codul etic- onorarii 2013 document
TRANSCRIPT
1
CURSURI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
CONTINUĂ PENTRU
AUDITORII STAGIARI DIN ANUL I DE STAGIU
CODUL ETIC AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
ONORARII SI ALTE TIPURI DE REMUNERATII
Sef DMCP
Moldovanu Urania
15 Mai 2013
2
“Codul etic- Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii”
C U P R I N S
I.Reglementări aplicabile
1. Codul etic al profesioniştilor contabili
2. OUG nr 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor
financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile,
modificată şi completată prin OUG 23/ 2012
3. OMFP nr 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
II. Onorarii adecvate pentru serviciile profesionale prestate;
1. Respectarea principiilor fundmentale de etică
2. Masuri de protecţie pentru eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil a
amenintărilor
2.1 Atragerea atenţiei clientului cu privire la termenii misiunii
a) Baza pe care se calculeaza onorariile si orice acorduri privind plata acestora
a) Servicii acoperite de onorariul perceput
2.2 Alocarea timpului necesar si a personalului calificat pt realizarea sarcinii
2.3. Măsuri impuse de reglementările interne
a) Hotărârea Consiliului CAFR nr 44/2005 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea
numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni de audit financiar
b) Hotărârea Consiliului CAFR nr 274/ 2011 pt modificarea Hotarârii nr 182/ 2010
3 Onorarii- valoare relativă
4. Onorarii - restanţe
III. Onorarii contingente
1. Conceptul de onorarii contingente
2. Tipuri de onorarii contingente
IV. Comisioane si onorarii conexe
V Studii de caz
1. Existenţa unor litigii- Secţiunea B2- 21
2. Onorarii contingente- Secţiunea B2/17
3. Prestarea de servicii non-audit – Secţiunea B2/23
4. Consideraţii etice- Secţiunea B2/ 7
3
I.Reglementări aplicabile
1. Codul etic al profeşioniştilor contabili revizuit a fost emis de Consiliul pentru
Standarde Internaţionale de Etică (IESBA) al IFAC şi publicat în luna iulie 2009, intrând în
vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Codul etic revizuit stabileşte cerinţele de etică pentru toti profesioniştii contabili, pentru
toate organismele profesionale – membre ale IFAC.
Un organism membru al IFAC sau o firmă nu poate aplica standarde mai puţin
exigente decât cele stabilite prin Codul etic al profeşionistilor contabili, cu excepţia
faptului dacă unei organizaţii membre sau unei firme i se interzice, în baza unei legi
sau unei reglementări, să respecte anumite părţi din aceste reglementări.
Camera Auditorilor Financiari din România, ca membru al IFAC cu drepturi depline, prin
Hotărârea Consiliului nr 161 din 14 aprilie 2010, a adoptat integral Codul etic al
profesioniştilor contabili emis de IFAC versiunea iulie 2009, care a intrat în vigoare la data
de 1 ianuarie 2011.
Codul Etic revizuit pentru profesioniştii contabili păstrează abordarea bazată pe principii,
suplimentată de cerinţe detaliate, incluzând unele modificări care întăresc semnificativ
cerinţele de independenţă ale tuturor auditorilor, prin unele trăsături specifice cum sunt:
- extinderea cerinţelor de independenţă pentru auditurile entităţilor cotate, la toate
entităţile de interes public. In acest sens, sectiunea 290 Independenta- misiuni de audit si
revizuire prezinta distinct abordarea cadrului conceptual al independentei pentru entitatile
de interes public;
- solicitarea unei perioade de pauză, de 12 luni, înainte ca anumiţi membri ai firmei să
poată face parte din clienţii de audit de interes public, în anumite poziţii de conducere
specificate;
- extinderea cerinţelor de rotaţie a partenerului pentru toţi partenerii cheie ai auditului o
data la 7 ani, cu impunerea unei pauze de 2 ani, in cazul entitatilor de interes public ;
- consolidarea unora dintre prevederile referitoare la furnizarea serviciilor de non -
asigurare pentru clienţii de audit;
- prevederea unei revizuiri anterioare sau ulterioare dacă totalul onorariilor din partea
unui client de audit de interes public depăşeşte 15% din totalul onorariilor firmei pentru doi
ani consecutivi; şi
- interzicerea ca partenerii cheie de audit să fie evaluaţi cu privire la sau compensaţi
pentru vânzarea de servicii de non -asigurare clienţilor lor de audit.
4
Prevederile referitoare la Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii sunt prezentate de Codul etic în
următoarele secţiuni:
a) Secţiunea 240- Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii ;
b) Secţiunea 290.220- 290.227 Independenţă – misiuni de audit şi revizuire- Onorarii;
c) Secţiunea 291.151- 291.157 Independenţă – alte misiuni de asigurare revizuire- Onorarii
2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 90/ 2008, privind auditul statutar al situatiilor
financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes
public a profesiei contabile, modificată şi completată prin OUG 23/ 2012, care prezintă
cerinţele cadrului financiar de raportare privind onorariul de audit:
Art. 27: Onorariile de audit
„Camera, cu avizul Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile,
emite hotărâri care să prevadă că onorariile pentru auditurile statutare:
a) nu sunt influenţate sau determinate de oferirea de servicii suplimentare entităţii auditate;
b) nu se pot baza pe niciun fel de condiţionări, aşa cum prevede Codul etic; şi
c) sunt adecvate pentru activitatea care urmează să fie efectuată."
3. OMFP nr 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, care prezintă cerinţele de prezentare în notele la situaţiile financiare a informaţiilor
financiare referitoare la onorariile percepute de auditorul statutar pentru auditul situaţiilor
financiare ale exerciţiului şi pentru alte servicii de asigurare şi non- asigurare:
Informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere
Pct 299: „Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exerciţiului
financiar, de auditorul financiar sau firma de audit pentru auditul statutar al situaţiilor financiare
anuale, totalul onorariilor percepute pentru alte servicii de asigurare, totalul onorariilor
percepute pentru servicii de consultanţă fiscală şi totalul onorariilor percepute pentru alte
servicii decât cele de audit statutar.”
II. Onorarii adecvate pentru serviciile prestate
1. Respectarea principiilor etice
In procesul de negociere cu clientul privind serviciile profesionale un profesionist
contabil de practică publică poate menţiona orice onorariu pe care îl consideră
corespunzător.
Faptul în sine ca un profesionist contabil percepe un onorariu mai mic decât altul nu este in
sine lipsit de etică, condiţionat de respectarea de către acesta a celor cinci principii
fundmentale prevăzute de Codul etic, respectiv:
5
Integritatea: un profesionist contabil trebuie să fie sincer şi onest în toate relaţiile profesionale
şi de afaceri;
Obiectivitatea: un profesionist contabil trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de
interese sau sub influenţe nedorite care pot să prevaleze asupra rationamentului profesional
sau de afaceri;
Competenţa profesională şi atenţia cuvenită : un profesionist contabil are datoria de a-şi
mentine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un
client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii
din practică, legislaţie şi tehnică şi acţionează în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale aplicabile;
Confidenţialitate: un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite, ca urmare a relaţiilor profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să le divulge unei
terţe părţi fără o autorizare specifică adecvată (cu exceptia existenţei unui drept sau a unei
obligatii legale sau profesionale de a dezvălui aceste informaţii), ori să le foloseasca în interes
propriu;
Comportament profesional: un profesionist contabil trebuie să se conformeze legilor şi
normelor relevante şi trebuie să evite orice acţiune care discreditează profesia.
Pentru respectarea principiilor etice, auditorul financiar trebuie să stabilească,
împreună cu clientul, un onorariu adecvat pentru realizarea serviciilor contractate.
2. Măsurile de protecţie pentru eliminarea /reducerea ameninţărilor
În unele situaţii, nivelul onorariului nu este adecvat, iar ca urmare pot exista ameninţări la
adresa conformităţii cu principiile fundmentale ale Codului etic, care sunt generate de
nivelurile diferite ale onorariilor .
Principii fundamentale
Integritatea
Obiectivitatea
Competenţa profesională şi atenţia cuvenită
Confidenţialitate
Comportament profesional
6
Exemplu: Perceperea unui onorariu atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze
misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile generează o
ameninţare cauzată de interesul propriu la adresa competenţei profesionale şi a
atenţiei cuvenite
Semnificaţia unei astfel de ameninţări depinde de următorii factori:
- nivelul onorariilor percepute;
- serviciile pentru care se aplică.
Măsurile de protecţie pentru eliminarea / reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil pot fi:
2.1. Atragerea atenţiei clientului cu privire la termenii misiunii:
a) baza pe care sunt percepute onorariile şi
b) serviciile acoperite de onorariul perceput;
Potrivit cerinţelor pct 11 (A 23) din Standardul International de Audit (ISA) 210” Convenirea
termenilor misiunilor de audit”, termenii conveniţi cu privire la misiunea de audit vor fi
documentaţi într-o scrisoare de misiune sau altă modalitate adecvată de acord scris (ex:
contract de prestări servicii), care include informaţii privind :
- domeniul de aplicare a auditului, legislatia aplicabila (ISA, reglementări);
- forma comunicărilor privind rezultatele misiunii;
- existenţa riscului de nedetectare, datorită limitărilor inerente;
- planificarea şi efectuarea auditului, componenţa echipei;
- necesitatea declaraţiilor scrise ale conducerii;
- responsabilitatea conducerii de a prezenta situatiile financiare şi orice alte informatii;
- acordul conducerii de a prezenta even ulterioare relevante;
- baza pe care este calculat onorariul si detalii privind facturarea;
- acceptarea de către conducere a termenilor misiunii.
a) In ceea ce priveşte “ baza pe care este calculat onorariul si orice aranjamente legate
de facturare”, in modelul standard al scrisorii misiunii, prezentat in ISA 210 clarificat nu
sunt furnizate detalii.
Redăm, în continuare, un exemplu de formulare:
“Onorariul nostru, care va fi facturat pe măsura ce ne desfăşurăm activitatea, se
calculează pe baza timpului necesitat de către personalul alocat pentru misiune, plus
cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate.
Ratele orare individuale variază în funcţie de gradul de responsabilitate implicat şi de
experienţa şi aptitudinile necesare”.
b) În ceea ce priveşte “serviciile acoperite de onorariul perceput”, în scrisoarea misiunii,
conform modelului prezentat de ISA 210 clarificat, se specifică:
“Auditul nostru va fi efectuat în scopul exprimării unei opinii asupra situaţiilor financiare, ca
urmare a auditării bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei modificării capitalurilor
7
proprii, situaţiei fluxurilor de trezorerie pentru anul încheiat, şi a unui sumar al politicilor
contabile semnificative ”.
In acest scop este definită responsabilitatea auditorului:
“Ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu ISA.
Aceste standarde cer să respectăm cerinţele etice şi să planificăm şi să efectuăm auditul,
pentru a obţine asigurări rezonabile cu privire la faptul dacă situaţiile financiare conţin
denaturări semnificative.
Un audit presupune efectuarea de proceduri pentru a obţine probe de audit cu privire
la sumele şi prezentările de informaţii din situaţiile financiare. De asemenea, un
audit include evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite şi a
estimărilor semnificative efectuate de către conducere, precum şi evaluarea
prezentării generale a situaţiilor financiare”.
2.2. Alocarea timpului necesar şi a personalului calificat pentru realizarea sarcinii.
Printre informaţiile cuprinse în Scrisoarea misiunii se regăsesc, astfel cum s-a arătat,
aranjamentele privind planificarea şi efectuarea auditului, inclusiv componenţa echipei de
audit (ISA 210, A23).
Potrivit cerinţelor Codului etic si ale ISA 220” Controlul calitătii pentru un audit al situaţiilor
financiare”, în cadrul secţiunii B2/1 “Acceptarea numirii sau a renumirii” din Ghidul pentru
un audit de calitate” auditorii trebuie să documenteze referinţa de la pct 4:
“Există vreun membru al echipei misiunii care nu are timpul sau aptitudinile necesare
desfăşurării misiunii?”
2.3. Măsuri de protectie impuse de reglementările interne
a) Prin Hotărârea Consiliului CAFR nr. 44/23 03 2005 s-au aprobat Normele privind
stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni de audit financiar.
Potrivit acestor Norme, bugetul de timp minim necesar care ar trebui alocat echipei de audit
pentru asigurarea finalizarii unei misiuni de audit financiar este de 240 ore. Normele prevăd
posibilitatea reducerii cu maxim 25% a numarului mediu de ore la entităţi considerate
de auditorul financiar că ar prezenta un grad mai mic de complexitate a activităţii.
In acest caz, bugetul minim de timp ar fi de 180 ore, cu obligaţia auditorului financiar
de a fundamenta raţionamentul său profesional cu privire la complexitatea activităţii
clientului de audit.
Cu ocazia inspecţiilor efectuate în perioada anilor 2011-2012 de către DMCP s-au
constatat cazuri de acceptare a unor onorarii neadecvate, precum şi neconformităţi în
aplicarea reglementărilor Camerei privind numărul mediu minim de ore pentru finalizarea
unei misiuni de audit financiar, cu consecinţe directe în nivelul onorariilor medii raportate,
astfel cum rezulta din tabelul următor:
8
Onorariu
contractat
Anul 2012 Anul 2011
Medie Pers
fiz
Firme
audit
Medie Pers fiz Firme
audit
Lei/ misiune
Maxim 340.362 84.000 340.362 150.000 62.070 150.000
Mediu 27.839 14.872 35.733 28.394 16.968 35.574
Minim 600 600 1.000 1.500 1.500 2.130
Având în vedere numărul de persoane utilizate pentru realizarea misiunilor de audit, precum şi
fondul de timp declarat, onorariile orare se prezintă astfel:
Onorariu
contractat
Anul 2012 Anul 2011
Medie Pers
fiz
Firme
audit
Medie Pers fiz Firme
audit
Lei/ om-ora
Maxim 400 168 400 422 316 422
Mediu 95 69 111 105 80 107
Minim 3 3 20 6 6 14
Valoarea minimă a onorariilor orare realizate de firmele de audit, de 20 lei/oră, a fost
constatată în 2012 la o firmă de audit, a cărei activitate a fost evaluata cu calificativul B,
corespunzător unei misiuni de audit cu o valoare contractată neadecvată, de 1.000 lei,
realizată în cadrul unui buget de timp de 50 ore (28% din timpul minim stabilit prin H 44/2005);
O altă firmă de audit a efectuat un audit pentru un onorariu de 1.000 lei, declarând un onorariu
de 100 lei-oră, realizat în cadrul unui fond de timp de 10 ore (6% din timpul minim al misiunilor
cu complexitate mică)
O persoană fizică, a cărei activitate a fost evaluată cu calificativul D, a realizat o medie orară
de 3,33 lei, la derularea unei misiuni cu o valoare contractată în suma de 600 lei , cu un buget
de timp de 180 ore.
Alti membri persoane fizice au raportat onorarii medii de 17 lei/ oră (fond de timp 30 ore) sau
77 lei/ora (fond de timp 26 ore)
Onorariul maxim orar de 400 lei/oră a fost constatat în 2012 la o firma evaluată cu calificativ
A, corespunzător unui angajament cu o valoare contractată de 340.362 lei, în cadrul unui
buget de timp de 850 ore.
De asemenea, o persoana fizică a realizat o medie orară de 168 lei, la derularea unui
angajament în suma de 40.385 lei, cu un buget de timp de 240 ore-om.
b) Potrivit Hotărârii Consiliului CAFR nr 274/15 12 2011, pentru modificarea Hotărârii nr
182/2010 pentru aprobarea Procedurilor privind revizuirea activităţii auditorilor financiari, “până
la 15 februarie a fiecărui an, CAFR va publica pe site-ul propriu nivelul mediu al onorariului
9
orar rezultat din inspecţiile de calitate efectuate în exerciţiul anterior”( anexa I, capVI ,lit B, pct
36, lit h).
Nivelul mediu al onorariului orar publicat în 2011 a fost de 105 lei/oră -om, iar pentru
2012 indicatorul calculat este de 95 lei/ ora-om.
Prin aceeaşi hotărâre s-au adoptat unele proceduri speciale pentru misiunile pe bază de
proceduri convenite privind informaţiile financiare, aplicabile la auditarea fondurilor europene,
care să fie avute în vedere la misiunile obţinute prin participări la licitaţii, dintre care:
- Verificarea modului de fundamentare a Bugetului de timp alocat misiunii pe
baza procedurilor convenite, cunoscând că, în vederea planificării, desfășurării și finalizării
unei misiuni de calitate, este necesar un fond de timp de minim 70 ore pentru fiecare cerere de
rambursare, precum și alte 10 ore pentru raportul final;
- Verificarea modului în care auditorul a fundamentat necesarul de personal și
competențele acestuia în funcție de cerințele profesionale și complexitatea proiectului;
- Verificarea modului în care auditorul proiectului a fundamentat onorariul licitat, ținând
cont de cerințele prezentate la punctele 1-3;
- Stabilirea procentului pe care onorariul oferit îl deține față de suma bugetată;
În cazul oferirii unor onorarii care diferă semnificativ de sumele alocate de autoritatea
contractantă pentru realizarea misiunii, care au fost înscrise în bugetul Proiectului, în cadrul
Secțiunii B “Planificare” din Ghidul privind Auditul Calității se vor documenta:
- motivele situării ofertei financiare cu mai mult de 15% sub suma prevăzută în
bugetul Proiectului cu destinația „onorarii audit”;
- identificarea amenințărilor generate de interesul propriu la adresa competenței
profesionale și a atenției cuvenite, dacă onorariul perceput este atât de mic încât ar putea fi
dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice și profesionale
aplicabile;
- evaluarea importanței amenințării generate de practicarea unui onorariu foarte
mic în funcție de factorii prevăzuți de Secțiunea 240 din Codul etic.
3.Onorarii – valoare relativă (Secţiunea 290.220 Cod etic)
a) Atunci când totalul onorariilor datorate de un client reprezintă o proporţie
semnificativă din onorariile totale ale firmei de audit, dependenţa de acel client şi
preocuparea auditorului privind posibilitatea pierderii acestuia pot constitui ameninţări
generate de interesul propriu sau de intimidare.
Semnificaţia ameninţării depinde de factori cum sunt:
- structura operaţională a firmei;
- dacă firma este bine stabilită pe piaţă sau nou creată;
- importanta clientului din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ
pentru firmă.
Măsuri de protectie pentru a reduce ameninţarea la nivel acceptabil:
- Luarea de masuri pentru a reduce dependenţa faţă de client;
- Revizuirea externa a controlului calitatii;sau
10
- Consultarea unei terţe părţi/organism profesional de reglementare sau un alt
auditor asupra judecăţilor fundamentale din audit.
b) Onorariile datorate de clientul de audit reprezintă o proporţie mare din veniturile unui
partener individual al clientului sau din veniturile unui birou individual al firmei pot
genera ameninţări de interesul propriu sau de intimidare.
Factori ai semnificaţiei ameninţării:
- semnificaţia cantitativă şi/ sau calitativă a clientului pentru partenerii biroului;
- masura în care remuneraţia partenerului biroului este dependentă de onorariile
generate de client.
Măsuri de protecţie pentru a reduce amenintarea la nivel acceptabil:
- Diminuarea dependenţei faţă de client;
- Implicarea unui profesionist contabil pentru a revizui munca efectuată sau pentru a
oferi consultanţă;
- Revizuiri periodice independente interne şi externe ale calităţii misiunilor;
c) Clienţi de audit care sunt entităţi de interes public
Atunci când clientul de audit este o entitate de interes public şi, pentru doi ani consecutivi,
totalul onorariilor de la acel client şi de la părţile afiliate ale acestuia reprezintă mai mult de
15% din totalul onorariilor primite de firma ce a emis o opinie asupra situaţiilor financiare ale
clientului, firma de audit va trebui:
- să prezinte persoanelor însărcinate cu guvernanţa clientului de audit faptul că aceste
onorarii reprezintă mai mult de 15% din totalul onorariilor primite de firmă,
- să discute care din măsurile de mai jos le poate aplica pentru a reduce până la un
nivel acceptabil şi să aplice măsura selectată.
Redăm măsurile aplicabile:
- Înaintea emiterii opiniei de audit asupra situaţiilor financiare din cel de al doilea an, un
profesionist contabil, care nu este membru al firmei care exprimă o opinie asupra situaţiilor
financiare / un organism de reglementare, efectuează o revizuire a misiunii de audit,
echivalentă cu o revizuire a controlului calităţii acelei misiuni (revizuire anterioară emiterii, sau
o revizuire la cald) , sau
- După ce opinia de audit asupra situaţiilor financiare din anul 2 a fost emisă, dar înainte de
emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare din anul 3, un profesionist contabil, care nu
este membru al firmei ce exprimă opinia asupra situaţiilor financiare, sau un corp profesional
de reglementare efectuează o revizuire a auditului din anul 2, ce este echivalentă cu revizuirea
controlului calităţii misiunii (revizuire ulterioară emiterii sau revizuire la rece).
- Atunci când totalul onorariilor depăşeşte în mod semnificativ 15%, firma va trebui să
determine dacă importanţa ameninţării este atât de semnificativă astfel încât o revizuire
ulterioară emiterii (la rece)nu ar reduce ameninţarea la un nivel acceptabil şi, din această
cauză, este necesară o revizuire anterioară emiterii (la cald).
11
- Atunci când onorariile continuă să depăşească în fiecare an 15%, ar trebui în mod
obligatoriu prezentate şi discutate cu cei însărcinaţi cu guvernanţa şi aplicată una din măsurile
mentionate mai sus.
- Secţiunea B2/2 “Acceptarea numirii/renumirii din Ghidul pentru un audit de calitate ”
- referinţa 14 solicită ca, în cazul când venitul din onorarii de la un client depăseşte 10%
(dar nu 15%) din veniturile brute din onorarii ale firmei de audit (necotată), să prezinte
aspectul partenerului cuprobleme de etică şi celor însărcinaţi cu guvernanţa şi să fie
realizată o revizuire la cald a misiunii, înainte de finalizarea raportului auditorului;
- referinţa 15 solicită ca, în cazul când venitul din onorarii de la un client depăseşte de
obicei 15% din veniturile brute din onorarii ale firmei de audit (necotată), firma să
demisioneze din calitatea de auditor, sau să nu accepte redesemnarea, după caz.
4. Onorarii - restanţe
Dacă onorariile datorate de un client de audit rămân restante pentru o perioada lungă
de timp, în special dacă o parte importantă nu este plătită înainte de emiterea raportului
de audit pentru anul următor, poate apare o ameninţare generată de interesul propriu.
Dacă rămân neplătite onorarii după emiterea raportului trebuie aplicate
Masuri de protectie pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil:
- Implicarea unui auditor suplimentar care nu a fost un membru al echipei de audit, pentru a
revizui munca efectuata / pentru consultanţă;
- Firma trebuie sa ia in considerare dacă onorariile restante ar putea fi privite ca fiind
echivalentul unui imprumut acordat clientului.
În această situaţie este necesar ca firma să determine dacă este adecvat să continue
misiunea/ să fie redesemnastă.
- Secţiunea B2/2 “Acceptarea numirii/renumirii din Ghidul pentru un audit de calitate ”:
Referinţa 16 solicită ca, în cazul când există onorarii neachitate pentru servicii profesionale, să
fie documentate:
- discuţiile cu partenerul pe probleme de etică;
- motivele continuării misiunii;
- măsurile de protecţie implementate.
12
III Onorarii contingente
1. Conceptul de onorarii contingente
”Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o bază predeterminată cu privire la
rezultatul unei tranzacţii sau al serviciilor furnizate (exceptie: onorariile stabilite astfel
de o instanţă sau altă autoritate publică)”.
2. Tipuri de onorarii contingente
Se pot distinge două situaţii referitoare la onorarii contingente:
a) Un onorariu contingent facturat/ încasat de o firma pentru o misiune de audit direct
sau indirect (printr-un intermediar) poate conduce la o ameninţare generată de interesul
propriu şi de favorizare, care este atât de semnificativă, încât nu poate fi redusă până la un
nivel acceptabil prin nici o măsură de protectie.
O firma de audit nu trebuie să incheie nici un acord privind onorariile pentru o misiune
de audit, în care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de audit sau de
elemente care fac obiectul misiunii de audit.
b) Un onorariu contingent facturat direct sau indirect de către o firma pentru un serviciu
de non-asigurare furnizat unui client de audit poate constitui o ameninţare generată de
interesul propriu.
Dacă s-a negociat asupra valorii onorariului pentru o misiune de non-asigurare, pe
parcursul unei misiuni de audit, iar acest onorariu a depins de rezultatul misiunii de
audit, ameninţările nu ar putea fi reduse prin aplicarea nici unei măsuri de protecţie,
respectiv dacă:
- onorariul este încasat de firma care emite opinia asupra situaţiilor financiare, iar
onorariul este semnificativ/ previzionat a fi semnificativ pentru firma;
- onorariul este încasat de o firmă din reţea, care participă la o parte semnificativă a
angajamentului de audit, iar onorariul este unul semnificativ/ previzionat a fi
semnificativ pentru firmă;
- rezultatul serviciului de non-asigurare şi, ca urmare, dimensiunea onorariului, este
dependent de o judecată viitoare sau curentă referitoare la auditarea unei sume
semnificative din situaţiile financiare.
Singura soluţie aplicabilă în aceste situaţii este de a nu se accepta o astfel de misiune.
13
O firma de audit nu trebuie să incheie nici un acord privind onorariile pentru o misiune
de non- asigurare, în care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de audit
sau de elemente care fac obiectul misiunii de audit.
-Secţiunea B2/2 “Acceptarea numirii/ renumirii din Ghidul pentru un audit de calitate ”:
Referinţa 17 solicită ca, în cazul când există acorduri pentru onorarii contingente pentru servicii
non- audit, firma sa nu furnizeze astfel de servicii cand rezultatul lor depinde de un rationament
de audit cu privire la un aspect semnificativ din situatiile financiare.
c). Onorariile contingente pentru anumite tipuri de misiuni de non- asigurare încasate de
o firma pentru servicii de non-asigurare furnizate unui client de audit, pot genera, în
anumite circumstanţe, ameninţări la adresa obiectivităţii, prin interesul propriu.
Sectiunea 240 Cod etic
Existenţa şi semnificaţia ameninţărilor vor depinde de factori cum sunt:
- natura misiunii;
- limitele valorilor posibile ale onorariilor;
- baza de calcul a onorariilor;
- impactul tranzacţiei asupra situaţiilor financiare în cadrul misiunii de audit;
- măsura în care o autoritate adecvată determină rezultatul în funcţie de care va fi
determinat onorariul contingent;
Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi trebuie aplicate masurile de protecţie
necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
Masurile de protecţie pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil pot include:
- un pre-contract scris cu clientul privind baza de remunerare;
- prezentarea către grupul ţintă de utilizatori (inclusiv celor însărcinaţi cu Guvernanţa) a
activităţii realizate şi a bazei de remunerare utilizate;
- politici şi proceduri de control al calităţii;
- revizuirea de către o terţă parte independentă a activităţii realizate de către
profesionistul contabil;
- examinarea sau determinarea onorariului final de către un terţ.
Secţiunea 290 mai adaugă măsurile:
- implicarea unui profesionist care să revizuiască activitatea de audit relevantă, sau să
ofere alt tip de consultanţă, după caz;
- utilizarea pentru misiunea de non-asigurare a unui profesionist care nu este membru al
echipei de audit.
Referinţa 23 solicită ca, dacă au fost furnizate clientului de audit servicii de non-audit, acestea
sa fie consemnate în Sectiunea B2/7 “Considerente etice” şi auditorul să documenteze:
- motivele pentru care i se permite firmei să furnizeze aceste servicii;
- măsurile de protecţie corespunzătoare implementate.
14
Referinţa 24 solicită ca, dacă sunt generate, de obicei onorarii substanţiale de pe urma
furnizării de servicii de non-audit clientului şi acestea depăşesc onorariile de audit să se
documenteze:
- analiza auditorului cu privire la posibilitatea existenţei unei percepţii privind pierderea
independenţei si a obiectivităţii;
- detalierea măsurilor de protecţie aplicate.
IV Comisioane şi onorarii conexe
a) Un profesionist contabil poate primi de la clientul altui profesionist contabil un comision,
atunci când nu furnizeaza serviciile specifice solicitate.
Un profesionist contabil în practica publică poate primi un comision de la o terţă parte (spre
exemplu de la un furnizor de software) pentru vânzarea de bunuri sau servicii unui client.
Acceptarea unui asemenea comision sau onorariu conex poate da naştere unor
ameninţări la adresa obiectivităţii, competenţei profesionale şi atenţiei cuvenite.
b) Un profesionist contabil în practica publică poate să plăteasca un astfel de onorariu conex
pentru a obţine un client, spre exemplu în cazul în care clientul respectiv solicită servicii
specifice, care nu pot fi oferite de auditorul existent.
Plata unor astfel de onorarii conexe poate să dea naştere unei ameninţări de interes
propriu la adresa obiectivităţii, competenţei profesionale şi atenţiei cuvenite.
Profesionistul contabil trebuie să evalueze importanţa ameninţării şi să aplice măsurile de
protecţie, atunci când este necesar, pentru a elimina ameninţările /pentru a le aduce la un nivel
acceptabil.
Astfel de măsuri pot include:
- Informarea clientului în legatura cu orice acord de plată a unui onorariu conex către
un alt profesionist contabil pentru serviciul respectiv;
- Informarea clientului în legatură cu orice acord pentru primirea unui onorariu conex
plătit de client unui alt profesionist contabil în practica publică;
- Obţinerea unui acord prealabil din partea clientului în ceea ce priveşte stabilirea
comisionului în corelatie cu vânzarea de către o terţă parte a unor bunuri sau servicii
clientului.
c) Un profesionist contabil în practica publică poate achiziţiona integral sau parţial o
altă firmă, pe baza de plăţi efectuate către persoanele care au deţinut anterior firma, sau
către moştenitorii acestora.
Astfel de plăti nu sunt considerate comisioane sau onorarii conexe, aşa cum sunt
definite la paragrafele anterioare.
15
V Studiu de caz
O firmă de audit a acţionat în judecată clientul de audit SC MIRA SA pentru declararea
acestuia în stare de incapacitate de plată, întrucât nu a efectuat plata onorariilor contractate
pentru ultimii doi ani, în sumă de 250.000 lei reprezentând 65% din cifra de afaceri a firmei.
Din examinarea structurii onorariilor restante, rezultă următoarele:
a) Firma a realizat o misiune de audit statutar asupra situatiilor financiare ale entităţii la 31
dec 2011, la încheierea careia a elaborat şi semnat raportul auditorului independent conform
ISA 700. Onorariul auditului a fost convenit la 120.000 lei.
b) Partenerul în firmă a derulat in anul 2011 două contracte de prestări un servicii de non-
asigurare respectiv:
- contract de audit intern pentru un onorariu de 80.000 lei;
- un contract de proceduri convenite, conform ISRS 4400, având ca obiect analiza
şi clarificarea creanţelor comerciale ale entităţii, pentru un onorariu contingent de 2% din
valoarea creanţelor clarificate si recunoscute de clienţi.
La sfârsitul misiunii s-a stabilit un onorariu final de 50.000 lei.
In prezent este în curs negocierea unui nou contract de prestări servicii de audit statutar,
asupra situaţiilor financiare pentru exerciţiul 2012.
Se cere ca auditorul să documenteze:
1) În ce constau ameninţările la adresa independenţei identificate de auditor, care au fost
generate de circumstanţele descrise ?
2) Măsurile de protectie care s-ar impune să fie implementate pentru reducerea ameninţărilor
până la un nivel acceptabil ?
Rezolvare
Circumstanţele descrise generează următoarele ameninţări la adresa independenţei:
a) Faptul că firma de audit este în litigiu cu clientul de asigurare generează o amenintare
de interes propriu si intimidare.
Auditorul financiar trebuie să evalueze importanţa ameninţării în funcţie de factorii adecvaţi
precizaţi de Codul etic (sect 290.231”litigii actuale sau potenţiale”) şi să documenteze foile de
lucru adecvate din Ghidul pentru un audit de calitate:
16
- Referinţa B2/3 testul 21;
- Sectiunea B2/7“Considerente etice.
Pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil trebuie aplicate măsurile de protectie
adecvate, prezntate in Secţiunea B 2/ 7.
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/3, Ref 21
Obiectiv
Exista vreun litigiu actual sau vreun litigiu care ameninţă să apară între firma şi client?
Constatare
Firma de audit a acţionat în judecată clientul SC MIRA SA pentru declararea acestuia în stare
de incapacitate de plată, întrucat nu a efectuat plata onorariilor contractate pentru ultimii doi
ani, in suma de 250.000 lei reprezentând 65% din cifra de afaceri a firmei.
Activitate desfăşurată:
Au avut loc întâlniri atât cu participanţii la misiunea de audit din partea firmei de audit, cât şi
cu conducerea clientului de audit (minuta), cu care ocazie au fost discutate:
- importanta ameninţării în functie de pragul de semnificaţie al litigiului;
- disponibilitatea şi posibilităţile clientului de a plati onorariile restante.
S-au stabilit masurile adecvate pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil, prezentate
în B2/7
Concluzii
Am documentat in B2/ 7 toate ameninţările la adresa independenţei şi masurile de protecţie
utilizate.
Nu sunt probleme în ceea ce priveşte dependenţa faţă de clientul de audit, cu condiţia aplicării
măsurilor implementate din B2/7.
Semnătura Data
Verificat Data
17
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/7
CONSIDERAŢII ETICE
Ameninţări identificate Măsură de siguranţă implementată Iniţiale
Data
Indepar-
tata prin
Firma de audit este în litigiu
cu clientul generând o
amenintare de interes
personal şi intimidare
Conducerea firmei si a
clientului pot ocupa pozitii
adverse in cadrul litigiului.
Factori de evaluare:
- litigiul are legătură cu
misiunea anterioara de
audit (48% din onorariile
restante, respectiv 31% din
cifra de afaceri );
- pragul de semnificatie al
litigiului este unul ridicat, in
discuţie fiind o misiune de
audit statutar;
1. Un auditor independent va efectua o revizuire
la rece
2.S-a analizat situaţia cu conducerea clientului,
incheindu-se o minută in care s-au stabilit :
a) Normalizarea relaţiei dintre conducerea firmei
si a clientului, în sensul asigurării sincerităţii şi
transparenţei privind informatiile financiare si
afacerile clientului.
b) Obligaţia clientului de a plăti onorariile
restante eşalonat, până la finalizarea Raportului
de audit.
UM
09 01
2013
Raport de
revizuire nr
OP nr
Minuta nr din
b) Faptul că o parte semnificativă a onorariilor restante, respectiv 50.000 lei (20% din
suma în litigiu) este reprezentată de onorarii contingente rezultate din servicii non- audit
(proceduri convenite) negociate de un partener în firmă pe parcursul misiunii de audit
statutar (2% din valoarea creantelor clarificate şi recunoscute de clienţi), generează o
amenintare de interes propriu.
Conform cerinţelor secţiunii, firma nu ar trebui sa furnizeze servicii de non- audit unui client de
audit, pe baza unor onorarii contingente , atunci când sunt semnificative pentru firma, sau
rezultatul lor depinde de un rationament viitor de audit cu privire la un aspect semnificativ din
situatiile financiare.
18
Auditorul financiar trebuie să evalueze importanţa ameninţării în funcţie de factorii adecvaţi
precizaţi de Codul etic (sect 290.227”onorarii contingente”) şi să documenteze foile de lucru
adecvate din Ghidul pentru un audit de calitate:
- Referinţa B2/3 testul 17;
- Sectiunea B2/7“Considerente etice.
Pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil trebuie aplicate măsurile de protectie
adecvate, prezntate in Secţiunea B 2/ 7.
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/3, Ref 17
Obiectiv
Există acorduri de onorarii contingente (fie ca urmare a cunoştinţelor fie prin notificare) cu
privire la acest client?
Constatare
Firma a efectuat o misiune pe baza de proced convenite şi a facturat onorarii contingente în
sumă de 50.000 lei, rezultatul lor depinzând de valoarea creanţelor clarificate de firmă şi
recunoscute de clienţi.
Activitate desfăşurată
Au avut loc întâlniri între echipa misiunii de audit şi conducerea clientului de audit (minuta), cu
care ocazie au fost discutate:
- importanta ameninţării faţă de factorii S. 290.227 din Codul etic;
- neimplicarea în misiunea de audit curentă a partenerului utilizat de către firma de audit
pentru efectuarea serviciului de non-audit.
S-au stabilit masurile adecvate pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil, prezentate
în B2/7
Concluzii
Am documentat in B2/ 7 toate ameninţările la adresa independenţei şi masurile de protecţie
utilizate.
Nu sunt probleme în ceea ce priveşte dependenţa faţă de clientul de audit, cu condiţia aplicării
măsurilor implementate din B2/7.
Semnătura Data
Verificat Data
19
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/7
CONSIDERAŢII ETICE
Ameninţări identificate Măsură de siguranţă implementată Iniţiale
Data
Indepar
tata prin
Firma a efectuat o misiune pe bază de
proceduri convenite şi a facturat onorarii
contingente în sumă de 50.000 lei,
rezultatul lor depinzând de valoarea
creanţelor clarificate de firmă şi
recunoscute de clienţi.
Factori de evaluare
- prestarea serviciului non-audit s-a
efectuat în anul anterior;
- rezultatul serviciilor a fost validat de o
instanţă;
- evenimentul nu a avut impact asupra sit
financiare, creanţele fiind provizionate.
1. S-a prezentat celor însărcinaţi cu
guvernanţa activitatea realizată şi baza
de remunerare utilizată;
Măsuri stabilite:
- examinarea onorariului final de către
un profesionist independent;
- neimplicarea în misiunea de audit
curentă a partenerului utilizat de către
firma de audit pentru efectuarea
serviciului de non-audit;
- revizuirea la rece a activităţii firmei de
audit de un profesionist contabil
independent.
UM
09 01 13
c) Un membru al echipei misiunii de audit a prestat servicii de audit intern clientului de
audit financiar, aceasta generând amenintari de auto-revizuire intrucât auditorul a
realizat o parte importantă a activităţilor de audit intern ale clientului de audit.
Prestatorul nu s-a limitat la activităţile a caror ameninţare de auto-revizuire ar fi putut fi redusă
prin separarea clară dintre controlul activităţii de audit intern efectuat de o echipă managerială
şi activitatea propriu-zisă de audit intern.
Astfel, acesta şi-a asumat responsabilitatea pentru elaborarea, implementarea şi menţinerea
controlului intern al clientului.
Auditorul financiar trebuie să evalueze importanţa ameninţării în funcţie de factorii adecvaţi
precizaţi de Codul etic (sect 290.195”servicii de audit intern”) şi să documenteze foile de lucru
adecvate din Ghidul pentru un audit de calitate:
20
- Referinţa B2/3 testul 23;
- Sectiunea B2/7“Considerente etice.
Pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil trebuie aplicate măsurile de protectie
adecvate, prezntate in Secţiunea B 2/ 7.
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/3, Ref 23
Obiectiv
Au fost furnizate servicii non-audit clientului de audit?
Constatare
Un membru al echipei misiunii a furnizat clientului de audit financiar o parte importanta a
activităţilor de audit intern ale entitaţii.
Activitate desfăşurată
Au avut loc întâlniri atât cu participanţii la misiunea de audit din partea firmei de audit, cât
şi cu conducerea clientului de audit (minuta), cu care ocazie au fost discutate:
- importanta ameninţării faţă de factorii S 290.195 din Codul etic;
- neimplicarea în misiunea de audit curentă a partenerului utilizat de către firma de audit
pentru efectuarea serviciului de audit intern.
S-au stabilit masurile adecvate pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil,
prezentate în B2/7
Concluzii
Am documentat in B2/ 7 toate ameninţările la adresa independenţei şi masurile de protecţie
utilizate.
Nu sunt probleme în ceea ce priveşte dependenţa faţă de clientul de audit, cu condiţia
aplicării măsurilor implementate din B2/7.
In cazul eşecului acestor masuri, ramâne disponibilă aplicarea măsurii de externalizare a
misiunii de audit intern de către client.
Semnătura Data
Verificat Data
21
Nume client MIRA SA Perioada contabilă 31 12 2012 Secţ B2/7
CONSIDERATII ETICE
Ameninţări identificate Măsură de siguranţă
implementată
Iniţiale
Data
Indepar
tata prin
Servicii de audit intern furnizate clientului
de audit financiar, care au generat
ameninţări de auto-revizuire
Factori de evaluare :
- Extensia serviciilor de audit:
- Separarea clară dintre activitatea de AI şi
controlul auditului intern de catre o echipa
manageriala a clientului
- Riscul de denaturare al declaraţiilor
aferente sumelor din situaţiile financiare.
1.S-a prezentat celor însărcinaţi cu
guvernanţa activitatea realizată de
auditor.
Măsuri stabilite:
- Clientul a desemnat o persoană
din conducere care să fie
responsabilă de activitatea de AI;
- Neimplicarea în echipa de audit a
partenerului utilizat de către firmă
pentru efectuarea serviciului de
audit intern.
UM
09 01 13
Minuta nr .....