Colegiul Economic “Transilvania”

Piaţa monetară

Elev: Hosu Diana Prof. Bălan Sorina

An şcolar 2012-2013

Cuprins

• Introducere

• Banii (moneda)• Cererea şi oferta de monedă• Reglarea masei monetare• Dobânda• Bibliografie

Introducere• Economia de piaţă funcţionează ca un sistem de pieţe care se

condiţionează reciproc.Una dintre acestea este piaţa monetară, în cadrul căreia se efectuează tranzacţii de bani şi se face comerţ cu bani.

. Ca pe oricare alt segment de piaţă, şi pe piaţa monetară se manifestă cele trei forte obiective: -cererea

- oferta

- preţul• Pe piaţa monetară se tranzacţionează ca obiect de negociere între

subiecţii cererii şi subiecţii ofertei, o marfă cu totul specială: banii

Banii (moneda) „Banii sunt roţile care pun în mişcare roata lumii”

(Tudor Muşatescu)

 • Banii au apărut cu mult timp în urmă, iar de-a lungul existenţei lor

s-a modificat profund.• Punctul de plecare în apariţia banilor a fost schimbul.• Primele forme de bani care s-au fixat, asupra unor obiecte au fost

bucăţi de metal, piei, blănuri, animale, etc.• Treptat, rolul de bani s-a restrâns la metale preţioase (aur, argint),

datorită proprietăţilor acestora.• Ulterior, din metale preţioase s-a confecţionat moneda• ”Baterea” primelor monede a avut loc după Herodot sub formă de

monede de aur si argint.• Pentru tranzacţii mici se foloseau in paralel şi monede din metale

ordinare.

• Din sec. al XVI-lea, pe lânga monedele aflate deja în circulaţie se adaugă „bancnotele”.

• Primele bancnote au fost emise în Olanda pornindu-se de la obiceiul comercianţilor de a-şi păstra piesele de aur şi argint la bănci.

• După cele două războaie mondiale, multe ţări nu au mai putut realiza această formă de converitbilitate, ori au realizat-o numai parţial, ajungându-se ca după 1971, convertibilitatea bancnotelor în metale preţioase a fost eliminată.

• laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Samuelson spunea că fluxul sau mişcarea banilor reprezintă „sângele care irigă sistemul economic”.

• Funcţiile banilor:

• Măsurarea activităţii economice• Unitatea etalon (unitatea băneasca a fiecărei

ţări-dolar, euro)• Mijloc de schimb (vanzare-cumpărare pe

pieţele de orice tip)• Mijloc de plată• Formă a avuţiei

• Suma de bani aflată în circulaţie la un moment dat şi aparţine unor agenţi economici reprezintă masa bănească.

• Mărimea masei monetare este determinată de nevoile de bani pe care le generează tranzacţiile din economie şi în special de volumul bunirilor marfare, preţurile lor şi viteza de rotaţie (de circulaţie) a bunurilor.

• Mărimea masei monetare este determintă de relaţia:

• Unde:• M = masa montară; P = nivelul preţurilor; Y = cantitatea

bunurilor supuse tranzacţiilor; V = viteza de rotaţie a monedei.

3.Cererea şi oferta de monedă

• Piaţa monetară este o piată cu concurenţă imperfectă, pe care se întâlnesc cererea şi oferta de manedă.

• Agenţii economici participanţi sunt purtătorii cererii, ai ofertei şi intermediarii, iar tranzacţiile se efectuează prin intermediul unui preţ specific, rata dobânzii.

•  Oferta de monedă este un concept simplu, care desemnează cantitatea de monedă pusă la dispoziţia indivizilor decătre autoritatea monetară. Datorită acestui fapt, cantitatea de semne monetare oferite este exprimată în termeni nominali, spre deosebire de cererea de monedă, care este exprimată în termeni reali.

• Cererea de monedă vine de la întreprinderi – pentru a-şi asigura finanţarea activităţilor economice, de la bănci şi alte instituţii financiare care au nevoie de credite şi de la populaţie, pentru diferite proiecte.

• Ofertanţii de monedă sunt băncile, casele de economii şi pensii, societăţile de asigurare, alte instituţii financiare cu disponibilităţi temporare, trezoreria sau tezaurul şi banca centrală, care au nevoie de credit şi pentru acoperirea deficitului bugetului de stat.

4. REGLAREA MASEI MONETARE• Masa monetară se extinde sau se conractă, în funcţie de

situaţiile concrete din economie prin mijlocirea pieţei monetare.

• În funcţie de direcţia creşterii volumului masei băneşti, există mai multe împrejurări:

• Creşterea valorii mărfurilor (Produsul P x Y)• Acoperirea deficitului bugetar de stat• Scăderea vitezei de rotaţie a banilor• Convertibilitatea monedelor străine în monedă

naţională• Reţinerea de către anumiţi agenti economici,

îndeosebi de către populaţie şi întreprinderi, sub forma de „rezervă”, a unor sume mai mari de bani sau mai mici în numerar, care nu se depun la bănci sau alte instrituţii fnanciar-bancare, ci sunt restrânse din circulaţia bănească.

• Creşterea masei monetare prin acordarea de credite se poate realiza pe către banca centrală şi de către orice altă bancă.Acordarea de credite, reprezintă principala cale prin care sporeşte masa monetară.

• În ţara noastră, volumul creditelor bancare a sporit în perioada decembrie 1990 – 2004 de aproape 600 de ori, de la 610 miliarde de lei, ka 365.187 miliarde de lei.

• Atunci când disponibilităţile băneşti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitările de credite de la celelalte bănci, banca centrală efectuează emisiunea monetară.

• Schimbul valutar a monedelor străine convertibile pe monedă naţională, este efectuat de bănci.

• Cauzele care fac necesară restrângerea masei monetare sunt în mod special:

• Diminuarea volumului valoric (produsul P x Y) al bunurilor marfare din economie

• Excendentul bugetar. Daca din diferite motive, veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, excendentul care ramâne neutilizat ramâne în trezorerie pâna la hotărârea destinaţiei sale.

• Creşterea vitezei de rotaţie a banilor• Convertibilitatea monedei naţionale în alte monede•  • Restrângerea masei monetare de realizează prin operaţiuni

specifice de tehnică bancară• Cele mai răspandite sunt:• Limitarea creditului• Rambursarea creditelor• Schimbul valutar•

5. Dobânda• Dobânzi pasive, primite de la bănci pentru depozitele bancare• Dobânzi active, plătite băncilor pentru creditele oferite

• Dobânda este preţul creditului şi este privită:• Ca mărime relativă, ca procent perceput la creditul de 100 de

unităţi monetare pe timp de un an; se numeşte rata dobânzii (d’);• Ca mărime absolută, ca sumă totală care se cuvine pentru

creditul de o anumită mărime, numită masa dobânzii (D)

Formele dobânzilor

• Dobânda simplă – dobânda se achită lunar, semestrial, anual etc.

• Unde: D = masa dobânzii;• S = suma împrumutată• d’ = rata dobânzii;• n = timpul în ani

 • Dobânda compusă bazată pe capitalizarea dobânzii.În acest caz:

• De exemplu:• Se acordă un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe

principiul dobânzii compuse, cu o rată a dobânzii de 10%.

• , care se plăteşte integral la expirarea contractului.

 • Relaţia dintre rata dobânzii şi rata inflaţiei aduce în

mod necesar distincţia dintre dobânda nominală (d’n), cea care este afişată la sediul şi pe site-ul de internet al oricărei bănci şi dobânda reală (d’r) care elimină influenţa inflaţiei, astfel că într-o primă aproximaţie:

• d‘r = d’n- i‘, unde i‘ – rata inflaţiei.

Bibliografie

• Manual Economie XI-a, I. Gavrilă, P.Tănase Ghiţă, Dan Niţescu, C. Popescu

• http://www.referate-ok.com/referate-piata-monetara-si-inflatia-i2285.html

• http://www.scribd.com/doc/24231372/Cererea-Si-Oferta-de-Moneda