
in P
IB p
ot.
, med
ie 2
001-
2011
)
Marimea stabilizatorilor automati (pp)
Pe termen mediu si lung, deficitul efectiv este ega l cu deficitul structural
Sursa: Calcule pe baza estimarilor Comisiei Europene, noiembrie 2011
� Prin asumarea unei tinte de deficit structural maxi m de 0.5% din PIB, Romania isi asuma
obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (si media pe un
orizont lung de timp), sa fie in jur de 0.5% din P IB
-10
-8
-6
-4
-2
0
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
F
20
12
F
20
13
F
Deficit public structural (% din PIB)
Deficit public (% din PIB)
Ultimul ciclu economic (1999-2011)
Ultimele 2 cicluri economice (1995-2013)
Medie anuala a deficitului public (% din PIB) -3.8 -3.7
Medie anuala a componentei ciclice a deficitului public (% din PIB) 0.0 0.0
Medie anuala a deficitului public structural (% din PIB) -3.8 -3.7
Datoria publica: care este nivelul optim?
Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurosta t
0
20
40
60
80
100
120
140
160Es
toni
a
Bulg
aria
Rom
ania
Sued
ia
Litu
ania
Ceh
ia
Slov
acia
Slov
enia
Leto
nia
Finl
anda
Polo
nia
Ola
nda
Span
ia
Aus
tria
Ger
man
ia
Fran
ta
Mar
ea B
rita
nie
Belg
ia
Irla
nda
Port
ugal
ia
Italia
Gre
cia
Datoria publica (% din PIB, Q3 2011)
EE
BGRO
SE
LT
CZSK SILV FI DKPLNL
ESCYMT ATDE
EU27HU FR UKEA BE
IEPT
IT
GR
0
20
40
60
80
100
120
140
40 60 80 100 120 140
Dat
oria
pub
lica
(% d
in P
IB,
Q3
20
11
)
PIB pe locuitor la PPC in 2010 (% din media EU 27)
Pe termen mediu si lung, limita de 0.5% din PIB pen tru deficitul structural conduce la scaderea datoriei publice (ca % din PIB). In circa 20 de ani , la o rata de crestere nominala medie a PIB de 5%, datoria publica tinde la 20% din PIB.
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
2038
2040
2042
2044
2046
2048
2050
2052
2054
2056
2058
2060
Def icit structural de 0.5% din PIB
Def icit structural de 1% din PIB
Def icit structural de 0.7% din PIB
Evolutia pe termen lung a datoriei publice (% din P IB)
Necesitatea imbunatatirii absorbtiei fondurilor UE
Sursa: EUROPE’S SOURCES OF GROWTH - Presentation of J.M. Barroso to the European Council of 23 October 2011
Plati ale Comisiei Europene catre tarile membre in cadrul Politicii de Coeziune 2007-2013 (situtia din octombr ie 2011)
Nota: plati totale de la bugetul Uniunii Europene ca % din total alocari pentru perioada 2007-2013. Cifrele include si avansurile care
reprezinta intre 7.5% si 11% pentru un Stat Membru
Absorbtia fondurilor UE reprezinta un stimul enorm i n economie (la 1 leu resurse proprii - deficit bugetar - se pot efectua ch eltuieli bugetare de 20 lei),care devine crucial in contextul constrangerii lega te de politica fiscala discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimen siunea redusa a stabilizatorilor automati !!!!!!!
0
1
2
3
4
5Ro
man
ia
Esto
nia
Ceh
ia
Luxe
mbu
rg
Bulg
aria
Polo
nia
Irla
nda
Litu
ania
Span
ia
Slov
enia
Fran
ta
Ger
man
ia
Aus
tria
Cheltuieli publice de investitii (% din PIB, medie 2001-2010)
0
3
6
9
12
15
Rom
ania
Esto
nia
Ceh
ia
Luxe
mbu
rg
Bulg
aria
Polo
nia
Irla
nda
Litu
ania
Span
ia
Slov
enia
Fran
ta
Ger
man
ia
Aus
tria
Cheltuieli publice de investitii (% din total venituri bugetare, medie 2001-2010)
0
1
2
3
4
5
6
7
Rom
ania
Bulg
aria
Polo
nia
Slov
acia
Ung
aria
Ceh
ia
Aus
tria
Fran
ta
Ger
man
ia
Scor privind calitatea infrastructurii (GCI 2011-2012)
World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2011-2012
� Resurse financiare mari alocate pentru
cheltuielile publice de investitii, dar :
� exista un sentiment puternic ca progresele facute
in domeniul infrastructurii au fost foarte mici
� infrastructura slaba ramane o problema esentiala
pentru Romania
Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurostat Sursa: calcule pe baza datelor publicate de Eurostat
Necesitatea cresterii eficientei cheltuielilor publ ice
Concluzii
• Noul pact fiscal are ca avantaj major pentru Romani a introducerea unei discipline fiscale stricte, evitand prociclici tatea politicii fiscale discretionare.
• Dezavantaj – utilizarea politicii fiscale discretionar e in special in perioadele de recesiune este limitata, iar stabili zatorii automati sunt relativ redusi pentru a fi suficienti in stabilizare a economiei.
• Limita de 0.5% din PIB pentru deficitul structural este mai restrictiva pentru Romania decat limita de 3% din PIB pentru de ficitul efectiv.
• Solutii posibile:• prioritate zero - cresterea urgenta si substantiala a absorbtiei fondurilor UE • cresterea eficientei cheltuielilor bugetare• cresterea amplitudinii stabilizatorilor automati
• Pe termen mediu si lung, limita de 0.5% din PIB pen tru deficitul structural conduce la scaderea substantiala a dator iei publice (ca % din PIB). Este acest lucru dezirabil pentru o econom ie ca a Romaniei?