comitetul judeŢean pentru situaŢii de urgenŢĂ …- omai nr. 683/2005 privind aprobarea...

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ DÂMBOVIŢA

TÂRGOVIŞTE

- 2016 -

Pag .nr. 1 din 109

Pag . 2 din 109

CUPRINS

Capitolul I – Dispoziţii generale

1. Definiţie, scop, obiective

2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1.Acte normative de referinţă

2.2.Structuri organizatorice implicate

2.3.Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Capitolul II – Caracteristicile unităţii administrativ – teritoriale 1. Amplasare geografică şi relief

2. Caracteristici climatice

3. Reţea hidrografică

4. Populaţie

5. Căi de transport

6. Dezvoltare economică

7. Infrastructuri locale

8. Specific regional

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 1. Analiza riscurilor naturale

2. Analiza riscurilor tehnologice

3. Analiza riscurilor biologice

4. Analiza riscului de incendiu

5. Analiza riscului social

6. Zone cu risc crescut

Capitolul IV – Acoperirea riscurilor 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

2. Etapele de realizare a acţiunilor

3. Fazele de urgenţă a acţiunilor

4. Acţiunile de protecţie – intervenţie

5. Instruirea

6. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Capitolul V – Resurse: umane, materiale, financiare

Capitolul VI – Logistica acţiunilor

Pag .nr. 3 din 109

Anexe:

1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în

unitatea administrativ-teritorială;

2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR;

3. Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de

urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei şi a telefoanelor de

la serviciu;

4. Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a unităţii

administrativ-teritoriale;

5. Hărţi de risc;

6. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de

producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;

7. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a

populaţiei în cazul evacuării;

8. Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă

(seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);

9. Planuri şi proceduri de intervenţie;

10. Schema fluxului informaţional-decizional;

11. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora;

12. Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice specifice;

13. Situaţia centralizatoare a capacităţilor funcţionale existente în dotarea structurilor

sistemului de management;

14. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă;

15. Evidenţa colectivelor de animale la agenţii economici şi gospodăriile cetăţăenilor;

16. Unităţi radiologice în judeţul Dâmboviţa;

17. Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinele hidrografice şi zonele critice pe

cursurile râurilor din judeţul Dâmboviţa;

18. Operatori economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007 sau a Legii

nr. 92/2013;

19. Staţii de distribuţie carburanţi;

20. Transporturi periculoase efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa;

21. Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor sursa de risc nuclear sau radiologic din judeţul

Dâmboviţa;

22. Operatori economici cu risc de incendiu;

23. Operatorii economici in turism din judeţul Dâmboviţa;

24. Clasificarea localităţilor, operatorilor economici şi instituţiilor pe tipuri de risc;

25. Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta pe categorii de localitati si localitati;

26. Cladiri, locuinte, camere de locuit si suprafata camerelor de locuit pe localitati;

27. Operatori tip SEVESO;

28. Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Arges

Vedea;

29. Istoricul viiturilor înregistrate pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeş-Vedea şi

bazinul hidrografic Ialomiţa.

30. Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective

dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa.

31. Depozite ce contin materiale inflamabile.

32. Situaţie Operatori economici din judet care genereaza deseuri periculoase pt. om si mediu.

33 - Situația stocului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și a poluărilor

accidentale din județul Dâmbovița.

34 - Tehnica de transport si interventie disponibila la nivelul ISU DB

Pag . 4 din 109

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

1. Definiţie, scop, obiective.

1.1. Definiţie:

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor reprezintă documentul care cuprinde

riscurile potenţiale identificate la nivel de judeţ, măsurile, acţiunile şi resursele necesare

pentru managementul riscurilor respective.

1.2. Scopul:

Scopul P.A.A.R. este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să

facă alegerile cele mai bune posibile, referitoare la:

- prevenirea riscurilor;

- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;

- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

1.3. Obiectivele P.A.A.R. sunt:

- crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă;

- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;

- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

2. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor:

2.1. Acte normative de referinţă

- Constituţia României, republicată, modificată si completată prin Legea de revizuire 429

din 23 octombrie 2003;

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

- Hotărârea Guvernului României nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea

repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe

centrale si organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de

urgenţă;

- O.M.A.I.nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a

Planului de analiză si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiză si

acoperire a riscurilor.

- Hotărârea Guvernului nr. 547 / 09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de

protecţie civilă.

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, republicată în Monitorul

Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului României 1489/2004 privind organizarea si funcţionarea

Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

- Hotărârea Guvernului României 1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pag .nr. 5 din 109

- Hotărârea Guvernului României 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru

privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea si dotarea comitetelor si centrelor

operative pentru situaţii de urgenţă;

- Hotărârea Guvernului României 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare

si atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

- Hotărârea Guvernului 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de

conflict armat;

- Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

- Ordinul comun Nr. 192/1422 /2012 al Ministerului Administraţiei si Internelor respectiv

Ministerul Mediului si Gospoodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice si poluări accidentale;

- Hotărârea Guvernului 642/13.07.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor

administrativ teritoriale, instituţiilor publice si operatorilor economici în funcţie de tipurile

de riscuri specifice;

- OMAI nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea

planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;

- OMAI nr. 886/2005 care aprobă „Normele tehnice privind sistemul naţional integrat de

înstiinţare, avertizare si alarmare a populaţiei”;

- OMAI nr. 684/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind planificarea,

pregătirea si intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

- OMAI nr. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor,

validare si răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

- OMAI nr. 1134/13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,

pregătirea, organizarea, desfăsurarea si conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de

urgenţă profesioniste;

- O.M.A.I. nr. 1184 / 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si

asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

- O.M.A.I. nr. 1352 / 23.06.2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a

activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor si materialelor care conţin

informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat;

- O.M.A.I. nr. 1494 / 07.11.2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi

funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

- Ordinul comun nr. 470 / 1149 / 06.12., 19.01.2006 (MCTI / MAI) al ministrului

comunicaţiilor si tehnologiei informaţiilor si al ministrului administraţiei si internelor pentru

aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de

riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor si Tehnologiei

Informaţiei;

- Ordinul comun nr. 1995 / 1160 / 18.11, 30.01.2006 (MCTI / MAI) al ministrului

comunicaţiilor si tehnologiei informaţiilor si al ministrului administraţiei si internelor pentru

aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice

riscului la cutremure si alunecări de teren;

- Ordinul comun nr.1240 / 1178 / 05.12., 02.02.2006 (MMGA, MAI) al ministrului

mediului şi gospodăririi apelor si al ministrului administraţiei si internelor privind

aprobarea- Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii si a

Manualului primarului pentru managementul situaţiilor în caz de inundaţii;

Pag . 6 din 109

- O.M.A.I. nr. 1259 / 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si

asigurarea activităţii de înstiinţare, avertizare, prealarmare si alarmare în situaţii de protecţie

civilă;

- Legea nr.107 din 25.09.1996 - Legea apelor, modificată si completată cu O.U.G. nr.3 din

data de 05.02.2010;

- Ordinul comun nr. 823 / 1427 / 15.08, 11.09.2006 (MMGA, MAI) al ministrului mediului

si gospodăririi apelor si al ministrului administraţiei si internelor pentru aprobarea

procedurilor de codificare a atenţionărilor si avertizărilor meteorologice si a avertizărilor si

alertelor hidrologice;

- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

195/2005 privind protecţia mediului;

- H.G.R. nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul M.A.P.A.M. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a

accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul M.A.P.A.M nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de

notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care

sunt implicate substanţe periculoase si, respectiv, a accidentelor majore produse;

- Ordinul M.M.G.A nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea si funcţionarea

secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente

majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul M.M.G.A nr. 1299 din 23 decembrie 2005, privind aprobarea Procedurii de

inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care

sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul comun nr. 520/1318 din 29 mai 2006 al M.M.G.A si M.A.I. privind aprobarea

Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Ordinul comun al M.G.P.D.R. nr. 551 din 08 august 2006 si M.A.I. nr. 1475 din 13

octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea si gestionarea

riscurilor cauzate de căderile de grindină si secetă severă, a Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare si

contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar si a Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure;

- Legea nr.550 din 29.11.2004 privind organizarea si funcţionarea Jandarmeriei Române;

- Legea 138 din 27 aprilie 2004 – Legea Îmbunătăţirilor Funciare, cu modificările si

completările ulterioare;

- HG 1309 din 19 august 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si

functionare a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare cu completările si

modificările ulterioare;

- Legea nr.10/1995- Lege privind calitatea în construcţii modificată cu HG. 498/2001, Legea

nr. 587/2002 si Legea 123/2007;

- HGR nr.766/1997- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile

în timp si postutilizarea construcţiilor modificat cu H.G. 675/2002, H.G.622/2004 si H.G.

123/2008;

- HGR 273/1994- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente

acestora modificat cu H.G. 940/2006 si H.G. 1303/2007;

Pag .nr. 7 din 109

- Legea nr.50/1991 cu modificările ulterioare - Lege privind autorizarea lucrărilor de

construcţii;

- O.G. nr. 42 din 29 ianuarie 2004, privind organizarea activităţii veterinare, publicat în

M.Of. nr. 94 din 31 ianuarie 2004;

- Legea nr. 215 din 27 mai 2004, pentru aprobarea O.G. nr. 42/2004, privind organizarea

activităţii veterinare, modificată si completată cu Legea nr. 238/2007, Legea nr. 1/2008;

- Legea nr.180/2008, O.U.G.nr.27/2009, O.U.G.nr. 73/2009, Legea nr. 374/2009 H.G.

1415/2009;

- H.G. nr. 738 din 14 iulie 2005 privind organizarea si funcţionarea Autorităţii Naţionale

Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor si a unităţilor din subordinea acesteia,

modificată si completată cu H.G. nr. 130/2006;

- Ordinul nr.1094 din 13 octombrie 2005, privind Planul naţional de intervenţie în pandemia

de gripă si constituirea Comitetului naţional si a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de

pandemie de gripă;

- Ordinul comun al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii

Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Sanse, Ministerul Mediului si

Dezvoltării Durabile Nr. 247/1235/631/1130 din 10 iulie 2007 privind aprobarea Planului de

măsuri vizând realizarea acţiunilor de cooperare între prefecţi si primari, în calitatea acestora

de presedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv ai comitetelor

locale pentru situaţii de urgenţă, si autorităţile de sănătate publică, pentru atenuarea efectelor

temperaturilor ridicate asupra populaţiei.

2.2. Structuri organizatorice implicate

- Instituţia Prefectului Judeţul Dâmboviţa;

- Consiliul Judeţean Dâmboviţa;

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa;

- Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa;

- Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Dâmboviţa;

- Garnizoana Târgovişte;

- Sistemul de Gospodărire al Apelor Dâmboviţa;

- Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti;

- Inspectoratul Judeţean în Construcţii Dâmboviţa;

- Filiala de Cruce Roşie Dâmboviţa;

- Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa;

- Secţia Drumuri Naţionale Dâmboviţa;

- S.C. Lucrări Drumuri şi Poduri Dâmboviţa;

- S.C. F.D.E.E. Târgovişte;

- S.C. ENGIE - Sucursala Dâmboviţa;

- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dâmboviţa;

- Direcţia Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa;

- Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa;

- Telekom - Centrul de Telecomunicaţii Dâmboviţa;

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa;

- Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Dâmboviţa;

- Serviciul Teritorial pentru Probleme Speciale Dâmboviţa;

- Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi de Vânătoare Dâmboviţa;

Pag . 8 din 109

- Direcţia Silvică Dâmboviţa;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmboviţa;

- Autoritatea Rutieră Română - Agenţia Dâmboviţa;

- Sectia C.F.R. Dâmboviţa;

- Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – U.A. Dâmboviţa;

- SC Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Dâmboviţa;

- Serviciul de Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa;

- Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Dâmboviţa;

- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,

potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea

situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice centrale de

specialitate şi locale, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene, alte organe şi

organisme cu atribuţii în domeniu).

Planurile de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmesc corespunzător unităţii

administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă, respectiv de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către

Consiliul Judeţean respectiv de către consiliile locale.

Prefectul şi primarii asigură condiţiile necesare elaborării planurilor de analiză şi

acoperire a riscurilor, având totodată obligaţia stabilirii şi alocării resurselor necesare pentru

punerea în aplicare a acestora, potrivit legii. Inspectoratul General pentru Situaţii de

Urgenţă, prin Centru Operaţional Naţional, asigură pregătirea, organizarea şi desfăşurarea

acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie,

corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Personalul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cel al

celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire

a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

2.3.1. Responsabilităţile organismelor:

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:

a) informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General, privind stările potenţial

generatoare de situaţii de urgenţă si iminenţa ameninţării acestora;

b) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilesc

măsuri si acţiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmăresc îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul ministrului administraţiei si internelor, starea de alertă la nivel

judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului si propun instituirea stării de urgenţă;

d) analizează si avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si

financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

e) informează Comitetul Naţional si consiliul judeţean asupra activităţii desfăsurate;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.

Pag .nr. 9 din 109

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele atribuţii:

a) informează prin centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de

situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale,

stabilesc măsuri si acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-

teritoriale;

d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi

financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;

e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăsurate;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele

abilitate.

Atribuţiile cu caracter de specificitate (pentru o anumită situaţie de urgenţă) ale

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă,

autorităţile administraţiei publice, operatorii economici, instituţiile publice, persoanele

juridice, reprezentanţii societăţii civile - ONG-uri. cu atribuţii în domeniul situaţiilor de

urgenţă, sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, a ordinelor şi a

regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă se asigură prin centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa.

Pe linie de secretariat, centrul operaţional îndeplineste următoarele atribuţii:

a) asigură convocarea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii

de zi;

b) primesc şi pregătesc materialele pentru sedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă şi le

prezintă preşedintelui şi membrilor comitetului;

c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul sedinţelor;

d) execută redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de ordine sau dispoziţii,

pe care le prezintă spre aprobare;

e) asigură multiplicarea documentelor emise de comitetul judeţean privind activitatea

preventivă şi de intervenţie şi difuzarea lor la autorităţile interesate;

f) întocmesc informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor

adoptate;

g) întocmeste proiectele comunicatelor de presă ale comitetului judeţean;

h) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăsurarea sedinţelor Comitetului

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

i) gestionează documentele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

j) asigură legătura între Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi secretariatul

tehnic permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

k) îndeplinesc şi alte sarcini stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi

preşedintele acestuia.

Pentru îndeplinirea atribuţiunilor centrul operaţional poate consulta specialişti şi din

alte domenii de activitate.

Atribuţiile persoanelor din compunerea Comitetului Judeţean pentru situaţii de

urgenţă precum şi a celor din cadrul grupurilor de suport tehnic se completează cu legislaţia

Pag . 10 din 109

în vigoare referitor la atribuţiile specifice funcţiei îndeplinite în cadrul autorităţii

administraţiei publice, operatorului economic, instituţiei publice, societatea civilă - ONG-ul.

pe care o / îl reprezintă sau din care provine.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

1. Aşezare geografică şi relief

- Suprafaţă, vecinătăţi

Suprafaţa : Judeţul Dâmboviţa ocupă o suprafaţă totală de 4.054 Km², ceea ce

reprezintă 1,70% din suprafaţa României.

Vecini : Judeţul este vecin cu următoarele judeţe : la nord – judeţul Braşov, la nord-est

şi est – judeţul Prahova, la sud – est – judeţul Ilfov, la sud şi sud – est – judeţul Giurgiu, la

sud şi sud – vest – judeţul Teleorman, la vest şi nord vest – judeţul Argeş.

Aşezare : Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central sudică a României, între

44º25' şi 45°27', latitudine nordică şi între 25º10' şi 25º30' longitudine estică.

Puncte extreme

(localitatea) Vecinii Longitudine estică

Latitudine

nordică

Nord Vârful Omul Judeţul Braşov 25º 27´ 40º 27´

Sud Comuna Şelaru Judeţele Giurgiu, Ilfov şi

Teleorman 25º 20´ 44º 25´

Est Comuna Crevedia Judeţul Ilfov 25º 54´ 44º 44´

Vest Comuna Cândeşti Judeţul Argeş 25º 10´ 44º 05´

- Forme de relief, specificităţi, influenţe

Este variat, dispus în trei mari trepte care se succed de la nord la sud. Diferenţa de

nivel dintre vârful Omu (2505 m – alt. Maximă, al cincilea vârf ca înălţime din ţară) şi

câmpia joasă de divagare – Câmpia Titu (com. Poiana) (130 m 128,9 m –alt. minimă)

este de 2376,1.

Treptele de relief sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %).

Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful

judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief

poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fiziogeografici, care au participat

activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în

partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv, fiind

alcătuit din şisturi cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror

alcătuire predomină calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a

doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic

sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama

formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic

faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială,

care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul Cândeşti constituie o

treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de

Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate

spre sud şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri. Câmpiile, care

ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără treaptă

Pag .nr. 11 din 109

de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora,

lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi. Din forajele

existente se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste care stau

depozite loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi vegetaţie, pe aceste

depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ.

Munţii Bucegi

Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive – Leaota

şi Bucegi - complet diferite ca structură geologică şi înfăţişare. Masivul Leaota este alcătuit

predominant din şisturi cristaline cu pante domoale şi culmi rotunjite. Văile sunt puternic

adâncite, însoţite de versanţi cu înclinare moderată, având înălţimile cele mai mari în Vârful

Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi numai

parţial din calcare, are înălţimi frecvente peste 2000 m: vârful Omu - 2505 m, vârful

Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului

carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidenţă flancurile externe prin varietatea

reliefului său. Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate, neuniformitatea litologică a

conglomeratelor au condiţionat apariţia prin dezagregare şi eroziune diferenţială, a unui

relief rezidual de turnuri şi coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute

fiind Babele şi Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiţei domină relieful carstic, cu abrupturi,

hornuri (Hornurile Ţapului), doline, chei (Horoabele, Urşilor, Peşterii, Tătarului, Zănoagei,

Orzei), peşteri (Ialomiţei). Relieful structural este evidenţiat prin suprafeţele structurale,

abrupturi, brine şi poliţe structurale. În bazinul superior al Ialomiţei sunt localizate,de

asemenea, numeroase urme ale glaciaţiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turce şi de

la obârşia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.

Denumirea vârfului Denumirea masivului

muntos

Altitudinea

(m)

Omul Bucegi 2506,5

Doamnele Bucegi 2401,2

Tătarului Tătaru 1998,0

Deleanu Lucăcilă 1895,2

Juguleanu Jugureanu 1786,6

Dudele Mari Duda Mare 1954,4

Dichiu Păduchiosu 1713,4

Brânduşa Păduchiosu 1446,8

Raciu Păduchiosu 1518,4

Lacăcilă Lespezile 1686,0

Leaota Leaota 2133,3

Românescu Leaota 1749,8

Pag . 12 din 109

Dealurile

Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-

nordică a judeţului. Sunt alcătuiţi dintr-o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din urmă

fiind generate de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale. Un prim

aliniament îl formează Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen, în care se

dezvoltă pinteni prelungi cu înălţimi de 800-900 m, situaţi la baza masivelor Bucegi şi

Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact: Moroieni-Pietroşiţa pe Ialomiţa

şi Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de dealuri şi depresiuni : Dl.

Micloşanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sârnei, Depr. Bărbuleţu-Râul Alb şi Depr.

Bezdead. Alternanţa gresiilor, marnelor şi argilelor puternic cutate, a sinclinalelor şi

anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active : în lungul

principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voineşti-Aluniş-Vulcana-Pucioasa-

Vişineşti-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpaţii externi, formaţi din depozite miopliocene, mai

puţin dure, formează o treaptă mai coborâtă şi relativ mai uniformă de unde şi denumirea

frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc ). Sinclinalele şi anticlinalele sunt

acoperite de o cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri în care apele au sculptat un şir de

depresiuni (Doiceşti, Ocniţa, Iedera-Moreni). Faţă de zona de câmpie din sud, dealurile

subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de

golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândeşti, situat la vest de valea

Dâmboviţei, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea

teritoriului judeţului Dâmboviţa. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, uşor

înclinat, dintre culoarele depresionare ale

văilor Dâmboviţa şi Potopul.

Câmpiile

Câmpia Română ocupă cca. jumătate din suprafaţa judeţului. Ea este reprezentată

prin câmpia înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei şi prin câmpia de subsidenţă a Titului. Câmpia

înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului Cândeşti

(Câmpia Picior de Munte, la vest de Dâmboviţa) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul

Măgurii, la est de Ialomiţa) din Câmpia Târgoviştei, rezultată din unirea conurilor

piemontane ale Dâmboviţei şi Ialomiţei şi din Câmpia Cricovului. Câmpia de subsidenţă a

Titului este formată din câmpuri interfluviale înguste, separate de văi cu albii instabile, cu

zone de înmlăştinare şi cu numeroase albii părăsite. Caracterul esenţial este dat de faptul că

luncile au o lăţime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine (lunca

Argeş-Sabar). La sud-vest de Argeş, câmpia se înalţă mai mult faţă de văile care o drenează,

urmând o înclinare nord-vest – sud-est, relativ similară cu cea a piemontului pe care de fapt

câmpia îl continuă; este o porţiune din Câmpia Găvanu – Burdea.

- Caracteristicile pedologice ale solului.

Sunt foarte variate, datorită condiţiilor de relief, litologice şi etajării altitudinale. În

partea de nord a judeţului, în sectorul montan se găsesc etajate, dar cu un profil subţire:

soluri brune acide, brune podzolice şi podzoluri humico – periiluviale.

Sectorul subcarpaţilor Ialomiţei este ocupat de solurile brune podzolice, iar pe alocuri

apar şi soluri brune acide.

În zona de câmpie, din sud, sunt cernoziomuri levigate, moderat şi puternic,

cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roşcate podzolice. Sectorul Piemontului Cândeşti

Pag .nr. 13 din 109

este dominat de soluri brune podzolice, soluri podzolice argiloiluviale, planosoluri, formate

pe depozite fine argiloase.

Solurile aluvionale ocupă suprafeţe restrânse (cca. 25.000 ha) în luncile marilor râuri

Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa.

2. Caracteristici climatice

- Regim climatic, specificităţi, influenţe

Din punct de vedere climatic, teritoriul judeţului Dâmboviţa este supus unui climat

temperat continental, însă cu mari diferenţe între zona montană şi cea de câmpie (valori

termice extreme +40,4°C la Găeşti în 1946 şi –33,8°C, pe vârful Omu în 1929).

Sectorul montan se caracterizează prin ierni foarte reci, marcate de viscole puternice

frecvente şi veri răcoroase cu precipitaţii abundente. Valoarea precipitaţiilor ajunge până la

1400 mm – pe culmile montane înalte – anual. Viteza vânturilor este cuprinsă între 4,5 şi 8,0

m/s. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de - 2°C.

Sectorul subcarpatic şi piemontan se caracterizează printr-un regim climatic

intermediar între sectorul montan şi cel de câmpie, iernile nu foarte reci, bogate în

precipitaţii, şi veri calde cu precipitaţii moderate.

Valoarea precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 1000 mm anual, iar temperatura

medie anuală este de + 8, + 9°C (Pucioasa). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă de

15% (nord – est) şi 14% (sud – vest) în zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia

Târgoviştei, viteza lor medie fiind de 3,0 m/s.

Sectorul de câmpie – se caracterizează printr-un regim climatic cu veri foarte calde cu

precipitaţii moderate şi ierni nu prea friguroase.

Valoarea termică anuală în acest sector este de 10,5°C (la Corbii Mari) iar cea a

precipitaţiilor se situează între 500 şi 600 mm anual (512 mm Potlogi).

Viteza vânturilor în zona central – sudică a judeţului este cuprinsă între 1,1 şi 3,0 m/s.

- Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme

înregistrate – vârfuri istorice)

Precipitaţiile atmosferice cresc substanţial odată cu altitudinea. Cantităţile medii anuale

totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500,0 mm la Târgovişte şi peste 1300,0 mm pe culmile

montane cele mai înalte. Cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi

sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgovişte şi 170,0 mm pe munţii

cei mai înalţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la

Potlogi şi 30,3 mm la Titu) şi deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). În semestrul cald o

mare parte a precipitaţiilor prezintă caractere de averse. Cantităţile maxime căzute în 24 de

ore au atins 95,6 mm la Titu (3.VII.1939), 103,8 mm la Potlogi (20.VIII.1949), 135,0 mm la

Găeşti (13.VII.1941), 190,0 mm la Bilciureşti (29.VI.1928), 155,6 mm la Târgovişte

(1.VII.1924) şi peste 110,0 mm pe munţii înalţi.

Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o

mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai

mare de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în

ianuarie şi februarie la câmpie valori de până la l0,0 - 15.0 cm, iar în ianuarie - martie, la

munte valori de până la 30,0 - 50,0 cm

Pag . 14 din 109

- Temperaturi, lunar şi anual (valori medii, extreme înregistrate, vârfuri istorice)

Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferenţelor mari de altitudine a

reliefului. Mediile anuale depăşesc 10,0 0 C în ţinutul de câmpie (10,1 0 C la Titu şi Găeşti),

coboară până sub 90 0 C în ţinutul Subcarpaţilor şi variază între 6,0 şi 0,0 0 C în sectorul

montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2,0 0 C (-2,6 0 C la

vârful Omul). Mediile lunii celei mai calde, scad treptat de la câmpie (21,7 0 C la Titu şi

Găeşti) către deal (21,O 0 C la Târgovişte) şi munte (cca .5,0 - 6,0 0 C) pe culmile montane

cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-

2,9 0 C la Titu şi -3,2 0 C la Găeşti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 0 C la Târgovişte),

din cauza frecventelor intensiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a judeţului.

Începând de la cca.500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creşterea înălţimii,

până la valori sub -10,0 0 C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai

mici, se înregistrează în februarie când ating chiar -11,0 0 C. Maximele absolute înregistrate

până în prezent au depăşit 40,00 C, în zonele de câmpie şi de dealuri (4O,4 0 C la

Târgovişte în ziua de 20 august 1946) şi 22,0 - 25,0 0 C în sectorul montan. Minimele

absolute au coborât sub -30,0 0 C în ţinutul de câmpie (-31,0 0 C la Găeşti în ziua de 24

ianuarie 1907) sub -28,0 0 C în ţinutul deluros (-28,3 0 C la Târgovişte în ziua de 25

ianuarie 1942) şi până la -38,0 0 C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu

anual al zilelor de îngheţ depăşesc 100 în ţinutul de câmpie, 110 în ţinutul de dealuri (111,3

la Târgovişte) şi 260,0 pe culmile cele mai înalte ale munţilor.

Fenomene meteorologice extreme/periculoase (furtuni, tornade,vijelii etc.)

În ultimul deceniu, urmare a perturbaţiilor climaterice teritoriul judeţului a fost afectat

de mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează:

- furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp ( 20-40 minute);

- ploi torenţiale de scurtă durată (20-30 minute) pe suprafeţe reduse ;

- scurgeri violente de ape de pe versanţi, chiar cu pantă mică şi suprafaţa de colectare

redusă;

- caniculă urmată de secetă pedologică.

Fenomene meteorologice mai semnificative au fost:

- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20

clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial;

- în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4

localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;

- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4






- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul

2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate parţial,

copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;

- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care

au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti,

Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti.

Pag .nr. 15 din 109

3. Reţea hidrografică

- Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)

Reţeaua hidrografică - este formată din două mari sisteme hidro-geografice distincte:

Ialomiţa şi Argeş. Densitatea reţelei de râuri variază între 0,5 şi 0,8 km/km2 în zona

montană, între 0,3 şi 0,5 km/km2 în zona subcarpatică şi între 0,3 şi 0,4 Km/Km2 în zona

joasă.

Râul Ialomiţa - Lungimea totală - 414 Km; Suprafaţa bazinului - 10.430 Km²; Debit -

38,8 m³/s.

Drenează partea central – nordică şi sud estică a judeţului, pe o lungime de 132 Km,

având o pantă medie de curgere de 17,5 %.

Afluenţi - în sectorul montan, Ialomiţa are ca afluenţi: Brăteiul, Răteiul, Raciul (pe

dreapta) şi Ialomicioara Mare (S=76 Km², L=10 Km), pe stânga, în sectorul subcarpatic,

adună apele Ţâţa, Ialomicioara Mică (S=95 Km², L=24 Km), Vulcana (S=41 Km², L=16

Km) din dreapta, iar din stânga are ca afluenţi: Ruşeţul, Bizdidelul (S= 92 Km², L=26 Km).

În sectorul cuprins între Târgovişte şi până la ieşirea din judeţ, Ialomiţa primeşte cei

mai importanţi afluenţi ai săi: Slănic I (S=41 Km², L= 16 Km), Slănic II (S= 79 Km², L=22

Km), Pâscovul (S= 75 Km², L= 27 Km), Crivăţul (S= 85 Km²,L= 32 Km) şi Cricovul Dulce

(S=611 Km², L=71,7 Km) cu Proviţa (S= 218 Km², L= 49Km) pe stânga, în timp ce din

dreapta are ca afluent doar pârâul Racoviţa şi râul Snagov ( S= 203 Km², L=46 Km).

Caracteristicile regimului hidrologic

Nr.

crt. Râul

Staţia

hidrometrica

Lungimea

râului

(km)

Suprafaţa

(km2)

Debit

mediu

multianu

al

(m3/s)

Debitul

lunar cu

asigurarea

(m3/s)

Qm/QM

(m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

B.H. IALOMITA

1. Ialomita Moroieni 26 264 4.78 0.39

2. Ialomita Targoviste 66 686 7.24 1.07

3. Ialomita Băleni 89 901 9.30 0.89

4. Ialomicioara

II

Fieni 24 97 1.45 0.59

5. Bizdidel Pucioasa 26 92 0.761 0.72

6. Vulcana Şotânga 19 104 0.562 0.50

7. Ialomicioara

I

Glod 13 75 0.900 0.87

8. Ialomicioara

II

Runcu 13 79 1.13 0.59

9. Bizdidel Bezdead 9 54 0.500 0.60

10. Slănic Gura Ocniţei 12 57 0.219 0.85

11. Cricovul

Dulce

Moreni 26 202 0.914 0.81

Râul Argeş - Lungime 350 Km. Suprafaţa bazinului 12.512 Km², debit 64 m³/s.

Cunoscut şi ca “axa Munteniei”, Argeşul străbate partea de sud-vest a judeţului între

comunele Crângurile şi Potlogi, pe o distanţă de 47 Km.

Pag . 16 din 109

Panta medie de curgere este de 13% (mult accentuată pe cursul superior) iar debitul

mediu multianual este de 19,6 m³/s (in cursul superior), 40 m³/s (la ieşirea din zona

piemontană) şi 73 m³/s la vărsarea în Dunăre.

Afluenţi: râul Sabar, afluent stâng al Argeşului (L=144 Km, suprafaţa bazinului –

2376 Km²).

Râul Dâmboviţa - suprafaţa bazinului = 2759 Km², lungime = 266 Km. Este afluentul

cel mai puternic al sistemului hidrografic Argeş, atât ca debit cât şi ca unitate hidro-

geografică, parcurge pe teritoriul judeţului 90 Km (având o suprafaţă de bazin de 484 Km²)

şi se varsă în Argeş (pe partea stângă, la Budeşti, judeţul Călăraşi).

Caracteristicile regimului hidrologic

Nr.

crt. Râul

Staţia

hidrometrica

Lungimea

râului

(km)

Suprafaţa

(km2)

Debit

mediu

multianu

al

(m3/s)

Debitul lunar cu

asigurarea

(m3/s)

Qm/QM

(m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

B.H. ARGES

1 Dâmboviţa Podu

Dâmboviţei

40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

2 Dâmboviţa Malu cu

Flori

80,0 642 9.84 1.5 1.25 1.08 1.40/500

3 Dâmboviţa Lunguletu 202 1.105 11.7 2.1 1.6 1.3 1.80/225

4 Neajlov Călugăreni 166 3.436 7.46 1.08 0.76 0.65 0.141/392

Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul judeţului între 20 l/s*km2 în

zona înaltă a Munţilor Bucegi şi 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu

multianual al Ialomiţei la Băleni, situat imediat în amonte de confluenţa cu Cricovul Dulce,

este de 10,1 m3/s, al Argeşului, la intrarea în judeţ, de 39,5 m3/s - debit care variază

nesemnificativ până la ieşire - al Dâmboviţei, la intrarea în judeţ de, 10,1 m3/s, iar la ieşire

de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror bazine de recepţie se află integral sau în majoritate în zona

înaltă, cum ar fi de exemplu Ialomiţa la staţia hidrologică Moroeni şi Dâmboviţa la staţia

hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime de apă pe anotimpuri se scurg obişnuit

primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie) reprezentând în

medie cca. 40-50 % şi, respectiv 10-15 % din cele anuale.

Cursurile de apă la nivelul judeţului

Denumirea cursului de apă

Lungimea (km)

pe teritoriul

judeţului

pe teritoriul

României

Argeş 48 327

Bizdidelul 26 26

Crivăţ 32 32

Pag .nr. 17 din 109

Cricov 69 69

Dâmboviţa 90 327

Ilfov 65 69

Ialomiţa 132 400

Ialomicioara 24 24

Neajlov 32 152

Sabar 52 144

Slănic 22 22

Şuţa 36 36

Pâscov 27 27

Potop 45 45

Apele subterane:

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeţului Dâmboviţa depind de gradul de

permeabilitate, cât şi de grosimea şi extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile

compacte din zona montană sunt în general impermeabile pentru o bună parte a munţilor

Leaota şi Bucegi. Totuşi, abundenţa şi permanenţa izvoarelor dovedeşte existenţa apelor

freatice, dar acestea sunt acumulate în depozitele de pantă şi de la baza versanţilor. O

situaţie mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de

permeabilitate mai mare faţa de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un

debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezenţa stratelor acvifere de

adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate,

în funcţie de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrişuri, nisipuri şi

argile din formaţiunile pliocene şi pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin

infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe

ori un proces de mineralizare accentuată şi apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale

cu importanţă mare pentru economia judeţului. Interfluviul dintre Dâmboviţa şi Argeş,

exceptând luncile celor două râuri, este alcătuit din depozite de pietrişuri şi nisipuri cu o

permeabilitate bună.

În colţul sud-vestic al judeţului, la sud de lunca Argeşului, în sectorul aferent Câmpiei

Găvanu-Burdea, apele freatice au condiţii foarte bune de înmagazinare, pietrişurile şi

nisipurile stratelor de Frăteşti fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess.

Aceleaşi depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltraţiei şi deci cu un orizont

freaticfoarte bine dezvoltat se întâlnesc şi în luncile Argeşului şi Dâmboviţei

pe întregul traseu din judeţ şi de pe valea Ialomiţei în avale de Pucioasa.

- Bazine hidrografice:

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa care are în administrare râul Ialomiţa

şi afluenţii acestuia şi Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti care are în

administrare râurile Dâmboviţa, Argeş şi afluenţii acestora.

Pag . 18 din 109

- Lacuri de acumulare (suprafeţe, volume)

Barajul Bolboci este situat pe râul Ialomiţa la 10,75 km faţă de izvor, amonte Cheile

Zănoagei, aval de confluenţa cu râul Bolboci, luciul de apă ajungând până la Cheile

Tătarului. Grad de seismicitate VIII. Este de tip drept, executat din balast, anrocamente şi

nucleu de argile, fiind amplasat intr-o secţiune relativ îngustă a râului Ialomiţa.

Clasa de importanţă I.

- lungime – 455 m ;

- suprafaţă – 100 ha ;

- adâncime maximă – 45 m ;

- volum maxim – 19,4 mil. m.c. ;

- volum util – 18 mil. m.c.;

- volum de atenuare – 1,8 mil. m.c.;

- înălţime maximă – 55 metri;

- lăţime de coronament – 7 metri ;

- lăţime la bază – 152,6 metri;

- lungimea coronamentului – 455 metri;

- panta taluz aval – 1: 1,3;

- altitudinea minimă, medie maximă la cotele 1390 mdM, 1796 mdM şi respectiv 2500

mdM;

- nivel talveg – 13090 mdM;

Golirea de fund este amplasată în galeria tip potcoavă, cu lungime de 125 m, pantă de

1,2, cotă radier intrare 1385 mdM, cotă ieşire radier 1385,5 mdM şi instalaţii de vane plane

tip PC 0,8 X 1,25/50.

Suprafaţa de recepţie a bazinului hidrografic = 54 km.

În situaţii de ape mari vor fi urmărite următoarele elemente:

- precipitaţii la posturile pluviometrice de la Peştera, barajul Bolboci şi Scropoasa şi de

la staţiile meteorologice Omu şi Babele.

Baraj Scropoasa este situat pe râul Ialomiţa în zona Cheile Oarzei, la 21 km faţă de

izvor. Este creat prin închiderea văii cu un baraj de greutate construit din beton cu zidărie

din piatră.

- suprafaţă – 6 ha;

- nivel talveg – 1182,00 mdM;

- nivel golire de fund – 1188,50 mdM;

- nivel radier priză – 1187,50 mdM;

- nivel minim exploatare hidroenergetică – 1191,00 mdM;

- nivel normal de retenţie – 1197,00 mdM;

- nivel creastă deversor – 1193,50 mdM;

- nivel creastă stavilă – 1197 mdM;

- nivel maxim la asigurarea de 1% - 119,50 mdM;

- nivel coronament – 1198,00 mdM.

Iniţial acumularea Scropoasa avea un volum brut de 552 000 m.c. şi un volum util de

548000 m.c. Datorită vechimii şi a procesului de colmatare volumul de apă acumulat în

prezent este de aproximativ 300000 m.c..

Pag .nr. 19 din 109

Barajul Pucioasa este de tip potcoavă, executat din balast, anrocamente şi nucleu de

argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Ialomiţa.

- lungime – 116 km;

- suprafaţă – 900 ha;

- adâncimea maximă – 55m;

- volum maxim – 10,76 mil. m.c.;

- volum util – 4,5 mil. m.c. (6,26 mil. m.c. colmatat);

- volum de atenuare – 4,2 mil. m.c.;

- înălţime maximă – 30,5 metri;

- lăţime de coronament – 7 metri;

- lăţime de bază – 152,6;


- panta taluz aval – 1:1,3; 1:2,5;

- nivel talveg – 389,5 mdM;

Golirea de suprafaţă prin calpetă 16 x 2,5 m la cota 415,2 mdM şi 3 vane segment 4 x

4 m la cota 402,0 mdM.

Acumularea Zăvoiul Orbului este de tip drept, clasa III de importanţă, executat din

balast, anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune

normală a râului Argeş.

- lungime – 1,5 km;

- suprafaţă – 70,0 ha;

- adâncime maximă – 55m;

- volum maxim excepţional – 10,48 mil. m.c.;

- volum maxim exploatare – 0, 84 mil. m.c.;

- volum util – 0,34 mil. m.c.;


- panta taluz aval – 1:1,3; 1- 2,5;

Aici se găseşte Priza de alimentare cu apă pentru Bucureşti.

Golirea de suprafaţă prin 2 vane ale prizei de servitute.

Rolul amenajării

- alimentarea cu apă a municipiului Bucureşti;

- cândva, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii.

Barajul Văcăreşti este de tip frontal arc uşor, clasa II de importanţă, executat din

balast, anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune

normală a râului Dâmboviţa.


- adâncime maximă – 25 m;

- volum maxim – 21,85 mil. m.c.;

- volum polder ( acumulare nepermanentă) – 331,83 mil. m.c.;

- înălţime maximă – 18,5 metri;



- panta taluz aval – 1:3;

Aici se găsesc 2 prize de alimentare cu apă pentru Bucureşti, cu un debit de 7-11

m.c./s.

Golirea de suprafaţă prin 2 stăvilare clapetă 16 x 3 m la cota 237 mdM.

Pag . 20 din 109

Golirea de fund prin 2 stăvilare clapetă 6,75 x 2 m la cota 224 mdM.

Rolul amenajării:

apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Bucureşti;

sursă de apă pentru derivaţia Dâmboviţa – Ilfov;

alimentarea cu apă a mp. Bucureşti şi a consumatorilor din aval;

producerea de energie electrică.

Acumularea Udreşti - acumulare nepermanentă situată pe pârâul Ilfov:

- clasa de importanţă a II a;


- adâncime – 1,5 – 2,5 m;

- volum – 1,28 mil. m.c.

Acumularea Bunget I – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:

- clasa de importanţă a IV a;

- lungime coronament – 650 m;

- adâncime – 4,5 m;

- volum total – 3 mil m.c.

Acumularea Bunget II – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:



- adâncime – 5 m;

- volum total – 2,7 mil. m.c.

Acumularea Brăteşti – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:



- adăncime – 3 m;

- volum total – 4,64 mil. m.c.;

Acumularea Adunaţi – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov:



- adâncime – 3 m;

- volum total - 4,8 mil. m.c.

Acumularea Ilfoveni - acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfoveni:


- lungime coronament – 860m;

- adâncime -3 m;

- volum total - 4,2 mil. m.c.

- Acumulări piscicole

- lacul Vâlceana, deţinător CL Butimanu – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,4;

- lacul Crevedia 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –

Vol. NNR (mil.mc.) = 0,15;


Vol. NNR (mil. mc.) =0,15;


Vol. NNR (mil. mc.) =0,20;

Pag .nr. 21 din 109


Vol. NNR (mil. mc.) = 0,42;









- lacul Ciocăneşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950

– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,55;

- lacul Ciocăneşti 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950

– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,64;

- lacul Butimanu 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,13;

- lacul Butimanu 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil.m.c.) = 0,4;

- lacul Butimanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -Vol.

NNR (mil. mc.) = 0,10;

- lacul Butimanu 4, deţinător Piscicultorul Târgovişte ;

- lacul Butimanu 4-5, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,155;

- lacul Butimanu 6, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,24;


NNR (mil. mc.) =0,62;


NNR (mil. mc.) =0,17;

- lacul Bărbuceanu 1, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -






- lacul Sabieşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1983 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,301;

- lacul Sabieşti 2,deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1975 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,640;

- lacul Colacu 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1968 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,155;


1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,143;


1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,305;

- lacul Priseaca 1, deţinător Primăria Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1976;

- lacul Aluniş, deţinător Primăria Cornăţelu – pus în funcţiune în anul 1984;

- lacul Priseaca II, deţinător U.M. 02494 – pus în funcţiune 1976;

- lacul Corneşti 1,deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,35;

- lacul Corneşti 2, deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,045;

Pag . 22 din 109

- lacul Iaz piscicol Pucioasa, deţinător S.C. Comena S.R.L.

- lacul Pepiniera Bilciureşti, S.C. Piscicultorul S.A., - Vol.total = 0,300.

- Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva

inundaţiilor, etc.)

Principalele obiective:

- Priza gravitaţională Teiş (construcţie din beton) – L = 90 m, Q= 3 mc/s;

- Iazul Morilor (canal din pământ executat în secolul XIX)- L = 6,9 Km, Qmax.=2,5

mc/s;

- Priza gravitaţională Valea Voevozilor (construcţie din beton) – an PIF 1975, L =

70m, 2 deschideri x 1,75m, Qi = 5 mc/s;

- Derivaţia Ialomiţa – Ilfov –An PIF 1976, L = 6,7 Km, B=10,12m, H=2-3m, b=2m,

Qi = 5 mc/s;

- Lucrare „Regularizarea Ialomiţa la Brăneşti” (lucrarea este amplasată între podul

rutier Pucioasa – Brăneşti şi aval sat Priboiu) – L =3 km.

- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Târgovişte” (lucrarea este amplasată la podul

rutier „Mihai Bravu”) – L = 312.

- Lucrare „Regularizare Valea Aninoasei şi Sasului” (amplasată pe raza com.

Aninoasa, este formată din canale înierbate taluzate) – L = 8,2km.

- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Bucşani” (lucrare din terasamente) - L=3,5 km.

- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Mărceşti”- An Pif 1978, L=1,7 Km, gabioane,

îndiguire mal, dale beton.

- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Gheboaia”(lucrare din gabioane) – L=5 km.

- Lucrare „Regularizare Slănic la Gura Ocniţei” – An PIF 1973, L =1,9 km, B=15m,

b=9m, h=3m, terasament.

- Regularizare albie Cricovul Dulce la Visinesti – An Pif 1979 – L =2,2 km, gabioane,

praguri de fund, dale beton.

- Derivaţia Pâscov – Ialomiţa - An PIF 1977, L=2,5km, B=10-12m, b=3m, H=3m,

Qi=4,5ms.

- Dig Ibrianu –An PIF 2005, L=500m, B=4m, dig din pământ.

- Valea Rea – An PIF 2005, L=300m, baraje şi canal dalat.

4. Populaţie

- Numărul populaţiei

Se ridică la 518.745 locuitori, adică 2,45% din populaţia României.

- Structura demografică

50,95% din populaţia judeţului Dâmboviţa este de sex feminin. Sub impactul acţiunii

combinate a factorilor demografici în 2011 continuă să predomine populaţia de sex feminin,

populaţia femeilor crescând în perioada care a trecut de la ultimul recensământ (48,9%

populaţie masculină şi 50,95% populaţie feminină ).

Structura populaţiei pe medii : urban – 30%, rural – 70%;

Structura populaţiei pe grupe de vârstă:

LOCALITA

TEA POPULATIA

STABILA

SEXUL Populatia

stabila

TOTAL

G R U P A D E V Â R S T A

Sub 5

ani

5 - 9 ani 10 - 14

ani

15 -19

ani

20 - 24

ani

25 - 29

ani

30 - 34

ani

35 - 39

ani

Pag .nr. 23 din 109

A B C 1 2 3 4 5 6 7 8

Judet

ul

Dâm

bovit

a

Ambele

sexe

518745 26590 27689 29266 30202 36706 33966 39271 40506

Masculin 254397 13705 14281 14991 15500 19189 17743 20403 20921

Feminin 264348 12885 13408 14275 14702 17517 16223 18868 19585

Continuă procesul de îmbătrânire a populaţiei.

- Mişcarea naturală

Evoluţia diferită a populaţiei în ultimul deceniu este determinată atât de scăderea

sporului natural (-2,8%), cât şi de modificările intervenite în fluxurile migratorii. 24% din

populaţia stabilă, cu domiciliul în judeţ, şi-a schimbat domiciliul cel puţin o dată în viaţă.

Proporţia persoanelor care şi-a schimbat domiciliul este mai ridicată la populaţia

urbană (56,4%), decât cea rurală. Din punct de vedere al distanţei migraţiei prin schimbarea

domiciliului, se constată că 63,5% au avut domiciliul anterior în cadrul aceluiaşi judeţ şi

36,1% au avut domiciliul anterior în alte judeţe.

Cei care au avut domiciliul anterior în altă ţară se ridică la numai 484 persoane, adică

0,4 % .

-Densitatea:

Densitatea populaţiei a scăzut faţă de 2002 de la 133,6 locuitori/km la 128,0

locuitori/km2 în 2011, ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Pe medii de viaţă socială se

constată în anul 2002 comparativ cu anul 1992 creşterea ponderii populaţiei rurale de la

68 la 70%, concomitent cu scăderea ponderii populaţiei urbane de la 31% la 29 – 30%.

Datele sunt conforme recensământului desfăşurat în anul 2011.

Date suplimentare la evidenţa populaţiei pe localităţi sunt prezentate în Anexa nr. 25.

5. Căi de transport

- Rutiere

Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu

configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.

a) Autostrada Bucureşti – Piteşti, în lungime de 31 de km, de la km. 49 + 200 la km 80

+ 602;

b) Drumuri Naţionale – 325 km şi 550 m din care:

- DN 1 A, limita judeţului Ilfov – Cătunu – limita judeţului Prahova - 28 km şi 250 m

(km. 21+700 – km. 49 +950);

- DN 7, limita judeţului Ilfov – Găeşti – limita judeţului Argeş – 61 km şi 600 de m

(km. 23 + 400 – km. 84);

- DN 61, limita judeţului Giurgiu – Corbii Mari – Găeşti – 31 km şi 529 m (km. 47 –

km. 78 + 529);

- DN 71 Bâldana – Târgovişte – Cota 1000 – limita judeţului Prahova – 102 km (km. 0

– km. 102);

- DN 72 Găeşti – Târgovişte – Dărmăneşti – limita judeţului Prahova – 62 km (km. 0 –

km. 62);

- DN 72 A Târgovişte – Malu cu Flori – limita judeţului Argeş – 40 km (km. 0 – km.

40).

c) drumuri judeţene – 537 km;

Pag . 24 din 109

d) drumuri comunale modernizate – 667 km;

e) drumuri comunale pietruite – 657 km;

f) drumuri forestiere – 889 km.

Căile de comunicaţie rutieră la nivelul judeţului Dâmboviţa

Nr.

crt

Denumire

drum Traseul drumului

1 A 1 Bucureşti - Piteşti

2 DN 71 Bucureşti - Sinaia

3 DN 72 Găeşti - Ploieşti

4 DN 72 A Târgovişte - Câmpulung

5 DN 7 Bucureşti - Piteşti

6 DN 61 Găeşti – Giurgiu

7 DN 1 A Bucureşti - Ploieşti

8 DJ 101 A Limita Jud. Ilfov - Movila - Ciocănari - Limita Jud. Prahova

9 DJ 101 B Lucianca (DN 1A) - Ungureni - Nicoleşti - Movila - Limita Jud. Ilfov

10 DJ 101 G Limita Jud. Prahova - Crivăţu - Cătunu (DN 1A)

11 DJ 401 A Limita Jud. Giurgiu - Potlogi - Zidurile - Crovu - Miuleşti - Mărunţişu - Tomşani - Coteştii din

Vale - Puţu cu Salcia - Poroinica - Mogoşani - Chirca - DN 7 (Merii)

12 DJ 503 Limita Jud. Teleorman - Şelaru - Fierbinţi - Limita Jud. Argeş

13 DJ 601 A Limita Jud. Giurgiu - Brezoaia - Brezoaiele - Slobozia Moară – Răcari (DN 71)

14 DJ 611 Limita Jud. Teleorman - Glogoveanu - Fierbinţi - Vişina - Broşteni – Petreşti (DN 61)

15 DJ 659 Limita Jud. Argeş - DJ 503 (Şelaru)

16 DJ 701 Dobra (DJ 711) - Cornăţelu - Bolovani - Moara Nouă - Braniştea - Titu - Sălcuţa - Odobeşti -

Crovu - Ungureni - Corbii Mari - Vadu Stanchii - Limita Jud. Teleorman

17 DJ 701 A Braniştea (DJ 701) - Dâmbovicioara - Hagioaica - Fusea - Plop – Tomşani (DJ 401 A)

18 DJ 701 B Tărtăşeşti (DN 7) - Ciocăneşti - Decindea - Crevedia

(DN 1A)

19 DJ 702 Limita Jud. Argeş - Cândeşti Deal - Cândeşti Vale

(DJ 702B)

20 DJ 702 A Drăgăeşti (DJ 702B) - Potocelu - Ludeşti - Hulubeşti - Valea Caselor - Valea Mare - Livezi -

Voia - Limita Jud. Argeş

21 DJ 702 B Gemenea (DN 72A) - Cândeşti - Aninoşani - Priboiu - Tătărani - Căprioru - Măneşti - Drăgăeşti

- Decindeni - Râncăciov - Ungureni - Lucieni - Raciu - Suta Seaca (DN 72)

22 DJ 702 C Limita Jud. Argeş - Scheiu

23 DJ 702 E Dragomireşti (DJ 702B) - Butoiu de Sus - Butoiu de Jos – Hulubeşti (DJ 702A)

24 DJ 702 F Găeşti (DN 7) - Arsuri - Făgetu - Mănăstirea - Gherghiţeşti - Crăciuneşti - Căpşuna - Frasin Vale

- Ungureni (DJ 702B)

25 DJ 702 G Ghergeşti (DN 61) - Puntea de Greci - Răscăeţi - Limita Jud. Argeş

26 DJ 702 H Limita Jud. Argeş - Pătroaia Deal - Potlogeni Deal - Ioneşti - Ghergheşti (DN 61)

27 DJ 702 J DJ 702F - Neajlov - Morteni - Limita Jud. Argeş

28 DJ 702 L Cândeşti Deal (DJ 702) - Scheiu de Sus - Scheiu de Jos - Teleşti - Ludeşti (DJ 702A)

29 DJ 710 Pucioasa (DN 71) - Broşteni - Bezdead - Costişata - Limita Jud. Prahova

30 DJ 710 A Miculeşti (DJ 710) - Ulmeţu - Şuviţa - Izvoru - Tisa - Valea Lungă - Gorgota - Iedera de Jos -

Moreni - Ghirdoveni - I.L. Caragiale (DN 72) 31 DJ 710 B Valea Lungă (DJ 710A) - Băceşti - Dospineşti - Vişineşti

32 DJ 711 Târgovişte (DN 71) - Băleni Români - Dobra - Bâlciuireşti - Cojasca - Bujoreanca (DN 1A)

33 DJ 711 A DJ 711 (Bilciureşti) - Săbieşti - Colacu - Ghergheni - Serdanu - Pitaru - Potlogi - Corbii Mari

(DJ 701)

34 DJ 711 B Cazaci (DJ 722) - Racoviţa - Hăbeni - Bucşani (DJ 720A)

35 DJ 711 C Nucet (DJ 722) - Băleni Sârbi (DJ 711)

36 DJ 711 D DN 7 - Poiana - Romanesti - Potlogi (DJ 711A)

37 DJ 712 Târgovişte (DN 71) - Şotânga - Vulcana Pandele - Brăneşti – Pucioasa (DN 71)

38 DJ 712 A Fieni (DN 71) - Bădeni - Runcu - Râu Alb - Gura Bărbuleţului - Pietrari - Alunişu - Manga -

Izvoarele (DN 72A)

Pag .nr. 25 din 109

39 DJ 712 B Pucioasa (DN 71) - Vulcana Băi - Vulcana Pandele - Şipot – Lăculeţe - Fieni (DN 71)

40 DJ 713 Limita Jud. Prahova - Cabana Cuibul Dorului - Şeaua Dichiului - Limita Jud. Prahova

41 DJ 713 A Seaua Dichiului (DJ 713) - Bolboci (DJ 714)

42 DJ 714 Glod (DN 71) - Sanatoriu Moroieni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora -

Cabana Pestera

43 DJ 715 Buciumeni - DJ 710 (Bezdead)

44 DJ 716 Priboiu (DN 71) - Lăculeţe - Glodeni

45 DJ 717 Aninoasa (DN 71) - Viforâta - DN 72

46 DJ 718 Transformator (DN 71) - Mănăstirea Viforâta

47 DJ 718 A DN 72 - Mănăstirea Dealu

48 DJ 719 Târgovişte (DN 71) - Valea Voievozilor - DN 72

49 DJ 720 Răzvad (DN 72) - Moreni - Limita Jud. Prahova

50 DJ 720 A Gura Ocniţei (DJ 720C) - Adânca - Bucşani - Mărceşti - Gheboaia - Finţa Mare - Finţa Veche -

Bechineşti - Frasinu - Postârnacu (DN 1A) 51 DJ 720 B Ulmi (DN 71) - Nisipuri - Gura Ocniţei

52 DJ 720 C Gura Ocniţei (DJ 720) - Ocniţa

53 DJ 720 D Limita Jud. Prahova - Mărginenii de Sus - Dărmăneşti

54 DJ 721 DN 72 (Târgovişte) - Colanu - Văcăreşti - Perşinari - Gura Şutii - Cătunu - Broşteni - Produleşti

- Costeşti Deal

(DN 7)

55 DJ 721 A DN 7 (Cuparu) - Burduca - Sperieţeni - Gura Sutii (DJ 721)

56 DJ 722 Văcăreşti (DJ 721) - Brăteştii de Jos - Cazaci - Nucet - Movila - Mircea Vodă - Băneşti -

Sălcioara - Moara Nouă - Săveşti - Boteni (DC 42)

57 DJ 723 Lăicăi (DN 72A) - Văleni Dâmboviţa - Limita Jud. Argeş

58 DJ 724 Malu cu Flori (DN 72A) - Valea Largă - Pucheni

59 DC 1 Buciumeni (DJ 715) - Valea Leurzii

60 DC 2 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Băceşti

61 DC 3 Pucioasa (DJ 710A) - Bela - Berevoeşti - Fieni

62 DC 4 Măgura (DJ 710) - Măgura - Valea Morii

63 DC 5 Şuviţa (DJ 710A) - Vârfuri - Cojoiu

64 DC 6 Vişineşti (DJ 710B) - Urseiu

65 DC 7 Sultanu (DJ 710B) - Limita Jud. Prahova

66 DC 8 Zărăfoaia - Glodeni - Malurile

67 DC 8 A Stubeie - Tisa - Valea Lunga Gorgota (DJ 710A)

68 DC 9 Valea Lunga (DJ 710A) - Valea Lungă Ogrea (DJ 710A)

69 DC 9 A Moreni (DJ 720) - Cricovu Dulce - Colibaşi

70 DC 10 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Valea lui Dan

71 DC 11 Glodeni - Schela

72 DC 11 A Lăculeţe (DJ 716) - Gară Lăculeţe

73 DC 12 Glodeni - Guşoiu

74 DC 12 A Glodeni (DC 11) - Livezile (DC 11)

75 DC 16 DN 72 (Răzvad) - Gorgota

76 DC 20 Gura Ocniţei (DJ 720) - Săcuieni (DN 72)

77 DC 25 A Dărmăneşti (DN 72) - Vlădeni - Limita Jud. Prahova

78 DC 26 A DC 25A (Vlădeni) - Gheboaia (DJ 720A)

79 DC 28 DJ 711 (Dobra) - Mărceşti (DJ 720A)

80 DC 29 Limita Jud. Argeş - Mesteacăn - Limita Jud. Argeş

81 DC 31 Finta (720A) - Bilciureşti (DJ 711)

82 DC 32 Finta (720A) - Ibrianu

83 DC 33 Frasinu (720A) - Ibrianu

84 DC 34 Bilciureşti (711) - Ibrianu - Corneşti - Ungureni

85 DC 34 A Ungureni (DC 34) - Limita Jud. Prahova

86 DC 34 B Ungureni (DC 34) - Crivăţu (DJ 101G)

87 DC 35 A Bujoreanca (DN 1A) - Limita Jud. Prahova

Pag . 26 din 109

88 DC 39 Brăteştii de Jos (DJ 722) - Brăteştii de Sus (DN 71)

89 DC 40 Brăteştii de Sus (DN 71) - Bungetu (DC 50)

90 DC 41 Băleni (DJ 711) - Cornăţelu - Corni - Slobozia - DC 42

91 DC 42 Bilciureşti (711) - Slobozia - Mereni - Heleşteu - Conţeşti - Boteni – Sălcuţa (DN7)

92 DC 43 Cojasca (DJ 711) - Fântânele - DN 1A

93 DC 43 A Cojasca (DJ 711) - Ghimpaţi - Răcari (DN 71)

94 DC 44 Mereni - Stăneşti - Bălăneşti (DJ 711A)

95 DC 46 Corbii Mari (DJ 711) - Podul Corbencii

96 DC 48 Ghergani (DJ 711A) - Mavrosin - Bălteni – Heleşteu

(DC 42)

97 DC 48 A DJ 71 - Bălteni (DC 48)

98 DC 50 Văcăreşti (DJ 721) - Lazuri (DJ 711)

99 DC 51 Comişani (DJ 711) - Habeni (DJ 711B)

100 DC 52 A Mircea Vodă (DN 71) - Movila (DJ 722)

101 DC 53 Băneşti (DJ 722) - Cuza Vodă (DN 71)

102 DC 53 A Bolovani (DJ 701) - Crângaşi (DN 71)

103 DC 54 Poiana (DJ 711D) - Limita Jud. Giurgiu

104 DC 55 Oreasca (DN 7) - Serdanu (DJ 711A)

105 DC 58 Cătunu (DJ 721) - Ghineşti - Băneşti (DJ 722)

406 DC 59 Ghineşti (DC 59) - Dâmbovicioara (DJ 701A)

107 DC 60 DJ 701 (Podu Rizii) - Halta Podul Rizii

108 DC 61 Produleşti (DJ 721) - Halta CFR Podu Rizii (DC 59)

109 DC 64 Picior de Munte (DN 72) - Sperieţeni (DJ 721A)

110 DC 64 A Raciu (DJ 702B) - Siliştea

111 DC 65 Dragodana (DN 72) - Cuparu (DJ 721A)

112 DC 68 Odobeşti (DJ 701) - DJ 711D (Româneşti)

113 DC 69 Costeşti Vale (DJ 401A) - DN 7

114 DC 70 Mătăsaru - Odaia Turcului

115 DC 71 Mătăsaru - Mogoşani (DJ 401A)

116 DC 72 Creţuleşti - Poroinica (DJ 401A)

117 DC 73 Merii - Cojocaru - DN 7

118 DC 74 Mogoşani (DJ 401A) - Zăvoiu - DJ 401A

119 DC 75 Puţu cu Salcie - Balta Fusea

120 DC 76 Odobeşti (DJ 701) - Brâncoveanu (DJ 401A)

121 DC 77 Coada Izvorului (DN 61) - Stavropolia - Jugureni - Mănăstirea – Ragu - Ulueşti

122 DC 77 A Limita Jud. Ilfov - Samurcaşi - Ciocăneşti - Decindea - Urziceanca - Ghimpaţi

123 DC 78 Ungureni (DJ 701) - Satu Nou

124 DC 80 Izvoru (DN 61) - Broşteni Deal (DJ 611)

125 DC 81 Vişina (DJ 611) - Croitori - Petreşti - Bărăceni - Moara din Groapă – Vadu Stanchii – limita Jud.

Giurgiu 126 DC 82 Ulieşti (DN 61) - Croitori - Hanul lui Pală - Limita Jud. Teleorman

127 DC 83 Grozăveşti - Petreşti

128 DC 86 Glogoveanu (DJ 611) - Şelaru - Limita Jud. Argeş

129 DC 87 Vişina (DJ 611) - Răscăeţi (DJ 702F)

130 DC 88 Răscăeţi (DJ 702F) - Vultureanca

131 DC 89 Petreşti (DN 61) - Puntea de Greci (DJ 702F)

132 DC 91 A Crângurile de Jos - Pătroaia Vale

133 DC 91 B Găeşti - Pătroaia Vale

134 DC 94 Băduleşti - Crângurile de Jos

135 DC 95 Valea Mare (DJ 702A) - Saru - Stratoneşti

136 DC 96 DJ 702A - Măgura

137 DC 97 Hulubeşti (DJ 702A) - Măgura

138 DC 97 A Limita Jud. Argeş - Teleşti (DJ 702L)

Pag .nr. 27 din 109

139 DC 99 Ludeşti (DJ 702A) - DC 97A

140 DC 99 A Limita Jud. Argeş - Valea Mare - DJ 702

141 DC 102 Frasin Vale (DJ 702E) - Mislea

142 DC 104 Valea Dadei - Butoiu de Jos (DJ 702D)

143 DC 105 Crăciuneşti (DJ 702E) - Frasin Deal

144 DC 108 Arsuri (DJ 702E) - Gura Foii

145 DC 109 Crângurile de Sus (DN 7) - Valea Mare (DJ 702A)

146 DC 109 B Limita Jud. Prahova - Păstârnacu

147 DC 110 Valea Mare (DJ 702A) - Livezi - Gârleni - Valea Caselor (DJ 702A)

148 DC 111 A Limita Jud. Prahova - Vlădeni

149 DC 112 Gura Foii (DN 7) - Bumbuia - Cobiuţa - Blidari - Mislea

150 DC 113 Dragodana (DN 72) - Străoşti

151 DC 115 Picior de Munte (DN 72) - Cobia de Sus (DJ 702E)

152 DC 115 B Limita Jud. Prahova - Iedera de Jos - Cricovul Dulce

153 DC 116 A Dragomireşti (DJ 702D) - Geangoeşti - Mogoşeşti - Viişoara (DN 72)

154 DC 117 DN 72A - Ungureni - Măneşti (DJ 702B)

155 DC 118 Gheboieni (DN 72A) - Tătărani (DJ 702D)

156 DC 120 Balabani - Văleni Dâmboviţa (DJ 723)

157 DC 121 Voineşti (DN 72A) - Manga (DJ 712A)

158 DC 122 Pucheni (DJ 724) - Brădăţel - Râul Alb

159 DC 123 Micloşani (DJ 724) - Copăceni

160 DC 124 Pucheni (DJ 724) - Meişoare

161 DC 124 A Pucheni (DJ 724) - Vârfureni

162 DC 125 Valea Largă (DJ 724) - Micloşanii Mici

163 DC 125 B Malu cu Flori - Capul Coastei

164 DC 126 Gura Bărbuleţului (DJ 712A) - Bărbuleţu - Cetăţuia

165 DC 127 DN 72A (Izvoarele) - Suduleni (DJ 712A)

166 DC 132 Pietroşiţa (DN 71) - Runcu (DJ 712A)

167 DC 134 Runcu (DC 132) - Brebu

168 DC 135 Moţăieni (DN 71) - Cucuteni

169 DC 136 Fieni (DJ 712A) - Costeşti

170 DC 136 A Brăneşti - Pucioasa Sat (DJ 112B)

171 DC 139 Vulcana Pandele (DJ 712) - Toculeşti

172 DC 139 A Vulcana Băi (DJ 712B) - Pietrari (DJ 712A)

173 DC 141 Doiceşti - Vulcana Pandele

174 DC 142 Doiceşti (DN 71) - Şotânga (DJ 712)

175 DC 143 Aninoasa (DN 71) - Săteni

176 DC 146 Ulmi - Colanu

177 DC 146 A DN 7 - Gulia

178 DC 147 Moroieni - Muscel

179 DC 150 Voineşti - Dragodăneşti

180 DC 151 Tărtăşeşti (DN 7) - Limita Jud. Giurgiu

181 DC 152 Tărtăşeşti (DN 7) - Brezoaia - Limita Jud. Giurgiu

182 DC 153 Bâldana (DN 71) - Brezoaiele (DJ 601A)

183 DC 154 Crevedia (DN 1A) - Samurcaşi

184 DC 156 DN 71 - Vizureşti

185 DC 157 Butimanu (DN 1A) - Sterianu

186 DC 158 Crevedia (DN 1A) - Dârza - Mănăstirea - Samurcaşi

187 DC 159 Butimanu (DN 1A) - Niculeşti (DJ 101B)

188 DC 160 Ciocăneşti (DJ 701B) - Creţu - Vizureşti

Pag . 28 din 109

- Feroviare

Calea ferată de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa are o lungime totală de 179 km .

Densitatea reţelei de cale ferată este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media

naţională de 4,8 km la 100 de km². Judeţul nostru este deservit de magistrala feroviară

Bucureşti – Titu – Găeşti – Piteşti. Din această linie ferată se ramifică de la Titu spre nord o

altă linie care ajunge la Pietroşiţa (punct terminus), care pune oraşul Tîrgovişte în legătură

cu capitala ţării şi cu localităţile din nordul judeţului, spre Ploieşti.

Aceste căi de comunicaţii stabilesc legături între oraşul Târgovişte şi celelalte centre

economice ale judeţului, căt şi legături în afara judeţului.

COD

JUDET MAGISTRALĂ

LINIE

FERATĂ -

COD

Km

INTRARE

JUDEŢ

Km

IEŞIRE

JUDEŢ

DB 901 1 21 78+700

DB 904 1 0 67

DB 302 1 47 20

DB 303 1 0 15

Judeţul Dâmboviţa - semnal prevestitor St. Ciocăneşti km 21+ 00; St. Pătroia – pasaj

nivel km. 78+700; Firul I Ciocăneşti – Pătroaia – şina tip 65; Firul II Pătroaia – Ciocăneşti –

şină tip 60; Secţia Titu – Pietroşiţa – şina tip 49; Staţiile Zalhanaua – Târgovişte Nord – şină

tip 49;

Liniile industriale:

Deschise .Staţiile: Găeşti (S.C. Arctic S.A., Mirom (Utchim);

Titu (S.C. Elsid S.A., SIRV);

I.L. Caragiale (Mina – Filipeşti de Pădure);

Fieni (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Azbo );

Doiceşti (Uzina electrică);

Vulcana Pandele (Soceram);

Târgovişte Sud (S.C. Otelinox S.A., S.C. Mechell S.A., S.C. Erdemir

S.A., PECO, S.C. Romlux S.A.)

- Aeriene

Teritoriul judeţului Dîmboviţa este survolat pe toată suprafaţa de traficul aerian ce face

legătura între capitală şi oraşele reprezentative din vestul ţării, precum şi între capitală şi

oraşele situate în vestul Europei, putându-se concluziona faptul că traficul în spaţiul aerian

al judeţului Dâmboviţa este unul aglomerat.

De asemenea judeţul poate fi tranzitat, conform normelor în domeniu de aeronave

militare si civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian.

Poziţia judeţului, formele de relief si dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise

pentru dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ.

- Reţele de conducte magistrale

Reţea magistrală de produse petroliere: Conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Băicoi;

conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei

Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei 10 ¾" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 12 ¾"

Cârtojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14"

Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 20" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 8 5/8" Saru –

Pag .nr. 29 din 109

Silişte; conductă ţiţei 2x Dn 10 ¾" Ţicleni – Ploieşti; conductă gazolină Dn 6 5/8" Ţicleni –

Ploieşti; magistrala PETROTRANS (COMPET) benzină Ø 168 mm, motorină Ø 140 mm;

conductă gazolină Dn 3 ½" Gorgoteni – Moreni.

Reţea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;

Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu –

Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru –

Costeşti; Magistrală – Răcari;

Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.

Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,

Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.

Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,

Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.

Sucursala

lungime linii 110 kV

(circuit) lungime linii m.t. (circuit)

LEA LES LEA LES

km km km km

Târgovişte 621,64 1,78 1976,63 283,33

6. Dezvoltare economică

- Zone industrializate / ramuri

În judeţul Dâmboviţa sunt operaţionali aproximativ 14.500 agenţi economici,

reprezentând circa 27% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca.

2,7% din totalul unitatilor din România. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe

clase de mărime, în judeţul Dâmboviţa, sunt predominante microîntreprinderile (0-9

salariaţi), deţinând o pondere de 89,2% (5177 micro-întreprinderi) din numărul total al

unităţilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 8,36%, (485), iar cele mari (peste

250 de salariaţi) doar 0,43% (250). Cele mai multe unităţi economice din judeţul Dâmboviţa

activează în sectorul comerţului cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreţinerea

autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), în sectorul

tranzacţiilor imobiliare, închirieri si activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

(13,7%) si în industria prelucrătoare (13,1%).

Economia judeţului Dâmboviţa se structurează în mod special pe sectoarele: industrie,

agricultură, transporturi, comerţ, turism.

Industria este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de

diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia

industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria

de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din

minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria

textilă şi de confecţii,industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în

exploatarea de ţiţei, gaze naturale,cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Dâmboviţa produce energie hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la

Dobreşti şi Scropoasa).

Pag . 30 din 109

Câteva unităţi economice importante la nivel naţional, prezente în oraşul reşedinţă de

judeţ – municipiul Târgovişte, asigura dezvoltarea in continuare a industriei. Astfel: Romlux

SA - producător de surse de iluminat si accesorii; Vicas SA - producător de lacuri şi

vopsele; Combinatul de Oteluri Speciale - care este cel mai mare producător de oţeluri din

România, pentru rulmenţi si scule si pentru industria electrotehnica; W.T.S. fostul Saro SA -

fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producător din tara de strunguri automate,

precum si alte maşini unelte speciale pentru industria surselor de lumina; Upet SA fondat in

1872 a dobândit experienţă in ultimii 40 de ani in studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj

petrolier si de robinete de uz industrial. Sectorul micii industrii este reprezentat de

numeroase societăţi având ca profil confecţii, mobilier, produse chimice, construcţii,

industria lemnului, industria alimentara. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care

face parte si judeţul Dâmboviţa, alături de Argeş si Prahova se caracterizează printr-un grad

ridicat de industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate

de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor

unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme

economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.

Industria din judeţul Dâmboviţa a intrat într-un amplu proces de retehnologizare si

modernizare, pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii

produselor, competitivităţii si îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului. De asemenea

si industria alimentară s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judeţului, pe fondul

existentei unei cantităţi mari de materii prime. Pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară

activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui si de vinificaţie prin

implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD, cu tehnologii la

standarde europene.

Un exemplu elocvent al modernizării şi evoluţiei industriei judeţului Dâmboviţa îl

constituie investiţiile companiei RENAULT, in judeţ, mai exact in oraşul TITU, unde unde

îşi desfăşoră activitatea cel mai mare centru de testări autovehicule din sud-estul Europei.

Industria prelucrătoare prezintă ponderea în producţia industrială (80 %):

- industria metalurgică ( S.C. Mechell S.A., S.C. OTELINOX S.A., S.C. Erdemir S.A,

ELSID Titu, ASO CROMSTEEL SA);

- industria de maşini şi echipamente (S.C. Automecanica S.A., S.C. Arctic S.A., S.C.

Steaua Electrică S.A., S.C. Romlux S.A. etc.);

- fabricarea materialelor de construcţie ( S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C.

Wienerberger, S.C. Soceram Doiceşti);

- industrie chimică (S.C. Vicas S.A, S.C. Nubiola S.A..);

- industria textilă şi de confecţii ( S.C. Como S.A. Moreni, S.C. Trainica S.A, S.C.

Bucegi S.A.).

- industria chimică: S.C. "VICTORIA"S.A. Târgovişte; "NUBIOLA" Doiceşti;

- industria textilă în oraşele Pucioasa şi Moreni;

- industria alimentară.

- Depozite. Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale

statului la ANRS Adânca (cereale) şi ANRS Buciumeni (produse petroliere). De asemenea

în localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse

petroliere. În localitatea Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale,

silozuri de cereale se găsesc in localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu (Fusea), Răcari şi

Pag .nr. 31 din 109

Ciocăneşti; depozit de tutun în localităţile Titu şi Găeşti, depozite de materiale de

construcţii, instalaţii sanitare.

Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C.

BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca

obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea

depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu

sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu

elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul

de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9

rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea toluenului, xilenului, white spirt,

acetonă glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi. Menţionăm că fiecare modul de

rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate, pompe de transvazare

automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins incendii de mare

capacitate.

În municipiul Târgovişte funcţionează Centrul Comercial PAVCOM, supermarketurile

XXL, Kaufland, Plus, Carrefour, Lidl, Supeco, Muntenia şi Mondial., care depozitează

cantităţi mari de mărfuri.

Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din

obiective dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa sunt prezentate în

anexa nr.30.

Depozitele ce conţin materiale inflamabile pe raza judeţului Dâmboviţa sunt

prezentate în anexa nr.31.

Depozite deşeuri periculoase

La nivelul judeţului Dâmboviţa nu sunt autorizate depozite de deşeuri periculoase de

către APM Dâmboviţa.

Exploatări petroliere/miniere:

Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune,

agregate minerale pentru construcţii. De asemenea , judeţul Dâmboviţa produce energie

electrică pe cărbuni (la S.C. Electrica Doiceşti) şi hidro, în complexul de microhidrocentrale

de la Doiceşti, Scropoasa, Dobreşti, Moroeni, Pucioasa, Brăneşti, Bunget, Brăteşti, Adunaţi

, Ilfoveni şi Văcăreşti.

Pe raza judeţului Dâmboviţa se află mai multe zone de extragere a ţiţeiului, concentrări

de sonde în acest sens existând în următoarele puncte: Parcul Petrolier Moreni, zona

Dragomireşti, Parcul Petrolier Valea Mare, Schela Petrolieră Târgovişte, Schela Petrolieră

Titu dispuse pe patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi deversate spre S:

Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud

Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic,

cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern,

respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari -

Glavacioc (Jud.Argeş).

Exploatări miniere: Cariera de piatră Lespezi.

În localitatea Şotânga există o mină de cărbuni (exploatare de suprafaţă) care în

momentul de faţă este în conservare.

Pag . 32 din 109

- Agricultura.

Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura

vegetală şi creşterea animalelor.

- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi

terenuri cu vegetaţie forestieră.

- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,

4,0% livezi şi vii.

- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi

legumelor.

În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în

domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

hectare

Judeţul Dâmboviţa 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa cultivată - total 17053 17272 16632 14281 16343 156088 158910 158559 154626

Cereale pentru boabe 11806

1 116821 111451 111156 118223 111906 113011 109283 107426

din care:

Grâu şi secară 40602 37834 28834 34742 43714 28682 30841 31780 31431

Orz şi orzoaică 6121 7702 5008 4834 7463 6989 6448 4934 7170

Porumb-boabe 64932 66102 71632 66405 59873 68404 66923 65226 60713

Cartofi 9519 9931 9325 9005 9172 8915 11168 9405 10059

Sfeclă de zahăr 66 107 1140 1 - - - - 5

Plante uleioase 10348 9891 8463 7142 8292 6145 5394 8081 7335

din care: Floarea soarelui 8612 8052 7877 6393 7548 5458 3740 5815 4910

Legume 7958 8088 8427 11446 11724 13178 14150 15081 14366

Suprafaţa împădurită ocupă 116000 ha, reprezentând 26 % din suprafaţa judeţului.

Judeţul Dâmboviţa are un număr de 11 ocoale silvice, după cum urmează: Ocolul Silvic

Bucşani (8175 ha), Ocolul Silvic Găeşti (7380 ha), Ocolul Silvic Valea Mare (9997 ha),

Ocolul Silvic Pucioasa (15755 ha), Ocolul Silvic Răcari (6401 ha), Ocolul Silvic Târgovişte

(13510 ha), Ocolul Silvic Sturzeni (11754 ha), Ocolul Silvic Moreni (10530 ha), Ocolul

Silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat, Ocolul Silvic Loviştea (2000 ha) – privat, Ocolul

Silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.

Creşterea animalelor:

La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum

urmează:

- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie

animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;

- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta,

Centrul de reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC

Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest

S.R.L.– Ferma Conţeşti;

- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;

Pag .nr. 33 din 109

- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaeşti,

SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.

În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale.

La nivelul gospodăriilor cetăţeneşti sunt crescute animale, individual sau în micro-

ferme gospodăreşti, după cum urmează:

- bovine: 35.876 capete;

- ovine: 70.749 capete;

- porcine: 3012 capete;

- cabaline: 12.031 capete;

- păsări: 2.992.047 capete;

- caprine : 32.173 capete;

- suine: 62.409 capete;

- albine: 27.698 familii;

- iepuri: 5.677 capete;

- câini: 130846 capete;

- pisici: 15463.

Situaţia animalelor detaliată pe localităţi şi societăţi comerciale este prezentată în Anexa nr.

15.

- Sectorul serviciilor

Serviciul de telecomunicaţii

În judeţul Dâmboviţa sectorul telecomunicaţiilor este foarte dezvoltat Fiind o parte

importanta a infrastructurii naţionale acesta a evoluat continuu, abordând în funcţie de

necesităţi atât soluţii calitative cât si cantitative. În judeţul Dâmboviţa, numărul abonaţilor

telefonici depăşeşte 144.300. În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comuna din

judeţul Dâmboviţa, sunt instalate, de către principalul operator de telefonie fixa, centrale

telefonice digitale. Reţelele locale si interurbane sunt noi si funcţionează la parametrii

proiectaţi. Judeţul este racordat prin magistrale de fibra optica la reţeaua interurbana si

internaţională. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii sa comunice la nivel naţional

si internaţional. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune

digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line)

care oferă acces de banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,

începând cu anul 2006, servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin

cablu precum si televiziune digitala prin satelit este UPC, mai nou pe piaţă intrând şi

companiile RCS-RDS, Nextgen ş.a.

Companiile de telefonie mobila au simţit posibilitatea pătrunderii pe piaţă aşa ca au

creat servicii variate. Întreaga arie dâmboviţeană este acoperită de operatori

precum:VODAFONE,ORANGE,TELEKOM si de asemenea RCS&RDS, oferă servicii de

telefonie fixa naţionala si internaţională, internet si date si televiziune, toate bazate pe

infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.

Serviciul de radio si televiziune

Un alt serviciu important care le este oferit dâmboviţenilor este cel de radio si

televiziune. In judeţ sunt 15 staţii de radioemisie si 12 staţii de televiziune. Numărul

abonamentelor la radio depăşeşte 133659, iar la televiziune 136337. Numărul

abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240abonamente/1000 locuitori si la

televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.

Pag . 34 din 109

Serviciul privind activitatea poştală si sistemul bancar:

Activitatea poştala se desfăşoară într-o structura care permite funcţionarea la standarde

optime de eficienta pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 138 oficii poştale informatizate

din care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii si 1 Punct

Judeţean Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenta si mesagerie

interna si externa), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic,

filatelie, încasări si plăţi, servicii bancare si asigurări si alte servicii suplimentare pentru

clienţi.

Serviciile bancare sunt reprezentate printr-un număr de 35 instituţii bancare cu peste

130 sucursale/agenţii, fiind o piaţă în continuă expansiune.

Comertul

Datorita poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Dâmboviţa şi în special

municipiul Târgovişte, comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, pe lângă o

reţea dezvoltată de magazine en-detail, si-au consolidat poziţia marile magazine comerciale:

- de tip hipermarket: XXl, Metro Cash&Carry, Praktiker, Kaufland, Dedeman;

- de tip supermarket: Plus, Carrefour, Lidl;

- de tip mall: Merloni Center; Mondial.

- Turismul constituie zona turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale

trecutului istoric, a unor monumente de artă, cărora li se adaugă pitorescul văilor Ialomiţei şi

Dâmboviţa, frumuseţea rezervaţiei complexe Peştera –Babele, Parcului Natural Bucegi (în

sectorul dâmboviţean având o suprafaţă de 16.140,7 ha). Rezervaţiile naturale din Parcul

Natural Bucegi sunt:

- rezervaţia naturală mixtă Peştera – Cocora (Valea Horobei – Cocora);

- rezervaţia naturală botanică Poiana Crucii;

- rezervaţia naturală Valea Horoaba (Poiana Horoaba);

- rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga;

- rezervaţia naturală mixtă Zănoaga – Lucăcilă;

- rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului;

- rezervaţia naturală mixtă (speologică, geomorfologică) Peştera Rătei;

- rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici;

- rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoţilor.

Ar mai fi de menţionat rezervaţia naturală mixtă (floristică , faunistică) Izvoarele de la

Corbii Ciungi, rezervaţia naturală de narcise din Valea Neajlovului, şi rezervaţia de zimbrii

Bucşani, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa cu izvoare sulfuroase – clorosodice –

sulfatate şi bicarbonate ce atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament, Vulcana Băi –

izvoare sărate – iodurate – bromurate; Bezdead – izvor de apă sulfuroasă şi sărată (izvorul

Valea Sărată); Vârfuri – izvoare mici ca debit, sulfuroase. O atracţie deosebită este

Complexul inter-religios Vulcana Băi fiind reprezentat de cele trei lăcaşuri de cult Biserica

Ortodoxă cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul precum şi o sinagogă şi moschee.

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică datorită vestigiilor trecutului istoric cum

ar fi: Muzeul Curtea Domnească cu: Biserica de Curtea de sus, Turnul Chindiei, Biserica

Românească de jos; Baia Domnească; Zona Ecleziastică; Biserica Sfânta Vineri, Casa zisă a

Doamnei Bălaşa; Zona gospodărească; Gospodăriile domneşti; Zona fortificaţiilor militare;

Muzeul regional de istorie, Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi, Muzeul scriitorilor

Pag .nr. 35 din 109

târgovişteni, Casa atelier (Gheorghe Pătraşcu), Muzeul de istorie, Muzeul de artă; Muzeul

Naţional al Poliţiei Române; Casa atelier Vasile Blandea, Casa memorială I.L. Caragiale din

comuna Caragiale, precum şi muzee de artă cu tradiţii specifice zonelor din localităţile:

Moroeni, Pietroşiţa, Pucioasa, Moţăieni, Bezdead, Malu cu Flori, Râul Alb, Răzvad,

Pucheni şi Petreşti.

Complexele hoteliere: S.C. Valahia cu o capacitate de 216 locuri, S.C. Dâmboviţa cu o

capacitate de 174 locuri, Hotel Peştera peste 150 locuri, Hotel Ceres - Pucioasa 210 locuri,

Hotel Central - Moreni 78 locuri, precum şi pensiunile Padina, Moroeni, Runcu şi Taberele

Şcolare (Vânătorul, Cerbul, Căprioara şi Mărgineanca) şi pensiunile private din zonele de

deal şi din zonele montane constituie posibilităţile de cazare şi odihnă a populaţiei.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:

număr unităţi

Judeţul Dâmboviţa

Total 66

Hoteluri 17

Hosteluri 3

Moteluri 3

Cabane turistice 5

Campinguri şi unităţi tip căsuţă -

Vile turistice şi bungalouri 3

Tabere de elevi şi preşcolari 4

Pensiuni turistice 10

Sate de vacanţă -

Pensiuni agroturistice 21

- Resursele naturale:

Condiţiile diverse de sedimentare au condiţionat existenţa unor variate resurse de

subsol, cantonate cu precădere în zona subcarpatică, dintre care cele mai importante sunt

zăcăminte de ţiţei şi gaze. Acestea se dispun pe patru aliniamente principale: intern, cu

structuri faliate şi deversate spre S: Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca -

Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud. Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire :

Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic, cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient :

Mărginenii de Sus – Bucşani; extern, respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei

cu Platforma Moesica: Corbii Mari - Glavacioc (Jud.Argeş).

Rezerve importante de lignit sunt la Sotânga – Mărgineanca; zăcăminte nemetalifere

de sulf la Pucioasa şi de gips la Pucioasa, Cucuteni - Fieni, Lăculeţe. Rocile utile şi

materialele de construcţii, în cantităţi însemnate, sunt reprezentate prin: argile comune în

arealele Crângurile, Doiceşti - Glodeni, Pucioasa, Sotânga; calcare la Lespezi – Dobreşti şi

Valea Brăteiului; gresii la Buciumeni şi Moroeni; marne în rezerve calculate, mari, la Sima -

Fieni, Pucheni - Moroeni, nisipuri şi pietrişuri.

Acestor resurse de subsol li se adaugă izvoarele minerale: sulfuroase - sodice, sulfatate

şi bicarbonatate la Pucioasa; sărate -iodurate - bromurate la Vulcana şi sărate la Bezdead,

Glodeni Lăculeţe, etc.

Pag . 36 din 109

Varietatea mare a condiţiilor de relief şi litologie, asociate cu o etajeră altitudinală a

climei şi vegetaţiei, a determinat dezvoltarea unui variat înveliş de soluri. În S în câmpia

piemontană, apar soluri brun – roşcate şi chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (în

SE), soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune şi brune închise, adesea

freatic umede, ca şi soluri aluviale. În Piemontul Cândeşti, dominate sub solurile brune

podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale şi solurile pseudogleice

podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.

În dealuri (Subcarpaţii Ialomiţei) cea mai mare răspândire o au solurile brune şi brune

podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar şi soluri bune acide (pe depozite uşoare).

În zona montană se etajează, de jos în sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice şi

podzoluri, de regulă scheletice şi cu profil relativ subţire. La solurile menţionate în regiunea

de podiş şi dealuri piemontane se asociază faze erodate ale diferitelor soluri.

7. Infrastructuri locale

- Instituţii publice:

Prefectura judeţului Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, Consiliile municipale Târgovişte

şi Moreni, Consiliile locale orăşeneşti şi comunale, Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa cu

unităţile din subordine, Universitatea „Valahia”, Colegiul Economic „Ioan Ghica”, Colegiul

Economic „Ienechiţă Văcărescu”, Colegiul Naţional „Constantin Carabela”, Colegiul

Naţional „Constantin Cantacuzino” precum şi liceele teoretice, industriale, şcolile generale

şi grădiniţe, Casele de cultură, Teatrul „Tony Bulandra”, Tribunalul Judeţean, Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, Direcţia

Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniul Judetean Cultural, Inspectoratul Judeţean de

Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„Basarab I”, Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice

Dâmboviţa, Direcţia Agricolă, Direcţia Sanitar Veterinară, etc.

Nr.

Crt. DENUMIRE OBIECTIV

DOMENIUL DE

ACTIVITATE

SIT

UA

TIA

OB

IEC

TIV

UL

UI

ADRESA

1 Casa de cultura Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.N Titulescu,tel.

713371

2 Biblioteca oraseneasca

Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.Unirii FN, tel.713307

3 Spitalul Orasenesc Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str.13 Dec.nr.170 tel.

4 Policlinica Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str. 13 Dec. nr.170,tel.

5 Sanatoriul T.B.C.

Moroieni sanatate EXPLOATARE Moroieni

6 Centrul de Ingrijire si

Asistenta Pucioasa asistenta sociala EXPLOATARE

Pucioasa, str. Radu Cosmin, nr.

22

7 Spitalul Pucioasa sanatate EXPLOATARE Pucioasa, str. Republicii nr. 125

8 Dir.Jud. ptr Tineret

Dambovita

PRESTARI

SERVICII EXPLOATARE Targoviste, bd. Carol I nr. 64

Pag .nr. 37 din 109

9

Muzeul National al

Politiei Romane -

Targoviste

cultural EXPLOATARE Str. Calea Domneasca, nr. 187,

Targoviste

10 Casa de Cultura a

Sindicatelor Tgv cultural EXPLOATARE

Targoviste, str. M. Viteazul, nr.

1

11 Sala Polivalenta sport EXPLOATARE Str. Unirii, nr. 2 Targoviste

12 Casa Municipala de

Cultura I.Gh. Vasiliu cultural EXPLOATARE

Targoviste, C. Domneascu Nr.

208

13 Spitalul Municipal

Targoviste sanatate EXPLOATARE Targoviste, I.C. Bratianu nr. 4

14

Muzeul Tiparului si al

Cartii Vechi Romanesti

Muzeul Scriitorilor

Damboviteni

cultura EXPLOATARE str. Justitiei, nr. 7 Targoviste

15

Directia Judeteana

Dambovita a Arhivelor

Nationale

arhiva EXPLOATARE Targoviste, str. Pl. Direscu Stan

nr. 6

16 Casa de Cultura

Municipala I.Gh. Vasiliu cultura EXPLOATARE Str. Calea Domneasca, nr. 208

17

Agentia Judeteana pentru

Ocuparea Fortei de

Munca

administrativ EXPLOATARE Targoviste, str T.

Vladimirescu,nr 1 a

18 Casa Judeteana de Pensii

si Alte Drepturi Sociale administrativ EXPLOATARE

Targoviste, str T. Vladimirescu

nr. 1 a

19 Directia de Sanatate

Publica Dambovita sanatate EXPLOATARE

Targoviste, str Vladimirescu nr.

15-19

20

Directia de Administrare

a Patrimoniului Public si

Privat

administrativ EXPLOATARE Targoviste, str Revolutiei nr. 2 -

4

21

Registrul Auto Roman -

Reprezentanta

Dambovita

prestari servicii EXPLOATARE Targoviste, str. Unirii nr. 2

22

Directia de Munca,

Solidaritate Sociala si

Familie Dambovita

administrativ EXPLOATARE Targoviste, str T. Vladimirescu ,

nr. 1A

23 Spitalul Judeetan sanatate EXPLOATARE Targoviste ,str. Unirii nr. 48

24 Ocol Silvic Targoviste silvic EXPLOATARE Targoviste, str. Carol I nr. 68

25 Serviciul de Ambulanta

Dambovita sanatate EXPLOATARE

Targoviste, str Iancu Jianu nr.

78

26

Centrul de Recuperare si

Reabilitare

Neuropsihiatrica Gura

Ocnitei

asistenta sociala EXPLOATARE Gura Ocnitei, str. Principala, nr.

45

27


Neuromotorie Gura

Ocnitei

sanatate EXPLOATARE Gura Ocnitei, str. Principala, nr.

18

28

Directia Generala de

Asistenta Sociala si

Protectie Dambovita

sanatate EXPLOATARE Targoviste, str. I.C. Bratianu nr.

1

Pag . 38 din 109

29



Protectia Copilului

Dambovita Complexul de

Servicii Comunitare Casa

Soarelui Targoviste

sanatate EXPLOATARE Targoviste, Str. Vlad Tepes, nr.

6 A

30



Protectia copilului

Dambovita Complex de

Servicii Comunitare

Gaesti

sanatate EXPLOATARE Gaesti, str. Acad. Serban

Cioculescu nr. 40

31 Palatul Copiilor cultura EXPLOATARE Targoviste, Calea Campulung,

nr. 9

32 Spitalul Municipal

Moreni sanatate EXPLOATARE

Moreni, str. 22 Decembrie 1989

nr. 8

33


Reabilitare a Persoanelor

cu Handicap

sanatate EXPLOATARE Tuicani , Moreni, str Spitalului

nr. 1

34 Centrul de Asistenta

Medico Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE Bucsani


Medico-Sociala Niculesti sanatate EXPLOATARE Niculesti, sat Movila

36 DSVSA Dambovita sanatate EXPLOATARE Targoviste

37 Oficiul de Cadastru si

Publicitate Imobiliara prestari servicii EXPLOATARE

Targoviste, str. I.C. Bratianu, nr.

27

38



Protectia Copilului

Dambovita

prestari servicii EXPLOATARE Targoviste, str. I.C. Visarion nr.

1

39 Teatrul Tony Bulandra cultura EXPLOATARE Targoviste, Carol I nr. 43

40 Sucursala de Distreibutie

a Energiei Electrice productie EXPLOATARE

Targoviste, str. Calea

Domneasca nr. 236

41 Teatrul pentru copii si

tineret Mihai Popescu cultura EXPLOATARE

Targoviste, str. Calea

Domneasca nr. 208

42 C.E.C. suc.Targoviste bancar EXPLOATARE Targoviste, str. Mircea cel

Batran, bl. A3 parter


Medico-Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE Bucsani

44 Caminul ptr persoane

varstnice Stavropolia ingrijire EXPLOATARE Uliesti, sat Stavropolia

45 Directia Silvica

Targoviste silvic EXPLOATARE Valea Mare

46

Complexul National

Muzeal "Curtea

Domneasca"

cultura EXPLOATARE Targoviste, str. Justitiei, nr. 7

Pag .nr. 39 din 109

Reţeaua sanitară a judeţului Dâmboviţa este pregătită pentru a interveni operativ

în orice situaţie.

Unităţile medicale sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte , Spitalul

Municipal Târgovişte, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orăşenesc Găeşti, Spitalul

Orăşenesc Pucioasa, Spitalul Orăşenesc Titu, Centrul de Recuperare Neuromotorie – Copii

Gura Ocniţei, Sanatoriul TBC Moroieni, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dâmboviţa,

Centrul de sănătate Voineşti.

Unităţile radiologice din sectorul medical la nivelul judeţului Dâmboviţa sunt

prezentate în Anexa nr.16.

Staţii de ambulanţă la nivelul judeţului: Târgovişte, Fieni, Moreni, Găeşti, Răcari,

Titu, Voineşti, Bilciureşti + S.M.U.R.D. la Detaşamentul de Pompieri Titu, Detaşamentul de

Pompieri Târgovişte, Detaşamentul de Pompieri Moreni, Detaşamentul de Pompieri

Pucioasa, Detaşamentul de Pompieri Găeşti, Garzile de Interveţie Voineşti, Corneşti, Fieni,

Răcari şi Pichetul de pompieri Potlogi.

Nr.

crt.

Denumirea spitalului

(adresa, nr. telefon) Specializare

Capacitate de

spitalizare Observaţii

1

Spitalul Judeţean de Urgenţă

Târgovişte, str. Tudor

Vladimirescu, nr.78

Spital general 974 + 15

însoţitori

Nu există posibilitatea

de tratare a bolilor de

iradiere

2 Spitalul Municipal Târgovişte,

str. I.C. Brătianu nr. 4 Spital general

280 + 5

însoţitori



iradiere

3 Spitalul Orăşenesc Pucioasa, str.

Republicii nr. 125 Spital general

310 + 10

însoţitori



iradiere

4 Spitalul Municipal Moreni str. 22

Decembrie 1989 nr. 6 Spital general

195 + 10

însoţitori



iradiere

5 Spitalul Orăşenesc Găeşti str. 13

Decembrie, nr. 170 Spital general

140 + 5

însoţitori



iradiere

6 Spitalul Orăşenesc Titu, str.

Nicolae Grigorescu

Funcţionează secţia

U.P.U. 5

7

Centrul de Recuperare

Neuromotorie Copii , comuna

Gura – Ocniţei

Spital recuperare 150



iradiere

8 Sanatoriul TBC Moroeni,

comuna Moroeni Monospecialitate 225



iradiere

- Reţele de utilităţi

Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;




Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti;

Lunguleţu – Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte –

Teiş – Aninoasa – Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor.

Pag . 40 din 109

Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni.

Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,

Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin.

Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,

Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.

Sucursala

lungime linii joasă

tensiune (circuit) STAŢII PT

LEA LES statii 110kV statii m.t.

km km nr nr. nr

Târgovişte 7026,37 558,84 17 0 1359

8. Specific regional

Avînd în vedere modul de amplasare al judeţului Dâmboviţa cuprinzând toate formele

de relief (câmpie, deal ,munte ) şi a faptului că este străbătut de trei râuri principale Argeş,

Ialomiţa şi Dâmboviţa , lucrări hidrotehnice şi lacurile de acumulare precum şi de reteau de

transport (autostradă, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi căi ferate) influienţează modul

de stabilire a concepţiei de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.

Pe teritoriul judeţului funcţionează obiective economice unicat cu surse de risc ridicat,

de asemenea obiective de cult (biserici, mânăstiri) sunt cu mult peste media din alte zone ale

ţării.

Având în vedere faptul că suprafaţa împădurită a judeţului este de peste 30 %

constituie un alt factor de risc privind incendiile de masă la fondul forestier.

Dezvoltarea producţiei extractive precum şi reţeau de transport a acestora şi parcurile

petroliere reprezintă o sursă de risc majoră.

Conform Legii 575 din 22.10.2001 privind Planul de amenajare a teritoriului, judeţul

Dîmboviţa este nominalizat cu risc ridicat în ceea ce privesc alunecăriile de teren,

inundaţiile şi cutremurele.

Tot ca un specific al judeţului în zona deluroasă (30 % din suprafaţa judeţului) viiturile

şi torenţii produse ca urmare a precipitaţiilor pot afecta multe localităţii prin inundare.

Cantităţile mari de apă căzute pot provoca local inundaţii care pot fi produse şi datorită

accidentelor la acumulările Vidraru, Pecineagu (situate în afara judeţului), Scropoasa,

Pucioasa, Zăvoiu Orbului, cît şi din partea acumulărilor piscicole.

Un risc transfrontalier este reprezentat şi de norul radioactiv produs în caz de accident

la CHE KOZLODUI – Bulgaria cât şi de emisiile din atmosferă cauzate de procesele

tehnologice cu pulberi cu conţinut de oxizi metalici, oxizi de carbon şi oxizi de azot.

Pag .nr. 41 din 109

CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE

DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. – ANALIZA RISCURILOR NATURALE

Unele dintre fenomene meteorologice periculoase au un caracter independent de

anotimp, o altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii

lor. Principalele fenomene meteorologice periculoase sunt: furtuni, tornade, valuri de

căldură excesivă etc.

a) Fenomene meteorologice periculoase:

- Inundaţii:

În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea

fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării

acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru

avertizare si alarmare.

Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de apa din bazinul hidrografic Arges

Vedea este prezentată în Anexa nr. 28.

Anul 2010 – a fost marcat de perioade cu precipitatii abundente, care insa nu au determinat

viituri majore.

1) Prima perioada de ape mari a fost in luna februarie , cand s-au cumulat cantitatile de apa

provenita din precipitatii cu cele provenite din topirea zapezii. Au fost inundate terenuri

agricole in localitatile Costesti Vale , Produlesti, Titu, Odobesti, Potlogi, Gura Sutii,

Branistea, Lunguletu, Racari si Contesti.

Din cauza precipitatiilor insemnate cantitativ , a deteriorarii lucrarilor

hidroameliorative si a morfologiei terenului , in comuna Malu cu Flori,

sat Miclosanii Mici , zona ,,Camp experimental”s-au produs doua

alunecari de teren care au blocat DJ 724 , facandu-l impracticabil.

2) In perioada 01-04.07.2010 , au fost inregistrate cantitati insemnate de precipitatii si cresteri

de debite pe cursurile de apa din b.h. Dambovita, care au condus la revarsari si pagube ,

conform Raportului de Sinteza nr. 6978/ 05.08.2010.

Anii 2011- 2012 s-au incadrat in limite normale ale regimului precipitatiilor. Nu au fost

consemnate cresteri importante de debite sau cantitati importante de precipitatii.

Anul 2013

Conform Raportului de Sinteza nr. 2101/ 12.07.2013, in perioada 25- 28.06.2013

au fost inregistrate cresteri importante de debite pe principalele cursuri de apa si afluenti din

bazinul hidrografic Arges, in judetul Dambovita, datorate cantitatilor mari de precipitatii

cazute local si in bazinul superior al raului Dambovita. Au fost depasite cotele de aparare pe

raul Dambovita si pr. Rau Alb.

Pagubele produse de cantitatile mari de apa au fost consemnate in Raportul de sinteza

si au constat in special in degradarea drumurilor comunale, a podurilor, podetelor si puntilor

pietonale si inundarea terenurilor agricole.

Pag . 42 din 109

Anul 2014

In anul 2014 au fost intocmite 6(șase) Rapoarte de sinteza, care consemneaza evolutia

viiturilor, a fenomenelor hidrometeorologice care le-au determinat si a pagubelor

inregistrate .

1) In perioada 03-08.03.2014 au fost inregistrate cantitati de precipitatii de 60 l.mp statiile

hidro Titu si Gura Foii si depasiri ale cotelor de inundatie pe râul Neajlov(Statie hidro

Moara din Gropa ) si pr.Potop (SH Gura Foii) .

Nu au fost afectate constructii hidrotehnice .

Pagubele cauzate de viiturile de pe aceste cursuri de apa au fost consemnate in

Raportul de Sinteza nr. 997/ 07.04.2014.

2) In perioada 18-25.04.2014 , precipitatiile au fost insemnate cantitativ, pe o perioada lunga

de timp si generalizate la nivelul intregului judet. Cantitatile maxime de precipitatii a fost

inregistrate la statia Hidro Malu cu Flori, respectiv 111,1 l/mp si la postul pluviometric Rau

Alb – 132,2 l/mp ( cantitati cumulate pe toata perioada).

Au fost depasite cotele de inundatie pe rau Neajlov si pr. Colentina si cotele de aparare

pe rau Dambovita si r. Potop .

Au fost afectate constructii hidrotehnice, respectiv Barajul de priza Bilciuresti si

Derivatia de ape mari Dambovita-Arges la Poiana .

Constructiile hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor au fost exploatate in

regim de viitura si s-au comportat corespunzator .

Situatia hidrometeorologica si pagubele inregistrate sunt consemnate in Raportul de

sinteza nr. 1381/DB/ 09.05.2014.

3) In perioada 03- 05.05.2014, au fost depasite cotele de inundatie pe raul Dambovita si pr.

Potop si cota de aparare pe rau Neajlov .

Cantitatile de precipitatii au fost cuprinse intre 20 l/mp (Baraj Vacaresti) si 83,3(Statie

hidro Malu cu Flori)

Cresterile de debit pe raul Arges au cauzat avarierea a doua constructii hidrotehnice :

- amenajare r. Arges in zona Ungureni-Podu Corbencii

- consolidare mal drept r. Arges Ungureni-Podu Corbencii.

Constructiile hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatilor au fost exploatate in

regim de viitura .


sinteza nr. 15931/DB/ 29.05.2014.

4) Raportul de sinteza nr. 1887/26.06.2014 consemneaza situatia hidrometeorologica si

pagubele inregistrate in perioada 27-28.05.2014.

La statia hidro Gura Barbuletu a fost inregistrata o cantitate de precipitatii de 67.5

l/mp si un debit maxim de 11.3 mc/s.

In localitatea Pietrari a plouat local, torential, ceea ce a cauzat o viitura puternica pe o

vale locala necadastrata (Valea Morii ). Aceasta a produs inundarea unui numar 33 de anexe

gospodaresti si avarierea unor lucrari hidrotehnice (detinator C.L. Pietrari) .

5) In perioada 28 -30.07.2014, evolutia fenomenelor hidrometeorologice a cauzat cresterea

debitelor pe principalele cursuri de apa , care cumulate cu scurgerile de pe versanti au

condus la formarea viiturilor ,

Au fost depasite cotele de pericol (rau Neajlov) si cotele de aparare (pr. Potop).

Cantitatea maxima de precipitatii a fost inregistrata la statia hidro Moara din groapa ,

respectiv 109.9 l /mp .

Pag .nr. 43 din 109

Viiturile repetate tranzitate pe raul Dambovita si afluenti au afectat apararea de mal

din zona statiei hidrometrice Malu cu Flori si lucrarile hidrotehnice amplasate pe pr. Valea

Larga (lucrari transversale, consolidari de mal).


sinteza nr. 2543/ 21.08.2014.

6) Perioada 05-10.12.2014 a fost marcata de cantitati insemnate de precipitatii, inregistrate la

toate statiile hidro din bazin. La statia hidro Gura Foii s-au cumulat 121.5 l/mp si la S.H.

Moara din Groapa 106.3 l/mp.

Pe pr. Potop a fost depasita cota de aparare (nu s-au produs pagube), iar pe rau Neajlov

a fost depasita cota de pericol. De asemenea, cursurile de apa pe care nu sunt amplasate

statii hidrometrice(Holboca, Jirnov, Tinoasa, Suta), s-au revarsat si au produs inundarea

unor suprafete mari de terenuri agricole.


sinteza nr. 57/28.01.2015.

7) Ultima viitura produsa in bazinul hidrografic Arges-Vedea, in judetul Dambovita a fost

consemnata in Raportul de sinteza nr. 4960/07.12.2015 pentru perioada 27.11.2015-

01.12.2015.

Istoricul viiturilor înregistrate pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeş-Vedea

şi bazinul hidrografic Ialomiţa este prezentat în Anexa nr. 29.

DATE STATISTICE PRIVIND INUNDAŢIILE DIN JUDEŢUL

DÂMBOVIŢA ÎN PERIOADA 2005 – 2010

Nr.

Nr. Crt.

Perioada Bazinhidrografic Cursuri de apă Număr localităţi afectate

Număr victime omeneşti

Număr persoane afectate

Valoare pierderi materiale (mii RON)

1

6-9 mai 2005

BH Ialomiţa Bizdidel, Vulcana, Slănic, Cricovul Dulce, Proviţa

22 1 1545,64

BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Râul Alb, Şuţa, Sabar, Valea Lungă, Ilfov, Potop

15 468,65

2 6-10 iunie 2005

BH Ialomiţa 4 1078

BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Sabar 7 1875,5

3

11-12 iulie 2005

BH Ialomiţa Cricovul Dulce, Proviţa, Ruda, Pascov

13 3664,55

BH Argeş Vedea Râul Alb, Potop 4 105

4 5-8 august 2005

BH Ialomiţa Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce

11 7737

BH Argeş Vedea Dâmboviţa, Râul Alb 9 3875

5 14-25 august 2005

BH Ialomiţa Cricovul Dulce, Ruda, Slănic

28 22452,61

BH Argeş Vedea Argeş, Văleanca 16 19354,57

6

19-25 septembrie 2005

BH Ialomiţa Ialomiţa, Ialomicioara 2, Bizdidel, Vulcana, Cricovul Dulce

26 12550,38

BH Argeş Vedea Argeş, Râul Alb, Valea Largă

28 19953.24

Pag . 44 din 109

7 29 mai 2010

BH Ialomiţa Ialomicioara 2, Tata 2 10200

BH Argeş Vedea Râul Alb 2 4100

8 1-4 iulie 2010

BH Ialomiţa Ialomicioara 2, Vulcana

7 3005

BH Argeş Vedea Râul Alb 4 700

9 22-26 iulie 2010

BH Ialomiţa Bizdidel 2 36

BH Argeş Vedea Râul Alb, Muscel 2 100

10

7-9 august 2010

BH Ialomiţa Ialomicioara 1, Ialomicioara 2

2 1802

BH Argeş Vedea

DATE STATISTICE PRIVIND INUNDAŢIILE DIN JUDEŢUL DÂMBOVIŢA ÎN PERIOADA 2010– 2015

Nr. crt

Raport de sinteza

Cursul de apa

Nr. localitati afectate

Nr. victime omenesti

Nr. persoane afectate

Valoare pierderi materiale

1 29.05.2010 Pr. Tâţa, Pr. Ialomicioara II, Pr. Raul Alb

4 14300

2 01-04.07.2010 Pr.Vulcana, Pr. Raul Alb, Pr. Ialomicioara II, Pr. Bai, Pr. Slanic, Pr. Bizdidel

11 3705

3 21.07.2010 - 1 155

4 22-26.07.2010 Pr. Bizdidel, Pr. Raul Alb, Pr. Muscel

4 136

5 07-09.08.2010 Rau Ialomita, Pr. Ialomicioara I, Pr. Ialomicioara II

2 1802

6 18- 25.04.2014 Rau Ialomita, Pr. Vulcana, Vale locala Ghioldum Pr. Bizdidel, Rau Dambovita

22 15719

7 03-05.05.2014 Rau Ialomita, pr. Vulcana, pr. Bizdidel, vale locala Pascov, rau Dambovita, rau Arges, pr. Valeanca

22 5942.797

8 22.05.2014 -

1 30

9 27-28.05.2014 - 4 1810

10 10-12.07.2014 Pr.Cricovul Dulce 3 198.8

11 28-30.07.2014 Pr. Bizdidel, pr. Cricovul Dulce, pr. Carna, pr. Sultanu, pr. Stubeie-Tisa, pr. Strambu, pr.

20 9444

Pag .nr. 45 din 109

Valea lui Dan, pr. Provita, pr. Trifa, rau Dambovita, torent Valceaua Rea, pr. Valea Lunga, torent Valea Copacenilor, pr. Calcuta

12 05-10.12.2014 Pr. Ialomicioara II, pr. Suvita, pr. Stubeie –Tisa, pr. Valea lui Dan, Pr. Cricovul Dulce, pr. Holboca, pr. Sabar, Tinoasa, Suta Rau Arges, pr. Mierea,Rau Neajlov

13 5788.3

13 30.01-02.02.2015 - 3 7505

14 03.03.2015 Pr. Cricovul Dulce 1 -

15 07.04.2015 Pr. Cricovul Dulce 1 5000

16 27.11-01.12.2015 Pr. Bizdidel, vale locala Pascov, pr. Suta, pr. Sabar

7 341.7

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale posibil

a fi afectate de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti,

0raşul Pucioasa, oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna

Brăneşti, comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna

Costeşti Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna

Dragodana, comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei,

comuna Gura Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna

Măneşti, comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna

Produleşti, comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna

Tătărani, comuna Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare,

comuna Văcăreşti, comuna Vărfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.

Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.

Localitati posibil a fi afectate de inundatii in bazinele hidrografice din judeţul

Dâmboviţa si zonele critice pe cursurile raurilor sunt prezentate în Anexa nr. 17.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575,

cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.

Nr. Crt

Unitatea Administrativ – Teritorială

Tipuri de inundaţii

Pe cursuri de apă Pe torenţi

0 1 2 3

Municipiul

1 Târgovişte Da Da

Oraşe

2 Găeşti Da Nu

3 Moreni Nu Da

4 Pucioasa Nu Da

Pag . 46 din 109

5 Titu Da Nu

Comune

6 Băleni Nu Da

7 Bărbuleţu Nu Da

8 Bezdead Da Nu

9 Brăneşti Da Nu

10 Bucşani Da Da

11 Cobia Da Nu

12 Comişani Nu Da

13 Conţeşti Da Da

14 Corneşti Da Nu

15 Costeştii din Vale Da Nu

16 Crângurile Da Nu

17 Dărmăneşti Da Da

18 Dobra Da Da

19 Dragodana Nu Da

20 Dragomireşti Nu Da

21 Finta Da Nu

22 Glodeni Nu Da

23 Gura Ocniţei Da Da

24 Gura Şuţii Da Nu

25 I.L.Caragiale Da Da

26 Iedera Nu Da

27 Malu cu Flori Da Da

28 Măneşti Da Nu

29 Moroeni Da Da

30 Odobeşti Da Nu

31 Petreşti Da Da

32 Potlogi Da Nu

33 Produleşti Da Nu

34 Răzvad Nu Da

35 Runcu Nu Da

36 Şotânga Nu Da

37 Tătărani Da Nu

38 Ulieşti Da Da

39 Ulmi Da Nu

40 Valea Lungă Da Nu

41 Valea Mare Da Nu

42 Văcăreşti Da Da

43 Vârfuri Nu Da

44 Vişina Da Nu

45 Vişineşti Da Nu

- Furtuni, tornade, secetă, îngheţ:

Furtunile, tornadele, vijeliile

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,

meteorologii consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de

Pag .nr. 47 din 109

intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-

101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente.

Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse.

Se manifestă prin cer înorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a

vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor

rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi

afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită

precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea

albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt

Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare este

aproape imposibilă.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa în ultimi ani s-au înregistrat fenomene

meteorologice semnificative cum ar fi vijelii sub formă de tornadă care au afectat mai

multe localităţi în următoarele perioade, în general în partea de sud a judeţului, în zonele de

câmpie:

- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat

20 clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate

parţial;



- în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate

4 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;





- vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în

anul 2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau

avariate parţial, copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;

- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care

au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu,

Conţeşti, Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi,

Odobeşti.

Seceta

Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin

scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor

subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu efecte

directe asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole. În condiţiile lipsei

precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa

îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei

pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă

determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor

agricole.

Pag . 48 din 109

Seceta poate fi clasificată ca:

Secetă meteorologică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a

precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.

Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii

(provenită din precipitaţii sau ape freatice).

Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice rezervorul

de apă.

Judeţul Dâmboviţa prezintă ca formă de relief predominantă zona de câmpie, aceasta

extinzându-se pe circa 50 % din suprafaţa acestuia. Câmpiile sunt unităţile de relief afectate

cel mai mult de seceta, regimul precipitaţiilor naturale în aceste zone fiind unul scăzut (500

– 600 mm/an), existând posibilitatea afectării culturilor agricole, pe fondul lipsei unui sistem

adecvat de irigaţii.

Pe parcursul sezonului cald al anului 2015, sudul ţării şi implicit judeţul Dâmboviţa

au fost afectate de valurile excesive de căldură, temperaturile atingând 41 de grade celsius,

precipitaţiile situându-se mult sub mediile multianuale pentru această perioadă. Majoritatea

culturilor agricole din zona de câmpie au fost compromise, producţia înregistrând scăderi

semnificative. De asemenea, mai multe localităţi existente la nivelul judeţului au fost

afectate de secetă, nivelul apei freatice scăzând şi locuitorii fiind în imposibilitatea de a şi-o

asigura din propriile fântâni: Pietroşiţa – Dealu Frumos, Moţăieni – Cucuteni, ş.a..

Îngheţul şi viscolele:

Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot

dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi

telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime,

energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice, accesul turiştilor în zona Platoului

Munţilor Bucegi.

Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se aştern, sub

forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine

până în lunile februarie - martie.

Intervenţiile se realizează în concordanţă cu procedurile stabilite în instrucţiunile de

specialitate ale societăţilor de drumuri, pe baza planului judeţean de trecere a varfului de

iarnă, care se întocmeşte anual în luna octombrie şi se aprobă de preşedintele CJSU.

La nivelul judeţului, zone predispuse înzăpezirilor sunt cele din sud, în zona de

câmpie, unde zăpada este viscolită, fiind astfel afectat traficul rutier pe toate arterele ce

traversează aceste zone, dar şi zonele montane din nordul judeţului, unde ninge abundent,

fiind afectat accesul de pe arterele rutiere (DN-uri, DJ-uri), în special pe D.J. 714 care face

accesul către Platoul Munţilor Bucegi – Zona Padina Peştera.

Tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale predispuse înzăpezirilor la

nivelul judeţului (pe baza datelor înregistrate pe parcursul sezoanelor reci 2010-2011, 2011

– 2012; 2012-2013; 2013-2014; 2014-2015; 2015-2016):

Naţionale:

- Autostrada A1;

- DN 61, între localităţile Petresti – Uliesti;

- DN 7, între localităţile Bâldana - Lunguletu;

- DN 7, între localităţile Gaesti –Titu;

- DN 7, km 75 – 78 (Gaesti – Valea Mare) ;

Pag .nr. 49 din 109

- DN 71, între localităţile Targoviste – Bratesti;

- DN 61, între km 47-70 (Ghimpaţi – Ioneşti);

- DN 7, la iesire Gaesti spre Pitesti;

- DN 71, tronsonul Târgovişte - Răcari;

- DN 71, între localităţile Moara Noua – Branistea;

- D.N. 61, între localităţile Petresti – Uliesti;

Judeţene:

- DJ 702 lim. Jud. Argeş – Cândeşti;

- DJ 702L Cândeşti Deal – Cândeşti Vale;

- DJ 711B Racoviţă –DN 71 (drum pietruit);

- DJ 711C Băleni – DN 71 (drum pietruit);

- DJ 702F Puntea de Greci – Răscăieţi;

- DJ 714 Glod –Sanatoriul Moroieni – Peştera;

- DJ 721 Târgovişte – Văcăreşti – Produleşti – Costeşti Vale(DN7);

- DJ 721A Sperieţeni – Gura Şuţii (DJ 721);

- DJ 401A Costeşti Vale – Mogoşani – Găeşti (DN7);

- DJ 710A Miculeşti – Vârfuri;

- DJ 720A Gura Ocniţei – Bucşani – Mărceşti – Finta – DN 1A;

- DJ 101 A, intre localitatile Niculesti – Ciocanari ;

- DJ 611, intre localitatile Visina si Petresti ;

- DJ 701, intre localitatile Titu – Podu Rizii ;

- DJ 711 A, intre localitatile Potlogi si Pitaru ;

- DJ 702 F, intre localitatile Ionesti – Gaesti;

- DJ 721, localitatea Produlesti;

- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Piersinari;

- DJ 711 D, intre localitatile Potlogi – Romanesti;

- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Targoviste;

- DJ 701, intre localitatile Odobesti – Salcuta;

- DJ 702 , intre localitatile Cranguri – Patroaia;

- DJ 721, în localitatea Produlesti;

- DJ 702 D, între localitatile Lucieni – intrarea DN 72;

- DJ 701, intre localitatile Moara Noua – Branistea.

Comunale :

- DC 84, Vişina – Răscăeţi;

- DC 33;

- DC 25A, intre localitatile Vladeni – Darmanesti;

- DC 156, intre localitatile Baldana – Vizuresti;

- DC 132 Runcu – Dealu Frumos

- DC 41 Cornăţelu – Aluniş;

- DC 74, Mogosani – Zavoiu ;

- DC Salcioara – Titu ;

- DC 91 A, localitatea Patroaia Vale ;

- DC 72, intre localitatile Matasaru – Cretulesti ;

- DC 77, Uliesti – Jugureni ;

- DC 91 B, intre localitatile Patroaia Vale si Patroaia Gara.

Pag . 50 din 109

Prin producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile

de apă pot fi afectate:

• comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a

blocării acestuia precum şi drumurile judeţene / comunale / săteşti şi implicit localităţile din

zonă în special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. Lipsa variantelor

ocolitoare şi apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor

localităţi. Analizând dispunerea localităţilor şi a drumurilor pot să apară zone izolate în

special în partea de sud a judeţului, la localităţile situate pe drumurile judeţene, dar şi cele

din nordul judeţului, zonele de deal şi de munte, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul iernii

2009-2010, 2012-2013, 2013-2014 unde multe localităţi de pe raza judeţului au rămas

izolate ore la rând din punct de vedere al traficului rutier, până la intervenţia autorităţilor.

• terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită

consecinţelor acestor fenomene (eroziune, inundaţie, etc);

• obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii,

lipsa sau reducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce

(eroziuea terenului, inundaţii).

Până în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje / poduri de

gheaţă nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio –

economice fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor acestor fenomene.

Având în vedere experienţa sezoanelor de iarna din anii precedenţi în care datorită

fenomenelor meteorologice extreme (viscol şi ninsoare), pe unele sectoare de drumuri

judeţene şi naţionale au fost situaţii în care a fost depăşită puterea de intervenţie a

societăţilor de deszăpezire, ar fi necesară în dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă ,,Basarab I” Dâmboviţa existenţa unor vehicule cu şenile/roţi tip UTV cu capacitate

mărită de trecere. Aceste utilaje pentru intervenţii de urgenţă în condiţii de iarnă vor fi

folosite numai în cazuri punctuale pentru a nu exista suprapuneri cu acţiunile în domeniul

deszăpezirilor ale autorităţilor publice locale, astfel încât să se reducă, în mod semnificativ

timpul mediu de răspuns la intervenţie.

b) Incendii de pădure:

În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart in şase categorii:

- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare lenta;

- Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare rapida ;

- Incendii de coronament (cu dezvoltare lenta, rapida sau violenta);

- Incendii subterane sau de sol (incendii de turba);

- Incendii combinate de litiera si coronament;

- Incendii de doborâturi.

Caracteristicile pădurilor din judeţul Dâmboviţa:

- Suprafaţa împădurita – 116 000 ha reprezentând 26% din suprafaţa judeţului.

- Pădurile din judeţul Dâmboviţa sunt împărţite pe 6 clase de vârsta de la 1-120ani;

- Înălţimea variază intre 2m si 20m;

- Diametrul intre 6 cm si 70 cm;

- Densitate medie – 7000 arbori/ha;

- Plantaţii – 2000ha – răşinoase si răşinoase in amestec cu foioase;

Pag .nr. 51 din 109

- Natura pădurilor – cca.22000 ha răşinoase (molid,brad,pin) si cca. 4000 ha foioase (stejar,

fag, plop, carpen, frasin, etc.);

- Altitudinea la care sunt amplasate – de la 200m pana la 1600m;

- Zonele greu accesibile tehnicii de intervenţie si de transport:

In masivul Leaota – pădurile Negrita, Frumuşelul, Vaca, Dulbanu, Raciu.

In masivul Bucegi – pădurile Bolboci, Brăteiu, Ialomicioara, Runculeţ, Doiaca,

Dobreşti, Scropoasa, Pucheni

Trupul de pădure Sterminele (din U.P. III Sultanu, O.S. Moreni).

Fondul forestie al judeţului Dâmboviţa este împărţit între 11 ocoale silvice după cum

urmează :

- Ocolul silvic Bucşani (8175 ha);

- Ocolul silvic Găeşti (7380 ha)

- Ocolul silvic Valea Mare (9997 ha)

- Ocolul silvic Pucioasa (15755 ha)

- Ocolul silvic Răcari (6401 ha)

- Ocolul silvic Târgovişte(13510 ha)

- Ocolul silvic Sturzeni(11754 ha)

- Ocolul silvic Moreni (10530 ha)

- Ocolul silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat.

- Ocolul silvic Loviştea (2000 ha) – privat.

- Ocolul silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.

Obiective importante şi zone vulnerabile la incendiu ce-si desfăşoară activitatea in

zone împădurite:

Ocolul silvic Bucşani:

- UP V, ua 19 – zona limitrofa trenurilor agricole ale localităţilor Bucşani si Comişani

- UP IX, ua 85.90.95 – zona sondelor de extracţie petrol

- UP IX, ua 129 – izlaz comunal

- UP IX, ua 120,125,126 – U.M. Mija, sector special

- UP IX, ua 154 – U.M. 01517 D Caragiale

- UP II, ua 110,74,42,34 – zonele agricole limitrofe, aparţinând localităţilor Mărceşti,

Gheboaia, Finta, Corneşti.

Ocolul silvic Găeşti:

- Sonde petroliere: Caineanca (ua 13), Homu (ua 39), Cobia (ua 57)

Ocolul silvic Moreni:

- Ghirdoveni (zona-colonia Mija): poligon

- Moreni: (Ţuicani): zona petroliera, (Pleaşa): poligon, (Bana): zona petroliera

- Ocniţa (Vf. Stanciu): zona petroliera

- Valea Lunga (Runcu ua 12-16): răşinoase

- Bezdead (Cocandla ua 12): răşinoase

- Iedera: (Vl.Ursului): cabana, (Ruda): zona agrement

- Ghirdoveni (Drumul lui Stanciu la izvor): conducte petrol si gaze

Ocolul silvic Pucioasa:

- Moroieni: Pădurea Ialomicioara (foioase), Pădurea Bolboci (răşinoase si foioase), Pădurea

Brătei (răşinoase si foioase);

Pag . 52 din 109

- Toculeşti, Moarea, Boloata, Cucuteni, Dealu Frumos, Bezdead, Zlacu

Ocolul silvic Răcari:

- Trupul de pădure Cojasca unde sunt amplasate mai multe depozite de gaze naturale, cu

instalaţii aferente

- Trupul de pădure Miuleşti unde sunt amplasate 2 sonde de extracţie ţiţei

- Zone frecventate de turişti (pescari): Zv.Arges si Zv. Dâmboviţa

- Balastiere pe râurile Argeş, Dâmboviţa si Ialomiţa

- Trupurile de pădure Lucianca, Ghiocelu, Ciocanesti, Vizureşti, Cerchezia, Boanca,

Mariuta, Mogoşani.

Ocolul silvic Târgovişte:

- Centrul de fructe Ulmi: depozit cherestea, buştean

- Pădurea Glodeni: Dealul Mănăstiri, Aninoasa, Resca, Doiceşti

- Pădurea Ocniţa: Merişor, Fd. Ocnei

- Pădurea Schela Mare: Valea Dulce, Ţuicani, Adânca

- Pădurea Iuda: Iuda Mare, Pârlitura, Negraşi, Brăteasca

- Pădurea Lucieni: Silişte, Vacareasca, Fulger, Căpşuna

- Pădurea Priseaca: Popas, Geangoieşti, Sabarla

- Pădurea Teiş: poligon Teiş, plantaj, Şotanga

Ocolul silvic Valea Mare:

- Zonele populate (Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Ludeşti, Potocelu), precum si punctele

unde sunt amplasate sonde petroliere.

c) Avalanşe:

Sunt specifice zonelor montane ale judeţului si pot fi facilitate de următoarele condiţii:

- dezgheţurile timpurii si într-un interval scurt de timp;

- cantităţi mari de zăpadă depusă;

- influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată;

- asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor;

- acţiunea umană.

Nordul judeţului Dâmboviţa este reprezentat de zona montană: Platoul munţilor

Bucegi (vf. Omu – 2505 m) cu următoarele masive muntoase: Bucegi, Leaota, prezentând

interes turistic ridicat.

Datorită ninsorilor abundente pe porţiunile pantelor montane, avalanşele în judeţul

Dîmboviţa sunt de versant, cu dimensiuni medii.

Zonele unde se produc avalanşe: Cheile Tătarului, Cheile Orzei, Scropoasa – Lespezi,

Valea Obârşiei, Babele, Vârful Omu, Dichiu, Moroeni şi Padina.

Punctul nivometric: Peştera, observatiile nivometrice se execută de 2ori/zi: sondaj şi

profil stratificat.

d) Fenomene distructive de origine geologică

- Cutremure

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 întreg judeţul Dâmboviţa este

încadrat la gradul de risc VIII în eventualitatea producerii unui cutremur cu

epicentrul în zona seismică Vrancea. Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante, mai ales în ceea ce priveşte frecvenţa

şi intensitatea. Ele se manifestă într-o suprafaţă epicentrală restrânsă de cca 2000 Km2.

Pag .nr. 53 din 109

Cutremurele puternice de Vrancea care a produs în acest secol pierderi umane şi materiale

considerabile au avut loc în 1940 şi 1977. În zone epicentrale s-au deschis fisuri profunde,

sărituri ale faliilor şi alunecări de teren. Reactivarea unor falii s-a produs şi la distanţe mai

îndepărtate, cum s-a întâmplat şi în municipiul Târgovişte (probabil falia Viforâtei), sau în

zona comunelor subcarpatice Vârfuri, Glodeni, Buciumeni, din interfluviul Ialomiţa –

Prahova. Procesul de reactivare al faliilor a fost evident la cutremurul din 30 august 1986, cu

intensitate mai redusă (cca 6 pe scara Richter) , când

s-a produs o săritură de cca. 1.00 m în lungul faliei Lăculeţe – Ocniţa –Drăgăneasa, care a

avut ca efect bombarea drumului naţional dintre Târgovişte şi Pucioasa.

Evidenţa constructiilor expertizate tehnic si incadrate in clasele de 1, 2 si 3 de risc

seismic din judetul Dambovita:

N

Nr.

Crt Locali

tate Adresa

Tip

ul d

e

imob

il

Des

tin

aţi

e

imo

bil

An

Con

stru

cţie

An

exp

erti

z

are

Cla

sa d

e

risc

Număr

aparta

mente Observaţii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

1

Munici

piul

Târgo

vişte

Bd, Unirii, bl.

39A

Bloc

S+P+ 10

E

Locu

inţe

1974 1991 R3 88 Executat

consolidare

Bd. Unirii, bl.

39B,41,42,49,5

0,Micro VI

Bloc

S+P+10

E

1974

1996 R2 440

Expertiză comună

pentru 5 blocuri

cu structură

identică

(consolidate)

Str. Nuferilor,

bl.4, Micro

VIII

Bloc

S+P+4E 1975 1995 R3 40

Neconsolidat

Str. Radu cel

Mare, Bl. 18,

Micro 4

Bloc

S+P+10E

1978 1995 R3 44 Neconsolidat

Str. Fluturilor,

bl.31, Micro IV S+P+10E 1978 1995 R2 44 Neconsolidat

Aleea

Trandafirilor,

bl.16A, B

Bloc

S+P+4E 1961 1997 R2 40 Neconsolidat

Aleea

Trandafirilor,

bl. 16C

Bloc


Aleea

Trandafirilor,

bl. 6B,C

Bloc


Aleea

Trandafirilor,

bl. 10C

Bloc

P+4E 1963 2000 R2 20 Neconsolidat

Aleea

Triumfului, bl.

24

Bloc


Radu Popescu,

bl. 22

Bloc


Pag . 54 din 109

1

2

Munici

piul

Moreni

Str. Saturn, bl.

18A, B, M2

Bloc

P+4E 1975 1994 R3 40 Neconsolidat

1

3

Oras

Fieni Str. Teilor, Bl.5

Bloc

P+2E 1953 1994 R3 12

Expertiză

nedecontată,

neconsolidată

1

4

Oras

Pucioa

sa

Bulevard

Trandafirilor,bl

. 18

Bloc

P+1E 1953 1994 R3 8

Expertiză

nedecontată,

neconsolidată

HARTA

CU ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN GRADUL DE VULNERABILITATE LA CUTREMUR

Urbanizarea localităţilor din judeţul Dâmboviţa a parcurs anumite etape care a condus

în oraşe la crearea de ansambluri construite specifice care au o strânsă legătură cu protecţia

antiseismică a populaţiei – astfel:

a) ansambluri construite din centrele oraşelor sunt realizate din clădiri de zidărie şi

beton armat, prezentând riscuri datorită ornamentelor;

b) ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor

grupate , cu spaţii verzi mai bogate prezintă riscuri de prăbuşire în special lângă aleile

circulate;

c) ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale (la

parter şi eventual la etajul I) prezintă hazarduri legate de existenţa unor construcţii în cadre

şi în consecinţă a unor zidării de beton uşor, în condiţiile unei flexibilităţi sporite a clădirii

(parterul sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă)ceea ce în condiţiile

specifice mişcării seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilaţie, la rezonanţă

şi implicit la efecte neplăcute asupra locatarilor.

Locatarii acestor tipuri de ansambluri construite pot identifica relativ uşor în ce

categorie se încadrează propria locuinţă astfel încât să adopte anticipat măsuri de protecţie

antiseismică în cunoştinţă de cauză.

Pag .nr. 55 din 109


cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale - cutremure Nr.

crt. Judeţul

Unitatea administrativ-

teritorială Numărul de locuitori

Intensitatea seismică

exprimată în grade MSK

0 1 2 3 4

D

âmboviţ

a

1 Municipiul Târgovişte 79.610 VIII

2 Oraşul Fieni 7.587 VIII

3 Oraşul Găeşti 13.317 VIII

4 Oraşul Moreni 22.868 VIII

5 Oraşul Pucioasa 14.254 VIII

6 Oraşul Titu 9.658 VIII

LO

CA

LIT

AT

EA

C l a d i r i L o c u i n t e

C o n v e n t i o n a l e

N u m a r u l

c a m e r e l o r

S u p r a f a t a c a m e r e

l o r (mp)

TOTAL

Din care:

Cladiri

cu

locuinte

conventi

onale

TOTAL

Din care:

Locuinte

conventi

onale

ocupate

TOTAL

Camere

de

locuit

Camere

utilizate

numai in

scopuri

profesiona

le,

comercial

e etc.

TOTAL

Supraf

ata

camere

lor de

locuit

Suprafata

camerelor

utilizate

numai in

scopuri

profesion

ale,

comercial

e etc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

DA

MB

OV

ITA

165518 165355 21158

5 173867 611989 610734 1255

9578600

9550775

27825

MU

NIC

IPII S

I

OR

AS

E

22324 22268 65299 55553 170441 169805 636 295557

6 294117

3 14403

Date suplimentare referitoare la situaţia clădirilor şi locuinţelor din judeţul.

Dâmboviţa sunt prezentate în Anexa nr. 26.

- Alunecări de teren

Se situează printre cele mai importante dezastre naturale ale căror consecinţe, uneori se

manifestă sub formă de importante distrugeri de bunuri materiale şi vieţi omeneşti.

Alunecările de teren de mare amploare s-au produs în judeţul Dâmboviţa unde sunt active

cca. 25 amplasamente ce au provocat daune materiale importante.

Exemple de amploare ale alunecărilor de teren:

La 24.06.1979, în comuna Malu cu Flori a avut loc o alunecare de teren având cota de

plecare 526 m şi cota de oprire de 445 m, constituite din versantul nordic al Culmii Capu

Pag . 56 din 109

Coastei. Alunecarea de teren, orientată pe direcţia V-E spre Valea Dâmboviţei modificând

straturile acuifere din zona de versant a Culmii Capu Coastei, ce s-a caracterizat prin

numeroase izvoare. La 13.02.1980 s-a produs cea mai semnificativă alunecare de teren, în

comuna Vârfuri. În mai 1980 evenimente s-au produs şi în zona Glodeni – Lăculeţe,

alunecările de teren datorîndu-se pantelor înclinate de până la 70º , precum şi eroziunii bazei

de către pârâul Lăculeţe. Un eveniment similar a avut loc tot în mai 1980 în satul Valea

Leurzii, comuna Buciumeni.

În data de 21.02.2010, în comuna Malu cu Flori, DJ 724 a fost afectat de alunecarea de

teren produsă pe o porţiune de cca. 700 m.l., circulaţia rutieră fiind închisă. În acel moment

nu exista o altă cale rutieră de acces către satul Micloşanii Mari/comuna Malu cu Flori şi

comuna Pucheni, fiind izolaţi cca. 2200 locuitori ai comunei Pucheni şi cca. 300 locuitori ai

satului Micloşanii Mari, comuna Malu cu Flori.

În comuna Bărbuleţu, zona „DOS GHIORA”, în noaptea de 26.04.2014 spre

27.04.2014 s-a produs o alunecare de teren ce a afectat intre 20-25 hectare, reprezentând

livezi, păşuni şi pădure.

Alunecarea de teren a determinat modificări majore ale reliefului în zonă, cu

modificarea cursului de apă ,,Gârla Runcului,, crearea unei ravene cu o adâncime de cca. 20

m cu o suprafaţă de cca 1 ha şi apariţia unor mici acumulări de apă.

Toată suprafaţa afectată este brăzdată de fisuri cu adâncimi până la 6-7 m, care

evidenţiază prezenţa unor izvoare ce menţin activ procesul de alunecare de teren.

Pe parcursul anului 2009 s-au produs 16 alunecări de teren (reactivări) în localităţile:

Runcu, Valea Lungă, Vişineşti, Cândeşti, Finta, Râu Alb, Văleni Dâmboviţa, iar pe

parcursul anului 2010, an marcat de excedentele de precipitaţii căzute, s-au produs 44

alunecări de teren (reactivări) în localităţile: Pucheni, Râu Alb-2, Iedera, Ocniţa-3, Malu cu

Flori-3, Moţăieni-2, Valea Lungă-2, Bezdead-4, Perşinari, Vârfuri-2, Vulcana Băi-3,

Pucioasa-2, Runcu, Şotânga-2, Cândeşti-3, Hulubeşti, Glodeni, Şelaru, Vişineşti-2, Fieni,

Răzvad-2, Moroeni-2, Pietrari, Moreni.

Pe parcursul anului 2011 s-au reactivat 9 alunecări de teren în localităţile: comuna

Moroeni, comuna Vulcana Băi, comuna Bărbuleţu, comuna Valea Lungă, comuna Moroeni

– punct Dobreşti, comuna Vişineşti - 3, comuna Bezdead.


Valea Lungă şi comuna Runcu.


Bărbuleţu, comuna Bezdead, oraş Fieni, comuna Moroeni, comuna Şotânga, comuna Valea

Lungă, comuna Vârfuri, comuna Vişineşti - 3.

Pe parcursul anului 2014 s-au reactivat 9 alunecări de teren în localităţile: comuna Rau

Alb, comuna Bezdead, oraş Fieni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Valea Lungă,

comuna Vârfuri, comuna Vişineşti.


Vârfuri, comuna Rau Alb, comuna Bezdead, comuna Runcu, comuna Valea Lungă, comuna

Vişineşti.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează zone active conform Legii nr. 575/22

octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş Pucioasa,

comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna

Cândeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna

Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna

Pag .nr. 57 din 109

Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna

Vulcana Băi.

Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.Judeţul Dâmboviţa este

încadrat la gradul de risc ridicat.


cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren.

Nr.

Crt

Unitatea Administrativ –

Teritorială

Potenţialul de producere a

alunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

0 1 2 3 4

1 Oraşe

2 Fieni Ridicat Nu Da

3 Moreni Scăzut-ridicat da Da

4 Pucioasa ridicat da Da

Comune

5 Aninoasa ridicat da Nu

6 Bărbuleţu ridicat da Da

7 Bezdead ridicat da Da

8 Brăneşti ridicat da Da

9 Buciumeni ridicat nu Da

10 Cândeşti ridicat nu Da

11 Doiceşti ridicat da Nu

12 Glodeni ridicat nu Da

13 Hulubeşti ridicat da Nu

14 Ludeşti ridicat nu Da

15 Malu cu Flori ridicat nu Da

16 Moţăeni ridicat da Nu

17 Ocniţa ridicat da Da

18 Pietroşiţa ridicat da Da

19 Pucheni ridicat nu Da

20 Runcu Scăzut-ridicat nu Da

21 Şotânga ridicat da Nu

22 Tătărani ridicat nu Da

23 Valea Lungă ridicat da Da

24 Văleni-Dâmboviţa ridicat nu Da

25 Vârfuri ridicat da Da

26 Vişineşti ridicat da Da

27 Vulcana-Băi ridicat da Nu

2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

A. Industriale

Din analiza structurii economice a judeţului Dâmboviţa, a industriei chimice, rezultă că

nici un agent economic nu deţine cantităţi foarte mari de substanţe toxice industriale.

Principalele hazarde tehnologice cu impact asupra mediului sunt produse de

deficienţe şi erori de proiectare şi construcţie ale instalaţiilor industriale, de gradul ridicat de

uzură fizică şi morală, de exploatarea necorespunzătoare, de eroare umană, de

managementul defectuos al operatorilor economici, de transportul substanţelor / deşeurilor

periculoase, de ruperi ale barajelor sau explozii ale unor instalaţii, având atât cauze naturale

cât şi antropice, şi determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma

unor reacţii în lanţ, cu efecte locale sau transfrontaliere.

Pag . 58 din 109

Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe

care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile

umane şi care, de regulă, constau în:

- fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)

- produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);

- lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice

(Târgovişte şi Găeşti).

- produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)

- S.C. OŢELINOX S.A. – municipiul Târgovişte – acid fluorhidric ;

- S.N.G.N. ROMGAZ – oraş Răcari, sat Colacu, punct de lucru Bilciureşti

– gaz natural ;

- S.C. NUBIOLA ROM S.R.L. – comuna Doiceşti – dicronat de sodiu,

florură de sodiu, sulfocromat galben de plumb, cromat,molibdat sulfat roşu

de plumb, fosfat de zinc, oxid de zinc ;

- S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Electrocentrale Doiceşti –

comuna Doiceşti – hidrazină şi amoniac ;

- S.C. MECHEL S.A. – municipiul Târgovişte – oxigen, hidrogen, metanol,

clor.

Există şi operatori economici, din domeniul industriei alimentare, care în procesul de

refrigerare a produselor alimentare utilizau, ca agent de răcire în instalaţii de mică

capacitate, amoniacul dar prin programele proprii de modernizare unii au trecut la

refrigerare cu freon 134 ecologic, excepţie făcând S.C. Avicola Crevedia S.A. care

utilizează ca agent de răcire amoniac şi întreprinderi de gospodărie comunală care utilizează

clorul în procesul de potabilizare a apei extrase din puţuri de mică adâncime sau surse de

suprafaţă.

Oeratorii economici cu risc chimic care nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007 sau

Legii nr. 92/2003 la 10.06.2013 sunt prezentaţi în Anexa nr. 18.

Rezultă, deci, că principalele substanţe toxice industriale, care pot fi implicate într-un

potenţial accident chimic pe timpul derulării proceselor tehnologice, sunt cantităţi mici de

compuşii rezultaţi în urma proceselor tehnologice, amoniacul şi clorul îmbuteliat în

recipienţi de 50 l/10 bari din staţiile de apă.

Principalii operatori economici care utilizează aceste substanţe sunt:

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE -PUCIOASA (OMNIA)

- execută clorinarea apei dintr-un recipienţi cu capacitatea de 50 l/10 bari, dispus în

apropierea barajului hidrotehnic Pucioasa.

Staţia de clorinare, care deserveşte oraşul Pucioasa, este dispusă în NV, pe DN 71, la

ieşirea din oraş, în albia râului Ialomiţa şi în apropierea unui baraj de regularizare a cursului

râului Ialomiţa.

Obiectivul a fost implicat în două accidente chimice ce au constat în pierderea totală

a clorului dintr-un rezervor tampon căruia i s-a deteriorat garnitura de etanşare a gurii de

vizitare.

Deoarece staţia de clorinare este dispusă la nivelul albiei râului Ialomiţa, acesta

canalizează în aval toate scăpările de gaze şi deci nu reprezintă un pericol efectiv pentru

populaţia oraşului Pucioasa care se află dispus pe o terasă situată cu cc.20 m mai sus de

obiectivul sursă de risc, ştiut fiind că greutatea moleculară a clorului este de 2,5 ori mai

Pag .nr. 59 din 109

mare decât cea a aerului. Zonele letală şi periculoasă sunt canalizate de Râul Ialomiţa, în

aval spre zone nelocuite. Curenţii atmosferici creaţi de evacuarea apei din Barajul Pucioasa

duc la stabilizarea şi diluţia vaporilor de clor. Se poate restricţiona circulaţia în zonă pentru

1-4 ore

Cele două accidente au demonstrat acest fapt, nefiind puse în pericol vieţile

personalului de deservire a staţiei sau a cetăţenilor.

În anul 1997 s-a renunţat la sistemul de clorinare din rezervor şi s-a trecut la clorinarea

apei din recipienţi (butelii) de 50 l, metodă mult mai sigură în exploatare. S-a eliminat astfel

orice posibilitate de producere a unui accident chimic la acest obiectiv. Cantitatea maximă

de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 6 recipienţi x 50 l = 300 litrii.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C.

TÂRGOVIŞTE

- execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi

care este extrasă din puţuri de mare adâncime (cc.90 m)

Staţia de clorinare este dispusă pe DN 71, la ieşirea din Mp.Târgoviste, 5 km S, spre

Bucureşti şi ocupă o suprafaţă de cc. 0.5 ha.

Zona a fost relativ izolată nefiind populată. Existenţa DN 71 care face legătura cu

Bucureşti şi construirea în imediata vecinătate a unui popas turistic si a unei staţii de

alimentare cu carburanţi, au determinat schimbarea sistemului de clorinare proiectat iniţial

(rezervor de clor de 800 l) şi adoptarea sistemului de clorinare din butelii de 50 l.

Vecinii : în partea de N, E si V, teren agricol pe care sunt amplasate puturile de

adâncime; În partea de S popas turistic si o staţie de alimentare cu carburanţi. Cantitatea

maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 8 recipienţi x 50 l = 400

litrii.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –PRISEACA – R.A.G.C.

TÂRGOVIŞTE

execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care

este extrasă din sursă de suprafaţă, Râul Dâmboviţa.

Staţia de clorinare este dispusă pe DN 72A, spre Câmpulung-Muscel, în satul

Priseaca, în afara perimetrului construit, într-o zonă împădurită.

Zona este izolată nefiind populată. Sistemul de clorinare este de tip dual, rezervor de

clor de 800 l şi sistem de clorinare din butelii de 50 l.

Vecinii : în partea de E si V, terenuri agricole, în partea de N pădurea Priseaca. În

partea de S la cc. 500m satul Priseaca, protejat de o vale a pârâului Ilfov.

Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 800 l

şi 8 recipienţi x 50 l = 400 litrii. Cantităţile menţionate nu sunt niciodată cumulate.

- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE

Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate

Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul

Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de

înregistrare este 130087;

Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :

Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de

0,85 t, depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;

Pag . 60 din 109

Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu

de 0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;

Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat

în 6 rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este

amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox

SA Târgovişte ;

Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în

exploatare.

- SC AVICOLA SA CREVEDIA:

Principalul obiect de activitate al SC AVICOLA CREVEDIA SA este creşterea puilor

de carne, sacrificarea acestora şi comercializarea cărnii. Societatea îşi desfăşoară activitatea

de bază în 11 ferme şi un complex de abatorizare.

Pentru producţia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul

de creştere este de 43 de zile, în care puii ajung la o greutate medie de 2,1 kg. În medie, se

pot realiza un număr de 5 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 15.000 pui pentru

1.000 m2, exclusiv spaţiile auxiliare.

Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 6%. Producţia de carne

pentru o hală cu suprafaţa medie utilă de 1.000 m2 va fi de 15.000 0,94 pui/ciclu 5

cicluri/an 2,1 kg/pui = 148 tone/an.

La finele fiecărui ciclu, se face depopularea şi, în următoarele 25 de zile, se execută

lucrările specifice de pregătire, curăţire, dezinfecţie a spaţiilor şi reparaţiile curente.

Abatorul de păsări are în dotare o linie modernă de abatorizare cu o capacitate de

4.000 capete/oră de la firma STORK (Olanda) unde se abatorizează anual 12.000-15.000 t

păsări (pui de carne, găini rase uşoare, găini rase grele şi raţe).

Substanţe periculoase:

Substanţa cu volumul cel mai mare din categoria substanţelor periculoase este

amoniacul, folosit la staţia de refrigerarea a abatorului. Amoniacul este depozitat într-o

clădire separată special amenajată (uzina de frig), unde se află un recipient de 5.000 l şi 4

recipiente de 2.000 l. Pentru transportul amoniacului către staţia de răcire şi radiatoarele de

răcire, se utilizează conducte metalice.

După procesul de privatizare, uzina de frig a suferit numeroase procese de modernizare

ceea ce îi conferă o siguranţă deosebită în funcţionare.

CONPET PLOIEŞTI – Staţia Mavrodin

Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin

conducte a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).

Amplasarea obiectivului este în Municipiul Moreni pe DJ 710 A, ieşirea spre

Comuna I.L.Caragiale, ocupând o suprafaţă de cc. 3 ha.

Obiectivul are ca vecini:

- în partea de N, Depozitul Sud 3 al Schelei Petroliere Moreni;

- în partea de şi S , E şi V teren agricol şi viran.

Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţie,

caracterul accidentelor credibile, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate

ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, sau a contaminării factorilor

de mediu prin fisurarea rezervoarelor de stocare, sau a conductelor de transport

(accidental sau pentru sustragerea de combustibili).

Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din

Pag .nr. 61 din 109

nordul judeţului (vezi harta anexă) astfel :

- Teiş – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Moreni – Ploieşti Ǿ 6 ⅝ - ţiţei;

- Ochiuri – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Bucşani – Moreni Ǿ 4 şi Ǿ 10 3/4 – ţiţei;

- Gârgoteni – Moreni – Ploieşti Ǿ 3 – gazolină.

CONPET PLOIEŞTI – Staţia Silişte

Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin

conducte a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile).

Amplasarea obiectivului este în Comuna Lucieni, sat Silişte, ocupând o suprafaţă

de cc. 15 ha, într-o zonă nepopulată.

Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţia

satului, caracterul accidentelor, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate

ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, accidente puţin credibile

ţănând cont că această staţie a fost recent modernizată şi beneficiază de tehnologii

avansate pentru desfăşurarea activităţilor economice şi pentru protecţie.

Este posibilă contaminării factorilor de mediu prin fisurarea rezervoarelor de

stocare, sau a conductelor de transport (accidental sau pentru sustragerea de

combustibili).

Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din

sudul judeţului (vezi harta anexă) şi din sudul ţării astfel :

- Saru - Silişte Ǿ 8 - ţiţei; Ţicleni – Ploieşti Ǿ 6 F1 - ţiţei;

- Cobia - Silişte Ǿ 6 - ţiţei;

- Constanţa – Piteşti Ǿ 14 şi Ǿ 20 – ţiţei;

- Bărbăteştii – Ploieşti Ǿ 6 F1 – gazolină.

S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE

Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi

semifabricate Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat

în Municipiul Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18.

Cod unic de înregistrare este 130087.

Vecini:

- În partea de E, Combinatul de Oţeluri Speciale;

- În partea de N, Pârâul Ilfov şi terenuri agricole şi Sagricom Târgovişte ;

- În partea de S, DN 72 şi Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte ;

- În partea de V, Oţelinox SA Târgovişte.

Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase :

- Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de

0,85 t, depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ;

- Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc

mediu de 0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ;

- Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t,

depozitat în 6 rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare.

Depozitul este amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de

vecină cu Oţelinox SA Târgovişte ;

- Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în

exploatare.

Pag . 62 din 109

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FOCARELOR CHIMICE

-STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE A S.C."OMNIA" S.A. PUCIOASA

-cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone;

-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta beton);

-lungimea zonei letale =80 m;

-lungimea zonei periculoase =220 m;

-persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C.

TÂRGOVIŞTE


-suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton);




- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE – PRISEACA – R.A.G.C.

TÂRGOVIŞTE






- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE

-cantitatea maximă de acid sufuric angajată în accidentul unui rezervor plin = 65 tone;

-suprafaţa de răspândire = cc.2500 m2 (cuva de beton placată antiacid);

-concentraţia maximă admisă (mmg/mc aer) profesional =1,5 ;

-populaţie = 0,5

Reprezină pericol numai pentru salariaţii proprii prin posibile explozii sau incendii de

mari proprorţii pe amplasament.

- SC AVICOLA SA CREVEDIA:

-cantitatea maximă angajată în accident = 5 tone;




-persistenţa la 20 grade C =max. 0,4 ore.

Situaţia operatorlori economici din judeţ care generează şi/ sau deţin deşeuri

periculoase pentru om şi mediu este prezentată în Anexa nr. 32.

Instalaţiile mari de ardere din judeţul Dâmboviţa

S.C. Termoelectrica S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti

Adresa: Str. Aleea Sinaia nr.1, comuna Doicesti, judetul Dambovita, cod 0269, tel.

0245227013, fax: 0245227010

Cazan abur tip Benson nr. 8, cu puterea instalata 470 MW.

Date privind emisiile de poluanţi:

Pag .nr. 63 din 109

- tipul de combustibil utilizat- combustibil solid (lignit) si păcură;

- sisteme de depoluare existente – electrofiltre;

- metodologia utilizata in cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de poluanţi

EMPOL.

S.C. Termoelectrica S.A. /Sucursala Electrocentrale Doicesti funcţionează în baza

derogării conform articolului 5, alineatele 2 si 3 ale H.G. 541/2003 modificată si

completată cu H.G. 322/2005. Societatea se angajeaza:

1. Să nu exploateze, in perioada 01.01.2008- 31.12.2015 instalatia mare de ardere, bloc

energetic nr. 8, compusa din cazan abur de 645t/h si turbina generator de 200 MW, mai

mult de 20000 ore;

2. Să prezinte anual un raport cuprinzand evidenta orelor de functionare utilizate si

neutilizate din timpul precizat la punctul 1;

3. Instalaţia să isi inceteze activitatea definitivă la expirarea perioadei prevazute la

punctul 1.

B. De transport şi depozitare produse periculoase

Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de

substanţe sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterene,

containere sau alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la

mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor

tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce explozii,

incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea substanţelor şi deşeurilor periculoase

pe sol şi în mediul înconjurător.

Transporul substanţelor sau deşeurilor periculoase pe căile de comunicaţie este

reglementat prin Legea nr. 31/1994, Procedura de reglementare şi control al transporturilor

deşeurilor pe teritoriul României din 05.01.2004, Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000, de

Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 al miniştrilor din trei ministere cu responsabilităţi în

domeniu şi de „Codul Naţiunilor Unite pentru Transportul Produselor Periculoase”.

Transporturile de substanţe periculoase care prezintă pericol de accidente majore se

realizează de următorii operatori economici şi instituţii:

Deşeuri petrochimice:

d) S.C. All Sing 99 S.R.L. Medgidia;

e) S.C. Rompetrol Logistic S.R.L.;

f) Rafinăria Steaua Română;

g) A.F. Dragomir Vişina DB;

h) S.C. Mary and Carmen S.R.L. Bărcăneşti Prahova;

i) S.C. Setcar S.A. Brăila;

j) S.C. Privat S.R.L., Valea Mare Argeş;

k) S.C. Borsenia S.R.L. Bărcăneşti Prahova;

Muniţii şi materii explozive:

l) Inspectoratul de Jandarmi Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu.

m) S.C. Atlas Gip S.A. Ploieşti;

n) S.C. M.F.A. S.R.L Mizil;

o) U.M. Vadu Gorj, Mija şi Gugir;

p) S.C. Carpatcement Holding S.A. – Teişani;

Materiale radioactive, reactivi chimici, nuclear:

Pag . 64 din 109

q) F.C.N. Piteşti;

r) Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin.

Clor lichid:

s) R.A.G.C. Târgovişte;

t) S.C. Gospodărire Comunală Locativa Gaesti, Moreni, Pucioasa.

Staţiile de distribuţie a carburanţilor sunt prezentate în Anexa nr. 19.

Transporturile periculoare efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa sunt prezentate în

Anexa nr. 20.

B1) Transportul rutier

În cazul producerii unor situatii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii

sau explozii, care sa afecteze autovehicolele aflate pe reţeaua de drumuri din zona de

competenta a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” a judetului Dambovita,

interventia este asigurata de fortele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor

Voluntare pentru Situatii de Urgenta si ale celorlalte componente ale Sistemului de

Securitate şi Apărare Naţională, dupa caz.

In ceea ce priveste accidentele rutiere, functie de categoria autovehicolelor, acestea pot

fi impartite in accidente “usoare” in care sunt implicate autoturismele si accidente “grele” in

care sunt implicate autovehicolele de transport persoane sau marfa, care la randul lor,

functie de marfa transportata se impart in transporturi obisnuite si transporturi de marfuri

periculoase.

Cauzele producerii accidentelor rutiere sunt multiple: nerespectarea semnelor si

regulilor de circulatie, neadaptarea vitezei la conditiile de trafic, consumul de alcool si mai

nou starea carosabilului, gropile din el, pe importante cai rutiere, ii fac pe conducatorii auto

sa bruscheze volanul provocand grave accidente soldate cu pierderi de vieti omenesti si

pagube materiale.

Ca tronsoane rutiere cu un grad mai ridicat de pericol, aparţinătoare zonei de

competenţă putem include:

1. Autostrada 1 Bucureşti-Piteşti (E 70) tranzitează judeţul Dâmboviţa, pe direcţia

SE – V, pe o distanţă de aproximativ 31 km de la km 49 până la km 80. Această

arteră rutieră este modernizată, pe fiecare sens de mers, existând două benzi şi o bandă de

urgenţă, ieşirile de pe autostradă făcându-se prin intermediul pasajelor rutiere situate în

apropiere de km 53, km 56, km 62, km 64, km 67, km 70, km 73, km 74 şi km 77.

2. DN 71 este drumul care practic traversează judeţul de la S către N pe o distanţă de

aproximativ 100 de km, dinspre Bucureşti către Sinaia, intersectându-se cu DN 7 la sensul

giratoriu din Bâldana (km 0).

Localităţile tranzitate de acest drum sunt: Bâldana, Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă,

Mircea Vodă, Ilfoveni, Brăteşti, Ulmi, Târgovişte (pe şoseaua de centură), Aninoasa,

Doiceşti, Lăculeţe, Pucioasa, Moţăieni, Fieni, Buciumeni, Pietroşiţa, Moroieni, Glod.

- drumul este intens circulat, fiind folosit de autoturisme, de camioane de mare tonaj şi

de autovehicule de transport călători, aspecte ce îngreunează traficul, problemele apărând pe

timpul producerii unor evenimente rutiere când fluenţa traficului scade considerabil datorită

faptului că drumul este prevăzut cu o singură bandă de circulaţie pe sens;

Pag .nr. 65 din 109

- covorul asfaltic al şoselei de centură a municipiului Târgovişte prezintă foarte multe

denivelări, fapt ce impune reducerea vitezei de mers, pe alocuri până la 10 km/h;

- la ieşirea din Târgovişte sunt două poduri, unul peste râul Ialomiţa iar celălalt peste

calea ferată;

- din localitatea Doiceşti până la ieşirea din judeţ spre Sinaia drumul abundă de curbe;

- la ieşire din localitatea Moroieni, în satul Glod, există o mare comunitate de rromi, în

această localitate reducându-se viteza din cauza aglomerării drumului cu persoane şi atelaje

hipo;

- pe acest drum traficul rutier creşte considerabil la sfârşitul săptămânii datorită

exodului de turişti către zonele montane din nordul judeţului.

3. DN 72 este drumul naţional care străbate localităţile Găeşti, Dragodana, Târgovişte,

pe o distanţă de 28 km, respectiv Răzvad, Săcuieni, Adânca, I.L. Caragiale, Dărmăneşti,

spre Ploieşti, pe o distanţă de aproximativ 50 km. DN 72 preia traficul rutier, de pe DN 7 şi

autostrada Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către estul şi sud-estul ţării. DN 72

preia traficul rutier, de pe DN 7 şi autostrada Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către

estul şi sud-estul ţării. Carosabilul DN 72 este intr-o strare bună, circulaţia se desfăşoară pe

o singură bandă pe sens.

4. DN 72A face legătura între Târgovişte şi Câmpulung, tranzitând judeţul pe o

distanţă de aproximativ 43 km, prin localităţile Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu

Flori, de-a lungul râului Dâmboviţa.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat

pe porţiuni cuprinse între 0,5-1 km pe raza localităţilor Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu

cu Flori. Pe acest traseu se întâlnesc frecvent animale nesupravegheate şi atelaje hipo care se

deplasează pe carosabil, ceea ce impune uneori deplasarea cu viteze reduse până la 20 km/h

şi atenţie sporită şi din cauza carosabilului deteriorat.

5. DN 7 tranzitează judeţul pe relaţia Piteşti-Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 72

km prin localităţile Valea Mare, Gura Foii, Găeşti, Mătăsaru, Titu, Lunguleţu, Bâldana şi

Tărtăşeşti.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens până la sensul giratoriu din

Bâldana (intersecţia DN 7 cu DN 71), de unde carosabilul are două benzi pe sens despărţite

de parapeţi din beton. DN 7 are o calitate acceptabilă a carosabilului, însă circulaţia se

desfăşoară anevoios din cauza autovehiculelor de mare tonaj, mai ales pe raza localităţilor.

În localitatea Găeşti la intersecţiile DN 7 cu DN 61 şi respectiv DN 7 cu DN 72, la

orele de vârf (07-08.00 şi 15.30-17.00) se pot crea ambuteiaje rutiere.

6. DN 61 face legătura între Găeşti şi Giurgiu, tranzitând pe o distanţă de aproximativ

35 km localităţile Greci, Petreşti, Ulieşti şi Corbii Mari (de-a lungul râului Neajlov) şi preia

pe raza localităţii Greci o parte din traficul rutier de pe A1 dinspre Bucureşti sau Piteşti spre

Giurgiu şi retur.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul este deteriorat

pe porţiuni de până la 1 km mai ales pe raza localităţilor. Pe DN 61 se întâlnesc frecvent

animale domestice lăsate nesupravegheate pe raza localităţilor tranzitate.

Pag . 66 din 109

7. DN 1A tranzitează judeţul pe o distanţă de aproximativ 30 km, prin localităţile

Crevedia, Lucianca, Butimanu şi Corneşti făcând legătura între Bucureşti, Buftea şi Ploieşti.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat

pe anumite porţiuni datorită traficului de autovehicule de mare tonaj.

B2) Transportul feroviar

În cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau

explozii, care sa afecteze reţeaua de cale ferată din zona de competenţă a Inspectoratului

pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” interventia este asigurata de către forţe din cadrul

acestuia în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta si cu celelalte

componente ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, după caz.

Localităţile ce se găsesc pe principalele căi de comunicaţii şi care pot

fi afectate în cazul producerii unor accidente pe căile de

comunicaţii auto, căi ferate şi aeriene

Nr.

crt. Denumirea căii

de comunicaţie

Localităţile ce se

găsesc pe comunicaţii

Căi rutiere

1

D.N.1 A

Bucureşti-Ploieşti Crevedia, Butimanu, Corneşti

2

D.N.7

Bucureşti-Găeşti-Piteşti

Tărtăşeşti, Lunguleţu, Titu, Costeşti,

Mătăsaru, Găeşti, Crînguri

3

D.N.6

Găeşti-Petreşti - Ulieşti-Corbii Mari Petreşti, Ulieşti, Corbii-Mari

4

D.N.71

Bucureşti-Târgovişte-Pucioasa

-Fieni-Sinaia

Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea Vodă,

Brăteşti, Târgovişte, Aninoasa, Doiceşti,

Brăneşti, Pucioasa, Moţăeni, Fieni,

Pietroşiţa, Moroeni

5 D.N.72

Ploieşti-Târgovişte-Găeşti

Dărmăneşti, I.L.Caragiale, Mija, Răzvad

Târgovişte, Viişoara, Picior de Munte,

Dragodana, Găeşti

6

D.N.72 A

Târgovişte-Voineşti-Malu cu Flori-

Câmpulung

Târgovişte, Priseaca, Gheboieni, Izvoare,

Voineşti, Gemenea, Malu cu Flori

Căi ferate

1 Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti

Pe traseul căii ferate vor acţiona formaţiuni

de Pr.Civ. ale localităţilor unde s-au produs

accide-nte şi ale regionalei C.F.Bucureşti

2 Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa

3 Târgovişte-Mija- Ploieşti

4 Târgovişte- I.L.Caragiale-Moreni

Pag .nr. 67 din 109

B3) Transportul prin reţele magistrale

Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze

naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze

datorate accidentelor tehnologice cât şi celor teroriste.

Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti- Racoviţa – Zalhana;




Reţea repartiţie M.P. Petrom: Târgovişte – Fieni; Târgovişte – Dragomireşti;

Târgovişte-Bucşani; Valea Caselor – Mislea – Cobiuţa. Reţea

repartiţie gaze M.P. S.C. ENGIE SA: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti; Lunguleţu – Titu

– Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte – Teiş – Aninoasa

– Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor

C. Riscuri nucleare

Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de

comunicaţii ( feroviar şi rutier ) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la

deplasarea norului radioactiv produs în urma unui accident la CNE Kozlodui – Bulgaria.

CNE-PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre-Marea

Neagră, la aproximativ 2 km est de oraşul Cernavodă si la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind

proprietatea Societãtii Nationale Nuclearo-Electrica.

CNE-PROD CERNAVODA este proiectatã sã cuprindã 5 grupuri de tip PHWR-

CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth. si 700 Mwe. fiecare.

În caz de accicent nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera

şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasã, lichidă sau aerosoli, care se pot

răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi

nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii

externe la radiaţiile γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din

punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei si alimentelor contaminate,

prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, strontiului, cesiului precum si

ai gazelor nobile.

Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor din judeţul Dâmboviţa,

surse de risc nuclear sau radiologic este prezentată în Anexa nr. 21.

D. Riscuri de poluare a apelor

Judeţul Dâmboviţa este străbătut de trei râuri importante Ialomiţa, Dîmboviţa şi

Argeş. Din cele trei râuri numai în râul Dâmboviţa nu se produc descărcări de ape uzate,

situaţie care determină încadrarea acestuia în categoria I din punct de vedere al calităţii.

Ialomiţa primeşte direct sau prin intermediul staţiilor de epurare orăşeneşti şi ai unor afluenţi

apele uzate din majoritatea zonelor industriale ale judeţului.

Argeşul intră pe teritoriul judeţului poluat din judeţul învecinat.

Categoria „degradat” cuprinde râuri ce străbat unele zone petroliere: Pâscov, Slănic,

Bizdidel, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic.

Pag . 68 din 109

De asemenea, râurile de la nivelul judeţului pot fi poluate prin accidente tehnologice

produse la nivelul conductelor de ţiţei aparţinând SC Conpet SA care traversează judeţul pe

întreg teritoriul lui, aceste conducte subtraversând sau supratraversând râurile importante

(Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa), prin albiile acestora.

Poluarea industrială în judeţ, este reprezentată de eliberarea în mediul înconjurător a

unor cantităţi de noxe. Operatorii economici poluatori sunt:

- S.C. Mechel S.A., S.C. Oţelinox S.A., S.C. Cromsteel S.A., S.C. Erdemir S.A., S.C.

Romlux S.A., S.C. Vicas S.A. Târgovişte, S.C. Electrocentrale Doiceşti, S.C. Nubiola

Doiceşti, S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Elsid Titu, S.C. Petrom S.A.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa s-au produs poluări accidentale, fără a afecta însă

cursuri de apă, de mici dimensiuni, după cum urmează:

E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Până în prezent nu se cunosc prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări în judeţul

Dâmboviţa sau construcţii, instalaţii sau amenajări care prezintă acest tip de risc.

F. Eşecul utilităţilor publice

Probabilitatea de esec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu si de

ceilalţi factori de risc dar si de starea tehnică a reţelelor.

Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de

apă, electricitate, gaz si telefonie fixă.

Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt:

- starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor;

- exploatarea necorespunzătoare a reţelelor;

- eroarea umană si nerespectarea normelor de securitate;

- acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni,

inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren;

- avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor;

- acţiuni cu caracter terorist.

Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul

utilităţilor publice (de mică amploare) au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii

tehnice a reţelelor, acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice

periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), alunecări de teren.

Defecţiunile au fost remediate în cel mai scurt timp de către administratorii reţelelor

respective.

O situaţie de amploare la nivel judeţean a fost următoarea atunci când datorită

procesului de golire a Barajului Pucioasa, în noaptea de 11.05 – 12.05.2011 mâlul din zona

de acumulare a barajului a intrat în vanele Staţiei de Tratare a apei oraşului Pucioasa,

aceasta nemaiputând asigura debitul şi presiunea apei necesare locuitorilor şi instituţiilor.

Situaţia a fost remediată în termen de 4 zile, până atunci apa potabilă şi menajeră pentru

locuitorii oraşului fiind asigurată prin instalarea unor cişmele de către administraţia locală şi

transportul cu autocisternelele apaţinând I.S.U., I.J.J. şi Garnizoanei Târgovişte.

O altă situaţâie a fost atunci când în luna ianuarie 2016 s-a dispus de către Direcţia de

Sănătate Publică Dâmboviţa sistarea furnizării apei potabile locuitorilor din comunele

Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele, Doiceşti şi oraşul Pucioasa, din cauza unor

încărcări microbiologice în apa brută a Barajului Pucioasa.

Pag .nr. 69 din 109

G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Căderea unor meteoriţi, asteroizi sau comete pot provoca pe tot teritoriul judeţului

Dâmboviţa efecte distrugătoare vieţii prin producerea unui cutremur de tip cosmic şi de

apariţie a unei calote imense de impurităţi în suspensie minimalizând radiaţia solară.

H. Muniţie neexplodată

Teritoriul judeţului Dâmboviţa a reprezentat teatru de operaţiuni pe parcursul celor

două războaie mondiale desfăşurate, descoperindu-se astfel în permanenţă muniţie rămasă

neexplodată din timpul desfăşurării acestora.

Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate din timpul celor

două războaie mondiale se excută conform actelor normative de bază.

Acestre muniţii constituie un pericol permanent pentru populaţia civilă care vine în

contact cu acestea.

Zonele în care se poate afla muniţie neexplodată sunt: Târgovişte, Moreni, Văcăreşti,

Potlogi, Comişani, Băleni, Petreşti (zona Ioneşti – balastieră).

Misiuni pirotehnice desfăşurate (asanare şi distrugere de muniţie) desfăşurate de cadre

aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa:

- 2008: 41 de misiuni;






- 2014: 49 de misiuni.

- 2015: 26 de misiuni asanare şi distrugere de muniţie şi 63 distrugeri de articole

pirotehnice .

3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Epidemii şi epizotii

Epidemie - răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli

transmisibile la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi

perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor

vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor.

Epizotiile reprezintă răspîndirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli

infecto-contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu

animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.Deţinătorii

de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar –

veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de

asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare.

Omenirea se află sub ameninţarea izbucnirii unei epidemii de gripă care ar putea

avea rezultat milioane de decese. Cel mai mare pericol îl reprezintă o combinaţie între

virusul gripei aviare (răspăndită la păsări) şi virusul ce provoacă gripa la om.

Gripa aviară s-a manifestat în comuna Morteni, în data de 03.03.2005 depistându-se

26 focare de gripă aviară, focare care au fost stinse în data de 05.04.2005.

S-au eutanasiat peste 18200 păsări.

Pag . 70 din 109

În localitatea Moreni (în anul 2005) în rândul animalelor lăsate nesupravegheate

(câini fără stăpân) s-a manifestat boala infecţioasă rabia, luându-se măsuri necesare

eradicării imediate de către Direcţia Sanitar –Veterinară Dâmboviţa.

Sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 au fost marcate, la nivel internaţional

şi naţional, de apariţia virusului AH1N1 (pandemia de gripă porcină), înregistrându-se zeci

de cazuri de îmbolnăvire la nivelul judeţului Dâmboviţa. Situaţia a fost menţinută sub

control, existând un program de vaccinare masivă în acest sens şi o bună gestionare a

cazurilor deja existente de către D.S.P. Dâmboviţa, împiedicându-se astfel răspândirea

virusului şi îmbolnăvirea unui procent îngrijorător al populaţiei.

În ceea ce priveşte riscul izbucnirii unor epidemii, în afara posibilităţii de transmitere a

viruşilor la nivel internaţional – naţional (deci fără o existenţă a focarului la nivelul

judeţului), pe raza judeţului Dâmboviţa funcţionează Sanatoriul TBC Moroeni (unde sunt

trataţi pacienţi suferinzi de tuberculoză) şi Secţia de contagioşi care funcţionează în

cadrul Spitalului Judeţean Dâmboviţa (tratarea bolilor contagioase). Măsurile de evitare a

riscului apariţiei unui focar şi dezvoltării unor epidemii sunt gestionate în cadrul acestor

instituţii, sub stricta supraveghere a DSP Dâmboviţa.

4. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului

asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza

probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum

şi de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de

incendiu acceptat.

Operatorii economici cu risc la incendiu sunt prezentaţi în Anexa nr. 22

Analiza statistică a incendiilor (anul 2010)

În anul 2010, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 318 incendii.

Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de

Pompieri Târgovişte – 87 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de

intervenţie de 29 incendii.

După tipul proprietăţii, 82,4 % (262) din totalul incendiilor au izbucnit la proprietăţi

individuale, 13,2 % (42) în domeniul privat român sau străin şi 4,4 % (14) în domeniul

public sau privat al statului.

La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2010 s-au înregistrat 262 incendii (în medie

0,7 pe zi. Dintre acestea 180 au avut loc în mediul rural (68,7%) iar 82 în mediul urban

(31,3%).

Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 156 au avut loc la locuinţe,

74 la anexe gospodăreşti iar 32 la mijloace de transport individuale.

Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 234 arderi necontrolate.




Pag .nr. 71 din 109





0,8 pe zi). Dintre acestea 214 au avut loc în mediul rural (74,8%) iar 72 în mediul urban

(25,2%).



Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 858 arderi necontrolate.








1 pe zi). Dintre acestea 269 au avut loc în mediul rural (78%) iar 76 în mediul urban (22%).



Pe parcursul anului 2012 s-au înregistrat pe raza judeţului 819 incendii de vegetaţie.







La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2014 s-au înregistrat 224 incendii. Dintre

acestea 185 au avut loc în mediul rural (82,6%) iar 39 în mediul urban (17,4%).










La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2015 s-au înregistrat 236 incendii. Dintre

acestea 193 au avut loc în mediul rural (81,8%) iar 43 în mediul urban (18,2%).




Pag . 72 din 109

Caracteristicile zonelor (obiectivelor) de risc ridicat pentru fiecare zonă de

planificare:

a. Cvartalele de locuinţe de pe raza judeţului Dâmboviţa prezintă risc de

producere a incendiilor în masă datorită densităţii mari a populaţiei, 133,6 locuitori /

km2 în 2002, judeţul Dâmboviţa ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Acestea sunt

caracterizate de o aglomerare a clădirilor atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.

Grupurile de construcţii urbane care alcătuiesc cartierele s-au dezvoltat în raport

cu evoluţia aşezării respective.

Urbanizarea localităţilor a parcurs anumite etape care a condus în oraşe la crearea

de ansambluri construite specifice:

ansambluri construite în centrele oraşelor care sunt realizate din clădiri de

zidărie şi beton armat;

ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul

blocurilor grupate;

ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii

comerciale la parter.

Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu

configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.

b. Clădirile cu aglomerare de persoane. Elementele de risc sunt reprezentate de

clădirile de locuit, hoteluri, restaurante, magazine, şcoli, spitale, obiective economice,

lăcaşuri de cult, magazine de tip supermarket; obiective la care intervenţia este greoaie

datorită panicii care se creează în situaţia producerii unui incendiu în masă.

c. Obiective economice importante de pe raza judeţului. Din analiza structurii

economice a judeţului Dâmboviţa rezultă că nici un agent economic nu deţine cantităţi

foarte mari de substanţe toxice industriale.

Incendiile în masă pot izbucni ca urmare a deficienţelor şi erorilor de proiectare şi

construcţie ale instalaţiilor industriale, a gradului ridicat de uzură fizică şi morală, a

exploatării necorespunzătoare, a erorii umane, a managementului defectuos al

operatorilor economici, determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe

sub forma unor reacţii în lanţ.

d. Zonele împădurite de pe teritoriul judeţului:

Incendiile de pădure iau naştere, în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor,

rar provocate de trăsnete şi datorită autoaprinderii (cele subterane).

Factori care favorizează incendiul: anotimpul în care izbucneşte acesta, felul

incendiului, condiţiile meteorologice, topografia terenului. Astfel, seceta provoacă

uscarea puternică a ierburilor, litierei şi resturilor de exploatare, iar vântul intensifică

arderea şi extinde incendiul. De asemenea, incendiile iau naştere şi se propagă mai uşor

în pădurile pure de răşinoase şi în special spre sfârşitul verii şi începutul primăverii.

În afara cauzelor mai sus prezentate, mai intervine una foarte importanta si anume

trecerea unei suprafeţe de 23019 ha in domeniul privat. Din punct de vedere al protecţiei

la foc, acest lucru creează anumite inconveniente datorate faptului că paza şi întreţinerea

pădurilor sunt activităţi destul de des neglijate.

În cazul producerii unui incendiu intervenţia diferă funcţie de relief, suprafaţă,

tipul (litieră, coronament, combinate, doborâturi, subterane) fiind deosebit de dificilă,

necesitând un număr mare de forţe si mijloace.

Pag .nr. 73 din 109

Din totalul suprafeţei împădurite, cca. 21000 ha sunt in zona montană, suprafaţă

pe care răşinoasele sunt predominante. Deci, intervenţia la un astfel de incendiu este

deosebit de grea, necesitând funcţie de suprafaţa afectată şi mijloace aeriene. Ea trebuie

pregătită, organizată şi desfăşurată cu maximum de eficienţă deoarece incendiile la

păduri pot avea consecinţe numeroase şi grave – cum ar fi:

distrugerea litierei, a regenerărilor naturale şi a seminţişului;

arderea ramurilor şi a scoarţei arborilor ceea ce produce uscarea lor;

carbonizare tulpinilor arborilor parţial, ceea ce duce la deformarea

acestora;

arderea materialului lemnos exploatat;

pierderea calităţii solului ca urmare a arderii litierei şi reducerea

umidităţii prin lipsa stratului protector;

degradarea sau distrugerea florei şi faunei (cuiburi de păsări, puii unor

animale şi specii de vânat etc.);

reducerea valorii estetice, economice şi biologice a pădurilor;

distrugerea unor construcţii existente pe teritoriul pădurilor (cabane,

adăposturi pentru animale etc.);

pierderea vieţilor omeneşti în unele situaţii.

Se desprinde ca o caracteristică a incendiilor de pădure dezvoltarea cu

intensitate pe o suprafaţă mare a acestora, datorită speciilor de răşinoase şi foioase, lipsa

spaţiilor de siguranţă (rigole), terenul accidentat şi greu accesibil (uneori inaccesibil),

lipsa surselor de apă – pe timp de secetă chiar inexistenţa acestora, greutăţi în realizarea

legăturilor radio datorită zonelor ecranate.

e. Culturile agricole din partea de sud a judeţului: sunt caracterizate de suprafeţe

mari de cereale la care, în perioadele secetoase, incendiile se propagă cu mare

repeziciune existând riscul de extindere la păduri şi aşezări umane.

f. Obiective cu risc de aprindere sau producere de explozie a unor concentrări

(sarcini termice de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase: Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe

care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru

colectivităţile umane şi care, de regulă, constau în:

fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni)

produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ);

lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice

(Târgovişte şi Găeşti).

produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)

Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze

naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze

datorate accidentelor tehnologice cât şi actelor teroriste.

Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C.

BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca

obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică.

Societatea depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special

amenajate şi dotate cu sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea

acestora, fapt care însă nu elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu

posibile urmări grave. Parcul de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3

Pag . 74 din 109

module a câte 8, 6 şi respectiv 9 rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea

toluenului, xilenului, white spirt, acetonă, glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi.

Menţionăm că fiecare modul de rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare

capacitate, pompe de transvazare automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare,

şi mijloace de stins incendii de mare capacitate.

Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului

la Adânca şi Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile Târgovişte,

Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea

Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale, toate aceste obiective

prezentând un risc ridicat de explozie.

g. Ferme zootehnice mari.

La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum

urmează:

- porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie

animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL;

- bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta,

Centrul de reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC

Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest

S.R.L.– Ferma Conţeşti;

- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet;

- păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaesti,

SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu.

În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,5 milioane capete animale.

5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase importante

( Ziua Paştelui, Ziua Crăciunului etc.) sau în timpul manifestărilor culturale (Ziua

Internaţională a Muncii - 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Naţională a României etc.), cât

şi în timpul evenimentelor social – economice (bâlciuri, festivaluri etc.).

Evenimente social-economice, politice sau religioase:

În fiecare an pe raza municipiului Târgovişte sunt organizate numeroase activităţi cu

caracter socio-economic, politic, religios cât şi manifestări tradiţionale.

Manifestări culturale: Ziua Internaţională a Muncii – 1 mai, Ziua Europei – 9 mai, Ziua

Municipiului Târgovişte – 8 septembrie, Ziua SC Mechel SA – 15 august, zilele Minisat –

12 martie, Ziua Drapelului – 26 iunie, Ziua Naţională a României – 1 decembrie, Ziua

Mărţişorului – 1 martie, Ziua Armatei Române – 25 octombrie, Ziua Unirii Principatelor

Române – 24 ianuarie, Festivalul Crizantema de Aur – luna octombrie şi altele (zile ale

liceelor, şcolilor, societăţi comerciale).

În ziua de 11 august în Municipiul Târgovişte se sărbătoreşte Sfântul Nifon, ocazie cu

care la Arhiepiscopia Târgovişte au loc manifestări religioase la care, în fiecare an, participă

un public de aproximativ 3000 de persoane.

Pe raza municipiului Moreni au loc următoarele evenimente social-economice şi

religioase: Ziua Europei – 9 mai, Bâlciul de Sf. Gheorghe – 23 aprilie, Ziua Municipiului

Moreni – 19 iunie.

Pag .nr. 75 din 109

Pe raza oraşului Fieni nu se desfăşoară evenimente social-economice, organizându-se

anual două târguri: de Sf. Constantin şi Elena – 21 mai şi de Sf. Dumitru – 26 octombrie,

acesta din urmă cu o afluenţă mare de perosane, de cca. 3000 – 4000 de oameni.

Anual în oraşul Pucioasa se desfăşoară intense evenimente social economice, politice

sau religioase, cele mai importante fiind: Serbările Băilor Pucioasa (01 – 03 septembrie),

Zilele Oraşului Pucioasa, Festivalul Internaţional de Folclor, Balul Mărţişorului, Festivaluol

Creştinătăţii Româneşti.

În oraşul Găeşti, la 20 iulie şi 8 septembrie au loc bâlciurile anuale de Sf. Ilie şi Sf.

Măria Mică (număr mare de participanţi), precum şi în datele de 19 iulie când este serbată

Ziua Oraşului Găeşti şi 27 decembrie – serbarea de sfârşit de an.

Pe raza oraşului Titu, în cursul lunii septembrie, în fiecare an se desfăşoară un târg

anual în perioada 12-15, cu această ocazie fiind sărbătorite şi zilele oraşului.

La nivelul oraşului Răcari şi a comunelor din arondare nu se organizează evenimente

social-economice de amploare, cu excepţia sărbătorilor religioase.

Principalele evenimente socio-culturale din mediul rural, cu aflux de participanţi, sunt:

Aninoasa – ziua comunei 1 iunie, Corneşti – 2 târguri anuale, 15 august şi 14 septembrie,

Dragomireşti – ziua comunei pe 17 septembrie, Bilciureşti – târg anual pe 29 iunie, Gorgota

- târg anual 6 august, Maneşti - târg anual pe 10 şi 11 iunie, Băleni - târg anual pe 24 iunie şi

26 octombrie, Hulubeşti - târg anual pe 15 august, Petreşti – ziua comunei 01-02 mai,

Vişina - târg anual de toamnă pe data de 29 octombrie, Morteni – Sărbătoarea Sf. Ioan

Botezătorul pe data de 6 ianuarie, denumită tradiţional Geavrelele, Dărmăneşti – târgul

anual de Sf. Pantelimon, în comunele Corbii Mari, Lunguleţu şi Potlogi se organizează

târguri săptămânale, iar târguri anuale se mai organizează pe raza următoarelor comune:

Conţeşti, Brăneşti, Voineşti, Glodeni, Văleni D-ţa, Cândeşti, Pietrari, Bezdead, Buciumeni

etc.

Operatorii economici din turism la ivelul judeţului Dâmboviţa sunt prezentaţi în Anexa

nr. 23.

6. ALTE TIPURI DE RISCURI

La nivelul judeţului Dâmboviţa nu au fost identificate alte riscuri decât cele analizate.

7. ZONE DE RISC CRESCUT

- Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor

din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale afectate

de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul Pucioasa,

oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti,

comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti

Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana,

comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura

Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti,

comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti,

comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani,

comuna Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna

Văcăreşti, comuna Vărfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.

Pag . 76 din 109

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează alunecări de teren active conform

Legii nr. 575/22 octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oras Fieni, municipiul Moreni, oraş

Pucioasa, comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti,

comuna Căndeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni,

comuna Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga,

comuna Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi

comuna Vulcana Băi.

În ceea ce priveşte riscul de cutremur judeţul Dâmboviţa este amplasat în zona cu

intensitate seismică VIII , conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, fiind afectat în

totalitate. Este încadrat la gradul de risc ridicat.

- Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,

tehnologic,etc)

Incendiile de proporţii sunt fenomene complexe declanşate natural sau artificial, uneori

scăpate de sub control, în urma cărora se produc pierderi de vieţi omeneşti, pagube

materiale, necesitănd costuri mari pentru stingerea lor, reabilitarea zonelor afectate

(avarierea sau distrugerea complexelor petroliere, reţelelor electrice, de telecomunicaţii a

conductelor magistrale, distrugerea fondului forestier al culturilor pomicole, avarierea sau

distrugerea construcţiilor de orice fel).

Elementele de risc sunt reprezentate de clădirile de locuit, hoteluri, restaurante,

magazine, şcoli, spitale, obiective economice, lăcaşe de cult, schele de foraj şi extracţie

petrol, centre de depozitare, conducte magistrale, păduri, culturi cerealiere. Surse potenţiale

de explozie sunt operatorii economici care produc, stochează, prelucrează gaze sau lichide

inflamabile, precum şi cei care folosesc în procesul tehnologic materiel explozive: S.C.

Carpatcement Holding S.A. (cariera de exploatare de la Lespezi- explozie produsă în 1972,

soldată cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, cariera de la Pucioasa), S.C.

Mechel S.A., S.C. Otelinox S.A., S.C. Erdemir S.A. Târgovişte, care în timpul proceselor de

producere şi prelucrare a metalelor, datorită apariţiei unor reacţii chimice şi fizice

necontrolate, alacţiunilor umane premeditate pot fi afectate de explozii puternice care ar

avea urmări cu un număr mare de victime, distrugeri de construcţii şi instalaţii. Societăţile

comerciale care au ca obiect de activitate producţia de apărare sunt expuse riscului

producerii exploziilor la procesarea, depozitarea şi comercializarea substanţelor şi

produselor specifice.

Accidentele chimice sunt o sursă permanentă de risc pe teritoriul judeţului Dâmboviţa

şi au ca sursă emanaţiile în atmosferă, apă şi pe sol de substanţe toxice cu efecte nocive

asupra populaţiei, florei, faunei şi factorilor de mediu.Cu toate că industria chimică nu are o

dezvoltare deosebită, în judeţul Dâmboviţa sunt operatori economici şi instituţii publice

care produc şi folosesc în activităţile specifice produse chimice care prezintă pericol cum ar

fi substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant axfisiantă (amoniac, clor) care se găsesc

în instalaţiile sursă toxică sub formă de gaze lichefiante, gaze comprimate, vapori, aerosoli

sau lichide. Singura sursă de risc major este S.C. Nubiola Doiceşti, staţiile de tratare a apei

ce aparţin societăţilor de gospodărire comunală de la municipii şi oraşe care folosesc clorul,

fabricanţii de vopseluri (s.c. Vicas SA, SC Turnir SRL Tîrgovişte), deţinătorii de materiale

explozive (S.C. Carpatcement Holding S.A. ) sunt surse de risc minor.

S.C. Nubiola este amplasată la cca 10 km spre nord de Târgovişte, în partea de sud a

comunei Doiceşti (conform hărţilor). Activitatea principală a unităţii este producerea de

Pag .nr. 77 din 109

pigmenţi anorganici.Dintre pigmenţii anorganici Nubiola România nu produce decât

albastru ultramarinşi oxidul de crom verde. Pigmenţii produşi, deşi în procesul lor de

fabricaţie intervin materiale şi substanţe periculoase, nu aparţin nici unei clase de substanţe

periculoase menţionate de prevederile HG 95/ 2003.Instalaţiile existente permit realiyarea

unei producţii maxime anuale de 3610 tone de albastru ultramarin şi 600 tone de oxid verde

de crom brut.

- Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc:

În municipiul Targovişte obiectivele cu risc la incendiu sunt urmatoarele: S.C. Vicas;

S.C. Michell; S.C. Edemir; Complexele comerciale (Kaufland, XXL, Plus, Muntenia,

Mondial, S.c. Pavcom); Pieţele agro-alimentare 1 Mai, Baraţiei, Autogara; Spitalul

Judeţean, Universitatea Valahia; Sala Polivalentă; Casa de cultură a Sindicatelor;

Mitropolia; Catedrala Eroilor; Manastirea Stelea.

Cu risc la explozie in Municipiul Targovişte menţionăm: Fabrica de Oxigen; Uzina 4

Dragomireşti; Statiile PECO - recipienţii cu butan gaz; Depozitul de gaz metan -Butimanu;

Moara şi Silozul Târgoviste.

In municipiul Moreni : Statia de Dezbenzinare Moreni, Compet Sud 3, S.C.

Automecanica S.A. (Parcul industrial), Fabrica de Confecţii Como S.A.;

În localitatea Gura Ocniţei: Ocolul Silvic Moreni, Staţia de dezbenzinare;

In Doicesti: C.E Doicesti care reprezinta pericol de incendiu si de explozie; Nubiola –

cu risc chimic; Soceram Doicesti.

La Fieni ca obiective de risc avem: S.C. Steaua Electrica Fieni S.A.;S.C.

Carpatcement Holding S.A.; G.R.S.Buciumeni (parc rezerve produse petroliere).

La Titu obiective de risc: S.C. ELSID S.A.; S.I.R.V. (vopsitorie).

La Gaesti : S.C. Arctic S.A.; S.C. UTCHIM S.A..

La Valea Mare: Schela Petrol.

La Cobia : Parc produse petroliere.

Ca sursă de risc hidro mentionam barajele:

-Vacaresti care reprezinta pericol de inundatii pentru localităţile: Pierşinari, Nucet,

Gura Şutii, Salcioara, Nucet;

- Zavoiul Orbului care reprezinta pericol de inundaţii pentru localităţile:Mogoşani,

Corbii Mari, Costeşti Vale, Odobeşti;

- Pucioasa care prezinta pericol de inundatii pentru localitatile:Pucioasa, Brăneşti,

Doiceşti, Şotînga, Tîrgovişte;

- Bolboci care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile: Moroieni, Pietroşita,

Fieni, Moţaieni;

- Scropoasa prezintă pericol pentru localitatea Moroeni.

Casificarea localităţilor, operatorilor economici şi instituţiilor în funcţie de tipurile

de risc este prezentată în Anexa nr. 24.

Pag . 78 din 109

CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie:

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie - intervenţie constă în

stabilirea efectelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de

urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a

premizelor referitoare la condiţiile viitoare, selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea

dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea sau transmiterea acesteia la

structurile proprii şi cele de cooperare.

Concepţia acţiunilor de protecţie- intervenţie se stabileşte din timp şi se înscrie în

concepţia generală a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Basarab I,, Dâmboviţa şi

cuprinde ansamblul măsurilor adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării

protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz

de război sau dezastre.

Concepţia din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor se aplică în scopul

realizării în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor de intervenţie

şi protecţie.

Măsurile stabilite în concepţia de protecţie – intervenţie se realizează din timp în

conformitate cu legislaţia în vigoare ( Ordinul nr. 132/ 29.01.2007) şi a Schemei cu

Riscurile Teritoriale din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

,,Basarab I” Dâmboviţa şi se intensifică în situaţii speciale.

De asemenea, concepţia cuprinde măsuri specifice privind planificarea, pregătirea,

organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă la localităţi, obiective,

instituţii publice, construcţii, aglomerări de persoane şi operatori economici sursă de risc din

zona de competenţă.

Acţiunile de protecţie - intervenţie la nivel judeţean se desfăsoară pe principiul

gradualităţii în funcţie de locul, natura, amploarea si evoluţia situaţiei si în concordanţă cu

principiile managementului integrat.

La baza acţiunilor de protecţie - intervenţie vor fi principiile managementului

situaţiilor de urgenţă astfel:

a) previziunea si prevenirea;

b) prioritatea protecţiei si salvării vieţii oamenilor;

c) respectarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile

administraţiei publice;

e) cooperarea la nivel naţional, regional si internaţional cu organisme si organizaţii similare;

f) transparenţa activităţilor desfăsurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât

acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea si gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la

nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei

publice centrale, în funcţie de amploarea si de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activă si subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului

Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de

urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni si măsuri pentru:

Pag .nr. 79 din 109

a) avertizarea populaţiei, instituţiilor si agenţilor economici din zonele de pericol;

b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de

urgenţă;

c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire si de protecţie specifice tipurilor de risc si,

după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

d) intervenţia operativă cu forţe si mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru

limitarea si înlăturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgenţă;

f) instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia

României, republicată;

g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;

h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice si fizice;

i) alte măsuri prevăzute de lege.

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din

Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi

fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului,

interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii,

aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă si cu modalităţile specifice de

gestionare a acesteia.

Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi vor fi

proporţionale cu situaţiile care le-au determinat si se aplică cu respectarea condiţiilor si

limitelor prevăzute de lege.

Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă sunt

în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 2288 din 9

decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizaţiile neguvernamentale privind

prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Principiile acţiunilor de intervenţie:

• Pregătirea si conducerea acţiunilor se execută într-o concepţie unitară, pe baza

planurilor si procedurilor întocmite din timp de normalitate, completate si actualizate la

specificul situaţiilor create;

• Efortul principal va fi concentrat în principal pentru salvarea oamenilor si valorilor

materiale importante;

• Economia de forţe si mijloace se realizează prin întrebuinţarea eficientă a acestora,

pe urgenţe si pe schimburi, potrivit scopului, destinaţiei si misiunilor specifice;

• Organizarea oportună a manevrei de forţe si mijloace în scopul concentrării

efortului principal dintr-un raion (obiectiv, punct de lucru) în altul pe timpul intervenţiei;

• Realizarea si menţinerea cooperării neîntrerupte între forţele care participă la

acţiunile de intervenţie, precum si cu alte categorii de forţe existente în zonă;

• Conducerea continuă, fermă suplă si operativă a acţiunilor de intervenţie;

• Asigurarea acţiunilor de intervenţie;

• Menţinerea unei capacităţi permanente de intervenţie si constituirea unei rezerve

operative de forţe si mijloace.

Acţiunile de protecţie intervenţie se realizează pe baza activităţilor stabilite pentru

îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la nivel local

/ judeţean / naţional după caz sau prin organe si organizaţii neguvernamentale cu atribuţii

Pag . 80 din 109

privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă (Bază : Hotărîrea Guvernului nr. 2288

din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le

asigură ministerele, celelalte organe centrale si organizaţiile neguvernamentale privind

prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă).

Pentru desfăsurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc, pe categorii de

tipuri de riscuri, două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăsurate indiferent de natura, locul

si amploarea evenimentului produs si b) desfăsurate dacă situaţia impune. În raport de tipul

măsurii / acţiunii, de competenţele factorilor si structurilor implicate, de natura, locul si

amploarea evenimentului, decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă

situaţia impune” revine comandantului acţiunii, comitetului local / judeţean pentru situaţii

de urgenţă ( după caz).

Grupurile de suport tehnic stabilite la nivelul Comitetului Judeţean pentru situaţii de

urgenţă, analizează situaţia concretă creată si după caz fac propuneri privind acţiunile de

protecţie – intervenţie ce urmează a se desfăsura.

La nivel judeţean, executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc, în funcţie de tipurile

de riscuri (riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri biologice), pentru fiecare subcategorie

în parte. Dacă evenimentul cumulează evenimente aparţinând a cel puţin două subcategorii

de riscuri, se desfăsoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute pentru fiecare în parte

raportat la specificitatea acestuia.

În funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, natura, amploarea si locul

evenimentului produs, în concordanţă cu legislaţia în vigoare si măsurile detaliate cuprinse

în planurile de acţiune întocmite se stabilesc alternativele de acţiune.

Alternativele de acţiune vor fi stabilite de grupul de suport tehnic constituit la nivelul

Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă si cu atribuţii specifice situaţiei de urgenţă

create.

În cazul în care situaţia de urgenţă produsă conţine componente specifice mai multor

tipuri de riscuri si care impun analiza si stabilirea alternativelor în cadrul mai multor grupuri

de suport tehnic, acestea vor coopera pentru elaborarea alternativelor de acţiune raportat la

specificul situaţiei.

În această situaţie coordonarea activităţilor de stabilire a alternativelor, revine sefului

grupului de suport tehnic care gestionează situaţia de urgenţă cu premise de producere a

victimelor sau care poate produce pagube mai mari în situaţia în care nu sunt premise de

pierderi de vieţi omenesti.

Selectarea cursului optim de acţiune si a dispozitivelor de intervenţie vor fi în

concordanţă cu locul, natura, amploarea situaţiei de urgenţă, prioritare fiind actiunile de

protecţie si salvare a vieţilor.

Gradualitatea managementului situaţiilor de urgenţă constă în aplicarea măsurilor

pentru îndeplinirea acţiunilor de protecţie si intervenţie de la nivel local la nivel judeţean, de

la nivelul forţelor nespecializate la nivelul forţelor specializate si de la nivelul serviciilor

voluntare la nivelul serviciilor profesioniste.

Prima intervenţie, în funcţie de locul, natura si amploarea situaţiei de urgenţă, va fi

asigurată (după caz) de: forţele si mijloacele prevăzute de comitetele locale pentru situaţii de

urgenţă, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, serviciile private pentru situaţii de

urgenţă, personalul de pe locul de muncă si alte forţe si mijloace prevăzute pentru acţiunile

de cooperare.

Pag .nr. 81 din 109

Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăsura pe etape de realizare a acţiunilor

si pe faze de urgenţă a acţiunilor în raport de specificul fiecărei structuri implicate.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea

consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. si

transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale si

asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii si aplicaţii.

Activităţile preventive planificate, organizate si desfăsurate în scopul acoperirii

riscurilor sunt:

a) controale si inspecţii de prevenire;

b) avizare/autorizare de securitate la incendiu si protecţie civilă;

c) acordul;

d) asistenţa tehnică de specialitate;

e) informarea preventivă;

f) pregătirea populaţiei;

g) constatarea si sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;

h) alte forme.

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor:

2.1. Etapele de realizare a acţiunilor - serviciile profesioniste

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele:

a.alertarea şi /sau alarmarea unitătii sau a subunităţilor pentru intervenţie;

b.informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

c.deplasarea la locul intervenţiei;

d.intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar

de intervenţie;

e.transmiterea dispoziţiilor preliminare;

f.recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

g.evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

h.realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

i.manevra de forţe;

j.localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);

k.înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);

l.regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m.stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia

acestuia;

n.întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

o.retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

p.restabilirea capacităţii de intervenţie;

q.informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a eşalonului

superior.

Pag . 82 din 109

Aceste etape se stabilesc ţinând cont de caracteristicile operative ale zonei de

competenţă, centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor obţinute.

La nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa funcţionează 11 subunităţi de pompieri cu

următoarele raioane de intervenţie:

Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Târgovişte cuprinde

următoarele localităţi:

- municipiul Târgovişte (localitatea de dislocare) are o suprafaţă de 5.492 ha,

din care perimetrul construibil al oraşului este de 2.037 ha, fiind amplasat pe

malul drept al râului Ialomiţa, în partea de S-V şi este reşedinţa judeţului

Dâmboviţa, fiind aşezat la intersecţia a două drumuri naţionale – DN 71 şi DN

72;

- comuna Aninoasa – Aninoasa, Săteni, Viforâta;

- comuna Băleni – Băleni Sârbi, Băleni Români;

- comuna Bucşani – Bucşani, Hăbeni, Racoviţa, Răţoaia;

- comuna Comişani – Comişani, Lazuri;

- comuna Dragomireşti – Dragomireşti, Decindeni, Râncaciov, Ungureni,

Geangoeşti, Mogoşeşti;

- comuna Lucieni – Lucieni, Şuţa Olteni;

- comuna Nucet – Nucet, Ilfoveni, Cazaci;

- comuna Răzvad – Răzvad, Gorgota, Valea Voievozilor;

- comuna Şotânga – Şotânga, Teiş, Goleasca;

- comuna Ulmi – Ulmi, Viişoara, Dumbrava, Colanu, Matraca, Nisipuri, Udreşti,

Dimoiu;

- comuna Perşinari – Perşinari;

- comuna Raciu – Raciu, Siliştea, Şuţa Seacă;

- comuna Văcăreşti – Văcăreşti, Brăteştii de Jos, Bungetu.

Detaşamentul de Pompieri Târgovişte intervine şi în satele:

- comuna Gura Ocniţei – satele Adânca, Săcuieni (din raionul de intervenţie al

Detaşamentului de Pompieri Moreni);

- comuna Măneşti – satele Drăgăeşti Pământeni, Drăgăeşti Ungureni (din

raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Voineşti);

- comuna Sălcioara – sat Mircea Vodă (din raionul de intervenţie al

Detaşamentului de Pompieri Titu).

Detaşamentul de Pompieri Târgovişte intervine în cazul accidentelor rutiere ce

implică operaţiuni de descarcerare, produse în raionul de intervenţie al Gărzii de

Intervenţie Voineşti.

Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Voineşti cuprinde următoarele

localităţi:

- comuna Voineşti (localitatea de dislocare) este situată pe Valea Dâmboviţei în

partea de NV a judeţului, la o distanţă de 25 km de Târgovişte, are o suprafaţă

de 8.103 ha şi are în compunere următoarele sate: Voineşti, Gemenea-

Brătuleşti, Onceşti, Izvoarele, Lunca, Suduleni, Manga, Mânjina;

- comuna Tătărani : Tătărani, Priboiu, Căprioru, Gheboieni;

Pag .nr. 83 din 109

- comuna Pietrari : Pietrari, Valea, După Deal, Aluniş, Şipot;

- comuna Râul-Alb : Râul-Alb de Jos, Râul-Alb de Sus;

- comuna Cândeşti : Cândeşti Vale, Cândeşti Deal, Dragodăneşti, Sturzeni,

Aninoşani, Valea Mare;

- comuna Malu cu Flori : Malu cu Flori, Capu Coastei, Runceasca, Micloşanii

Mici, Micloşanii Mari, Copăceni;

- comuna Văleni Dâmboviţa : Văleni D-ţa, Mesteacăn;

- comuna Pucheni : Pucheni, Brădăţel, Meişoare, Valea Largă, Vârfureni;

- comuna Bărbuleţu : Gura Bărbuleţului, Bărbuleţu, Cetăţuia;

- comuna Măneşti : Măneşti, Drăgăeşti-Ungureni, Drăgăeşti-Pământeni. Garda

de intervenţie Voineşti intervine doar în satul Măneşti, iar în satele Drăgăeşti

Pamânteni şi Drăgăeşti Ungureni intervine Detaşamentul Târgovişte.

Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Găeşti cuprinde


- oraşul Găeşti (localitatea de dislocare) se află la 28 km distanţă de Târgovişte,

având o suprafaţă de 32 km2, un număr de 62 de străzi cu o lungime de 70 km.

Oraşul Găeşti este străbătut de o reţea de drumuri naţionale: DN7 Bucureşti -

Piteşti, DN72 Găeşti – Târgovişte, DN61 Găeşti – Ghimpaţi şi o linie de cale

ferată dublă Bucureşti – Piteşti, având următorii vecini: la nord – com. Gura

Foii, la sud – com. Petreşti, la est – com. Dragodana şi com. Mogoşani, la vest –

com. Gura Foii şi com. Crângurile;

- comuna Cobia – Gherghiţeşti, Mislea, Blidari, Călugăreni, Căpşuna, Cobiuţa,

Crăciuneşti, Frasin Deal, Frasin Vale, Mănăstirea;

- comuna Crângurile – Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Băduleşti, Pătroaia

Deal, Pătroaia Vale, Răteşti, Potlogeni Vale, Voia;

- comuna Dragodana – Dragodana, Cuparu, Burduca, Străoşti, Picior de Munte,

Boboci, Pădureni;

- comuna Gura Foii – Gura Foii, Bumbuia, Catanele, Făgetu;

- comuna Hulubeşti – Hulubeşti, Măgura, Valea Dadei, Butoiul de Sus, Butoiul

de Jos;

- comuna Ludeşti – Ludeşti, Potocelu, Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Teleşti,

Miloşari;

- comuna Mogoşani – Mogoşani, Chirca, Cojocaru, Meri, Zăvoiu;

- comuna Mătăsaru – Mătăsaru, Odaia Turcului, Creţuleşti, Tetcoiu, Poroinica,

Puţu cu Salcia, Sălcioara;

- comuna Morteni – Morteni, Neajlovu;

- comuna Valea Mare – Valea Mare, Feţeni, Gârleni, Livezile, Saru, Stratoneşti,

Valea Caselor.

Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine şi în :

- comuna Petreşti: satele Ioneşti, Puntea de Greci, Potlogeni Deal (din raionul

de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Vişina).

Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine la producerea situaţiilor de urgenţă

pe autostrada A1 Bucureşti - Piteşti între km 58 – 80,2.

Pag . 84 din 109

Detaşamentul de Pompieri Găeşti intervine în cazul accidentelor rutiere ce


Intervenţie Vişina.

Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Vişina cuprinde următoarele

localităţi:

- comuna Vişina (localitatea de dislocare) – Vişina, Broşteni, Izvoru - are ca

vecini la N com. Petreşti, la S com. Şelaru, la E com. Ulieşti, iar la V com.

Răscăieţi fiind tranzitată de DJ 611 şi străbătută de pârâul Neajlov;

- comuna Petreşti – Petreşti, Puntea de Greci, Coada Izvorului, Greci,

Ghergheşti, Ioneşti, Potlogeni Deal. Garda de Intervenţie Vişina intervine doar

în satele Petreşti, Coada Izvorului, Greci, Ghergheşti iar în satele Ioneşti,

Puntea de Greci şi Potlogeni Deal intervine Detaşamentul Găeşti;

- comuna Şelaru – Şelaru, Fierbinţi, Glogoveanu ;

- comuna Răscăieţi – Răscăieţi, Vultureanca;

- comuna Ulieşti – Ulieşti, Croitori, Hanu lui Pală, Jugureni, Mănăstioara,

Olteni, Ragu, Stavropolia.

Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Titu cuprinde


- oraşul Titu (localitatea de dislocare) este amplasat în zona de sud a judeţului şi

se învecinează la est cu com. Branişte, la vest cu comunele Odobeşti şi Costeştii

din Vale, la sud cu com. Lunguleţu, iar la nord cu comuna Produleşti,

configuraţia terenului fiind în general de şes. Ca organizare administrativ-

teritorială, oraşul Titu se compune din mai multe cartiere: Titu-Gară care

reprezintă şi centrul oraşului, Titu-Târg, care reprezintă oraşul vechi, Atârnaţi,

Fusea,Plopu, Hagioaica,Codreanu şi Sălcuţa;

- comuna Gura Şuţii – Gura Şuţii, Sperieţeni;

- comuna Odobeşti – Odobeşti, Brâncoveanu, Miuleşti, Crovu, Zidurile;

- comuna Lunguleţu – Lunguleţu, Serdanu, Oreasca;

- comuna Braniştea – Braniştea, Dâmbovicioara, Săveşti;

- comuna Sălcioara – Sălcioara, Cătunu, Podu Rizii, Băneşti, Ghineşti, Movila,

Cuza Vodă, Moara Nouă, Mircea Vodă. În satul Mircea Vodă intervine

Detaşamentul Târgovişte;

- comuna Produleşti – Produleşti, Broşteni, Costeşti din Deal;

- comuna Costeşti Vale – Costeşti Vale, Tomşani, Mărunţişu;

- comuna Cornăţelu – Cornăţelu, Bolovani, Corni, Slobozia, Alunişu.

Detaşamentul de Pompieri Titu intervine în cazul accidentelor rutiere ce


Intervenţie Răcari, al Pichetului de Pompieri Potlogi şi pe autostrada A1 Bucureşti -

Piteşti între km 49,5 – 58 în judeţul Dâmboviţa.

Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Răcari cuprinde următoarele

localităţi:

- oraşul Răcari (localitatea de dislocare) este aşezat pe o zonă de şes, la o

distanţă de 45 km de municipiul Târgovişte, având ca vecini la est comunele

Pag .nr. 85 din 109

Tărtăşeşti, Ciocăneşti şi Butimanu, la nord comunele Bilciureşti, Finta, Dobra şi

Băleni, la vest comunele Sălcioara şi Braniştea, iar la sud comunele Brezoaele,

Lunguleţu şi oraşul Titu;

- comuna Slobozia Moară – Slobozia Moară;

- comuna Conţeşti – Conţeşti, Bălteni, Mereni, Călugăreni, Boteni, Crângaşi,

Heleşteu, Gămăneşti;

- comuna Tărtăşeşti – Tărtăşeşti, Bâldana, Gulia;

- comuna Brezoaele – Brezoaele, Brezoaia ;

- comuna Ciocăneşti – Ciocăneşti, Creţu, Urziceanca, Decindea, Vizureşti.

Raionul de intervenţie al Pichetului Independent Potlogi cuprinde următoarele

localităţi:

- comuna Potlogi (localitatea de dislocare)– Potlogi, Româneşti, Pitaru,

Vlăsceni, Podu Cristinii - este amplasată în partea de S a judeţului, având ca

vecini la N oraşul Titu, la S jud. Giurgiu, la V com. Odobeşti şi la E comunele

Lunguleţu şi Poiana;

- comuna Poiana – Poiana, Poieniţa;

- comuna Corbii Mari – Corbii Mari, Podu Corbencii, Petreşti, Grozăveşti,

Obislav, Ungureni, Satu Nou, Bărăceni, Moara din Groapă, Vadul Stanchii.

Pichetul de Pompieri Potlogi intervine la producerea situaţiilor de urgenţă (cu

excepţia accidentelor rutiere ce implică operaţiuni de descarcerare) pe autostrada A1

Bucureşti – Piteşti între următorii kilometri:

- între km 36 – 49,5 în judeţul Giurgiu;

- între km 49,5 – 58 în judeţul Dâmboviţa.

Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Pucioasa cuprinde


- oraşul Pucioasa (localitatea de dislocare) este amplasat la o distanţă de 20 km

nord faţă de municipiul Târgovişte având ca vecini la nord com. Moţăieni,

oraşul Fieni şi com. Bezdead, la sud com. Brăneşti şi com. Vulcana Pandele, la

est comunele Vârfuri şi Glodeni, iar la vest com. Vulcana Băi. Are o suprafaţă

de 40 km2, este situat într-o zonă deluroasă fiind străbătut de râul Ialomiţa şi

pârâul Bizdidel;

- comuna Doiceşti – Doiceşti;

- comuna Moţăieni – Moţăieni, Cucuteni;

- comuna Bezdead – Bezdead, Măgura, Tunari, Broşteni, Valea Morii,

Costişata;

- comuna Brăneşti – Brăneşti, Priboiu;

- comuna Glodeni – Glodeni, Guşoiu, Lăculeţe, Livezile, Malu Mierii, Schela;

- comuna Vulcana Pandele – Vulcana Pandele, Gura Vulcănii, Toculeşti,

Lăculeţe Gară;

- comuna Vulcana Băi – Vulcana Băi, Vulcana de Sus, Nicolaeşti;

- comuna Vârfuri – Vârfuri, Ulmetu, Cârlăneşti, Stăteşti, Şuviţa, Merişoru,

Cojoiu.

Pag . 86 din 109

Detaşamentul de Pompieri Pucioasa intervine în cazul accidentelor rutiere ce


Intervenţie Fieni.

Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Fieni cuprinde următoarele

localităţi:

- oraşul Fieni (localitatea de dislocare) este amplasat la o distanţă de 26 km nord

de municipiul Târgovişte şi se învecinează la nord cu com. Buciumeni, la sud

cu com. Moţăieni, la est cu com. Bezdead şi la vest cu comunele Runcu şi

Bărbuleţu;

- comuna Runcu – Runcu, Bădeni, Piatra, Ferestre, Siliştea, Brebu;

- comuna Buciumeni – Buciumeni, Dealu Mare, Valea Leurzii;

- comuna Pietroşiţa – Pietroşiţa, Dealu Frumos;

- comuna Moroeni – Moroeni, Lunca, Muşcel, Glod, Pucheni, Dobreşti.

Raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri Moreni cuprinde


- municipiul Moreni (localitatea de dislocare) este amplasat în partea de N-E a

judeţului, la o distanţă de 22 km faţă de reşedinţa judeţului. La nord, municipiul

Moreni se învecinează cu comuna Iedera, la sud cu comuna I.L. Caragiale, la

est cu comuna Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, iar la vest cu comuna Gura-

Ocniţei. Municipiul Moreni are o suprafaţă de 35,14 km2, este aşezat într-o

depresiune colinară, zona fiind de deal cu înălţime moderată. Dealurile din

vecinătatea municipiului sunt acoperite cu vegetaţie forestieră din speciile de

foioase;

- comuna Gura Ocniţei – Gura Ocniţei, Adânca, Săcuieni, Ochiuri.

Detaşamentul Moreni intervine doar în satele Gura Ocniţei şi Ochiuri, iar în

satele Adânca şi Săcuieni intervine Detaşamentul Târgovişte;

- comuna Ocniţa – Ocniţa;

- comuna Vişineşti – Vişineşti, Ursei, Sultanu, Dospineşti;

- comuna Valea Lungă – Valea Mare, Valea Lungă Cricov, Valea lui Dan,

Şerbăneasa, Băceşti, Valea Lungă Ogrea, Moşia Mică, Valea Lungă Gorgota,

Ştubeie Tisa, Izvoru;

- comuna Iedera – Iedera de Jos, Iedera de Sus, Cricovul Dulce, Colibaşi;

- comuna I.L. Caragiale – Ghirdoveni, I.L. Caragiale, Mija;

- comuna Dărmăneşti – Dărmăneşti, Mărginenii de Sus ;

- comuna Vlădeni - Vlădeni;

Detaşamentul de Pompieri Moreni are detaşat 1 echipaj în comuna Valea Lungă,

care intervine în comuna Valea Lungă şi în comuna Vişineşti.

Detaşamentul de Pompieri Moreni intervine în cazul accidentelor rutiere ce


Intervenţie Corneşti.

Pag .nr. 87 din 109

Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie Corneşti cuprinde următoarele

localităţi:

- comuna Corneşti (localitatea de dislocare) – Corneşti, Frasinu, Ibrianu,

Postârnacu, Ungureni, Cristeasca, Bujoreanca, Crivăţu, Cătunu, Hodărăşti - este

amplasată în partea de E a judeţului, având ca vecini la N şi E judeţul Prahova,

la S com. Cojasca iar la V comunele Finta şi Bilciureşti;

- comuna Bilciureşti – Bilciureşti, Susenii Socetei;

- comuna Cojasca – Cojasca, Iazu, Fântânele;

- comuna Dobra – Dobra, Mărceşti;

- comuna Finta – Finta Mare, Finta Mică, Gheboaia, Bechineşti;

- comuna Butimanu – Butimanu, Lucianca, Ungureni, Sterianu, Decindea,

Bărbuceanu;

- comuna Niculeşti – Niculeşti, Movila, Ciocănari;

- comuna Crevedia – Crevedia, Cocani, Dârza, Mânăstirea - intervine

Detaşamentul Buftea.

2.2. Etapele de realizare a acţiunilor - alte structuri.

Serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă

- alertarea forţelor pentru intervenţie;

- informarea personalului de conducere (primar, administrator, conducătorul instituţiei, seful

SVSU/SPSU – după caz) asupra situaţiei create;

- informarea structurilor cu care se cooperează;

- deplasarea la locul intervenţiei;

- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar

de intervenţie;

- transmiterea dispoziţiilor preliminare;

- recunoasterea, analiza situaţiei, luarea deciziei si darea ordinului de intervenţie;

- evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor;

- realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

- manevra de forţe;

- localizarea si limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;

- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;

- regruparea forţelor si a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

- întocmirea documentelor de intervenţie;

- retragerea forţelor si a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

- restabilirea capacităţii de intervenţie;

- informarea serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea

legislaţiei în domeniu (Legea nr.107 din 25.09.1996 - Legea apelor, modificată si

completată cu O.U.G.nr.3 din data de 05.02.2010, O.U.G.nr.107/2002, privind înfiinţarea

Administraţiei Naţionale “Apele Române“ cu modificările si completările ulterioare;

Ordinul comun nr. 1.422/192 al Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul

Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor

de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

Pag . 88 din 109

construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona

costieră; Legea nr. 13 din 2006 pentru aprobarea Ordonanţei privind exploatarea în

siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicola, de agrement sau locală, din categoriile de

importanta C si D; Ordinul comun nr. 823/1427 din 2006 pentru aprobarea procedurii de

codificare a avertizărilor hidrometeorologice; Ordinul M.A.P.P.M. nr. 278 din 1997, pentru

aprobarea Metodologieicadru de elaborare a planurilor si combatere a poluărilor accidentale

la folosinţele de apă potenţial poluatoare; Ordinul M.M.G.A. nr. 223 din 2006 pentru

aprobarea Regulamentului de organizare si funcţionare a sistemului de alarmare în caz de

poluări accidentale ale apelor din România).

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Inspectoratul Judeţean de

Jandarmi Dâmboviţa, unităţile militare din judeţul Dâmboviţa

- primirea anunţului despre evenimentul produs;

- înregistrarea evenimentului;

- anunţarea personalului de conducere despre evenimentul produs;

- alertarea forţelor destinate pentru intervenţie (conform procedurilor interne sau conform

prevederilor planurilor de cooperare);

- anunţarea forţelor cu care se cooperează si prevăzute în cadrul planurilor întocmite în acest

sens;

- deplasarea forţelor de intervenţie la locul evenimentului;

- îndeplinirea misiunilor specifice structurii sau prevăzute în planurile de cooperare.

Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea unor

accidente si / sau despre normele ce trebuie respectate raportat la situaţia concretă existentă.

Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Dâmboviţa

Acţiunea se declanseaza imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări.

- Se solicită date despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat

fenomenul, descrierea fenomenului, localizare – locul de producere, data, ora producerii,

manifestarea fenomenului, natura, amplasarea, cauza, dacă se cunoaste, efectele observate.)

- Se anunţă Comisarul Sef pentru coordonarea si gestionarea acţiunii, pe cale ierarhică se

vor anunţa si celelalte structuri.

- Echipa de comisari ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Dâmboviţa,

se deplasează la locul producerii fenomenului pentru a participa la constatarea, diminuarea

sau eliminarea efectelor majore asupra factorilor de mediu si la stabilirea cauzelor acestora.

- La sediul Comisariatului Judeţean Dâmboviţa rămân specialisti care vor centraliza, evalua

si transmite informări.

- Se anunţă institutiile (autoritatile) relevante pentru interventie (dacă este cazul).

- Rezultatele controlului sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor

de urgenţă.

- Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ.

- Comisarii GNM participă alaturi de celelate institutii la evaluarea, limitarea, înlăturarea

pagubelor produse.

- Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile.

Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat, cauze, efect, măsuri de

interventie luate si cele necesare pentru a se evita producerea lui în viitor.

Pag .nr. 89 din 109

Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa (poluări accidentale):

- Acţiunea se declansează imediat la apariţia unei situaţii de urgenţă sau a unei sesizări

- Se solicita datele despre eveniment (datele de identificare a persoanei care a anuntat

fenomenul, descrierea fenomenului, localizare – locul de producere, data, ora producerii,

manifestarea fenomenului, natura, amplasarea, cauza, dacă se cunoaste, efectele observate.)

- Se anunţă conducerea A.P.M. pentru coordonarea acţiunilor de monitorizare si gestionare a

acţiunii. Directorul executiv anunţă Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agenţia

Natională pentru Protectia Mediului despre situaţia de urgenţă.

- Echipa de specialisti (A.P.M. si a Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu

Dâmboviţa) se deplasează la locul producerii fenomenului pentru recoltarea de probe si de a

efectua analize fizico-chimice.

- La sediul APM ramân specialisti ce desfăsoară următoarele activităţi:

- centralizarea, evaluarea si transmiterea informărilor;

- coordonarea activităţii de analiză a probelor recoltate;

- interpretarea rezultatelor si efectuarea rapoartelor.

- Se anunţă institutiile (autorităţile) relevante pentru intervenţie (dacă este cazul).

- Directorul executiv sau înlocuitorul informeaza Ministerul Mediului si Dezvoltării

Durabile despre situaţia respectivă.

- Rezultatele analizelor sunt făcute cunoscute factorilor implicati în gestionarea situaţiilor de

urgenţă.

- Depăsirile pragurilor de alertă sunt făcute cunoscute publicului în mod operativ (mass-

media).

- Specialistii A.P.M. participă alături de celelate instituţii la evaluarea, limitarea, înlaturarea

pagubelor produse.

- Rezultatul acţiunii este comunicat printr-un raport final catre Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile.

Se va informa publicul asupra fenomenului înregistrat, cauze, efect, masuri de

interventie luate si cele necesare pentru a se evita producerea lui in viitor.

E.N.G.I.E. – Punct de Lucru Târgovişte

Desfăsurarea intervenţiei în cazul unor accidente tehnice, cuprinde următoarele acţiuni:

- primirea anunţului de către dispecerul de serviciu despre evenimentul produs;

- înregistrarea defectelor în registrul de reclamaţii a defectelor;

- dispecerul de serviciu va anunţa imediat telefonic;

- Directorul Tehnic Regiune;

- Seful Centrului Operaţional Judeţean;

- Sefulde district pe raza căruia s-a produs evenimentul;

- Responsabil HSE Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul;

- Responsabil ATA Centrul Operaţional pe raza căruia s-a produs evenimentul;

- Responsabil HSE regiune;

- Responsabil ATA regiune;

- Dispecerarul central;

- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte;

- deplasarea la locul evenimentului a formaţiunilor destinate remedierii defectului;

- remedierea defectului.

Pag . 90 din 109

Se va informa publicul asupra măsurilor de securitate ce trebuie luate pentru evitarea

unor accidente.

Centrul de Telecomunicaţii Dâmboviţa – Telekom:


- înregistrarea defectelor;


- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţia în cazul unor defecte;

- deplasarea formaţiunilor de intervenţie la locul evenimentului;


S.C. F.D.F.E.E. Electrica Muntenia Sud S.A. - Sucursala de Distribuţie a

Energiei Electrice Târgovişte:

În cazul în care apar incidente în instalatiile de distributie energie electrică eliminarea

zonelorcu defectiuni este făcută de turele de intervenţie operativă din cadrul centrelor de

distribuţie.

Activităţile desfăsurate sunt:

- primirea la dispecerat a anunţului despre evenimentul produs;

- înregistrarea defectului produs;


- anunţarea turelor de intervenţie operativă din cadrul centrelor de distribuţie;



Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa:

Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea

legislaţiei în domeniu (Ordinul M.S.P. NR. 880/2006 privind Regulamentul de organizare si

functionare si legislaţia conexă).

Direcţia Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa:

Etapele de realizare a acţiunilor sunt în raport de evenimentul produs cu respectarea

legislaţiei în domeniu ( Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 29 ianuarie 2004, privind

organizarea activităţii veterinare; modificată si completată cu Legea nr. 238/2007, Legea nr.

1/2008, Legea nr. 180/2008, O.U.G. nr.27/2009, O.U.G. nr. 73/2009 Legea nr. 374/2009

H.G. 1415/2009, Legea nr.215 din 27 mai 2004,pentru aprobarea O.G. nr.42/2004 privind

organizarea activităţii veterinare; Hotărârea nr.738 din 14 iulie 2005, privind organizarea si

funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor si a

unităţilor din subordinea acesteia, modificată si completată cu

H.G. nr. 130/2006; Ordinul nr.1094 din 13 octombrie 2005, privind Planul naţional de

intervenţie în pandemia de gripă si constituirea Comitetului naţional si a comitetelor

judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).

Structurile cu atribuţii privind gestionarea drumurilor si podurilor (Secţia

Drumuri Naţionale Dâmboviţa, S.C.L.D.P. Dâmboviţa):


- înregistrarea datelor despre eveniment;

Pag .nr. 91 din 109

- anunţarea personalului de conducere despre eveniment;

- anunţarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie;


- efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei si stabilirea după caz a variantelor

ocolitoare si a restricţiilor în zona afectată.


unor accidente.

Structurile aparţinând Companiei Naţionale de Căi Ferate :

- alertarea formaţiunilor destinate pentru intervenţie;

- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

- informarea forţelor cu care se cooperează;

- deplasarea la locul intervenţiei;

- intrarea în acţiune a forţelor;

- efectuarea lucrărilor necesare reabilitării circulaţiei si stabilirea după caz a restricţiilor în

zona afectată.


unor accidente.

Structurile aparţinând Serviciului de Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa :

- la primirea apelului de urgenta de la Dispeceratul 112, dispecerul Serviciului de

Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa comunică solictarea substaţiei responsabile – asistentului

medical coordonator, pentru rezolvarea cazului ;

- la primirea unui apel de urgenţă majoră de gr.1-0 dispecerul Serviciului de Ambulanţă

Judeţean Dâmboviţa comunică cazul medicului coordonator care dispune masurile necesare

si stabileste competenţa echipajelor;

- în cazul situaţiilor de urgenţe civile majore sau dezastre prin numărul unic de urgenţă se

anunţă dispeceratul SAJ Dâmboviţa care anunţă medicul director si medicul coordonator

care decid cursul optim de acţiune si stabilesc echipajul / echipajele de intervenţie.

Secţiunea a 3-a. Fazele de urgenţă ale acţiunilor.

În funcţie de locul, natura, amploarea si de evoluţia evenimentului, a numărului de

evenimente sau de unităţi administrativ teritoriale afectate precum si de specificul structurii

cu atribuţii în monitorizarea / gestionarea situaţiilor de urgenţă, fazele acţiunilor de urgenţă

se diferenţiază pentru serviciile de urgenţă profesioniste si alte forţe cu atribuţii în

gestionarea situaţiilor de urgenţă.

3.1. Serviciile profesioniste : Intervenţia subunităţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Basarab I”

Dâmboviţa este organizată astfel:

urgenţa I - asigurată de Garda de Intervenţie a subunităţilor în raionul (obiectivul)

afectat;

urgenţa a II a - asigurată de către subunităţile Inspectoratului;

urgenţa a III a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

urgenţa a IV a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului

general al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare de lungă durată.

Pag . 92 din 109

a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către

structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau

înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:

- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

- limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;

- salvarea victimelor;

- acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

- descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;

- evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele

supuse riscurilor;

- stingerea incendiilor;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă.

b) În urgenţă a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul

evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni

specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:

- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor

complementare;

- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi

bunurilor proprii;

- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;

- executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor

proprii;

- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare;

- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;

- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie,

pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie;

- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

Pentru îndeplinirea misiunilor sunt solicitate conform planurilor de cooperare forţe şi

mijloace de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, unităţi

ale MApN, Serviciile Voluntare şi Private pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi forţe şi

mijloace puse la dispoziţie de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.

3.2. Alte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă:

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Inspectoratul Judeţean de

Jandarmi Dâmboviţa, Unităţile militare din judeţul Dâmboviţa - conform procedurilor

interne specifice fiecărei structuri, si a zonelor de responsabilitate precum si a prevederilor

cuprinse în „Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerului Apărării

Naţionale si ale Ministerului Administraţiei si Internelor pentru limitarea si înlăturarea

efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Dâmboviţa”.

Pag .nr. 93 din 109

Celelalte forţe cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă în funcţie de locul,

natura, amploarea si de evoluţia evenimentului vor dispune acţiunea forţelor de intervenţie

din zona de responsabilitate unde s-a produs evenimentul si după caz completarea acestora

cu forţe aparţinând structurii judeţene sau regionale conform dispoziţiilor interne ale fiecărei

structuri.

Structurile care au doar reprezentare la nivel judeţean intervin cu forţele si mijloacele

la dispoziţie si după caz completate de elementele de la nivel regional sau naţional (după

caz) si care au atribuţii în domeniu sau cu care sunt încheiate contracte de cooperare.

Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie – intervenţie

Acţiunile de protecţie – intervenţie se vor desfăsura pe baza activităţilor stabilite

pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin reprezentările structurilor ministerelor de la

nivel local /judeţean / naţional după caz sau prin organe si organizaţii neguvernamentale cu

atribuţii privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă. Principalele activităţi

specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin constau în:

- Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale acestora;

- Informarea, înstiinţarea si avertizarea;

- Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor;

- Comunicaţii si informatică;

- Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor;

- Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate;

- Acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

- Prevenirea îmbolnăvirilor în masă;

- Localizarea si stingerea incendiilor;

- Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;

- Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate si altor

resurse;

- Efectuarea lucrărilor publice si ingineresti la construcţiile, instalaţiile si amenajările

afectate;

- Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate;

- Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;

- Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităţi;

- Efectuarea depoluării si decontaminării;

- Menţinerea si restabilirea ordinii publice;

- Logistica intervenţiei;

- Reabilitarea zonei afectate;

- Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistenţă socială si religioasă.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă,

pentru:

a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, evacuarea si

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si

materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea

populaţiei, instituţiilor publice si a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea si siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de

urgenţă specifice;

Pag . 94 din 109

d) dirijarea si îndrumarea circulaţiei pe direcţiile si în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la reţele si clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror

integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri

si sediile poliţiei, spitale si alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu

secţii de chirurgie si de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea

situaţiilor de urgenţă, în apărarea si securitatea naţională, staţiile de producere si distribuţie a

energiei si/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate,

garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă si staţii

de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi si

alte substanţe periculoase, precum si pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice si înlăturarea efectelor acesteia cu

mijloacele din dotare.

Acţiunile de protecţie – intervenţie se realizează prin activităţile specifice care se

îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin. Activităţile specifice în cadrul funcţiilor de sprijin

se realizează de către structurile de reprezentare a ministerelor în teritoriu sau structurile de

la nivel naţional, organe si organizaţii neguvernamentale, alte structuri cu atribuţii privind

prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă, în raport de specificul activităţii si constau

în:

1. Monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, precum si a efectelor negative ale

acestora

A. Centralizarea datelor si informaţiilor privind monitorizarea pericolelor si riscurilor

specifice, precum si a efectelor negative ale acestora: Ministerul Administraţiei si

Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

B. Monitorizarea pericolelor:

a) monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului si Pădurilor;

b) monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului si Pădurilor;

c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru

Fizica Pământului - INCDFP - Bucuresti si Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în

Construcţii si Economia Construcţiilor - INCERC – Bucuresti;

d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă si a calităţii apelor acestora:

Ministerul Mediului si Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române";

e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrării hidrotehnice,

Ministerul Mediului si Pădurilor si Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de

Afaceri;

f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului si Pădurilor,

Administraţia Naţională de Meteorologie;

g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;

h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul Transporturilor

si Infrastructurii;

i) monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear, precum si a transporturilor de

combustibil nuclear si materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul

Activităţilor Nucleare;

j) monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii;

k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului si

Pădurilor; Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Economiei Comerţului si

Pag .nr. 95 din 109

Mediului de Afaceri si Agenţia Naţională pentru Substanţe si Preparate Chimice

Periculoase;

l) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii si explozii: Ministerul

Administraţiei si Internelor si Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri;

m) monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear si radiologic: Comisia Naţională pentru

Controlul Activităţilor Nucleare si Agenţia Nucleară;

n) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: Ministerul Apărării

Naţionale;

o) monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii: Ministerul Apărării

Naţionale;

p) monitorizarea pericolelor si riscurilor specifice, semnalate în plan extern si asigurarea

colaborării cu organismele autorizate în domeniu, la nivel internaţional: Ministerul

Afacerilor Externe, prin Unitatea de Criză care îndeplineste funcţiile centrului operativ.

q) monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii si informatice: Ministerul

Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale si

Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii;

r) monitorizarea pericolelor nucleare în instalaţiile speciale de cercetare-dezvoltare:

Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului;

s) monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţiei publice

centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă;

t) monitorizarea siguranţei alimentelor - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru

Siguranţa Alimentelor.

C. Evaluarea riscurilor specifice:

a) îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică si

Inspecţia Sanitară de Stat, Centrul Naţional de Supraveghere si Control al Bolilor

Transmisibile si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

b) epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Autoritatea Naţională

Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii ;

c) căderi de obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului

/Agenţia Spaţială Română, Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Apărării;

d) prăbusiri de teren cauzate de explozii miniere: Ministerul Economiei Comerţului si

mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice si administratorii exploatărilor geologice;

e) prăbusiri de teren în zone urbane: Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului,

Ministerul Administraţiei si Internelor /administraţia publică locală;

f) alunecări de teren: Ministerul Administraţiei si Internelor /Agenţia Naţională de Cadastru

si Publicitate Imobiliară si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii;

g) ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si

pentru Siguranţa Alimentelor;

h) ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale si Ministerul Mediului si Pădurilor;

i) ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii,

Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Ministerul Finanţelor Publice,

Ministerul Mediului si Pădurilor, Ministerul Sănătăţii Serviciul de

Telecomunicaţii Speciale si Serviciul de Protecţie si Pază.

D. Evaluarea efectelor negative:

a) ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei si Internelor

/autoritatea administraţiei publice locale;

Pag . 96 din 109

b) ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de

monitorizare si evaluare a pericolelor si riscurilor specifice.

2. Informarea, înstiinţarea si avertizarea

A. Informarea si educarea preventivă a populaţiei:

a) Ministerul Administraţiei si Internelor /autorităţile administraţiei publice locale;

b) Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului prin instituţiile de învăţământ;

c) Ministerul Sănătăţii ;

d) Mass-media.

B. Înstiinţarea autorităţilor administraţiei publice:

a) asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei

publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor si riscurilor

specifice;

b) asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau,

după caz, administratorii proprietăţilor afectate.

C. Avertizarea populaţiei:

a) prin sisteme si mijloace tehnice de avertizare si alarmare publică: Ministerul

Administraţiei si Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

b) prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, Societatea

Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, societăţi private de

radioteleviziune, societăţi de presă si internet.

3. Planificarea si pregătirea resurselor si serviciilor

a) pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul

General pentru Situaţii de Urgenţă;

b) pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale si umane: Oficiul

Central de Stat pentru Probleme Speciale;

c) asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: Ministerul Finanţelor

Publice, ministerele de resort si patronatele.

4. Comunicaţii si informatică

a) asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii - informatică pentru managementul

situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale;

b) asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

c) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă si

mobilă.

5. Căutarea, descarcerarea si salvarea persoanelor

a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţiei si

Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

b) stabilizare si triaj medical: Ministerul Sănătăţii /Direcţia Generală de Sănătate Publică;

c) transport sanitar si evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Ministerul Sănătăţii /

Direcţia Generală de Sănătate Publică.

d) căutarea si salvarea persoanelor: Serviciile Salvamont si alte servicii de profil;

6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate:

a) asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile fundamentale ale

statului în locurile în care acestea vor fi evacuate si a pazei noilor sedii de lucru, precum si a

resedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul de Protecţie si Pază si Ministerul Administraţiei si

Internelor;

Pag .nr. 97 din 109

b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei si Internelor;

/autoritatea administraţiei publice locale;

c) evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor/Inspectoratul

General al Poliţiei Române / Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;

d) asigurarea primirii si cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor

/ fiecare unitate administrativ-teritorială locală;

e) instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei si Internelor /Inspectoratul


f) recepţia si depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii;

g) evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale si autorităţile

administraţiei publice locale;

h) evacuarea valorilor culturale importante si a bunurilor de patrimoniu: Ministerul Culturii

si Patrimoniului Naţional si autorităţile administraţiei publice locale;

i) evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Finanţelor Publica, Banca Naţională a României;

j) evacuarea penitenciarelor, spitalelor, azilurilor de bătrâni: ministerele care au în subordine

astfel de obiective;

k) securitatea si paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor

/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române;

l) controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General al

Poliţiei Române;

m) evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei si Internelor /Arhivele

Naţionale;

7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă

a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească;

b) instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale;

c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă: Ministerul

Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii si unităţile sanitare din

reţelele sanitare proprii ale altor ministere si organe centrale;

e) acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Rosie din România;

f) asigurarea de medicamente si instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii, Oficiul Central

de Stat pentru Probleme Speciale si Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă

a) stabilirea dimensiunilor si caracteristicilor zonelor de carantină: Ministerul Sănătăţii

/Direcţia Generală de Sănătate Publică, Inspecţia Sanitară de Stat, Autoritatea Naţională

Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor/Direcţia Sanitară Veterinară si

pentru Siguranţa Alimentelor;

b) securitatea si paza perimetrului zonelor de carantină: Ministerul Administraţiei si

Internelor / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;

c) măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa

Alimentelor, Ministerul Sănătăţii / Direcţia Generală de Sănătate Publică si Inspecţia

Sanitară de Stat, Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile si Societatea Naţională de

Cruce Rosie din România.

9. Localizarea si stingerea incendiilor

a) localizarea, limitarea propagării, stingerea si lichidarea consecinţelor incendiilor, inclusiv

a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei si Internelor prin Inspectoratul General

Pag . 98 din 109

pentru Situaţii de Urgenţă, cu forţele si mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă

si alte forţe si servicii specializate existente;

b) localizarea si stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul

Finanţelor Publice, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si Ministerul Apărării

Naţionale;

c) localizarea si stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii si

Dezvoltării Rurale si autorităţile administraţiei publice locale.

10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase

a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei si Internelor /Inspectoratul


b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate: Ministerul

Administraţiei si Internelor;

c) intervenţia operativă cu mijloace si materiale de neutralizare a efectelor materialelor

periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în

coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de agenţi.

11. Asigurarea transportului forţelor si mijloacelor de intervenţie, persoanelor

evacuate si altor resurse

a) elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale demnitarilor care beneficiază de

protecţie si constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de

Protecţie si Pază, Ministerul Administraţiei si Internelor, Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale si Serviciul Român de Informaţii;

b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul

Administraţiei si Internelor / administraţia publică locală;

c) stabilirea si pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen

de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale, după

caz;

d) realizarea graficului de transport si asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea

evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii ;

e) asigurarea transportului pentru persoanele si bunurile evacuate: Ministerul Economiei

Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice si Ministerul Agriculturii

si Dezvoltării Rurale;

f) supravegherea, fluidizarea si controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei si

Internelor /Inspectoratul General al Poliţiei Române;

g) controlul si evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei si Internelor; /Inspectoratul

General al Poliţiei Române si Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;

h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie si asistenţă de primă necesitate în

situaţii de urgenţă: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Apărării

Naţionale si Ministerul Administraţiei si Internelor;

i) transportul forţelor si mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a

apelor: Ministerul Mediului si Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române".

12. Efectuarea lucrărilor publice si ingineresti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile

si amenajările afectate

a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor si stabilirea măsurilor de intervenţie în primă

urgenţă la construcţiile vulnerabile si care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în

Construcţii, Corpul experţilor tehnici si asociaţiile profesionale în construcţii;

Pag .nr. 99 din 109

b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă:

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Administraţiei si Internelor /

administraţia publică locală;

c) efectuarea lucrărilor publice si ingineresti la construcţiile, instalaţiile si amenajările

afectate: ministerele si instituţiile publice - la obiectivele din subordine/coordonare.

13. Asigurarea apei si hranei pentru persoanele si animalele afectate sau evacuate

a) asigurarea apei si hranei pentru persoane:

- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz, Ministerul

Administraţiei si Internelor / administraţia publică locală;

- ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă,

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;

b) asigurarea apei si hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

c) verificarea si asigurarea apei potabile, prepararea si distribuirea hranei pentru persoanele

afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii /Autoritatea de Sănătate Publică, Societatea

Naţională de Cruce Rosie din România.

14. Asigurarea cazării si adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi

colective: Ministerul Administraţiei si Internelor /autoritatea administraţiei publice locale;

b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei si Internelor

/administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului si Sportului ,

Ministerul Apărării, Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri, Societatea

Naţională de Cruce Rosie din România.

15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire si alte utilităţi

a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă,

pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi;

b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei Comerţului Mediului de Afaceri ;

c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport si distribuţie a energiei

electrice: Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri.

d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport si distribuţie a gazelor

naturale: Ministerul Economiei Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor

Publice.

16. Efectuarea depoluării si decontaminării

a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul

Administraţiei si Internelor, Ministerul Mediului si Pădurilor si Agenţia Naţională pentru

Substanţe si Preparate Chimice Periculoase;

b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăstierii substanţelor poluante sau contaminatoare

pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie:

Ministerul Administraţiei si Internelor;

c) efectuarea depoluării si decontaminării: Ministerul Economiei comerţului si Mediului de

Afaceri, Ministerul Transporturilor si Infrastrtucturii pentru obiectivele din

subordine/coordonare si Ministerul Mediului si Pădurilor;

d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare si centralizarea

datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei si Internelor

/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului si Pădurilor si

Ministerul Sănătăţii ;

Pag . 100 din 109

e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării si depoluării: Ministerul

Administraţiei si Internelor /Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

f) asigurarea operativă a forţelor si mijloacelor de sprijin precum si a materialelor necesare

pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere si clădirilor: Ministerul

Administraţiei si Internelor si la solicitarea organelor locale, personalul din unităţile

specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie

de Ministerul Administraţiei si Internelor.

g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii si

monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;

h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei si Internelor si la

solicitarea organelor locale, personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării

Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei si

Internelor;

i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban si rural, evaluarea efectelor si

realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei si Internelor / administraţia publică

locală;

j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier si păsunilor si

evaluarea efectelor directe si indirecte asupra oamenilor si animalelor: Ministerul

Agriculturii si Dezvoltării Rurale si Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru

Siguranţa Alimentelor;

k) decontaminarea terenurilor si rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei si Internelor,

Ministerul Apărării, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului si

Pădurilor;

l) supravegherea gradului de contaminare a păsunilor, evaluarea efectelor directe si indirecte

asupra animalelor si oamenilor, realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii si

Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa

Alimentelor;

m) realizarea decontaminării animalelor si produselor vegetale si animale: Ministerul

Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa

Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale;

n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului si

depoluarea cursurilor de apă: Ministerul Mediului si Pădurilor si agenţii poluatori;

17. Menţinerea si restabilirea ordinii publice

a) menţinerea si restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei si Internelor

/Inspectoratul General al Jandarmeriei Române / Comandamentul Naţional al Jandarmeriei

Române; Ministerul Justiţiei / Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară;

c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării;

d) stabilirea, potrivit competenţelor, a legalităţii intervenţiei: Ministerul Justiţiei.

18. Logistica intervenţiilor

Asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al

administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum si pentru

obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia.

Pag .nr. 101 din 109

19. Reabilitarea zonei afectate

Restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei si Internelor si

celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub

autoritate, pe domeniile de competenţă.

20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri si asistenţă socială si

religioasă

a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc

de Ministerul Administraţiei si Internelor / Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

si Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;

b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000 victime,

prin resursele si infrastructura proprie, si peste 10.000 victime prin Miscarea Internaţională

de Cruce Rosie si Semilună Rosie: Societatea Naţională de Cruce Rosie din România;

c) acordarea de ajutoare si despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici,

instituţii si unităţi administrativ-teritoriale afectate: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei

Sociale, Ministerul Administraţiei si Internelor /autorităţile administraţiei publice locale si

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale;

d) stabilirea si aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii, Familiei si

Protecţiei Sociale;

e) acordarea asistenţei religioase si sociale: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale,

organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii si Patrimoniului

naţional.

f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii si Societatea Naţională de Cruce

Rosie din România, cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale

acestora.

Pentru desfăsurarea acţiunilor de protecţie intervenţie se stabilesc, pe categorii de

tipuri de riscuri, două categorii de măsuri / acţiuni: a) desfăsurate indiferent de natura, locul

si amploarea evenimentului produs ( marcate în continuare „*”) si b) desfăsurate dacă

situaţia impune (marcate în continuare – „**”). În raport de tipul măsurii / acţiunii, de

competenţele factorilor si structurilor implicate, de natura, locul si amploarea evenimentului,

decizia de aplicare a măsurilor propuse a se executa „numai dacă situaţia impune” revine

comandantului acţiunii, comitetului local / judeţean pentru situaţii de urgenţă ( după caz).

La nivel judeţean, executarea măsurilor / acţiunilor se stabilesc în continuare în

funcţie de tipurile de riscuri (riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri biologice), pentru

fiecare subcategorie în parte. Dacă evenimentul acumulează evenimente aparţinând a cel

puţin două subcategorii de riscuri, se desfăsoară simultan măsurile/ acţiunile prevăzute

pentru fiecare în parte raportat la specificitatea acestuia.

Secţiunea a V-a. Instruirea.

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul unităţii şi

subunităţilor pe baza programelor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de

Urgenţă şi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, funcţie de nevoile de pregătire,

tipurile de risc ce pot afecta judeţul Dâmboviţa, gradul de dotare cu mijloace şi materiale.

Forţele specializate de intervenţie – voluntare şi private se pregătesc în cadrul

Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă sau operatorilor economici unde sunt

organizate, în baza programelor elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

,,Basarab I” Dâmboviţa.

Pag . 102 din 109

La nivel judeţean prin prefectul judeţului, primarii de la localităţi si conducerile

operatorilor economici si ai instituţiilor publice se asigură cunoasterea de către forţele

destinate intervenţiei, precum si de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform

planului aprobat de analiză si acoperire a riscurilor, aceasta constituind o obligaţie a

acestora.

După elaborare şi aprobare, planurile de analiză şi acoperire a riscurilor (judeţean

/ la nivel local) se pun la dispoziţie secretariatului tehnic permanent al comitetului

judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din „Planul de analiză şi acoperire a

riscurilor la nivel judeţean” se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în

prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având

obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice

corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie. Se realizează, la nivel judeţean, în

cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa şi aprobat de Comitetul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa.

Pregătirea personalului din alte structuri decât cele profesioniste se realizează pe

baza programelor specifice de pregătire a personalului din compunerea structurii, în

conformitate cun prevederile legale în vigoare.

Ca formă de instruire la nivel judeţean se vor desfăsura exerciţii în zonele /

obiectivele cu potenţiale riscuri si la care vor participa structurile cu atribuţii de

monitorizare / gestionare a situaţiilor de urgenţă în funcţie de concepţia exerciţiului /

aplicaţiei planificate. La nivel local, exerciţiile planificate se vor desfăsura în zone sau

la obiective din cadrul unităţii administrativ teritoriale.

Secţiunea a VI-a. Realizarea circuitului informaţional – decizional şi de

cooperare.

Sistemul informaţional - decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate

observării, detectării, măsurii, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării,

notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor de către factorii implicaţi în acţiunile de

prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare

asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor

negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarii, Comitetul judeţean şi Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi

conducerile operatorilor economici şi instituţiile amplasate în zona de risc au obligaţia să

asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi

hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Circuitul informaţional- decizional se realizează conform anexei nr.2.

Pentru asigurarea suportului fizic si logic pentru aplicare a măsurilor de prevenire si

protecţie a populaţiei, precum si a bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu si mediului,

în cazul iminenţei producerii dezastrelor sau atacurilor aeriene, prin transmiterea mesajelor

si semnalelor către autorităţile administraţiei publice centrale si locale, precum si a

populaţiei se aplică elementele sistemul integrat de avertizare si alarmare.


FLUXUL INFORMAŢIONAL OPERATIV PENTRU TRANSMITEREA

AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE SI HIDROLOGICE

Avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene

meteorologice periculoase la scară naţională se transmit de către Administraţia Naţională de

Meteorologie la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului si

Gospodăririi Apelor.

Avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice

periculoase la scară naţională se transmit de către Institutul Naţional de Hidrologie si

Gospodărirea Apelor la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului

si Gospodăririi Apelor şi la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Administraţiei

Naţionale "Apele Române".

Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Mediului si Gospodăririi

Apelor transmite, cu maximă operativitate, avertizările meteorologice si hidrologice, care se

emit în cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase la scară

naţională, la Ministerul Administraţiei si Internelor - Direcţia generală pentru relaţii cu

prefecturile, la comitetele judeţene

pentru situaţii de urgenţă si către mass-media.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă transmite avertizările meteorologice si

hidrologice, care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice

periculoase, prin intermediul centrului operaţional al inspectoratului pentru situaţii de

urgenţă la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării).

Avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene

meteorologice periculoase la scară regională se transmit de centrele meteorologice regionale

(CMR) la centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice

periculoase la scară regională se transmit de direcţiile apelor la centrele operaţionale ale

inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. Centrul operaţional al inspectoratului

judeţean pentru situaţii de urgenţă are obligaţia de a transmite avertizările meteorologice şi

hidrologice, care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice

periculoase la scară regională, la comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării) din

zonele potenţial afectabile.

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării) au obligaţia de a dispune

declanşarea sistemelor de alarmă existente pe raza localităţii (sirene, clopotul bisericii etc.)

pentru avertizarea-alarmarea populaţiei.

SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND COMPORTAREA

CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice furnizează

date permanente privind parametrii ce caracterizează comportarea construcţiilor, încadrarea

acestora în domeniul de variaţie prescrise de proiectant. Urmărirea comportării în timp a

construcţiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la aparate si dispozitive de măsură

si control, precum si prin observaţii vizuale efectuate cu frecvenţa stabilită de proiectant.

Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice asigură punerea în

evidenţă cu anticipaţie a unor fenomene a căror evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea

construcţiilor. Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluţie defavorabilă pentru

Pag . 104 din 109

construcţii asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluţiei periculoase a acestor

fenomene, iar în situaţii extreme, când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă

informaţii pentru luarea deciziei de aplicare a prevederilor planului de alarmare – avertizare.

Elementele sistemului informaţional pentru supravegherea construcţiilor sunt următoarele:

Măsurătorile sunt efectuate de agenţii hidrotehnici la obiectele de construcţii din

amenajarea râurilor Dâmboviţa si Ialomiţa si transmise la laboratorul UCC.

Personalul laboratoarelor UCC din cadrul S.H.I. Văcăreşti şi S.G.A Dâmboviţa verifică

măsurătorile primite si efectuează prelucrarea primară, interpretarea datelor si întocmirea

documentaţiilor de analiza comportării construcţiilor la obiectele la care a fost instituită

urmărirea specială.

SUPRAVEGHEREA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE PRIN OBSERVAŢII

VIZUALE

Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau

fenomene, care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice si nu pot fi evidenţiate

cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură si control cum sunt: apariţia de fisuri,

crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbusiri ale umpluturilor din

corpul digurilor, apariţia unor căi de infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor,

degradarea etansărilor la rosturi etc. Constatările făcute prin observaţii vizuale se

consemnează zilnic în “Registrul de observaţii vizuale” care se găseste la fiecare amenajare

si servesc pentru urmărirea si interpretarea comportării în timp a construcţiilor. Aspectele si

fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare

amenajare.

CAPITOLUL V – RESURSE UMANE,

MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză

şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de

asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă, elaborate de comitetele judeţene şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliile judeţene şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile

necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi

acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele si condiţiile de producere

/ manifestare, de amploarea si efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe si

mijloace necesare de prevenire si combatere a riscurilor, astfel:

a) inspecţii de prevenire;

b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;

c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă si descarcerare;

d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC si pirotehnice;

e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Rosie, Salvamont;

f) grupe de sprijin.


Pe lângă tipurile de forţe precizate mai sus, mai acţionează, după caz, în condiţiile

legii:

• Forţe si mijloace din cadrul structurilor de poliţie existente în judeţ;

• Forţe si mijloace ale subunităţilor de jandarmi din judeţ;

• structurile poliţiei comunitare;

• unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei si Internelor;

• unităţile specializate / detasamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;

• unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă;

• organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare;

• unităţile si formaţiunile sanitare si de inspecţie sanitară veterinară;

• detasamente si echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate si al societăţilor

comerciale

specializate, incluse în planurile de apărare si dotate cu forţe si mijloace de intervenţie;

• formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă

si organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul:

• populaţiei si salariaţilor;

• al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă

care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate

la operatorii economici si societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate

potrivit legii.

Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine:

Detasamentele de pompieri Târgovişte, Găeşti, Titu şi Pucioasa, Gărzile de intervenţie

Voineşti, Corneşti, Răcari, Vişina, Fieni şi Potlogi. Structurile din cadrul inspectoratului

acţionează în raioanele de intervenţie stabilite.

Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului

Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul activităţii

desfăsurate. Valoarea forţelor si mijloacelor destinate intervenţiilor sunt în conformitate cu

„Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării şi ale Ministerul

Afacerilor Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului

Dâmboviţa”.

Resurse umane si materiale din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi

Dâmboviţa sunt asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul activităţii

desfăsurate.

Valoarea forţelor si mijloacelor destinate intervenţiilor sunt în conformitate cu

„Planul comun de intervenţie si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării si ale Ministerul

Afacerilor Interne pentru limitarea si înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului

Dâmboviţa”.

Resurse umane si materiale din cadrul unităţilor militare din judeţul Dâmboviţa sunt

asigurate prin structurile din subordine, în raport de specificul unităţii si de dotarea acestora

iar valoarea forţelor si mijloacelor sunt în conformitate cu cu „Planul comun de intervenţie

si cooperare a unităţilor Ministerul Apărării si ale Afacerilor Interne pentru limitarea si

înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Dâmboviţa”.

Pag . 106 din 109

CAPITOLUL VI – LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă este stabilit prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de

autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform

regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de

riscuri identificate pe raza judeţului Dâmboviţa.

Forţele şi mijloacele de intervenţie sunt organizate, stabilite, se pregătesc din timp şi

acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice şi planurilor de

cooperare.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a

situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici

cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate,

planificate şi desfăşurate în scopul aprovizionării la timp şi fără întrerupere cu resursele

materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a

personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de intervenţie, de comunicaţii şi

informatice.

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile

publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform

regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de

risc.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din

timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a

situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii

economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Situaţia centralizatoare a capacităţilor funcţionale existente în dotarea structurilor

sistemului de management este prezentată în Anexa nr. 13.

La organizarea logisticii trebuie să se ţină seama de:

- organizarea şi înzestrarea unităţii şi subunităţilor din subordine;

- normele de consum;

- nivelul stocurilor de materiale;

- situaţia sanitară şi epidemiologică a efectivelor;

- gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor;

- caracteristicile zonei de competenţă şi ale raioanelor de intervenţie;

- caracteristicile terenului, condiţiile de timp, anotimp şi meteorologice;

- gradul de asigurare cu materiale şi aparatură;

- existenţa, starea şi dispunerea surselor de aprovizionare şi a posibilităţilor de reparaţii;

- sursele de aprovizionare.

Cantităţile de materiale necesare pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie se stabilesc

după normele de consum existente, după valorile rezultate din calculul forţelor şi


mijloacelor şi în funcţie de natura obiectivului şi a misiunilor, precum şi de volumul de

materiale consumate, fără a depăşi cuantumul ordonat de eşalonul superior.

Punctele de asigurare tehnico-materială şi de acordare a primului ajutor medical se dispun în

apropierea locului intervenţiei, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului

intervenţiei.

După caz, resursele pentru logistica acţiunilor de intervenţie pot fi solicitate, cu respectarea

prevederilor legale, autorităţilor administraţiilor publice locale sau operatorilor economici.

Executarea măsurilor pentru logistica acţiunilor de intervenţie vizează:

- asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, antidotului, echipamentului de

protecţie a altor materiale;

- asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor

de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi substanţe de intervenţie;

- asigurarea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se

cooperează, cu dispeceratele subunităţilor, grupurilor şi inspectoratelor, cu autorităţile locale

şi eşalonul superior;

- asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, pentru păstrarea sănătăţii

personalului, prevenirii apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.

Exploatarea şi menţinerea în permanentă stare de funcţionare a tehnicii de intervenţie

se asigură prin executarea la timp a întreţinerilor şi folosirea corectă a acestora, în funcţie de

destinaţie, caracteristici, performanţe şi misiunea primită.

Pe timpul acţiunilor de intervenţie, întreţinerea tehnicii de intervenţie se execută

conform normelor în vigoare, în volum complet sau parţial, pentru restabilirea sau

menţinerea stării de operativitate, iar reparaţiile în raport cu numărul subansamblurilor,

sistemelor şi mecanismelor defecte şi timpul necesar pentru repunerea în stare de

funcţionare.

Pentru acordarea la timp a asistenţei medicale pe timpul intervenţiei se organizează

punctul medical avansat.

Ajutorul medical de urgenţă se acordă pe timpul intervenţiilor de către personalul

medical propriu al Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi de personalul

unităţilor sanitare din zona de competenţă sau raionul de intervenţie, chemat în sprijin la

locul acţiunii.

Asigurarea financiară cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate şi

subunităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi ordinele comandantului, în vederea

realizării în bune condiţii a indicatorilor aprobaţi prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

Asigurarea logistică a acţiunilor de protecţie şi intervenţie

Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea şi desfăşurarea

acţiunilor de intervenţie inclusiv pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor care au

avut de suferit şi pentru asigurarea condiţiilor de trai sinistraţilor, revine Instituţiei

Prefectului, Consiliului Judeţean, primăriilor şi Consiliilor Locale.

Planurile de asigurare cu resurse financiare, materiale şi umane pentru situaţii de urgenţă se

întocmesc anual la nivelul tuturor Consiliilor Locale imediat după aprobarea bugetului

anual. Planul judeţean de asigurare cu resurse financiare, materiale şi umane se întocmeşte

anual în primul trimestru şi se aprobă de Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii

de Urgenţă.

Asigurarea materială, a acţiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează

prin grija Instituţiei Prefectului, Consiliului Judeţean, Consiliilor Locale, agenţilor

Pag . 108 din 109

economici şi prin cereri către operatorii economici, elaborate din timp, de către Structura

Teritorială pentru Probleme Speciale.

Situația stocului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor și a

poluărilor accidentale din județul Dâmbovița este prezentată în Anexa nr. 33.

Principalele materiale de intervenţie, decontaminatori, carburanţi-lubrifianţi,

medicamente şi sânge se asigură astfel:

- carburanţi, lubrifianţi de la depozitele SC. PETROM SA;

- Spitalul Judeţean;

- sânge de la Centrul de Hematologie;

- materiale de construcţii de la operatorii economici de profil de pe raza judeţului.

Asigurarea medicală a populaţiei afectate precum şi a personalului formaţiilor participante la

acţiunile de intervenţie se realizează la spitalele din oraşele şi municipiile judeţului.

Tehnica de transport si interventie disponibila la nivelul ISU DB este prezentată în

Anexa nr. 34.

În funcţie de modificările ce vor surveni, Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

va fi actualizat cu evoluţia situaţiilor din teren.

Prezentele anexe fac parte din plan.

comitetul judeŢean pentru situaŢii de urgenŢĂ …- omai nr. 683/2005 privind aprobarea...

Documents