cobadin raport de mediu mai 2010

• ACTUALIZARE P.U.G. COMUNA COBADIN • • RAPORTUL DE MEDIU•

R A P O R T U L D E M E D I U pentru

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA COBADIN - judeţul CONSTANŢA

beneficiarul : PRIMĂRIA COMUNEI COBADIN proiectant faza P.U.G.:S.C. PRO URBA s.r.l. .Constanţa elaborator raport de mediu:

• ABDIŞA ABDIŞA – atestat de MMDD şi înscris în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poz.72, pentru RM şi RIM

Mai 2010

RAPORTUL DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COBADIN

1


INFORMAŢII GENERALE

Titularul proiectului: Primăria Comunei COBADINDenumirea proiectului : PLAN URBANISTIC GENERAL – COMUNA COBADINAmplasamentul obiectivului şi a dresa : Judeţul Constanţa, partea sudic- centralăBaza metodologică şi legislativă a lucrării: HG 1076- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programeProiectantul fazei PUG: S.C PRO URBA s.r.l. ConstanţaPerioada de execuţie propusă: 2006-2020Durata etapei de funcţionare: nelimitat

Cadrul legal de elaborare a documentaţiei: HG 1076- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (anexa 2 – conţinutul – cadru al raportului de mediu)- Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism (Ghidul privind procedura SEA pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism)

Evaluarea strategică de mediuEvaluarea de mediu este parte integrantă în procedura de adoptare a

planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, procedura de realizare a acesteia fiind reglementată prin H.G. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi Programe asupra mediului (“Directiva SEA”).

SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism, pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie, etc.).

Planurile şi programele care intră sub incidenţa H.G. 1076/ 2004 sunt prevăzute în anexa Ord. 995/ 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, planurile urbanistice zonale fiind încadrate la pct. 12 Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, pct. j).

PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIUEtapa procesului de evaluare

Procesul de evaluare reprezintă o etapă fundamentală a procesului SEA, scopul său fiind de a realiza focalizarea pe etapele anterioare ale procesului şi de

2


a stabili “scopurile strategice” principale ale planului/ programului, precum şi tipul de activităţi care sunt aşteptate să urmeze din implementarea acestuia.

Articolul 5 (40 al Directivei 2001/42/EC – “Directiva SEA”) cere ca evaluarea să fie o parte a procesului SEA, stabilind că autorităţile de mediu desemnate/ inditruite “să fie consultate cu privire la scopul şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuiesc incluse în Raportul de mediu”.

Scopul şi structura Raportului de mediuArt. 5 (1) al Directivei SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să

identifice/descrie şi să evalueze efectele probabile semnificative asupra mediului ca urmare a implementării planului/programului, precum şi alternativele rezonabile, luând în considerare obiectivele şi arealul geografic de acoperire a planului/ programului.

Ca parte a activităţii de elaborare a Planului Urbanistic General, Raportul de mediu completează procesul Evaluării Strategice de Mediu (SEA), care este o metodă sistematică în luarea în considerare a efectelor probabile de mediu. Scopurile SEA includ:

integrarea factorilor de mediu în pregătirea planului şi luarea deciziilor; îmbunătăţirea planului şi a aspectelor de protecţie a mediului; implicarea participării populaţiei în etapa de luare a deciziilor; facilitarea transparenţei în luarea deciziilor.

Etapele cheie ale SEA sunt: Evaluarea dacă planul are efecte de mediu semnificative şi, în

consecinţă, dacă este necesara SEA; Stabilirea scopului şi nivelului de detaliu al Raportului de Mediu,

precum şi a perioadei de consultare a acestuia; Raportul de Mediu: publicarea Raportului de Mediu şi consultarea

populaţiei; Adoptarea: furnizarea de informaţii privind:

(i) forma adoptată/aprobată a PUG; (ii) cum au fost luate în considerare observaţiile/ propunerile

primite din partea populaţiei; (iii) metodele de monitorizare a impactului de mediu semnificativ

al implementării PUG; Monitorizarea: monitoringul impactului de mediu semnificativ, astfel

încât Autorităţile de Mediu să poată identifica orice efect advers neprevăzut şi, ca urmare, necesitatea unor măsuri de remediere.

În consecinţă, Raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie şi să evalueze efectele semnificative probabile asupra mediului ca urmare a implementarii PUG-ului, precum şi alternativele rezonabile, având ca bază obiectivele planului şi arealul geografic căruia îi este destinat planul.

3


Procesul de analiză şi consultareCa parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic General al comunei

COBADIN au fost organizate mai multe consultări, concretizate prin grupuri de lucru (cf. H.G. nr. 1076/2004). Observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate de către participanţi au fost luate în considerare la pregătirea ultimei versiuni a PUG-ului şi a acestei versiuni a Raportului de mediu. Procesele verbale ale grupurilor de lucru, incluzând observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate în cadrul şedinţelor se află anexate la Raportul de mediu.

4


1. expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

1.1. Obiectul raportului de mediu îl constituie un plan de urbanism, în faza PLAN URBANISTIC GENERAL – plan prin care se stabilesc condiţiile de construibilitate a terenurilor, zonarea funcţională pe ansamblul localităţilor componente ale comunei, regimul de înălţime, alinierea, procentul de ocupare a terenului, circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor, echiparea tehnico-edilitară adecvată funcţiunilor şi capacităţilor rezultate din organizarea urbanistică, inclusiv lucrările de sistematizare verticală necesare înlăturării pericolului inundaţiilor (sau modalităţi de preluare a excesului de apă în situaţii excepţionale), situaţia juridică a terenurilor.Planul Urbanistic General, după obţinerea avizelor de la forurile şi factorii implicaţi şi interesaţi, şi după aprobare de către Consiliul Local urmează să constituie documentaţia pe baza căruia se vor elibera certificate de urbanism şi care va fundamenta toate lucrările din zonă conform Legii 50/1991 (modificat).De asemenea se stabilesc condiţiile privind relaţiile între localităţile comunei precum şi ale comunei cu restul teritoriului, nivelul de echipare şi dotare pe comună şi pe fiecare localitate componentă.

1.2.Scopul şi obiectivele PUGPlanurile urbanistice generale au caracter de reglementare şi răspund

programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază.

PUG se elaboreaza in scopul:• stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului

şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;• utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;• precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

• evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia in folosul localităţii;

• creşterii calităţii vieţii, cu precădere in domeniile locuirii şi serviciilor;• fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică;• asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;• corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.• modernizarii şi dezvoltarii echiparii edilitare• stabilirii şi delimitarii zonelor protejate;

5


• stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.Principalele obiective urmarite în cadrul PUG:Obiectiv = conform dicţionar: scop, ţintă, ţel, ceea ce urmează să fie realizat. • extinderea intravilanului Comunei Cobadin – faţă de suprafaţa aprobată prin PUG elaborat în 1997 - cu 39,73ha,

•extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

•sistem centralizat de evacuare a apelor uzate menajere format din reţea colectoare şi staţii de epuraţie biologică la 4 din cele 5 sate componente ale comunei, cu respectarea distanţei de protecţie de minim 300m faţă de zona de locuit (conf. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei)

•extinderea reţelei stradale în zonele de extindere de intravilan şi modernizare în vatra existentă•dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electrică în zonele de extindere a intravilanelor pentru locuire şi activităţi economice.•rezolvarea sistemului de colectare evacuare a deşeurilor menajere şi a celorlalte tipuri de deşeuri.

•aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum de 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Calculul suprafeţelor de spaţii verzi şi indicatorii de spaţiu verde/locuitor s-a făcut ţinând seama şi de LEGEA nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.În acest sens s-a propus amenajarea ca parc a terenului din care s-a extras materie primă pentru fabrica de cărămizi.

1.3.Descrierea proiectului:încadrarea în teritoriuProiectul PUG analizează terenul din teritoriul administrativ al Comunei Cobadin – cu suprafaţa de 18.841ha şi localităţile componente: COBADIN, CONACU, CURCANI, NEGREŞTI, VIIŞOARA, cu reşedinţa de comună în Cobadin.Comuna are o poziţie central – sudică în cadrul judeţului Constanţa şi are următoarele vecinătăţi:

- la nord: comunele Ciocârlia şi Peştera

6


- la vest: comuna Deleni- la sud-vest: comuna Independenţa- la sud-est: comunele Chirnogeni şi Amzacea- la est: comunele Mereni şi Bărăganu

Comuna Cobadin ocupă locul al treilea în judeţ ca mărime a populaţiei, situându-se după Comunele Mihail Kogălniceanu şi Cumpăna. După suprafaţa totală a teritoriului administrativ, ea ocupă locul al cincilea după Comunele Crucea, Cogealac, Mihai Viteazu şi Peştera. Datele privind dinamica populaţiei la acea dată situau comuna în grupul celor 15 unităţi administrative care înregistrau creşteri ale populaţiei până la 5 %. Comuna Cobadin este traversată de DN3, apreciată ca fiind a patra arteră rutieră ca importanţă în judeţ după intensitatea traficului şi relaţiile care le realizează cu restul ţării reşedinţa de judeţ, portul Constanţa şi zona litoralului. DN 3 este important prin faptul că permite legarea Municipiului Constanţa cu 1 / 3 din totalul celor 211 localităţi ale judeţului (inclusiv cele urbane). Distanţa dintre Satul Cobadin şi Constanţa este de 38 km, până la Murfatlar de 18 km, până la Băneasa este de 54 km, la Ostrov de 89 km, iar până la bacul de traversare a Dunării şi punctul vamal Ostrov – Silistra de 97 km ; toate aceste repere fiind situate în lungul DN 3.

Descrierea soluţiei de organizare urbanistică Principiile de organizare arhitectural – urbanistică a celor cinci localităţi componente ale comunei precum şi ale elementelor teritoriale vizează realizarea unei funcţionalităţi specifice unei comune ce se bazează pe resursele agricole, de locuire, activităţi economice, dotare şi echipare a unei comune rurale cu populaţiede peste 9.000 locuitori , prin ordonare spaţială, adecvare funcţională şi echipare edilitară corespunzătoare.

concluzii ale studiilor de fundamentarePrimăria Comunei Cobadin a elaborat în anul 2006 ,,Strategia pentru dezvoltarea durabilă a Comunei Cobadin". Aceasta conţine un program de dezvoltare socială şi economică, generală al comunei. Programul include măsuri concrete în toate domeniile care alcătuiesc obiectivul de studiu al P.U.G. : populaţia, protejarea mediului, fondul construit (locuinţe şi dotări social culturale), reţelele tehnico edilitare, reţeaua căilor de comunicaţie, dezvoltarea activităţilor economice. Programul este alcătuit în raport cu potenţialul specific fiecărei localităţi. Pe durata actualizării P.U.G., acest program a fost analizat şi extins prin consultările dintre proiectant şi beneficiar, pe măsura aprofundării cunoaşterii problemelor comunei, opţiunilor populatiei, posibilităţilor de dezvoltare şi organizare pe ansamblul comunei şi pentru fiecare sat în parte. În proiect s-au formulat propuneri de ameliorare treptată a situaţiei pentru toate domeniile studiate.

7


Un alt studiu de fundamentare al PUG a fost lucrarea elaborată de SC PROLAR srl pentru alimentarea cu apă şi canalizare, ale cărei elemente principale au fost preluate în raportul de mediu.Muzeul de arheologie Constanţa a elaborat un studiu privind vestigiile arheologice de pe teritoriul comunei.Ridicările topografice existente au fost completate cu date preluate din ortofotoplanuri; ortofotoplanurile au fost utile pentru referenţierea elementelor urbanistice ale localităţilor în sistemul STEREO 70.Un alt studiu de fundamentare l-a constituit studiul biodiversităţii –preluat în cadrul raportului de mediu.

prevederi ale P.U.G.La definirea suprafeţelor din intravilan ale localităţilor componente ale comunei Cobadin s-a ţinut seama de următorii factori, care corespund cu etape din evoluţia intravilanelor:

1. suprafaţa din evidenţa OCAOTA Constanţa la 1.01.1990-care cuprinde terenul din vatra satelor şi din trupurile izolate.

2. mărirea de intravilan prin proiecte în faza PUZ pentru parcelare destinată locuinţelor

3. suprafaţa din intravilan stabilită prin PUG anterior4. suprafaţa din intravilan considerată ca existentă-planimetrată de pe

planşele vectorizate după ortofotoplanuri-având ca bază conturul stabilit în PUG anterior.

5. suprafaţa din intravilan cu extinderi sau rectificări – convenite cu beneficiarul (Primăria Comunei Cobadin)– planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri.

1. Teritoriul intravilan din vatra localităţilor şi trupurilor izolate ale Comunei Cobadin însuma 904,10 ha la data de 01.01.1990 (conform avizului nr.65 / 09.01.2001 al O.C.A.O.T.A. Constanţa), repartizate astfel :

- vatra localităţii Cobadin 479,42 ha- vatra localităţii Negreşti 134,16 ha- vatra localităţii Viişoara 218,36 ha- vatra localităţii Conacu 72,16 ha

Se face menţiunea că în "vatră", avizul O.C.O.T. include şi trupurile izolate ale intravilanului.

2. Suprafeţele de extindere a intravilanului după 01.01.1990, avizate favorabil de O.C.P.I., Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Constanţa, S.N.I.F. S.A.- Sucursala Constanţa, Consiliul Judeţea Constanţa- Delegaţia Permanentă, şi aprobate de Consiliul local Cobadin sunt următoarele :

Este avizată favorabil şi "refacerea vetrei Satului Curcani, cu suprafaţa de 32,03 ha, dezafectată prin Decret Prezideţial înainte de anul 1990, condiţionat de

8


emiterea unui act în acest sens" (satul figura pe lista localităţilor la recensămintele din anii 1992 şi 2002).

3. Suprafeţele avizate ale intravilanelor satelor aprobate în anul 1997 au următoarele valori, care includ vetrele plus trupurile izolate şi totalizează 946,08 ha:

Cobadin 515,11 haViişoara 229,53 haNegreşti 101,28 haConacu 72,73 haCurcani 27,43 haÎn avizul O.C.P.I. este dată o suprafaţă a intravilanelor de 986,42 ha, Satul

Curcani fiind înscris separat cu 32,02 ha, iar la Negreşti figurând fostele ferme nr.7 şi 8 ale " Celacob " S.A. (societate lichidată în prezent, dar unde există un grup de locuinţe şi anexe aferente pe o suprafaţă de 4,0 ha).SUPRAFAŢA ÎN INTRAVILAN (vatră + trupuri izolate) – pe etape de calcul şi evidenţă -haSatul COBADINANUL ZONA SUPRAFAŢA ZONĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ1990 479,42

+ locuinţe NE 2,40+ extindere cimitir 2,00+ locuinţe SV 18,00+ locuinţe V 4,08+ cimitir nou creştin 1,00+locuinţe zona cărămidărie 7,75+ rectificare prin măsurare 0,46TOTAL CREŞTERI 35,69

1997 515,11+completare zona SV-locuinţe

9,99

+ cimitir musulman nou 2,00+parc, agrement 4,12+zona verde şi târg 2,10+mănăstire Sf. Magdalena 0,85+antena transgaz 0,01+rectificare cimitir est 1,00TOTAL CREŞTERI 20.07

2009 535,18

Satul VIIŞOARAANUL ZONA SUPRAFAŢA ZONĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ1990 218,36

+cimitir ortodox nou 1,00+ lotizare 4,50+rectificare prin măsurare 5,67TOTAL CREŞTERI 11,17

1997 229,53+corectare zona locuinţe est 0,68

9


+corectare incintă agr.vest 1,09+PUZ locuinţe zona CAP 6,01+ locuinţe individuale 2,83+ teren CL pt. concesionare 4,34+staţie de epuraţie (tr.izolat) 0,40TOTAL CREŞTERI 15,35

2009 244,88

Satul NEGREŞTIANUL ZONA SUPRAFAŢA ZONĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ1990 134,16

Real în vatră – fără Curcani 61,60Trupuri izolate 39,68TOTAL – fără Curcani 101,28

1997 101,28+locuinţă fosta fermă +4,00+capela ,, la Troiţe” +0,04+ staţie de epuraţie +0,40- se reduce din vatra sud -4,63

-0,192009 101,09

Satul CONACUANUL ZONA SUPRAFAŢA ZONĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ1990 72,16

+ rectificare prin măsurare ortofotoplan

0,57

TOTAL CREŞTERI 0,571997 72,73

+corectare supraf.vatră prin măsurare

2,00

+punct pescăresc (trup omis)

0,20

+ anexă fermă (trup omis) 1,28+puţ apă (trup propus) 0,02+rezervor apă (trup propus) 0,04+staţie epuraţie (trup propus)

0,40


Satul CURCANIANUL ZONA SUPRAFAŢA ZONĂ SUPRAFAŢĂ TOTALĂ1990

Inclus în suprafaţă vatra Negreşti1997 27,43

+ -cimitir musulman- trup izolat omis

0,56


10


Actualizarea P.U.G. prezintă situaţia actuală a intravilanelor satelor comunei, modul de dispunere în teritoriu a vetrelor localităţilor şi trupurilor izolate care reprezintă zone construite, cu amenajările aferente, şi modul de evoluţie a acestora în etapa de acţiune a PUG, până la elaborarea unei alte actualizări sau prin modificările ce se pot efectua conform legii- prin PUZ de includere de terenuri în intravilan.

Conform definiţiei legale a intravilanului (Legea nr.350 / 2001), aceste zone izolate existente sau propuse sunt:

-staţiile sub punere sub presiune ale sistemului de irigaţii, - staţii de epurare, - incinte cu vane de siguranţă ale conductelor de gaze, - cimitire, - capela " La troiţe ", - Mănăstirea " Sf. Maria Magdalena ".

Suprafaţa totală a intravilanelor satelor comunei totalizează : - 904,10 ha în anul 1990 la 01 ianuarie, - 946,08 ha în anul 1997 (conform PUG) - 985,81 ha -propunere în următoarea perioadă de cca. 10 ani.

Curcani a fost tratat ca sat cu vatră în care există numai 2 gospodării, dar apt să primească noi construcţii, şi 2 trupuri izolate, ambele foste cimitire musulmane din care unul a fost al Satului Frasinu dispărut în urmă cu 40 de ani. În cadrul satelor comunei, zonele aferente locuinţelor sunt dominante. Ele au impus extinderi, pentru a face posibilă creşterea şi modernizarea fondului de locuit în cadrul unei dezvoltări echilibrate a societăţii şi pentru construirea unor dotări .Evoluţia recentă a numărului de locuinţe este următoarea :Localitatea 1992 2002 2006

nr.locuinţe A loc./mp nr.locuinţe nr.locuinţe A loc./mpComuna Cobadin 2 457 98 327 2 768 2 837 111 938Satul Cobadin 1 556 70 070 1 966Satul Conacu 113 3 591 130Satul Curcani - - 4Satul Negreşti 155 9 265 174Satul Viişoara 425 15 401 494Mp loc / loc 11,22 12,66 Cu excepţia Satului Curcani, în celelalte 4 localităţi se remarcă o creştere şi o reînnoire a locuinţelor sub aspect numeric, al dimensiunilor, materialelor utilizate, confortului şi aspectului lor. Procesul este în intensificare, în special înCobadin. În acest sens s-a prevăzut extinderea zonei de clădiri cu P-P+1-2E, pentru a dirija structurarea localităţii ca viitor centru urban, în ritm alert.

Zonele ocupate de clădiri, pentru industrii, depozite, servicii şi construcţii pentru agrozootehnie sunt foarte rar construite şi în multe situaţii există spaţii

11


neutilizate, abandonate. Se propune ca pentru aceste terenuri să fie acceptată construirea numai după elaborarea P.U.Z. sau P.U.D. care să determine ocuparea raţională a spaţiilor şi respectarea normelor de protecţie sanitară (Cobadin, Negreşti, Viişoara).

modernizarea circulaţiei Comuna e străbătută de şoseaua DN 3 care traversează marginal Satul Cobadin şi longitudinal, prin mijloc Satul Viişoara. În proiect se prevede consolidarea posibilităţilor de lărgire a carosabilului DN 3 la patru benzi de circulaţie (14,00 m), prin retragerea alinierii clădirilor la min.22 m de axa drumului, reducerea numărului intersecţiilor la 2 în Viişoara şi 3 în Cobadin, situate la distanţe de cca. 1,0 Km între ele. Al doilea drum important în comună este DJ 391 (20 Km în comună) care asigură relaţii cu Satul Negreşti (12 Km) şi spre Independenţa, Băneasa la vest, şi cu Ciobăniţa, Negru Vodă, Costineşti la sud şi est. DN 3 şi DJ 391 sunt asfaltate, în stare bună. Al treilea drum ca importanţă în comună este DC 26, pietruit, în stare rea care stabileşte relaţia cu Satul Conacu (4 Km), iar al patrulea DC 29, de pământ spre Satul Curcani (3 Km) şi spre Petroşani, Deleni. Un drum care va necesita modernizare, cu perspective de interes în zonă este DC 21 spre Lanurile (13 Km). El va asigura relaţii spre drumul expres dintre Autostrada A2 şi localităţile din sudul litoralului. În teritoriul comunei există o serie de drumuri de exploatare, principale care se propun a fi modernizate prioritar ca măsură de sporire a eficienţei producţiei în agricultură, silvicultură, transporturi. Reţeaua străzilor din cele 5 localităţi însumează 133,76 Km,din care 74,43 km în Cobadin, 34,50 Km în Viişoara, 13,63 Km în Negreşti, 12,10 Km în Conacu şi 1,08 Km în Curcani. Pentru o bună comunicare între localităţile comunei, la solele arabile, păduri, lacuri, trupuri izolate ale intravilanului, la reţele tehnice din teritoriu (conducte gaze, staţii de pompare şi canale de irigaţii, L.E.A., linii telefonice, căi ferate , etc.) se propune pietruirea cu prioritate a principalelor drumuri de exploatare.

zonificare funcţională, reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanisticiZonificarea funcţională se referă la terenul cuprins în vatra localităţilor, care au o structură complexă- multifuncţională.Trupurile izolate sunt – în cele mai multe cazuri- monofuncţionale, cu profil economic, de echipare edilitară sau de gospodărie comunală (cimitire, platforme de deşeuri menajere).În vatra localităţilor există următoarele funcţiuni principale:- locuire- echipare şi dotare social – culturală (administraţie, învăţământ, comerţ, servicii, culte, cultură, financiar-bancară)- activităţi economice (incinte de producţie industrială, mică producţie, depozitare, agro-zootehnică)- echipare hidro-edilitară (alimentare cu apă, canalizare, staţii de transformare)

12


- gospodărie comunală (cimitire)- circulaţie rutieră (străzi, traseu drumuri teritoriale ce traversează localităţile)- circulaţia feroviară- spaţii verzi şi pentru sportReglementările şi indicii urbanistici privind modul de construire au fost preluate din Regulamentul Local de Urbanism (RLU): PARCELAREA

Pe terenurile propuse cuprinderii în intravilan proprietate privată de interes local, construirea se va admite numai după întocmirea P.U.D. sau P.U.Z. Pentru locuinţe se vor elabora documentaţii de parcelare cu loturi având suprafeţe de max. 1000 mp, suprafaţa minimă de min.500 mp, iar lăţimea de min. 12,0 m. Se recomandă cuplarea clădirilor câte 2. Pe terenurile proprietate particulară dimensiunile parcelelor vor fi decise de proprietari. Organizarea incintelor va respecta principiile generale privind amplasarea şi conformarea construcţiilor.

ÎNĂLŢIMEA CONSTRUCŢIILOR Înălţimea locuinţelor va fi parter sau parter şi etaj, cu excepţia zonei centrale Cobadin, unde regimul de înălţime va fi P+1-2E. În toate situaţiile se admit subsoluri sau demisoluri parţiale ori generale.

Procentul de ocupare al terenului maxim (POT maxim) în incintele cu locuinţe va fi 30 %, în cele mixte 70 %, iar în cele comerciale de 80 %.

Procentul de ocupare a terenului va fi diferenţiat în funcţie de profilul activităţilor: 25 % pentru învăţământ, 20 % pentru sănătate, 80 % pentru comerţ, 70 % în incinte cu funcţiuni mixte, dacă ele sunt grupate.

Pentru incintele cu funcţiuni economice sau de echipare edilitară indicii de ocupare şi de utilizare a terenului corespund necesităţilor funcţionale, fără a depăşi 80% (incluzând şi suprafaţa afectată platformelor şi circulaţiilor) , 20 % din suprafaţă fiind rezervată pentru spaţii verzi.

Coeficientul de utilizare maxim al terenului (CUT maxim) rezultă din relaţionarea POT cu regimul de înălţime propus:- în zona de locuit în loturi – 0,9- în zona cu dotări social-culturale – 2,1- în incintele pentru activităţi economice- conform necesităţilor funcţionale

Cei doi indicatori urbanistici POTmaxim şi CUTmaxim sunt condiţionaţi de asigurarea în incinta proprie a necesarului de parcare.

13


BILANŢ TERITORIAL - Satul COBADIN ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS

ha % Ha % 0 1 2 3 4Locuinţe P-P+1 în blocuri sau loturi şi funcţiuni complementare

24,50 4,75 104,00 19,43

Locuinţe P-P+1 cu loturi şi funcţiuni complementare

164,56 31,94 128,51 24,01

Instituţii şi servicii publice 6,70 1,30 8,45 1,57Unităţi industriale , depozite, servicii productive, transporturi auto

50,73 9,84 50,73 9,47

Unităţi de producţie agrozootehnice 21,50 4,17 21,50 4,01Gospodărie comunală 9,82 1,90 12,57 2,35Construcţii aferente reţelelor edilitare 2,10 0,40 2,10 0,39Spaţii verzi, agrement, sport, protecţie 2,80 0,54 9,35 1,74Comunicaţii, transporturi feroviare 17,97 3,50 17,97 3,37Drumuri, străzi 72,43 14,08 80,00 14,96Terenuri libere, agricole 140,00 27,20 100,00 18,70Terenuri neproductive 2,00 0,38 - -TOTAL INTRAVILAN 515,11 100,00 535,18 100,00

BILANŢ TERITORIAL - Satul CONACU ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS

ha % ha % 0 1 2 3 4Locuinţe P-P+1 cu loturi şi funcţiuni complementare

34,14 46,94 37,44 48,84

Instituţii şi servicii publice 0,68 0,93 1,00 1,30Unităţi industriale , depozite, servicii productive

- - 0,20 0,26

Unităţi de producţie agrozootehnică 11,73 16,12 11,73 15,30Gospodărie comunală 2,66 3,65 2,66 3,47Construcţii aferente reţelelor edilitare 0,07 0,09 0,66 0,86Spaţii verzi, agrement, sport, de protecţie

- - 4,50 5,87

Drumuri, străzi 11,00 15,12 12,81 16,70Terenuri libere, agricole 9,45 12,99 3,17 4,14Neproductive, râpe, ravene 3,00 4,18 2,50 3,26TOTAL INTRAVILAN 72,73 100,00 76,67 100,00

14


BILANŢ TERITORIAL - Satul CURCANI ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS

ha % Ha %Locuinţe P-P+1 cu loturi şi funcţiuni complementare

1,04 3,80 19,18

68,53

Instituţii şi servicii publice - - - -Unităţi industriale, depozite, servicii prod. - - - -Unităţi de producţie agrozootehnică - - - -Gospodărie comunală 1,15 4,20 1,71 6,11Construcţii aferente reţelelor edilitare - - - -Spaţii verzi, agrement, sport, de protecţie - - 2,81 10,03Drumuri, străzi 1,08 3,93 4,20 15,00Terenuri libere, agricole 16,52 60,22 - -Neproductive, râpe, ravene 7,64 27,85 0,09 0,32TOTAL INTRAVILAN 27,43 100,00 27,99 100,00

BILANŢ TERITORIAL- Satul NEGREŞTI ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS

ha % Ha %Locuinţe P-P+1 cu loturi şi funcţiuni complementare

43,84 43,29 44,98 45,37

Instituţii şi servicii publice 1,33 1,31 2,00 1,67Unităţi industriale , depozite, servicii prod. 4,00 3,95 4,00 3,85Unităţi de producţie agrozootehnică 20,84 20,58 20,84 20,51Gospodărie comunală 0,67 0,66 1,00 0,98Construcţii aferente reţelelor edilitare - - 0,40 0,39Spaţii verzi, agrement, sport, de protecţie 0,40 0,39 5,54 5,38Drumuri, străzi 13,63 13,46 15,03 14,76Terenuri libere, agricole 11,57 11,43 2,30 2,27Neproductive, râpe, ravene 5,00 4,93 5,00 4,82TOTAL INTRAVILAN 101,28 100,00 101,09 100,00

BILANŢ TERITORIAL - Satul VIIŞOARA ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS

ha % Ha % 0 1 2 3 4Locuinţe P-P+1 cu loturi şi funcţiuni complementare

73,67 32,10 90,85 37,09

Instituţii şi servicii publice 3,25 1,41 3,50 1,43Unităţi industriale , depozite, servicii prod. 4,05 1,77 4,72 1,93Unităţi de producţie agrozootehnică 10,90 4,75 10,90 4,45Gospodărie comunală 3,54 1,54 3,54 1,45Construcţii aferente reţelelor edilitare 0,04 0,01 0,44 0,18

15


Spaţii verzi, agrement, sport, de protecţie - - 6,21 2,53Drumuri, străzi 34,50 15,04 40,20 16,42Terenuri libere, agricole 99,26 43,25 84,52 34,52Neproductive, râpe, ravene 0,32 0,13 - -TOTAL INTRAVILAN 229,53 100,00 244,88 100,00 INTRAVILANUL – TRUPURI COMPONENTENr.Crt.

IndicativÎn planşe

Denumirea trupului Existent Propusha % Ha %

0 1 2 3 4 5 6I. LOCALITATEA COBADIN

1 A Vatra satului 495,13 96,13 513,88 96,032 B Incintă agricolă 0,50 0,09 1,07 0,203 C Unitate recepţie cereale 11,06 2,15 11,06 2,064 D Antenă cămine de vane " Transgaz "s.a. - - 0,06 0,015 E Bazin dejecţii 5,00 0,97 7,40 1,396 F Cimitir musulman vechi 2,56 0,50 În trupul A7 G Mănăstirea Sf.Maria Magdalena - - 0,85 0,158 H SPP 19 0,18 0,03 0,18 0,039 I SPP 17 0,18 0,03 0,18 0,03

10 J SPP 20 0,20 0,04 0,20 0,0411 K SPP 21 0,20 0,04 0,20 0,0412 L SPP est 0,10 0,02 0,10 0,0213 Total intravilan COBADIN 515,11 100,00 535,18 100,00

II. LOCALITATEA CONACU1 A1 Vatra satului 63,30 87,04 65,30 85,182 B1 S.C. Agro Mincă s.r.l. şi locuinţe 8,38 11,52 8,38 10,923 C1 Construcţii de producţie, anexe fermă - - 1,28 1,604 D1 Punct pescăresc - - 0,20 0,265 E1 Staţie epurare - - 0,40 0,526 F1 Cimitir părăsit 1,05 1,44 1,05 1,367 G1 Puţ captare - - 0,02 0,028 H1 Rezervor apă - - 0,04 0,059 Total intravilan CONACU 72,73 100,00 76,67 100,00

III. LOCALITATEA CURCANI1 A2 Vatra satului 26,28 95,80 26,28 93,902 B2 Cimitir musulman (Frasinu) 1,15 4,20 1,15 4,103 C2 Cimitir musulman izolat - - 0,56 2,004 Total intravilan CURCANI 27,43 100,00 27,99 100,00

IV. LOCALITATEA NEGREŞTI 1 A3 Vatra satului 61,60 60,84 61,60 60,93 2 B3 Vatra sud 14,84 14,64 10,21 10,10 3 C3 Construcţii producţie agricolă 24,84 24,52 24,84 24,57 4 D3 Locuinţe izolate (fostă fermă) - 4,00 3,96 5 E3 Capela ’’La troiţe’’ - - 0,04 0,04 6 F3 Staţie de epurare - - 0,40 0,40

7 Total intravilan NEGREŞTI 101,28 100,00 101,09 100,00V. LOCALITATEA VIIŞOARA

1 A4 Vatra satului 227,04 98,93 241,99 98,822 B4 Clădiri producţie agricolă 1,90 0,83 1,90 0,773 C4 Staţie epurare - - 0,40 0,164 D4 SPP 12 0,01 - 0,01 0,015 E4 SPP 15 0,20 0,08 0,20 0,086 F4 SPP 16 0,20 0,08 0,20 0,087 G4 SPP 18 0,18 0,07 0,18 0,078 Total intravilan VIIŞOARA 229,53 100,00 244,88 100,00

10 TOTAL COMUNA COBADIN 946,08 - 985,81 -

16


Relaţia cu alte proiecte şi programe relevante:Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în ceeace priveşze gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei.Planul Urbanistic General odată aprobat capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritatea a administraţiei locale, de clarificare şi soluţionare a diferendelor ce pot să apară între persoane fizice sau juridice sau între administraţia locală şi persoane fizice sau juridice.Anexa 1 la Directiva SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să includă informaţii privind:♦ “ relaţia planului (în cazul analizat P.U.G.) cu alte planuri şi programe”♦ “obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel internaţional, (European) comunitar sau naţional, care sunt relevante cu planul, şi modul în care obiectivele şi orice alte aspecte de mediu au fost luate în considerare la elaborarea planului/programului”• Primăria Comunei Cobadin a elaborat în anul 2006 ,,Strategia pentru dezvoltarea durabilă a Comunei Cobadin".Aceasta conţine un program de dezvoltare socială şi economică, generală al comunei. Programul include măsuri concrete în toate domeniile care alcătuiesc obiectivul de studiu al P.U.G. : populaţia, protejarea mediului, fondul construit (locuinţe şi dotări social culturale), reţelele tehnico edilitare, reţeaua căilor de comunicaţie, dezvoltarea activităţilor economice. Programul este alcătuit în raport cu potenţialul specific fiecărei localităţi. Pe durata actualizării P.U.G., acest program a fost analizat şi extins prin consultările dintre proiectant şi beneficiar, pe măsura aprofundării cunoaşterii problemelor comunei, opţiunilor populatiei, posibilităţilor de dezvoltare şi organizare pe ansamblul comunei şi pentru fiecare sat în parte. În proiect s-au formulat propuneri de ameliorare treptată a situaţiei pentru toate domeniile studiate.• SF –pr.5/2005-Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă comuna Cobadin, Judeţul Constanţa – elaborator S.C. HIDROPROIECT s.r.l.• alimentare cu apa potabila in localitatea Conacu, com. Cobadin, jud.

Constanta; proiectant : SC HIDROROIECT SRL Constanta; pr. 9/2007 • statie pilot de tratare a apelor uzate-2008 ; proiectant SC VLADIA

PREST srl Constanta ;• pietruire drumuri in comuna COBADIN, jud. Constanta- proiectant SC

VLADIA PREST srl Constanta ;Aceste proiecte constituie baza pentru ameliorarea echipării edilitare a localităţilor comunei şi a condiţiilor de confort de locuire urbană şi sănătate a populaţiei; se constituie în contribuţii directe la ameliorarea cadrului vital al populaţiei.

17


• Se propune realizarea de perdele de protecţie cu lungimea de 59,5km şi suprafaţa de 59,5ha conform Legii 289/2002 şi HG 1343/2007.• PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DEŞEURILOR- Regiunea 2 sud-est• PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIUNE A DEŞEURILOR- Jud. Constanţa• PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL –

- secţiunea I – REŢELE DE TRANSPORT – aprobată cu Legea 363/2006- secţiunea II – APA – aprobată cu Legea 171/1997- secţiunea III – ZONE PROTEJATE – aprobată cu Legea 363/2006- secţiunea IV–REŢEAUA DE LOCALITĂŢI–aprobată cu Legea

363/2006- secţiunea V – ZONE DE RISC NATURAL – aprobată cu Legea 363/2006- secţiunea VIII – ZONE TURISTICE – aprobată cu Legea 363/2006

• PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢULUI CONSTANŢA -• PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI PENTRU JUDEŢUL CONSTANŢAMatricile – plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare3. Poluarea apelor de suprafata generata de lipsa/uzura sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate3.1.5. Colectarea si evacuarea controlata a apelor pluviale - Construirea retelei de colectare a apelor pluviale ce se va racorda la reteaua de canalizare existenta sau la bazinele de stocare temporara: Agentii economici: SC PREFAB CONSTRUCT s.r.l.

18


2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sanatatea umana, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului2.1.1 componente de mediu -ApaÎn cadrul analizei stării actuale a mediului pentru factorul de mediu –apa- s-au avut în vedere:A- situaţia alimentării cu apă a populaţieiB- situaţia apelor subteraneC- situaţia apelor de suprafaţă

A. Sistemul de alimentare cu apă al comunei Cobadin este alcătuit din : a) sursă subterană şi puţuri ţărăneşti , b)conducte de aductiune de la captare (puţuri forate) la rezervoarele

de înmagazinare şi de transport de la rezervoare la consumatori ,c) complex de înmagazinare - pompare , d) reţea de distribuţie .

În general, datorită diferenţelor mici de nivel ale intravilanelor localităţilor componente ale comunei alimentarea cu apă se face pe o singură zonă de presiune.

Pentru localitatea Cobadin:Captarea se realizează din doua surse: una aflata la Ciobanita si una la

Viisoara ( foraje de adâncime).Debitele obţinute depăşesc uneori 50 l /sec la denivelare de 1,0 m cum

sunt forajele F5054 Ciobănita si F5089 Viişoara.

19


Necesarul de apa pentru cele doua localităţi fiind mult mai mare, s-a propus mărirea sursei prin doua foraje la Viişoara pentru care s-a folosit studiul hidrologic făcut cu prilejul amplasării forajului existent, în preajma căruia se amplasează acestea .Complexul de înmagazinare existent este compus din 2 rezervoare de cate 1000 mc capacitate fiecare, care sunt în stare buna de funcţionare. Apa înmagazinată provine din sursa Viişoara (conducta de aducţiune Dn 200 din azbociment) şi din sursa Ciobăniţa (conducte de aducţiune Dn 500, Dn 300 din OL).De la complexul de inmagazinare apa este pompata in reţeaua de distribuţie printr-o conducta având Dn 350-200mm executata din azbociment si OL.

Tratarea apei are ca scop principal asigurarea calitatii apei din punct de vedere bacteriologic . In acest scop s-a prevazut o statie de clorinare cu clor gazos care se afla în stare buna de funcţionare şi este amplasata într-o încăpere a staţiei de pompare.

Necesarul de apa si instalaţiile pentru stingerea incediilor sunt asigurate astfel:

- rezerva de incendiu este inclusa in volumul total al rezervoarelor- reţeaua de distribuţie este echipata cu hidranti de incendiu- presiunea este asigurata de hidrofor

In zonele de consum ale localitatii in afara magistralelor sunt executate reţele de distribuţie Dn 100-150mm cu lungime de 229 Km.

Ca urmare a finalizării lucrărilor de ”Extindere a sistemului de alimentare cu apa a zonei după calea ferata ,in localitatea Cobadin” in anul 2006 la reteaua de mai sus s-au adaugat 5,31km de conducta din PEHD .

Pentru localitatea Viisoara:Localitatea Viişoara are un sistem propriu de alimentare cu apa format

dintr-un puţ forat cu o adâncime de 400 m, echipat cu o pompa submersibila.Intre localităţile Viişoara si Cobadin, mai precis între puţul forat existent

la Viişoara si complexul de înmagazinare - pompare al localităţii Cobadin exista o conducta de legătura Dn 200 mm, care alimentează cu apa si reţeaua de distribuţie existenta în localitatea Viişoara.

Localitatea dispune de o reţea de distribuţie formata din conducte Dn 100 mm cu o lungime de cca 80 Km racordate la conducta Dn 200mm existenta de-a lungul localităţii. Reţeaua de distribuţie nu acoperă toata reţeaua de drumuri a localitătii unde au fost construite locuinţe.

Ca urmare,în ultimii ani s-a executat o extindere a reţelei existente cu lungimea L=6,40 Km şi o statie de clorinare necesara pentru asigurarea dezinfectiei apei prelevate.

Pentru localitatea ConacuLocalitatea Conacu se aprovizioneaza cu apă potabilă din puţuri cu

diametrul mare Ф 1,2 m , nivelul hidrostatic fiind la adancimea de 6,00m.

20


O parte din localitate şi fostul C.A.P. dispune de un sistem de alimentare cu apă format din:- foraj cu adâncimea de 40m-doua rezervoare cu o capacitate 2 x 50mc amplasate in partea cea mai inalta a localitatii.

Conductele de distribuţie existente se afla intr-un grad avansat de uzura , depăşindu-şi durata de viata.Pentru localitatea Negreşti

Localitatea Negreşti se aprovizionează cu apă din puţuri locale cu diametrul mare Ф 1,20 m şi adâncime de 6,00-8,00m

Instalaţii de alimentare cu apă există numai la unităţile economice de pe teritoriul localitaţii (fostul C.A.P. şi I.A.S.)

Pentru localitatea CurcaniIn vechime zona se alimenta cu apă potabilă de la un izvor existent pe

firul de vale şi transportul apei se făcea cu sacaua care distribuia apa locuitorilor.Fostul C.A.P. a fost alimentat cu apă dintr-un puţ forat echipat cu pompă

submersibilă şi un rezervor de 50 mc metalic amplasat în incintă. Aceste instalaţii nu mai există, iar puţul forat este astupat cu pamânt.

Populaţia existenta în prezent în localitate se alimentează cu apă de la izvorul situat pe firul de vale existent.

canalizarea menajeră In localitatea Cobadin exista un sistem de canalizare, realizat în 1980.

Lungimea colectorului principal si a conductelor este de circa 1 300 m .In prezent, în localitatea Cobadin, reteaua de canalizare s-a extins cu 5

500 m din care 2000m sunt colectoarele principale care preiau apa de canalizare din reteaua de colectare si o transporta la statia de epurare monobloc situata in partea de nord a localitatii pe soseaua ce face legatura intre Cobadin si Viisoara. Apa epurată este deversată pe valea Viişoara .

Celelalte localitati ce apartin administrativ de comuna Cobadin nu dispun de un sistem de canalizare centralizat, problema apelor uzate menajere rezolvându-se pe plan local, prin haznale sau fose septice.

B. situaţia apelor subterane rezultă din calitatea apei potabile în localităţile comunei; fişe de analiză ale calităţii apei potabile evidenţiază faptul că apele din pânza freatică captate pentru uzul populaţiei au caracteristici care îi conferă o calitate potabilă deosebită.Nivelul hidrostaticNivelul panzei freatice nu a fost intalnit in foraje, in zona fiind situat sub adancimea de -7,00m.

Pe anumite perimetre din Podisul Cobadin si regiunea Amzacea –Mereni exista un intins sistem hidrografic alcatuit din vai seci, temporar cu apa, si un sistem endoreic cu o circulatie subterana activă .

21


Fragmentarea putin adanca a regiunii creeaza formatiuni de calcare erodate pana la cretacic, interceptand astfel cateva nivele acvifere. Consecinta acestor fragmentari este prezenţa a numeroase izvoare in podisul studiat (peste 60 cu un debit de pâna la 51 mc/s).

Datorita precipitatiilor foarte bogate din anii 1965 –1966 din sud-vestul comunei Cobadin,in zona mai joasa a satelor Negresti- Conacu ,formată de vaile abrupte Besaul ,Conacu si Curcani,s-au adunat o mare cantitate de apa ,a carei nivel a crescut in urma inundatiilor catastrofale din anii1970 odata cu care apa s-a depus si un strat de aluvionar de pamant de cca.1 cm,care a redus infiltrarea apei in sol formandu-se astfel Balta Negresti. Patul calcaros ,care nu a putut absorbi apa,izvoarele subterane si irigatiile excesive din anii 1980,au favorizat mentinerea acestui luciu de apa. Dealurile vailor ce traverseaza localitatile Conacu, Negresti ,Curcani sunt amenajate în terase pentru combaterea formatiunilor de eroziune în adâncime şi regularizarea scurgerilor de pe versanti.

În RAPORTUL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2008-JUDEŢUL CONSTANŢA –la cap.4-APA – referitor la calitatea apelor din stratul freatic la sursele Ciobăniţa şi Viişoara se menţionează:

- nu depăşeşte indicatorii din Legea 458/2002.

C. Apele de suprafaţă sunt constituite de luciul de apă din partea de sud a comunei- Lacurile Conacu, Negreşti, Curcani- cu suprafaţa de 186ha (conform evidenţe cadastru agricol).

lucrări hidroameliorativeÎn zonele adiacente comunei Cobadin există lucrări hidroameliorative

(irigaţii ), la care sursa de apă o constituie canalul Dunăre – Marea Neagră .Prin intermediul unor staţii de pompare secundare şi altele mobile,

apa este trimisă pe câmpurile de irigaţii.În prezent sistemul de irigaţii nu funcţionează în mod corespunzător, datorită faptului că staţiile de pompare şi canalele de irigaţii sunt parţial deteriorate.

gospodărirea complexă a apelor – apele de suprafaţă In zona studiata in apropierea satelor Negresti şi Conacu exista o balta

naturala care necesita lucrari de amenajare pentru exploatarea in diverse scopuri: turism şi piscicultură. In perioadele de secetă balta Negreşti seacă parţial datorită lipsei aportului freatic. Pentru aceasta trebuie luate masuri de igienizare şi inlaturare a mâlului care produce discomfort olfactiv locuitorilor din zona adiacenta baltii Negresti.Aceste bălţi s-au format odată cu extinderea lucrărilor de irigaţii în această parte a judeţului, prin anii 67-68.

22


Bazinul hidrografic al acestor bălţi are o mare întindere mai ales în partea de sud a văii.Pentru zona adiacentă localităţilor Negreşti, Conacu şi Curcani au fost remarcate suprafeţe diferite acoperite cu apă în surse diferite de informaţie: în ortofotoplanuri şi în imaginile google.Valea a produs în mai multe rânduri situaţii de risc: prima inundaţie a fost înregistrată în anii 1987-1988 şi a doua la începutul anilor 1990 afectând numai terenurile joase, neconstruite, neafectând locuinţe în localităţile Conacu şi Negreşti.Primele inundaţii care au dus la afectarea de locuinţe s-au înregistrat în lunile mai şi septembrie 2006. Atunci ploile au durat cca o săptămână , debitele au înregistrat valori de 150 l/2 ore şi s-au inundat suprafeţele mai joase din partea de sud a satului Negreşti. Au fost afectate 7 gospodării din satul Conacu şi 4 gospodării din satul Negreşti.

2.1.2. componenta de mediu: Aerul atmosfericConform Ordin nr. 1269 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România – pe teritoriul comunei Cobadin nu se semnalează depăşiri ale valorilor limită la nivelurile de concentraţii ale factorilor de poluare a aerului. Comuna Cobadin este menţionată în acest Ordin la următoarele capitole:

SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare 3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10) SUBLISTA 3.2. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare. 3.2.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) 3.2.2. Pentru dioxid de azot (NO2) SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare 3.3.3. Pentru plumb (Pb) 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) 3.3.5. Pentru benzen (C6H6)

Unitatea economică PREFAB CONSTRUCT – generatoare de noxe atmosferice - se află în stadiu de monitorizare de către APM şi de îmbunătăţire a tehnologiei pentru a reduce emisiile în aer.

Incintele cu utilizare zootehnică (vite, ovine) sunt de capacităţi care nu intră în incidenţa Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei aprobat cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997.

Clima localităţii şi a zonei este determinată de:

23


• poziţia geografică - latitudine nordică - 44°03'- longitudine estică - 28°13'

Din punct de vedere climatic litoralul sud dobrogean se caracterizează printr-un grad de ariditate accentuat ca urmare a unei cantităţi de precipitaţii atmosferice foarte mici (350-400mm). Amplasamentul studiat se încadrează din punct de vedere climatic în zona temperat- continentală excesivă cu temperatura medie anuală de 11°C şi cu nivelul precipitaţiilor de 35 l/mp.

Regimul eolian - prezintã caracteristicile generale ale climatului continental. Deoarece regimul eolian poate constitui o sursã de energie necunvenţionalã importantã , menţionãm cã din acest punct de vedere zona comunei Cobadin prezintã avantajul unei frecvenţe mari a vânturilor şi mai ales a unei viteze medii cu valori mai ridicate faţã de restul teritoriului. Aceste valori medii ale frecvenţei vânturilor pe anumite praguri de viteze, indicã pentru zona comunei Cobadin un potenţial energetic utilizabil, în medie peste 50% din timpul anului, iar în perioada rece a anului peste 55%. Potenţialul optim, cu viteze de peste 6m / sec., reprezintã în medie aproape un sfert din timpul anului, iar în anotimpul rece cca.30%. În aceste condiţii, considerãm cã realizarea unor instalaţii pentru captarea energiei eoliene vor prezenta eficienţã economicã, ţinând seama atât de faptul cã energia electricã astfel obţinutã, este una din cele mai ieftine, şi mai puţin poluante.

Conform STAS 10101/20-90 amplasamentul se încadrează în zona de vânt “B” şi zona de zăpadă “C”.T E M P E R A T U R A M E D I E L U N A R Ã Ş I A N U A L Ã Lunile I II I II IV V VI VII VIII IX X XI XII AN - Media -1,7 0,3 4,1 10,1 15,8 20,1 22,4 21,7 17,3 11,8 6,8 1,3 10,8 lunarã şi anualã

- Media 2,1 4,4 9,4 16,5 21,7 26,2 29,1 28,6 24,1 18,1 11,2 4,9 16,4 maximelor zi lnice

- Media -4,8 -2,9 0,1 5,1 10,6 14,1 16,1 15,5 11,7 7,0 3,2 -1,8 6,2 minimelor zi lnice

- Maxima 17 20,2 31,4 31,4 36 35,4 38,6 39,4 38,6 34,2 27 20,5 absolutã 1958, 1963

- Minima-19,9 –23 -13 -3,4 2,2 5,6 10,1 6,6 0,5 -5,2 -13,4 -18,0 absolutã 1954

24


PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE ( medii, înregistrare multianualã ) Luna Valori medii

mmCantitãţi maxime în 24h mm

Nr. mediu zile cu precipitaţi i> 1,0 mm

Nr. mediu zile cu precipitaţi isolide

ianuarie 30,4 36,6 5,5 5,2februarie 30,8 32,0 5,3 5,1martie 23,0 69,0 4,7 3,5aprilie 27,7 29,6 4,9 0,3mai 47,5 77,1 6,6 -iunie 41,8 59,5 6,1 -iulie 49,7 63,0 5,1 -august 37,0 92,0 3,9 -septembrie 34,0 67,2 3,2 -octombrie 29,2 52,0 3,8 0,1noiembrie 36,8 33,0 5,6 1,0decembrie 38,2 37,0 6,0 3,7 ANUAL 426,5 92,0 19. VIII. 1949 60,7 18,9

REGIMUL EOLIAN a) FRECVENŢA MEDIE PE LUNI, ŞI MEDIE ANUALÃ PE DIRECŢII

( înregistrãre multianualã % - zile / an ) Direcţii

Luna N. NE. E. SE. S. SV. V. NV. CalmI. 11,2 7,6 5,5 4,6 5,4 3,4 15,7 17,8 28,8II. 10,0 11,2 8,4 5,8 7,3 7,1 12,5 14,3 23,4III. 10,2 12,6 7,8 7,4 9,2 7,2 14,0 10,0 21,6IV. 7,6 8,4 10,5 12,6 9,8 6,0 9,2 7,8 28,1V. 5,6 8,2 9,0 10,7 8,5 4,8 10,0 11,7 31,5VI. 5,6 5,4 5,8 10,1 7,3 5,0 13,3 14,5 33,0VII. 7,4 7,4 5,8 6,6 7,2 3,8 10,7 19,1 32,0VIII. 6,4 5,8 6,0 9,9 5,3 2,9 9,1 16,7 37,9IX. 7,2 9,4 5,5 8,4 5,8 2,5 7,1 12,8 41.3X. 9,7 11,0 5,0 5,0 6,5 6,0 8,2 10,3 38,3XI. 6,4 7,6 6,6 6,0 7,6 9,1 15,8 12,4 28,5XII. 8,8 6,7 4,8 2,8 7,0 6,0 13,9 22,6 27,4Anual 8,0 8,4 6,7 7,5 7,2 5,3 11,7 14,2 31,0

b) VITEZA MEDIE ( multianualã, m/s )Direcţia N. NE. E. SE. S SV. V. NV.

25


Viteza 5,6 5,1 4,1 4,0 4,4 3,9 4,8

2.1.3. componenta de mediu: sol/subsolsolulCaracteristicile reliefului Comuna este situată în partea centrală a jumătăţii de sud a Judeţului Constanţa. Relieful are aspectul de podiş cu ondulaţiuni domoale, străbătut de văi cu direcţii, adâncimi şi forme variate, în care se detaşează : - Partea de nord a teritoriului comunei este străbătut de valea lui Păcuraru, care se continuă spre nord – vest, spre Dunăre, prin văile Caciamacului, Izvorului şi Lacul Baciului de lângă Rasova.

- Partea de sud este tăiată de văile sinuase, legate în lanţ a Plopenilor, Conacului, Curcanilor şi continuate de Văile Borungeanu, Zorile, Adâncata, până la lacurile Şerpu, Vederoasa şi Dunăre. După finalizarea şi funcţionarea sistemului de irigaţii Vederoasa, la începutul anilor 1980, valea a devenit suita unor lucii de apă permanentă, cu fluctuaţii mari ale nivelurilor la ploi, în raport cu debitele şi durata acestora.

Cotele maxime au valorile + 146,6 m, la 2,5 km vest de Satul Viişoara, + 145,1 m movila Curcani – Petroşani, pe limita comunei spre Satul Petroşani – Deleni, + 136,2 m Movila lui Băbuş la 3,5 km sud, şi Movila Negreşti la 4 km sud – sud vest de satul Cobadin, + 134,0 m la 2,5 km nord de sat. Cotele minime au valori de + 59,8 m – 58,6 m pe firul Văilor Conacu, Negreşti, Curcani.

Limita spre Comunele Mereni şi Bărăganu este marcată de firul Văii Biulbiul şi parţial de canalul principal de irigaţii din Sistemul Carasu CA2, care alimenta singura staţie de punere sub presiune, ce exista la est de calea ferată.

Solul teritoriului comunei este compus din suprafeţe naturale şi suprafeţe cu construcţii sau amenajări .Suprafaţa cu construcţii se află inclusă în intravilanele construibile delimitate din vetrele satelor sau din trupurile izolate.Suprafaţa cu amenajări se referă în primul rând la cea ocupată de drumuri, căi ferate. Repartizarea suprafeţei teritoriului administrativ pe folosinţe şi pe localităţile comunei este următoarea ( ha ) :folosinţa satul TOTAL %

Cobadin Viişoara Negreşti Conacu+Curcani

Agricol 10 398 2 553 2 781,5 1 397,5 17 130 90.91arabil 10 206 2 352 2 276 1 140 16 021 85,03Arabil în intravilan 179 104 51 71 358 1,90Păşuni - 75 452 182 709 3,76Vii în intravilan 13 22 2,5 2,5 40 0,21

26


Livezi în intravilan - - - 2 2 0,01Păduri 643 - - - 643 3,42Ape, bălţi - - 103 83 186 0,98Drumuri 121 85 65 15 286 1,52Curţi-construcţii 264 91 36 18 409 2,17Străzi –intravilan 72 34 14 10 130 0,69neproductiv 20 8 20 9 57 0,30TOTAL 11 518 2 771 3 019,5 1 532,5 18 841 100Suprafeţele naturale sunt compuse din terenurile cultivate (terenul arabil – 85 din teritoriul comunei) şi cele cu intervenţie umană neorganizată şi de mică anvergură ( păşuni, păduri, ape, bălţi – 8,16%).

Cariera de argilă a fabricii de cărămidă constituie o intervenţie mai consistentă asupra solului. Se impune amenajarea zonelor de carieră epuizată în vederea introducerii în circuit util, fie ca spaţii verzi, fie pentru amplasarea de unităţi economice.

geologia subsolului: În teritoriul comunei Cobadin nu se semnaleaza fenomene fizico-geologice (posibile alunecari sau prabusiri) active care sa pericliteze stabilitatea constructiilor.

Adancime maxima de inghet in perimetrul respectiv, conform STAS 6054/77 este de 0,80mConform Normativ P 100-1/2006, comuna este situată in:

- zona seismica ,, E”- coeficient de seismicitate a ag=0,16g- perioada de colt Tc = 0,7 sec

Consideratii geotehniceGeologic, amplasamentul face parte din podisul Dobrogei de Sud, pentru

zona fiind caracteristica formatiunile cuaternare reprezentate prin loessuri, macroporice de origine eoliana - prafuri - prafuri argiloase. Sub acestea urmeaza complexul argilos, argila prafoasa + argila roscata.Forajele executate au pus in evidenta – în principiu - urmatoarea succesiune litologica:

" a " - in suprafata pamant cenusiu in grosime de -0,90 ÷ -l, l 0m;" b " - un strat de loess galben, plastic vartos, grupa A - P.S.U. intalnit

la adancimea de ≈ -6,30m in foraje;Loessul galben este pamantul care va intra in cadrul activ al fundatiilor si

are urmatoarele caracteristici geotehnice:o este pamant coeziv;o structura macroporica;o granulometric: praf - praf argilos;

27


o indicele de plasticitate indica plasticitate medie;o indicele de consistenta: Ic= 0,9 (la -1,5Om - 6,00m) situeaza

stratul in domeniul plastic vartos;Loessul se incadreaza in grupa A -P.S.U. ce prezinta tasari suplimentare,

in caz de umezire, numai sub incarcarile transmise de fundatii.Se incadreaza in categoria terenurilor cu compresibilitate mare in stare

naturala si foarte mare in stare inundata." c " - complex argilos, plastic vartos.

2.1.4. componenta de mediu: populaţia şi sănătatea populaţiei Populaţia comunei totaliza 8852 locuitori la 01.01.2006,şi 8835 locuitori la 01.07.2006 din care 4326 bărbaţi şi 4374 femei. Evoluţia populaţiei localităţilor comunei a fost următoarea la recensămintele din etapa 1902-2002 (în ultima coloană se precizează populaţia estimată pentru anul 2020-ipoteză tendenţială pe baza cifrelor înregistrate):

1902 1912 1930 1941 1948 1966 1977 1992 2002Cobadin 1236 1387 2050 3324 3452 4277 6051 6234 6504Conacu 270 269 494 639 695 737 792 365 383Curcani 223 373 363 329 326 242 292 - 12Negreşti 488 775 847 946 850 820 854 588 607Viişoara 855 1292 1284 1437 1530 1471 1688 1575 1603Total 3072 3396 5038 6585 6853 7547 9677 8762 9109

evoluţia demografică

3072 33965038

6585 6853 7547

96778762 9109

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

1902 1912 1930 1941 1948 1966 1977 1992 2002

popu

latia

Repartizarea populaţiei comunei pe grupe principale de vârstă la recensământul din anul 1992 era următoarea :

Grupă de vârstă : Nr. Locuitori % Total din care : 8 762 100,00 0 – 4 ani 721 8,23 5 – 9 ani 691 7,8910 – 14 ani 776 8,8615 – 19 ani 801 9,14

28


20 – 64 ani 4 932 56,2965 – 84 ani 783 8,9385 şi > 85 ani 58 0,66

Starea de sănătate a populaţiei din comuna Cobadin este monitorizată prin evidenţele dispensarelor medicale – 4 cabinete medic de familie+ 1 cabinet stomatologic.2.1.5. componenta de mediu: patrimoniul cultural, arheologic, arhitecturalS-a executat de către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa un studiu istoric şi arheologic – ca documentaţie de fundamentare a PUG - în care sunt menţionate obiectivele cuprinse în lista MCC ce au fost remarcate pe planul cu teritoriul administrativ al comunei. În teritoriul comunei există următoarele monumente istorice, clasate, incluse în lista aprobată de Ministrul Culturii cu Ordinul nr.2314 / 2004 :

- nr.154 ; cod CT- I-s-B-026.26 " Situl arheologic Cobadin " ;- nr.155 ; cod CT- I-s-B-026.26.01 " Aşezare rurală antică " în Cobadin;- nr.156 ; cod CT- I-s-B-026.26.02 " Tumuli în perimetrul comunei “.

În acest sens eventuale lucrări în zonă necesită avizul obligatoriu al Muzeului de Arheologie Constanţa care de regulă impune activităţi de cercetare pentru eliberarea terenurilor de sarcină arheologică. Tumulii sunt în număr de 24, reperaţi după ridicarea topografică, executată în anul 1987, când nu se realizaseră lucrări de amenajare, care au condus la aplatizare a acestora. Locul tumulilor reprezintă suprafeţe protejate unde nu-s admise săpături, prelevări de pământ, plantări de pomi. Spaţiul circular în jurul tumulilor cu raza de 200 m este zona lor de protecţie, unde eventuale intervenţii necesită de asemeni avizul obligatoriu al Muzeului de Arheologie Constanţa, potrivit legii. La 1,5 Km sud de Satul Negreşti şi 2,0 Km vest de Satul Conacu există o capelă numită "La troiţe ". Aceasta adăposteşte 5 cruci din piatră, cu înscrisuri în slavonă şi română. Pe una este următorul text : " Aici sa făcut rugăciune de ploaie în anul 1908 cu ...Sfintele moaşte ale Sfintei Filofteia, Sf. Nifon şi Sf. Serghie. Sfinţilor mucenici rugaţivă Domnului pentru noi ".

2.1.6. componenta de mediu: managementul deşeurilorÎn prezent comuna are o populaţie de 9100 locuitori şi la o medie de 0,4kg/persoană/zi rezultă o cantitate de 3.640kg/zi şi 1.328t/an.Colectarea deşeurilor menajere se face pe sortimente reciclabile şi nereciclabile, în containere separate amplasate pe platforme impermeabile – distribuite zonal în localităţile componente ale comunei. Evacuarea deşeurilor se va face printr-o societate de salubritate (S.C. IRIDEX) pe baza unui contract între părţi şi se transportă la depozitul ecologic de deşeuri de la Costineşti.

Conform prevederilor HG 349/2005 spaţiile de depozitare din mediul rural aveau teremen de reabilitare până la 16.07.2009, prin salubrizarea zonei şi

29


reintroducerea terenurilor respective în circuitul natural sau prin închidere conform ,, îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase” prevăzut în anexa 2 a Ordinului 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat cu Ordinul 120/2008.Au existat pentru localităţile comunei platforme de gunoi neconforme, ce au fost desfiinţate prin compactare, acoperire şi uniformizare a stratului de pământ de acoperire.2.1.7. componenta de mediu: biodiversitateaLocalităţile Negreşti, Conacu şi Curcani se află în imediata vecinătate a unor terenuri delimitate ca sit protejat din reţeaua NATURA 2000 – situl SCI 0071 – DUMBRĂVENI- VALEA URLUIA-LACUL VEDEROASA declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 1.964/2007.Astfel satul Negreşti se învecinează cu aceasta în partea sa de sud şi est, satul Conacu se învecinează la nord. Vest şi sud, iar satul Conacu se învecinează spre nord.La Negreşti trupul B3-vatra sud - este situată în interiorul sitului protejat; nu se propune extinderea acestui trup.Pentru analizarea stării actuale a factorilor de mediu protejaţi şi a potenţialelor efecte ale propunerilor de urbanism asupra acestora a fost efectuat un studiu al biodiversităţii de către BIOSYS GROUP - studiu din care se extrag referirile la biodiversitate.

FLORA ŞI VEGETAŢIA ZONEI STUDIATEFlora zonei de interes

Speciile de plante mentionate in Formularul standard ca fiind enumerate in anexa II a Directivei Habitate (92/43/CEE) nu sunt prezente in zona vaii Conacu – Negresti – Urluia. Cu atat mai mult in localitatile vizate sau imprejurimile lor. Este posibil ca ele sa fi fost mentionate din zona rezervatiei Dumbraveni.

Dintre speciile rare mentionate in fisa sitului RoSCI 0071 (Potentilla emilii-popii, Centaurea jankaea, Himantoglossum caprinum, Echium russicum, Asphodeline lutea, Paliurus spina-christi) nu a fost identificata in zona vaii Conacu – Negresti – Urluia decat Paliurus spina-christi (paliurul).

Pe pantele calcaroase ale zonei studiate, vegetaţia stepică primară s-a păstrat pe suprafete mici; astfel printre pâlcurile de păliur au fost observate comunitati vegetale insulare populate preponderent de Festuca valesiaca (păiuşul stepic), Botriochloa ischaemum (barboasa), Chrysopogon gryllus (iarba de sadină) şi Stipa capilata (colilie). Acestora li se adauga specii precum: Melica ciliata (pufulita), Teucrium polium, Teucrium chamaedrys, Salvia nemorosa (jaleş), Salvia nutans, Syderitis montana, Orlaya grandiflora, Ajuga chamaepytis, Thymus pannonicus (cimbrişor), Thymus zygioides, Adonis vernalis, Adonis flammaea, Koeleria lobata, Convolvulus cantabrica, Helichrysum arenarium, Colchicum biebersteini, etc.

Dintre speciile de plante care se dezvoltă în pajiştile naturale si seminaturale de pe versantii vaii, au fost remarcate următoarele: Bromus squarrosus, Bromus hordeaceus, Poa bulbosa (firuţa bulboasă), Agropyron cristatum ssp. pectinatum (pieptanarita), Poa angustifolia

30


(firuta), Poa bulbosa (firuţă bulboasă), Cynodon dactylon (pir digitat), Elymus repens (pir târâtor), Bromus tectorum, Xeranthemum annuum (imortele), Euphorbia segueriana (alior), Euphorbia helioscopia, Euphorbia agraria, Euphorbia stepposa, Cichorium intybus (cicoare), Achillea setacea (coada şoricelului), Achillea colina, Artemisia austriaca (peliniţa), Artemisia absinthium, Marubium peregrinum, ,Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic), Gallium humifusum, Convolvulus arvensis (volbura), Tragopogon dubius, Filipendula hexapetala (coada mielului), Linaria genistifolia, Crepis foetida, Seseli campestre, Plantago media, Potentilla argentea, Potentila anserina (coada racului), Scabiosa ochroleuca, Verbascum banaticum (lumânărica), Verbascum speciosum, Eryngium campestre (scaiul dracului), Petrorhagia prolifera, Xeranthemum anuum (imortele), Echium vulgarae (limba şarpelui), Echium italicum, Medicago lupulina (trifoi galben), Medicago minima (trifoi mărunt), Crepis sancta, Torilis arvensis, Ballota nigra, Melilotus albus (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfina galbena), Portulaca oleracea (iarbă grasă), Phleum phleoides (timoftică), Centaurea diffusa, Consolida regalis (nemţişor), Chamomilla recutita (muşeţel), Circium arvensae (pălămidă), Descurainia sophia, Taraxacum officinale (traista ciobanului), Amaranthus blitoides.

După cum se poate observa din lista de specii de mai sus, pajiştile zonale sunt alcătuite din specii comune, stepice, ruderale (de margini de drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole). Datorită păşunatului din zonă (în special ovine) este foarte posibil ca aceste pajişti să se degradeze în anii următori, prin înlocuirea specii stepice de catre plante ruderale, rezistente la călcat şi la păscut.

Pe marginea culturilor agricole din extravilanul localitatilor Cobadin si Viisoara, in zonele ce urmeaza a fi incluse in intravilan, au fost observate buruienişuri formate preponderent din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o bordură între drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum – specie invazivă de origine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi, Tribulus terrestris (colţii babei) – formează pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase, Amaranthus retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de rapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă la marginea culturilor şi a drumuli de pământ, Brassica nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole, Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri, Avena sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturi învecinate.

Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor agricole, dar în număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album (spanac sălbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum, Matricaria inodora (muşeţel prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemţişor), Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium europaeum (vanilie sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate, Solanum nigrum (zârna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se infiltrează din culturile învecinate.

Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare, situate pe drumurile de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura,

31


Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum (orzul şoarecelui), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura).

Pe marginea drumurilor de acces au fost observate fitocenoze cu Agropyron repens (pir târâtor), Lolium perenne (iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga), Arrhenatherum elatius (ovăscior).

Tipuri de habitate si asociatii vegetale caracteristiceTrebuie mentionat ca in zona din interiorul si din jurul localitatilor Cobadin, Viisoara, Conacu, Negresti si Curcani, habitatele naturale si vegetatia spontana lipsesc, datorita activitatilor traditionale practicate de localnici (gradinarit, agricultura, pasunat). Aceasta este de fapt zona unde se vor desfasura lucrarile de infrastructura preconizate. In zona acestor localitati sunt preponderente agroecosistemele si comunitatile ruderale, lipsite de valoare conservativa. Acestora li se adauga cele 4 corpuri de padure (643 ha), in majoritatea lor perdele forestiere, de pe teritoriul administrativ al comunei Cobadin. Padurile naturale lipsesc in zona vaii Conacu-Negresti-Urluia, unde vegetatia lemnoasa este reprezentata exclusiv de tufarisuri.

O parte din tipurile de habitate naturale mentionate in Formularul Standard al RoSCI 0071 au fost observate pe versantii vaii Conacu – Negresti – Urluia, in special in zona stancariilor calcaroase, in afara teritoriului locuit al satelor. Habitatele forestiere mentionate in Formularul Standard sunt prezente in alte zone ale sitului, mai exact in zona padurii Dumbraveni, valea Urluia catre Adamclisi si zona lacului Vederoasa.

In zona vaii Conacu – Negresti – Urluia au fost identificate cateva tipuri de habitate de importanta conservativa, localizate pe versantii calcarosi (abrupti sau terasati) ai vaii:

- tufarisuri de foioase ponto-sarmatice (cod Natura 2000 40C0* – tip de habitat prioritar), reprezentate prin asociatia vegetala: Paliuretum spinae-christi (Borza 1931) Dihoru 1970 (asociatie edificata in principal de paliur – Paliurus spina-christi si paducel - Crataegus monogyna). Foarte comuna pe versantii terasati ai vaii este si asociatia vegetala Pruno spinosae-Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931, edificata de paducel - Crataegus monogyna si porumbar – Prunus spinosa. In componenta tufarisurilor intra de asemenea exemplare de macies – Rosa canina si verigariu-Rhamnus catarctica. Pe pantele abrupte se dezvolta adevarate hatisuri cu otetarul fals – Ailanthus altissima, specie invaziva de origine Nord Americana, care poate elimina in timp tufarisurile autohtone.

- stepe ponto-sarmatice (cod Natura 2000 62C0* – tip de habitat prioritar), formate din mai multe tipuri de pajisti:

- pajisti ponto-panonice de Festuca valesiaca (cod Natura 2000 6250*– tip de habitat prioritar) reprezentate prin asociatia vegetala Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner 1941.

- pajisti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca (cod Palearctic Habitats 34.951), formate din asociatia Botriochloetum ischaemi (Krist 1937) Pop 1977.

- pajisti ponto-panonice de Agropyron cristatum si Kochia prostrata (cod Natura 2000 6250*– tip de habitat prioritar) formate din asociatiile Agropyro pectinato-Kochietum prostratae Zolyomi (1957) 1958 si Agropyretum pectiniformae (Prodan 1939) Dihoru 1970.

- pajisti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon si Poa angustifolia (cod Natura 2000 6290*– tip de habitat prioritar) reprezentate prin asociatia vegetala Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970 si Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957.

32


- pajisti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus si Festuca rupicola (cod Natura 2000 62A0), alcatuite prepondrent din asociatia Thymio pannonici-Chrysopogonetum grylli Donita et al. 1992.

Vegetatia higrofila (palustra) este slab dezvoltata pe malul lacurilor Conacu si Negresti, reprezentata mai ales prin stufarisuri (asociatia vegetala Scirpo-Phragmitetum W. Koch 1926. In aceste lacuri, formate relativ recent (anii 1960-1970) prin inundarea vaii Conacu-Negresti, nu a fost identificat tipul de habitat ”Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnocaricion sau Hydrocharition” (cod 3150). Acest tip de habitat este probabil localizat in lacul Vederoasa.

Nu au fost observate in zona vaii Conacu-Negresti-Curcani nici tipurile de habitate forestiere mentionate in Formularul Standard (habitatele 91F0, 91I0, 91AA, 91M0) sau comunitatile de liziera cu ierburi inalte higrofile (cod 6430). Acestea sunt probabil localizate in zona rezervatiei Dumbraveni situata la distanta apreciabila de zona administrativa a comunei Cobadin.

In zona localitatilor Conacu, Negresti, Curcani dar si Cobadin si Viisoara, vegetatia este puternic antropizata datorita impactului antropic pronuntat. Asociatiile vegetale identificate apartin comunitatilor ruderale (antropice), complet lipsite de valoare conservativa. Aceste tipuri de habitate (cod Palearctic Habitats 87.2) predomina alaturi de agroecosisteme si gradini pe suprafetele de extravilan ce urmeaza a fi incluse in intravilanul localitatilor Cobadin si Viisoara. Trebuie subliniat ca aceste ultime doua localitati nu se afla in vecinatatea imediata a sitului Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa si nu adapostesc in zonele invecinate tipuri de habitate sau specii de plante rare cuprinse in Formularul Standard Ro SCI0071.

In zona localitatilor Cobadin, Viisoara, Conacu, Negresti si Curcani, preponderente sunt asociatiile vegetale ruderale, cantonate la marginea ulitelor, marginea terenurilor cultivate sau pe pasunile comunale. Dezvoltarea acestor comunitati de plante este favorizata de pasunat dar si de depozitarea de resturi menajere sau ingrasamant natural. Principalele asociatii vegetale ruderale observate in zonele de interes sunt:

- Bromo-Cynodontetum I. Pop 1970 (asociatie edificata de obsiga – Bromus tectorum si pirul digitat – Cynodon dactylon);

- Balloto-Malvetum sylvestris Gutte 1966 (asociatie formata din speciile dominante Ballota nigra si nalba - Malva sylvestris);

- Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936 (asociatie vegetala dominata de scaiul magaresc – Onopordon acanthium);

- Carduetum nutantis (Săvulescu 1927) Morariu 1943 (asociatie vegetala dominata de ciulini – Carduus nutans si Carduus acanthoides);

- Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 (comunitate vegetala de locuri batatorite si margini de culturi, formata din Sclerochloa dura si Polygonum avicularis);

- Arctio-Ballotetum nigrae (Felfőldy 1942) Morariu 1943 (asociatie formata din speciile dominante Arctium lappa – brusture si Ballota nigra)

- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 (asociatie vegetala de locuri batatorite, prafoase, cu Hordeum murinum – orzul soarecelui);

Sunt fitocenoze ruderale favorizate de activitatile antropice, fara nici o importanta din punct de vedere floristic. Sunt comunitati de plante comune in zona localitatilor din Dobrogea de sud, pe terenurile de tip parloaga, la marginea terenurilor agricole sau a cailor de acces.

33


Versantii abrupti ai vaii Negresti-Conacu

Formatiuni calcaroase de suprafata pe versantii vaii

Tufarisuri cu paliur si paducel pe versantii vaii

34


Paducel fructificat pe versantii calcarosi

Lacul Conacu si versantii nordici ai vaii

Satul Conacu

35


Lacul si satul Conacu

Lacul Negresti

Valea Conacu-Negresti

36


Pajisti stepice pe versantii vaii Conacu-Negresti (iunie 2009)

Pajisti xerofile (cu Xeranthemum annuum) pe versantul nordic al vaii (iunie 2009)

Versantii stancosi ai vaii (iunie 2009)

37


Pajisti stepice cu Helichrysum arenarium

Tufarisuri cu paliur si paducel pe versantul nordic al vaii

Pasunat in zona vaii

Concluzii

Dintre cele cinci localitati vizate pentru acest studiu, Cobadin si Viisoara se afla in afara sitului Natura 2000 SCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa, in timp ce satele Conacu, Negresti si Curcani sunt situate in imediata vecinatate a sitului.

38


Mare parte a lucrarilor de infrastructura se vor desfasura in perimetrul localitatilor mai sus mentionate, fara a afecta semnificativ habitatele naturale, flora si vegetatia din zonele inconjuratoare.

Pentru localitatile Cobadin si Viisoara se doreste in noul PUG extinderea intravilanului cu 24,5 ha; aceasta se va face pe seama terenurilor agricole si a islazurilor de la periferia acestor localitati. Pentru celelalte localitati nu se preconizeaza extinderea intravilanului.

Vegetatia din perimetrul si imprejurimile localitatilor Cobadin si Viisoara este puternic ruderalizata datorita activitatilor agricole si pastorale desfasurate in aceste zone. Comunitatile de plante ruderale observate in zona localitatilor sunt lipsite de specii de plante rare de interes conservativ.Se impune protejarea corpurilor de padure din vecinatatea localitatilor de pe teritoriul administrativ Cobadin, lucru dorit si de autoritatile locale.

Zona de interes conservativ se afla pe pantele abrupte ale vaii Conacu-Negresti-Urluia, la distanta apreciabila de satele Conacu, Negresti si Curcani. Pe pantele stancoase ale vaii, au fost identificate habitate si asociatii vegetale de valoare conservativa, mentionate in Formularul standard al sitului Natura 2000.

Din pacate, pasunatul intensiv din zona vaii poate determina in timp degradarea acestor pajisti naturale si seminaturale. Consideram ca pasunatul este principala amenintare la adresa diversitatii floristice a vaii Conacu-Negresti-Urluia. Se impune interzicerea acestei activitati in zona versantilor calcarosi ai vaii Conacu-Negresti-Urluia.

Mare parte a tipurilor de habitate mentionate in Formularul standard al sitului RoSCI 0071 nu sunt prezente in zona de interes. Este posibil ca ele sa fi fost mentionate in fisa sitului pe baza literaturii de specialitate referitoare la rezervatia Dumbraveni. Aceasta rezervatie forestiera inclusa in situl de importanta comunitara Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa se afla la o distanta apreciabila de localitatile in care urmeaza a se desfasura lucrari de infrastructura.

Dintre speciile de plante rare mentionate in Formularul standard, numai una a fost identificata pe teren; este vorba de Paliurus spina-christi care formeaza tufarisuri in zona versantilor calcarosi ai vaii Conacu-Negresti-Urluia. Au fost insa identificate in pajistile de pe versantii vaii, raritati floristice care nu figureaza in Formularul standard: Helichrysum arenarium, Koeleria lobata, Colchicum biebersteini, Convolvulus cantabrica, etc.

Prin urmare, consideram ca realizarea unor lucrari de infrastructura in perimetrul si imediata vecinatate a localitatilor din zona administrativa a comunei Cobadin, nu va avea un impact major asupra habitatelor de interes conservativ localizate pe versantii vaii Conacu – Negresti – Curcani.

FAUNA ZONEI STUDIATEDin punct de vedere al protecţiei habitatelor, a entomofaunei şi a herpetofaunei, impactul este cvasiabsent. Pe raza localităţii mediul este puternic antropizat, asociaţiile vegetale şi comunităţile de nevertebrate fiind reprezentate de plante ruderale, plante ornamentale şi nevertebrate oportuniste din punct de vedere ecologic, rezistente la impactul antropic. Cea mai mare parte a speciilor de nevertebrate sunt legate de aceste ecosisteme antropizate, fiind fie specii ubicviste care se pot dezvolta pe plantele ornamentale fie specii dăunătoare care se dezvoltă pe plante cultivate, pomi fructiferi sau viţă de vie.

39


In ce priveşte entomofauna, aceasta este reprezentată de specii de orthoptere (lăcuste, cosaşi, greieri) ca Tettigonia viridissima (cosaş verde), Acrida hungarica, calliptamus italicus (lăcustă călătoare italiană), Omocestus sp., Sthenobothrus sp., Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţa), Gryllus desertus (greiere de câmp), Gryllus domesticus (greiere de casă), de mantide – Mantis religiossa (călugăriţa comună), heteroptere (ploşniţe) – Eurygaster maura, Eurygaster austriaca, Eurygaster integriuceps, Aelia acuminata, Aelia rostrata (ploşniţe de cereale), Dolicoris baccarum, Eurydema ornata, Eurydema oleracea (ploşniţe ale verzei), Pyrrhocoris apterus, Coranus apterus, Palomena prasina, Carpocoris mediterraneus;, coleoptere ca Melolontha melolontha cărăbuş de mai), Valgus hemipterus, Epicometis hirta, Anisoplia austriaca, Rhizotrogus aequinoctialis, Amphimalon solstitialis (ultimele trei specii fiind aşa-numiţii cărăbuşei ai cerealelor), Sisyphus schaefferi, Geotrupes sp (gândaci de bălegar), Carabus violaceus, Meloe proscarabeus, Trichodes apiarius, Coccinella septempunctata, Adalia bipunctata, Thea 22-punctata (buburuze), Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului), Chrysomela magna, Leptinotarsa decemlineata (gândac de Colorado); Dintre lepidoptere (fluturi) – Iphiclides podalirius (fluture coadă de rândunică), Pieris brassicae, Pieris napi, Pieris rapae (fluturi de varză), Colias croceus, Colias erate, Vanessa atalanta, Vanessa cardui, Inachis io, Argynnis lathonia, Polyommatus icarus, Plebejus argus, Strymon spini, Aricia agestis, Autographa gamma (buha gama), Agrotis segetum (buha semănăturilor), Epicalia villica, Hypanthria cunea, Macroglossum stellatarum, Celerio euphorbiae, Celerio lineata, Herse Agrion convolvuli, Acherontia atropos (fluture cap de mort), Deilephila elpenor; diptere – Chironomus sp, Tipula oleracea, Bembidion sp., Erystalis tenax, Musca domestica, Calliphora vomitoria, Sarcophaga carnaria, Lucillia caesar, Tabanus autumnalis; dermaptere – Forficula auricularia, Forficula tomis (urechelniţe), mecoptere – Panorpa communis (muscă scorpion); hymenoptere (viespi, albine, bondari) – Vespa vulgaris, Xylocopa violacea, Bombus terrestris, Bombus lapidarius, Bombus hortorum, Apis mellifica, Halictidae varia, Sphex sp., Scolia hirta, Scolia flavifrons.

In zona localităţilor Conacu, Negreşti şi Curcani, datorită prezenţei ecosistemului acvatic apar o serie de specii de insecte cu larve sau adulţi legate de acest mediu. Din această categorie fac parte odonate (libelule) ca Aeschna mixta, Aeschna juncea, Sympetrum vulgatum, Agrion sp., efemeroptere – Cloeon dipterum, heteroptere – Corixa sp., Notonecta glauca, Nepa cinerea (scorpionul bălţii), Plea minutissima, Hydrometra sp., coleoptere ca Dytiscus marginalis, Girinius natator, Hydrous piceus, etc.

Dintre gasteropode (melci) pot fi întâlniţi melci de livadă – Helix pomatia, Helix lucorum ca şi specii caracteristice habitatelor naturale – Zebrina detrita, Helicella obvia, Cernuella virgata, melci fără cochilie – Limax dobrogicus, Limax cinereo-niger.Miriapodele (urechelniţe) sunt reprezentate de specii ca urechelniţa comună Lithobius forficatus şi Scolopendra cingulata (cârcâiac), Geophilus sp., Julus bilineatus, Blanjulus sp.Crustaceele terestre sunt reprezentate de specii rezistente la impactul antropic, ca cele din genurile Porcellio sau Armadilidium, iar în lacul Conacu apar specii ca Asellus aquaticus.

Fauna de vertebrate este reprezentată de amfibieni, reptile şi mamifere. In perimetrul localităţilor nu rezistă decât puţine specii, printre care amintim Rana ridibunda (broasca de baltă - la Negresti si Conacu), Natrix natrix (şarpe de casă), Coluber jugularius (şarpe rău – în apropierea localităţii Conacu), Lacerta taurica (şopârla de stepă), Lacerta viridis (guşter).

Dintre mamifere amintim Talpa europaea (cârtiţa), prezentă în vecinătatea tuturor celor patru localităţi), Rattus norvegicus (şobolan cenuşiu), Mus musculus (şoarece de casă), iar în apropierea localităţilor iepuri de câmp – Lepus europaeus şi vulpi – Vulpes vulpes (la Negresti, Conacu, Curcani). Sunt de asemenea prezenţi în zonă lilieci din mai multe specii –

40


Myotis myotis, Pipistrellus pipistrellus, etc, dar aceste specii nu sunt influenţate de activităţi de genul celor amintite.Toate aceste specii de mamifere, amfibieni şi reptile nu sunt periclitate în nici un fel de realizarea proiectatului sistem de canalizări de pe raza localităţilor menţionate.

Impact asupra solului şi apelor din zonăRealizarea unui sistem de canalizare pe raza localităţilor amintite va reduce mult poluarea solului cu ape menajere. In condiţiile în care în activităţile curente din orice gospodărie se folosesc o gamă destul de largă de substanţe chimice – de la detergenţi (care ajung integral în apa menajeră) până la substanţe chimice de tip insecticid sau fungicid (care pot ajunge în cantitate mică sau accidental) – poluarea solului cu astfel de substanţe reprezintă un factor de risc care nu poate fi neglijat.

Din cele patru localităţi, cea mai mare cantitate de noxe care poate ajunge în acest fel în sistemul de canalizare în cazul localităţii Cobadin. In acest caz însă, prezenţa staţiei de epurare permite preluarea eficientă a apelor menajere şi tratarea lor în mod corespunzător.

Pentru localităţile Negreşti şi Conacu, ca şi pentru localitatea Curcani, nu există staţii de epurare a apelor uzate. O eventuală direcţionare a lor către Cobadin nu este posibilă datorită reliefului şi distanţei mari.Datorită faptului că cele trei localităţi sunt amplasate în imediata vecinătate a unui SCI, ridică unele probleme.In imediata apropiere a localităţilor există zone cu habitate naturale, chiar dacă acestea sunt afectate de impactul antropic. Lacul Negresti – Conacu, care se întinde pe tot firul văii, reprezintă principalul tip de habitat care poate suferi de pe urma tratarii neadecvate a apelor menajere şi a celor provenite din gospodării. Sistemul de canalizare trebuie astfel proiectat ca să se evite orice posibilitate de deversare a apelor netratate în lac.

In cazul celor trei localitati, dar mai cu seama in cazul localitatilor Negresti si Conacu, cel mai sensibil punct este habitatul acvatic in sine. Chiar daca lacul este concesionat pentru piscicultura, ecosistemul lacustru se afla intr-o stare buna de conservare; pe langa pestele instrodus in lac, exista in zona o avifauna interesanta, iar schimbarea calitatii apei prin eventuale fenomene de inflorire ca urmare a cresterii concentratiei substantelor azotate in urma deversarilor de ape menajere poate afecta si ornitofauna nu numai fauna acvatica. Din acest motiv apreciem ca in toate cele trei cazuri, dar mai ales pentru Negresti si Conacu, trebuie avute in vedere existenta unor puncte de epurare a apelor inainte de deversarea lor in lac.

Oţetari şi stîncării pe malul nordic al lacului Conacu

41


3. AVIFAUNA ZONEI STUDIATE

42

Oedalus decorusBombylus major

Oedipoda caerulescens Vanessa cardui

Asiotmethis limbata Lestes sp.

Plebejus argusClorophorus varius

Nevertebrate din zona Cobadin - Negreşti - Conacu


Localităţile Cobadin şi Viişoara sunt înconjurate de vaste câmpii folosite de locuitori în agricultură. Aici există atât păşuni pentru animalele domestice - vite, oi, capre - cât şi monoculturi de grâu, porumb, orzoaică, lucernă, floarea soarelui şi rapiţă. Practic, datorită impactului antropic puternic, numai există în zonă habitate naturale, cu atît mai puţin ecosisteme de interes conservativ.

Avifauna din aceste locuri se remarcă prin puţine specii, adaptate la viaţa în agroecosisteme.

Monoculturile sunt dominate de ciocârlia de bărăgan (Melanocorypha calandra), care gaseşte aici un habitat favorabil. La marginea lanurilor şi pe pajiştile stepice se mai pot observa si ciocârlii de câmp (Alauda arvensis), ciocârlani (Galerida cristata) si fâse de câmp (Anthus campestris).

In zbor, se pot vedea frecvent rândunici (Hirundo rustica) şi prigorii (Merops apiaster).

Prin haturi şi de-a lungul canalelor de irigaţii abndonate, în număr mai mic, apar si fazani (Phasianus colchicus), potârnichi (Perdix perdix), prepeliţe (Coturnix coturnix) şi pupeze (Upupa epops).

Stalpii din reteaua de electricitate prezenti in aria de studiu sunt locuri de cuibarit pentru unele specii, cum ar fi graurii (Sturnus vulgaris).

Păsările răpitoare, care colindă întreaga stepă dobrogeană in cautare de hrana, pot ajunge cu usurinţă în zonă, mai ales în timpul migratiei si in timpul iernii:

Circus cyaneus (L.) – Herete vânatCircus pygargus (L.) – Herete surButeo buteo (L.) – Șorecar comunButeo lagopus (Pont.) – Șorecar incaltatAquila pomarina (Brehm) – Acvilă ţipătoare micăHieraaetus pennatus (Gm.) – Acvilă micăFalco tinnunculus (L.) – Vânturel roşuFalco subbuteo (L.) – Șoimul rândunelelorFalco columbarius (L.) – Șoim de iarnă

Iarna, locaţiile pot fi colindate de specii de păsărele - sticleti (Carduelis carduelis), florinti (Carduelis chloris), scatii (Carduelis spinus), canepari (Carduelis cannabina), cinteze (Fringilla coelebs),presuri (Emberiza hortulana, Milaria calndra) - şi de corvidae - coţofene (Pica pica), ciori de semănatură (Corvus frugilegus), ciori grive (Corvus corone cornix), stăncuţe (Corvus monedula) care vor trece temporar prin zonă.

In timpul migraţiilor de toamnă şi de primăvară sunt şanse mari sa apara si alte specii de pasari, dar majoritatea vor trece in zbor (desi zona nu este cunoscută ca fiind un culoar clasic de migratie pentru pasarile migratoare).

Și în zona satului (aproape dezafectat) Curcani, avifauna este asemănătoare, acesta fiind înconjurat îndeosebi de pajişti folosite pentru păşunat de turme de oi şi capre. Deşi, după hartă, satul se află la marginea sit-ului de importanţă comunitară Dumbrăveni-Urluia-Vederoasa, habitatele prezente aici nu prezintă un grad ridicat de biodiversitate. Pentru păsări este puţin important, datorită deranjului provocat de ciobani, turme de oi şi capre şi de câinii (mai mult sau mai puţin) ciobăneşti.

43


Concluzia noastră este că planul de dezvoltare al localităţilor Cobadin, Viişoara şi Curcani nu pot pune în pericol avifauna locală, mai ales că aceasta se compune din specii comune şi larg răspândite în Dobrogea.

În schimb, o zonă frumoasă şi ocrotită este lacul Conacu, mărginit de satele Negreşti şi Conacu. Aici trebuie ca orice lucrări efectuate să aibă în vedere protejarea habitatului acvatic şi al habitatelor de pe malurile acestui lac, care sunt importante pentru un mare număr de specii de plante şi animale. Cercetările asupra avifaunei din zona lacului Conacu au fost efectuate în primăvara anului 2007, în vara anului 2009 şi în iarna anilor 2009/2010. Prezentăm în continuare rezultatele acestor cercetări.

Habitate si ecosisteme din zona lacului Conacu

Din punct de vedere al populatiilor de pasari, putem distinge cateva tipuri principale de habitate. Acestea sunt:

- Luciul de apa propriu-zis al lacului, cu o redusa vegetatie acvatica. - Malurile lacului, care au o panta lina, fiind înierbate pana la apă.- Pâlcuri de stuf (Phragmites sp.) situate indeosebi în partea nord-vestica a lacului.- Vegetaţia de stepa si de pasune de pe dealurile din jur.- Tufişurile si arborii de pe dealurile ce strajuiesc lacul (din care remarcam Eleagnus sp.

si Crataegus sp.).- Padurea mica din varful unui deal din nordul lacului, alcatuita indeosebi din paducel

(Crategus sp.).- Stancariile si calcarele din doua zone din prejma lacului.- Agroecositemele din zonele cultivate, compuse din culturi de lucerna, rapita, etc.- Ecosistemul antropic al satului Conacu.

Din toate aceste tipuri de habitate, cele mai bogate in numar de specii si efective sunt zonele de stepa, pasune si tufisuri, urmate de stufariile din vestul lacului.

Avifauna zonei lacului Conacu

Pentru a ne forma o idee despre compoziţia avifaunei prezente in această zonă, am explorat imprejurimile lacului, încercand sa identificăm speciile de păsări intalnite si efectivele acestora.Au fost parcurse pe jos trasee pe malurile lacului, pe dealurile ce marginesc lacul, au fost facute si incursiuni cu automobilul pentru zonele mai indepartate si au fost facute observatii de pe lac cu ajutorul unei ambarcatiuni cu motor. Identificarea pasarilor s-a facut cu mijloace optice adecvate (binoclu „Olympus” 10x50 si lunetă „Optolith” 30x75), realizandu-se şi fotografii ale zonelor studiate (aparat foto „Fuji”digital}.

Au fost identificate urmatoarele specii de pasari:

1. Podiceps cristatus (Linnaeus) – Corcodel mare 2. Phalacrocorax carbo (Linnaeus) – Cormoran mare 3. Ixobrychus minutus (Linnaeus) – Starc pitic 4. Nycticorax nycticorax (Linnaeus) – Starc de noapte

44


5. Ardeola ralloides (Scopoli) – Starc galben 6. Ardea cinerea Linnaeus – Starc cenusiu 7. Ardea purpurea – Linnaeus – Starc rosu 8. Ciconia ciconia (Linnaeus) – Barza alba 9. Anas platyrhynchos Linnaeus – Rata mare 10. Anas querquedula Linnaeus – Rata caraitoare 11. Circus pygargus (Linnaeus) – Herete sur 12. Buteo buteo (Linnaeus) - Șorecar comun13. Aquila pomarina C.L.Brehm – Acvila tipatoare mica 14. Hieraaetus pennatus (Gmelin) – Acvila mica 15. Falco tinnunculus Linnaeus – Vanturel rosu 16. Falco vespertinus Linnaeus – Vanturel de seara 17. Falco subbuteo Linnaeus – Soimul randunelelor 18. Perdix perdix (Linnaeus) – Potarniche 19. Coturnix coturnix (Linnaeus) – Prepeliţă20. Phasianus colchicus Linnaeus - Fazan21. Gallinula chloropus (Linnaeus) – Gainusa de balta 22. Fulica atra Linnaeus – Lisita 23. Vanellus vanellus (Linnaeus) – Nagat 24. Limosa limosa (Linnaeus) – Sitar de mal 25. Tringa ochropus Linnaeus – Fluierar de zavoi 26. Tringa glareola Linnaeus – Fluierar de mlastina 27. Actitis hypoleucos (Linnaeus) – Fluierar de munte 28. Larus cachinnans Pallas – Pescarus argintiu 29. Sterna hirundo Linnaeus – Chira de balta 30. Chlidonias hybridus (Pallas) – Chirighita cu obraji albi 31. Chlidonias niger (Linnaeus) – Chirighita neagra 32. Chlidonias leucopterus (Temminck) – Chirighita cu aripi albe 33. Streptopelia decaocto (Frivaldszky) – Gugustiuc 34. Cuculus canorus Linnaeus – Cuc 35. Athene noctua (Scopoli) - Cucuvea36. Asio otus (Linnaeus) – Ciuf de padure 37. Merops apiaster Linnaeus – Prigorie 38. Coracias garrulus Linnaeus – Dumbraveanca 39. Upupa epops Linnaeus – Pupaza 40. Melanocorypha calandra (Linnaeus) – Ciocarlie de baragan 41. Galerida cristata (Linnaeus) – Ciocarlan 42. Alauda arvensis Linnaeus – Ciocarlie de camp 43. Riparia riparia (Linnaeus) – Lastun de mal 44. Hirundo rustica Linnaeus – Randunica 45. Delichon urbica (Linnaeus) – Lastun de casa 46. Anthus campestris (Linnaeus) – Fasa de camp 47. Motacilla flava flava Linnaeus – Codobatura galbena 48. Troglodytes troglodytes (Linnaeus) - Ochiuboului49. Luscinia luscinia (Linnaeus) – Privighetoare de zavoi 50. Oenanthe oenanthe (Linnaeus) – Pietrar sur 51. Turdus merula Linnaeus – Mierla – 52. Acrocephalus scirpaceus (Hermann) – Lacar de stuf 53. Acrocephalus arundinaceus (Linnaeus) – Lacar mare 54. Hippolais icterina (Vieillot) – Frunzarita galbena 55. Parus major Linnaeus – Piţigoi mare56. Oriolus oriolus (Linnaeus) – Grangur

45


57. Lanius collurio Linnaeus – Sfrancioc rosiatic 58. Pica pica (Linnaeus) – Cotofana 59. Corvus frugilegus Linnaeus – Cioara de semanatura 60. Corvus corone cornix Linnaeus – Cioara griva 61. Sturnus vulgaris Linnaeus – Graur 62. Passer domesticus (Linnaeus) – Vrabie de casa 63. Passer hispaniolensis (Temminck) – Vrabie negricioasa 64. Passer montanus (Linnaeus)- Vrabie de camp 65. Carduelis carduelis (Linnaeus) – Sticlete 66. Miliaria calandra (Linnaeus) – Presura sura

Au fost identificate un numar de 66 de specii de pasari, o diversitate avifaunistica destul de mare, intr-o zona unde impactul antropic este şi el important.Cu toate acestea, multe specii au fost observate numai in putine exemplare, unele dintre ele doar intr-un singur exemplar.

Dintre acestea, speciile acvatice sunt reprezentate de un numar mic de specii, cu efective reduse. Speciile acvatice se gasesc in principal in partea de nord-vest a lacului, acolo unde stuful detine o pondere mai importanta.Aici au cuibărit în anul 2007: 1 pereche de corcodei mari, 1 pereche de starci pitici, 1 pereche de berze, 1 pereche de rate caraitoare, 5-6 perechi de lisite, 2 perechi de gainuse de balta, 2 perechi de lacar de stuf, 7 perechi de lacar mare (toate sunt specii relativ comune in Dobrogea). Tot aici prefera sa se hraneasca si cele cateva specii de starci identificate aici.Restul suprafetei lacului este folosita de pasari ca loc de odihna si loc de hranire, malurile expuse si lipsite de vegetatie nefiind prielnice pentru cuibarit.Astfel pe maluri se hranesc cateva exemplare de fluierari si berzele.Luciul de apa este folosit ca loc de hranire de catre pescarusii argintii, de chire si de chirighite (multe sunt doar in trecere). Tot aici isi cauta hrana, deasupra apei. rândunelele, lăstunii de casa si lăstunii de mal.

Impactul antropic asupra lacului ConacuUrmatoarele activitati umane pot perturba populatiile salbatice de pasari din aceasta zona:

- Pasunatul vitelor, oilor si al caprelor pe malurile lacului.- Cainii liberi care insotesc turmele sus mentionate pot cauza daune importante faunei.- Vanatoarea.- Braconajul (atat cel piscicol cat si vanatoarea ilegala).- Distrugerea vegetatiei acvatice.- Distrugerea stufariilor.- Taierea copacilor si tufisurilor de pe maluri.- Deranjarea pasarilor in perioada de cuibarit.- Traficul intens cu ambarcatiuni pe lac.- Eutrofizarea lacului (furaje in exces pentru pesti, etc.).- Construirea de cladiri, case, grajduri, etc. pe malul lacului.- Popularea lacului cu specii invazive, neavenite, care pot perturba echilibrul

ecosistemului.

În prezent, cu exceptia satului Conacu, nu sunt constructii antropice importante pe malurile lacului.

46


Unul din cele mai importante actiuni negative ale omului sunt turmele de animale domestice insotite de câini liberi. Ar fi de dorit ca acestea sa nu circule deloc pe malurile lacului.În zilele de sambata si duminica (în sezonul cald), datorita numarului mare de pescari sportivi care pescuiesc pe malurile lacului, pasarile pot fi deranjate de acestia. Dar in restul saptamanii pescarii sunt mult mai putini, iar deranjul este minim.

Masuri necesare pentru protectia avifaunei lacului Conacu

Iată un set de masuri care se pot lua in vederea ocrotirii pasarilor. Acestea sunt urmatoarele:

- Interzicerea activitatilor de vanatoare.- Stoparea braconajului.- Evitarea, pe cat posibil, a pescuitului cu plase si navoade.- Un trafic minim cu ambarcatiuni pe suprafata lacului.- Controlul permanent al calitatii apei, factor important atat pentru pesti cat si pentru

pasari.- Stoparea deversarilor de orice fel in apele lacului, ape menajere, ingrasaminte, gunoaie

sau alte substante poluante.- Interzicerea pasunatului pe malurile lacului, in apropierea luciului de apa.- Adaparea turmelor de animale domestice numai in anumite locuri.- Oprirea taierii tufisurilor si a arborilor de pe maluri si de pe vaile si dealurile ce

marginesc lacul (importante pentru cuibarirea multor specii de pasari).- Prezervarea zonelor cu stuf din nord-vestul lacului, pentru protejarea pasarilor care

cuibaresc acolo.- Protejarea brâurilor de stuf care marginesc lacul.- Plantarea de sălcii (salcie plângătoare, salcie albă, răchită) si de alte specii de arbori si

tufisuri pe malurile lacului.- Amenajarea de cuiburi artificiale in copacii existenti si de hranitori pe timpul iernii.- Se mai pot construi platforme artificiale, plute ancorate de fundul lacului, asezate

central pe luciul de apa, acestea putand deveni excelente locuri de odihna si chiar de cuibarit pentru multe specii de pasari acvatice.

- Amenajarea unor observatoare pentru turistii pasionati de observarea pasarilor (birdwatching).

- Promovarea, in acest fel, a turismului ornitologic, o alta posibila sursa de venit pentru concesionarul lacului.

- Afisarea de panouri pe maluri pentru atentionarea pescarilor si turistilor la un comportament civilizat, ecologic, de sustinere a masurilor de ocrotire a naturii.

- Infiintarea unui punct de informare, la sediul Crescatoriei Piscicole Conacu, care sa descrie principalele elemente de flora si fauna intalnite in zona.

- Monitorizarea populatiilor de pesti si de pasari, pentru a putea urmari evolutia ecosistemului lacului si a putea pastra starea de sanatate a acestuia.

Desigur, in functie de evolutia lucrurilor, masurile luate se pot inbunatati si ameliora, totul avand drept unic scop dezvoltarea durabila a acestei zone.

47


Aspect de pe malul nordic al lacului Conacu

Stârc pitic (Ixobrichus minutus) pe malul lacului Conacu

48


şalău (Stizostedion lucioperca) pescuit în lacul Conacu

Pentru a proteja avifauna din această arie este necesar ca nici un fel de poluanţi să ajungă în acest lac.

Canalizările din satele Negreşti şi Conacu nu trebuie să deverseze nimic în lac fără intermediul unei staţii de epurare.

Trebuie protejate de impactul uman şi malurile lacului Conacu ce mărginesc satele Negreşti şi Conacu.

Considerăm că refacerea, construcţia şi amenajarea reţelelor de canalizare şi de alimentare cu apă a localităţilor Negreşti şi Cobadin nu au cum să influenţeze negativ populaţiile de păsări care trăiesc pe acest lac şi pe malurile sale (atâta timp cât se iau toate măsurile pentru a evita agresarea antropică a lacului Conacu).

De asemenea, trebuie păstrată şi păduricea aflată la nord de lac, în stînga drumului de acces care duce de la satul Negreşti la satul Conacu, care este o adevărată oază forestieră pe lângă câmpiile cultivate înconjurătoare. Aici cuibăresc fazani (Phasianus colchicus), coţofene (Pica pica) şi vrăbii negriciose (Passer hispaniolensis).

49


Cuib de ciuf de pădure (Asio otus) pe malul lacului Conacu

FORMULARUL STANDARD NATURA 20001. IDENTIFICAREA SITULUI1.1 Tip - K1.2 Codul sitului ROSCI00711.3 Data completării 20.06.121.4 Data actualizări1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:E ROSCI0022 Canaralele DunăriiK ROSPA0001 Aliman - AdamclisiK ROSPA0007 Balta VederoasaI ROSPA0036 DumbrăveniGrupul de lucru Natura20001.6 Responsabili : Grupul de lucru Natura2000

1.7 NUMELE SITULUI : Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării situluiData propunerii ca sit SCIData confirmării ca sit SCIData confirmării ca sit SPA:Data desemnării ca sit SAC

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele situluiLatitudine N 43º 58' 10''Longitudine E 27º 58' 43''

2.2. Suprafaţa sitului (ha) : 18.7142.3. Lungimea sitului (km) 2.4. Altitudine (m) Min. Max. Med. 1 194 1012.5 Regiunile administrativeNUTS % Numele judeţuluiRO023 100 Consţanta

2.6. Regiunea biogeograficăAlpină Continentală Panonică Stepică Pontică X

50


3.1. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşteCod Denumire habitat % Reprez . Supr. rel. Conserv. Global40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 3 A B B B91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus 0,1 B C B B angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 5 C C B B62C0 * Stepe ponto-sarmatice 30 B B B B91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp 2 B B B B6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 1 B C B B91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 25,5 A A B A91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 4,9 B C B BCod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global1302 Rhinolophus mehelyi V A B B B1310 Miniopterus schreibersi R C B C B1335 Spermophilus citellus C B A C A1355 Lutra lutra R C B C B2609 Mesocricetus newtoni P?2635 Vormela peregusna P C B B B3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global1188 Bombina bombina C C A C A1217 Testudo hermanni V C A B A1219 Testudo graeca C A A B A1220 Emys orbicularis C C A C A1279 Elaphe quatuorlineata V B A A A1993 Triturus dobrogicus R C B B B3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global1124 Gobio albipinnatus P?1130 Aspius aspius C C B C B1134 Rhodeus sericeus amarus C C A C A1145 Misgurnus fossilis C C B C B1149 Cobitis taenia C C A C A2522 Pelecus cultratus P? P?3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global1074 Eriogaster catax R B B C B1083 Lucanus cervus R C B C B4028 Catopta thrips P A B C B4033 Erannis ankeraria R B B A B1060 Lycaena dispar RC B B C B3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global2125 Potentilla emilii-popii R B B A B2253 Centaurea jankae R B B A B2327 Himantoglossum caprinum R B B C B4067 Echium russicum R C B C B

3.3. Alte specii importante de floră şi faunăCat. Specia Populaţie MotivP Asphodeline lutea R A P Paliurus spina-christi R A

4. DESCRIEREA SITULUI4.1. Caracteristici generale ale situluiCod % CLC Clase de habitateN06 2 511, 512 Râuri, lacuriN07 5 411, 412 Mlaştini, turbăriiN09 16 321 Pajişti naturale, stepeN12 22 211 – 213 Culturi (teren arabil)N14 6 231 PăşuniN15 9 242, 243 Alte terenuri arabileN16 38 311 Păduri de foioaseN21 2 221, 222 Vii şi livezi

Alte caracteristici ale sitului:

Pădurea Dumbrăveni, adăposteşte pe costele calcaroase o vegetaţie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o

51


rară frumuseţe, există o vale cu apă permanentă. În perimetrul pădurii au fost identificate şi 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili şi doi otrăvitori. Fauna conservă populaţii consistente pentru numeroase specii de vertebrate şi nevertebrate specifice zonei de sivostepă. Avifauna este bine reprezentată, spectrul ecologic al păsărilor, fiind echilibrat.Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de luncă, cu un grad accentuat de meandrare şi este situat în sectorul limanic al văii Urluia sau valea Vederoasa. În partea vestică a lacului există o faleză bine definită. Fragmentarea accentuată a versanţilor se datorază văilor scurte formate de torenţi în depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenţa unor izvoare ascensionale de mal, cu origine în calcarele de la baza falezei şi care alimentează subteran apele lacului. Peste 80% din suprafaţa lacului este acoperită de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic păsărilor.Pe teritoriul sitului se gaseşte rezervaţia paleontologică Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezintă ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanţă de calcare cu marno-calcare şi mai rar cu argile marnoase, care aparţin cretacicului inferior.

4.2. Calitate şi importanţă:Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni.

4.3. Vulnerabilitate:Există două cariere de calcar (Dumbrăveni şi Şipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea funcţionării lor nu arafecta în mod semnificativ conservarea speciilor şi habitatelor din sit.Trebuie evitată tăierea masivelor bătrâne de pădure nativă, în special de stejar, precum şi alte activităţi ce ar putea distruge vegetaţia nativă (incendieri etc.) Impactul păşunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dacă se poate vorbi sau nu despre suprapăşunat în limitele sitului.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni a fost pusă sub regim de protecţie prima dată în anul 1980 prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, este arie naturală protejată de interes naţional. Rezervaţia naturală Lacul Vederoasa a fost declarată arie protejată prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

4.5. Tip de proprietate:1. Rezervaţia Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al comunei Aliman, luciul de apă fiind în administrarea Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral. 2. Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni este pădure proprietate de stat, cu suprafaţa de 345,7 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dumbrăveni. Terenul rezervaţiei este inclus în Amenajamentul silvic al U.P. Dumbrăveni din fondul forestier al O.S. Basarabi, Direcţia Silvică Constanţa, unde suprafa rezervaţiei este de 329,2ha.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE5.1. Clasificare la nivel naţional şi regionalCod Categorie IUCN %RO03 Categoria III IUCN 0,11 RO04 Categoria IV IUCN 10,00

5.2. Relaţiile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel naţional sau regionalCod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejateRO03 Monument al naturii + 0,04 2.350. - Pereţii calcaroşi de la PetroşaniRO03 Monument al naturii + 0,02 2.351. - Locul Fosilifer AlimanRO03 Monument al naturii + 0,05 2.353. - Locul fosilifer CredinţaRO04 Rezervaţie naturală + 10,00 2.361. - Pădurea Dumbrăveni

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT * 4,11 DUMBRAVENI

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.140 Pasunatul A 15 - 160 Managementul forestier general B 15 0210 Pescuit profesionist(industrial) B 15 0 230 Vanatoare A 15 -243 Braconaj, otravire, capcane A 5 - 620 Activitati sportive si recreative

in aer liber C 5 -870 Diguri, indiguiri, plje artificiale B 5 0 502 Drumuri, drumuri auto B 2 0623 Vehicule motorizate A 5 - 220 Pescuit sportiv B 5 0

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.100 Cultivare A 30 - 140 Pasunatul A 30 -301 Cariere B 1 - 400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -421 Depozitarea deseurilor menajere B 1 - 502 Drumuri, drumuri auto B 2 0623 Vehicule motorizate A 5 -6.2. Managementul situluiOrganismul responsabil pentru managementul sitului:

52


Rezervaţia forestieră Dumbrăveni se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa - O.S. Basarabi. Pentru Rezervaţia Naturală Lacul Vederoasanu s-a solicitat acordarea custodieiPlanuri de management ale sitului:Nu există plan de management pentru cele două rezervaţii naturale Pădurea Dumbrăveni şi Lacul Vederoasa. Pentru rezervaţia Pădurea Dumbrăveni Direcţia Silvică Constanţa, custodele ariei naturale protejate, a elaborat Regulamentul rezervaţiei.

2.2.Neaplicarea prevederilor P.U.G. - Primul pas în ameliorarea relaţiilor dintre spaţiul construit propus şi cadrul existent îl reprezintă planul de urbanism, care constituie o abordare multidisciplinară a unui teren, a unei zone, a unei localităţi sau a unui teritoriu administrativ, în toată complexitatea sa, prin care se pun în evidenţă disfuncţiile ce se manifestă pe terenul respectiv, în corelare cu ansamblul din care face parte acest teren, în cazul nostru prin integrare şi raportare la teritoriul judeţului Constanţa.- Următorul pas îl constituie propunerile, reglementările şi măsurile ce au ca finalitate eliminarea sau diminuarea acelor disfuncţii şi inserarea pe terenul studiat al unor condiţii optime de confort şi sănătate pentru populaţie precum şi prezervare a valorilor de mediu astfel încât să se amplifice caracterul de cadru vital în prezent şi în perspectiva utilizării acelui teren, în condiţiile dezvoltării durabile.- PUG constituie instrumentul de coordonare şi corelare a dezvoltării unui teritoriu, armonizarea condiţiilor construibilităţii sale astfel încât să se respecte parametrii de funcţionare şi utilizare optimi din punct de vedere sanitar, funcţional, urbanistic, al protecţiei la incendiu, al protejării elementelor de mediu natural.- Principala caracteristică de mediu a zonei studiate în acest P.U.G. – terenuri intravilane - o constituie faptul că aceasta este teren în cea mai mare parte construit, cu structură urbanistică constituită, din care îşi păstrează condiţiile naturale de vegetaţie spontană numai suprafaţa cuprinsă în suprafeţele de protecţie de mică dimensiune, ce nu pot fi amenajate ca spaţii verzi; suprafeţele neconstruite din intravilan existente în prezent sunt utilizate pentru grădinărit sau ca suprafeţe agricole, deci nu cuprind vegetaţie naturală spontană.

Neaplicarea prevederilor PUG pentru teritoriul comunei Cobadin are următoarele consecinţe asupra mediului natural:- evoluţia necontrolată a construcţiilor duce la ocupări inacvate de teren, cu riscul de a aduce daune şi prejudicii factorilor de mediu natural, prin nerespectarea regulilor stabilite pentru terenuri aflate în zone protejate sau care au importanţă pentru siguranţa, confortul şi sănătatea populaţiei.Consecinţele majore ale neaplicării prevederilor PUG se resimt la nivelul economic şi social, al organizării urbanistice şi teritoriale prin neasigurarea condiţiilor de dezvoltare conform prevederilor legale (orice investiţie trebuie să fie amplasată în zona funcţională adecvată) şi astfel se face loc evoluţiei haotice şi în afara normelor şi prevederilor legale.

Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica.

53


Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare ca un plan urbanistic general, prin specificul sau, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sanatatii umane, cat si a mediului natural si construit.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Cobadin.

54

EVOLUŢIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DIN PLANUL URBANISTIC GENERALFactori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplementării propunerilor

1 2 3 4Apa - Neacoperirea cu reţea de alimentare apa

pentru întreaga comuna şi uzura avansată a reţelei existente

- Lipsa sistem de canalizare si statie de epurare

- Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau neîntretinerea celor existente

- inundabilitatea satelor Conacu, Negreşti, Curcani

Reabilitare reţea existentă; extindere sistem alimentare cu apa, asigurând in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna, care va fi prevăzut cu 4 statii de epurare Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apei pluviale

-stabilire limită intravilan construibil în afara zonei inundabile

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţa si freatice, prin degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare a pelor uzate menajere, funcţionarea ineficientă a reţelei existente prin pierderi ale reţelei.

- expunere locuinţe şi alte construcţii la risc de inundaţii

Aer - Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ (există străzi neamanajate prin pietruire)

- Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti

- Lipsa spatii verzi amenajate

- Poluarea generata de arderile de la fabrica de cărămizi

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Realizarea unui sistem de colectare selectivă a deseurilor si directionarea lor la depozit de deşeuri acreditat

Gradul de degradare a drumurilor va creste- generatoare de praf şi disconfort.Relaţiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai îngreunate.Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera.

Efect negativ asupra sănătăţii populaţiei.

Efect negativ asupra sănătăţii populaţiei

sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Efectul negativ al carierei de argilă a fabricii de cărămizi.

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 4 statii de epurare

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii solului, mai ales în zona aferentă cărămidăriei.


Reabilitarea zonelor de zăcământ de argilă epuizat ca spaţii verzi.

56


1 2 3 4Sănătatea populaţiei

Lipsa parţială de sistem alimentare cu apa, lipsă sistem de canalizare / tratare apa uzata

Poluarea generata de arderea de combustibil la fabrica de cărămizi.

Lipsa spatii verzi amenajate

Circulaţia rutieră pe străzi neamenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa, reabilitarea reţelei existente; se asigură in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna, care va fi prevazut cu 4 statii de epurare. Ameliorarea sistemului de colectare deseuri menajere prin valorificare locală a deşeurilor reciclabile. Amenajare zone verzi (prin reabilitare carieră argilă), terenuri de sport, plantare mai densă în terenurile libere din localităţi, cu efect asupra microclimatului.

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa echipării hidro-edilitare corespunzătoare (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare), spatii verzi, sport si agrement

Biodiversitatea Activităţile economice din vecinătatea sitului protejat NATURA 2000

Lipsa canalizării în satele Conacu, Negreşti.

- delimitarea zonelor în care sunt permise activităţi economice

-introducerea canalizării apelor uzate menajere şi staţii de epuraţie biologică

- efect – de slabă intensitate- asupra avifaunei şi vegetaţiei

- efect – de slabă intensitate - asupra calităţii apei din lacuri şi de aici afectarea componentelor protejate ale sitului: vegetaţie, avifaună.

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajare spaţiu verde – pe terenul carierei de argilă al cărămidăriei Cobadin.Amenajare spaţii verzi pe terenuri libere ale Primăriei

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism

57


1 2 3 4Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localităţilor Viişoara şi Cobadin

Introducerea in intravilan a unei suprafete de 39,73 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare; creşterea de suprafaţă provine şi de la corectare limite şi omisiuni trupuri izolate.

Se va construi fără a respecta condiţionările urbanistice privind trasee de străzi şi de reţele edilitare, cu posibile creşteri de costuri la executarea lucrărilor.

Mediul social si economic

-Condiţii favorabile -terenuri disponibile în intravilan în zone destinate activităţilor economice- ofertă locuri de muncă-Introducerea in intravilan a unei suprafete de 39,73 ha

- -Rezervări de terenuri pentru activităţi economice: depozitare, producţie, centre agricole – ofetă locuri de muncă-specificarea: activităţi nenocive - reglementări privind disatanţe de protecţie

- ocupare de teren în afara zonelor destinate prin PUG., cu riscul nerespectării distanţelor de protecţie.- Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea standardului de viata al cetăţenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor

58

3. caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativAceastă parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi

identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un Plan Urbanistic General, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluŃionate prin mijloace urbanistice.Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât si a mediului natural şi construit.

3.1. PROBLEME DE MEDIU Sursa de noxe industriale din comună o reprezintă fabrica de cărămidă care produce gaze şi fum prin arderea anuală a 1600 t lignit (cca.5,0 t / zi), şi deteriorarea peisajului la escavări pentru prelevarea argilei necesară producerii cărămizilor. Ambele moduri de poluare sunt relativ reduse şi nesesizabile întrucât procesul arderii a înregistrat progrese cu reducera noxelor, iar cariera este retrasă faţă de căile de circulaţie intensă şi mascată prin culturi agricole. Fumul rezultat din arderea combustibililor pentru încălzire pe durata iernii este mai deranjant. Densitatea redusă a clădirilor, diferenţele orare de aprindere a focului şi reducerea numărului de sobe prin intensificarea încălzirii cu procedee moderne (centrale termice, instalaţii de climatizare, panouri solare, surse electrice, etc.) conduc treptat la diminuarea disconfortului în timp. Poluarea principală în comună rezultă din activităţile agricole şi din transport, constând din :a) – praful, zgomotul, fumul şi gazele rezultate din circulaţia rutieră pe drumuri şi străzi neamenajate (autovehicule, căruţe, utilaje agricole),precum şi din lucrările pentru arături, recoltarea şi transportul produselor agricole ;b) – praful rezultat din ducerea animalelor la păscut ;


c) – dejecţiile animalelor ; Forme curente de poluare le reprezintă în comună :d) – praful rezultat din acţiunea vântului şi ploilor, favorizată de atmosfera secetoasă, intervenţiile asupra solelor agricole prin arături, discuiri, alte lucrări ;e) – resturi vegetale gospodărite necorespunzător ;f) – depozitarea abuzivă a gunoaielor pe terenuri " libere " din apropierea satelor;g) – procesul de evoluţie naturală a Lacurilor Conacu şi Negreşti, conduce la formarea temporară a unor mlaştini puţin adânci, cu putrezirea vegetaţiei, apariţia unei flore şi faune cu aspect şi miros neplăcut în apropierea localităţilor omonime. Pentru remedierea acestor disfuncţii,cu ameliorarea aspectului general şi al condiţiilor de locuire se propun:a) - Modernizarea străzilor şi drumurilor prin asfaltare, betonare şi pietruire. Este necesară utilizarea unor firme specializate pentru realizarea corectă a lucrărilor.b şi c) - Creşterea animalelor de toate categoriile în adăposturi adecvate fiecărei specii şi în microferme specializate. Dejecţiile animalelor vor fi colectate , prelucrate şi utilizate pentru îngrăşăminte naturale .d) -Este necesară refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţie prin reconsiderarea tehnologiilor, cu adaptarea lor la condiţiile de relief şi hidrogeologice ale teritoriului comunei, inclusiv prin corelări cu unităţi administrative, vecine, interesate. Perdelele de protecţie vor avea efect conjugat în ameliorarea microclimatului prin reducerea efectului vânturilor şi secetei,inclusiv înfrumuseţarea peisajului .e) – Resturile vegetale vor fi colectate în toate situaţiile , depozitate în spaţii predestinate şi utilizate corespunzător : furaje, combustibili, materiale pentru construcţii, îngrăşăminte.f) – Resturile putrescibile din gospodării se depun în gropi de compost şi se utilizează ca îngrăşământ. Pentru colectarea deşeurilor şi gunoaielor inutilizabile se organizează serviciu de salubritate al comunei care le va colecta, depozita în platforme de transfer sau direct la rampa de gunoi din Medgidia, unde este arondat teritoriul administrativ Cobadin.g) – Văile Conacu şi Negreşti se înscriu în Situl de importanţă comunitară " ROSCI 0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa ", declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 1964 / 2007. Conturul sitului are inclusă 5 % din suprafaţă în teritoriul comunei. Se propune plantarea suprafeţelor cu semne de erodare a taluzelor pe tot cuprinsul comunei (inclusiv în cuprinsul sitului).

3.2.VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL În teritoriul comunei Cobadin se propun următoarele elemente care vizează valorificarea cadrului natural:- păstrarea în bune condiţii a corpurilor de pădure existente

60


- amenajarea Văii Negreşti-Conacu prin plantare pentru a-şi ameliora aspectul peisagistic ce derivă din prezenţa luciurilor de apă.- amenajarea perdelelor de protecţie – care contribuie la ameliorarea peisagistică a teritoriului comunei, în afară de contribuţia la microclimatul zonei.- în vatra satelor se vor planta copaci şi mai ales pomi fructiferi pe terenurile libere.

Elementele antropice ce intră în relaţie cu mediul natural :

Infrastructura :- alimentarea cu apă existentă– - Cobadin: captare din puţuri forate situate în Ciobăniţa şi Viişoara, cu o reţea de distribuţie.- Viişoara: captare din puţ forat - Conacu: distribuţie parţial centralizată, cu sistemul de distribuţie uzat.- Negreşti: apă din puţ forat numai la unităţile economice; restul populaţiei foloseşte fântânile- Curcani: aprovizionarea cu apă se face din izvorul existent în vale.Sistemul de alimentare cu apă intră în relaţii cu mediul natural prin stratul freatic exploatat, a cărui calitate este dependentă de modul de utilizare de la nivelul solului ( utilizare de îngrăşăminte, pesticide, etc)

al imentarea cu apă- situaţia proiectată Lucrări propuse pentru localitatea Cobadina) Staţia de pompare este o construcţie existenta, in buna stare care necesita schimbarea pompelor existente cu pompe noi, cu un randament ridicat si cu un consum redus de energie electrica.b) Staţia de clorinare existenta va fi dotata cu doua dozatoare de clor. c)In localitatea Cobadin se vor executa reţele de distribuţie pe străzile pe care nu exista alimentare apă potabilă, în lungime totală de L = 21.540 m şi o conducta de aductiune L= 1900 de la sursa Viisoara–Cobadin.Totalul conductelor care vor alcatui sistemul de distributie al apei in localitatea Cobadin va fi de 41.500 m.

Prin lucrările propuse reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Cobadin poate prelua dezvoltarea demografică (+500 locuitori) şi economică a localităţii în orizontul de timp care face obiectul PUG- până în anul 2020.

Lucrari propuse pentru localitatea Viişoaraa.)Sursa de apa formata dintr-un put forat P1, se va reechipa cu o electropompa submersibila fiabilă.b) Rezervorul cu capacitatea de 200 mc va fi construcţie nouă.c) Staţia de pompare va fi o construcţie noua.d) Staţia de clorinare va fi o construcţie nouă.e) In localitatea Viişoara se vor executa reţele de distribuţie pe străzile pe care nu exista. Se vor executa reţele de distribuţie din ţeava PEHD cu diametrul

61


Dn110x6,3 mm, în lungime totală de L=2.905 m, precum si inlocuirea tuturor conductelor ce prezinta grad avansat de uzura cu conducte din PEHD. Lungimea totala a retelei de distributie din localitatea Viisoara va fi de 18343m.

Prin lucrările propuse reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Viişoara poate prelua dezvoltarea demografică (+200 locuitori) şi economică a localităţii în orizontul de timp care face obiectul PUG- până în anul 2020.

Lucrari propuse pentru localitatea ConacuPentru alimentarea cu apa a localităţii Conacu se propune a se executa

următoarele lucrări:-Sursa subterana(put forat) care sa asigure debitul necesar.-Staţie de tratare( aparat de dezinfectie cu ultraviolete) -Rezervor de inmagazinare cu capacitatea de V= 200 mc;-Conducta de aductiune si reţele de distribuţie .

Se vor executa reţele de distribuţie din ţeava de PEHD pentru a deservi toti locuitorii din Conacu, precum si zonele propuse pentru lotizare,conducta de aductiune si transport de la rezervor va avea L= 100m si Dn 90 x 3,3mm, conductele de distributie vor avea lungimea totala L= 7000 m

Prin lucrările propuse reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Conacu poate prelua dezvoltarea demografică (+100 locuitori) şi economică a localităţii în orizontul de timp care face obiectul PUG- până în anul 2020.

Lucrari propuse pentru localitatea Negreşti :Este necesara execuţia unui sistem de alimentare cu apa propriu constituit din:- sursa – 1 put forat , tip explorare- exploatare, - rezervorul de inmagazinare existent (V=150.0mc);- retea de aductiune , din conducte PEHD - retea de distributie din conducte PEHD Prin lucrările propuse reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Negreşti poate prelua dezvoltarea demografică (+50 locuitori) şi economică a localităţii în orizontul de timp care face obiectul PUG- până în anul 2020.

Lucrări propuse pentru localitatea Curcani :Deoarece numarul de locuitori ai localitatii este foarte redus nu se justifica executia unui sistem propriu de alimentare cu apa, mentinându-se acelaşi sistem de alimentare al locuitorilor de la izvorul aflat pe firul de vale ce trece prin localitate.

canalizarea menajeră Datorita dezvoltarii urbanistice, exigenţelor europene de protecţie a mediului si cresterii gradului de confort al locuitorilor arondati administrativ comunei

62


Cobadin se impune realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajera compus din:

-retea de colectare si evacuare a apelor uzate menajere de la gospodariile din localitate:-statie de epurare biologica monobloc pentru tratarea si epurarea apelor menajere rezultate in urma activitatilor umane.

Lucrări propuse pentru localitatea CobadinLucrările necesare realizării sunt: - Executia reţelei de canalizare menajera din tuburi de PVC- tip KGEM cu lungimea de 32 645.0 ml - Staţia monobloc de epurare biologica a apelor uzate menajere trebuie sa asigure procesarea unor debite rezultate din breviarul de calcul:

Qu med. zi mc/zi 1287,594l/s 14,903

Qu max.zi mc/zi 1673,872l/s 19,374

Qu orar

max.zi mc/h 139,489l/s 38,747

Q u min zilnic mc/h 523,085l/s 6,054

Localitatea Cobadin este traversata de Valea Conacu, vale care reprezinta emisarul în care deversează efluentul staţiei de epurare monobloc prin intermediul conductei de evacuare. Lucrari propuse pentru localitatea ViişoaraPentru realizarea sistemului de canalizare pentru localitatea Viişoara, s-a propus:- Realizarea unei retele din tuburi de PVC- tip KGEM de colectarea a apelor uzate menajere cu o lungime de 17 903,00 ml - Statia de epurare a apelor uzate menajere monobloc-montaj subteran dimensionată pentru procesarea debitelor rezultate:

Localitatea Viisoara este traversata de Valea Mare, vale care reprezintă emisarul apelor epurate şi tratate de către staţia de epurare monobloc amplasată in apropierea acestei văi ce se vor deversa prin intermediul conductei de evacuare.

Qu med. zi mc/zi 323,400l/s 3,743

Qu max.zi mc/zi 420,420l/s 4,866

Qu orar

max.zi mc/h 35,035l/s 9,732

Qu min zilnic mc/h 131,381l/s 1,521

63


Lucrari propuse pentru localitatea Conacu- realizarea retelei din tuburi de PVC- tip KGEM de colectarea a apelor uzate menajere cu o lungime de 5 600,00 m - realizarea statiei de epurare biologica asigura procesarea unor debite:

Qu med. zi

mc/zi 147,193l/s 1,704


Qu orar max.zi mc/h 15,946l/s 4,429


Localitatea Conacu este traversata de Valea Conacu, vale care reprezenta emisarul apelor epurate de către staţia de epurare monobloc amplasata in apropierea acestei vai. Efluentul statiei de epurare va deversa în emisar prin intermediul conductei de evacuare. Lucrari propuse pentru localitatea Negreşti : - realizarea retelei de colectarea a apelor uzate menajere din tuburi de PVC-tip KGEM cu o lungime de 3 913,00 m si D 250x6.1 mm - realizarea statiei de epurare biologica asigură procesarea unor debite:

Qu med. zi mc/zi 181,843l/s 2,105


Qu orar

max.zi mc/h 19,700l/s 5,472


Localitatea Negreşti este traversata de Valea Conacu, vale care reprezinta emisarul in care va deversa prin intermediul conductei de evacuare efluentul statiei de epurare a localitatii Negreşti.

Lucrari propuse pentru localitatea Curcani :Fiecare gospodarie va fi dotata cu fosa septica pentru colectarea apelor

reziduale menajere rezultate din activitatile gospodaresti. Acestea vor fi vidanjate periodic si transportate la statia de epurare din localitatea Negreşti.

64


Canalizarea apelor uzate menajere este o problemă de viitor , urmând a se realiza odată cu creşterea gradului de confort şi dezvoltare a localitaţii

Canalizarea pluvialăCOBADIN: Apele pluviale vor fi directionate prin pantele platformelor amenajate catre către rigola străzilor şi vor fi preluate de panta generală dinspre sud-est spre nord-vest ce străbate localitatea prin partea mediană (în lungul străzilor Albinelor, Primăverii. Evacuarea apelor pluviale se face gravitaţional prin şanţuri şi rigole aferente reţelei stradale.VIIŞOARA:Colectarea apelor pluviale se face prin rigole colectoare amplasate în lungul străzilor. Pe direcţia NV-SE se află zona cea mai înaltă – (cota +137,50m) şi de aici pantele sunt orientate spre nord-est şi spre sud-vest, spre exteriorul localităţii.

CONACU:Colectarea apelor pluviale se face prin rigole colectoare amplasate în lungul străzilor. Scurgerea apelor de ploaie se face spre exteriorul localităţii,spre balta Conacu.

NEGREŞTI:Colectarea apelor pluviale se face prin rigole colectoare amplasate în lungul străzilor. Scurgerea apelor de ploaie se face spre exteriorul localităţii, spre Lacul Negreşti.CURCANI: Colectarea apelor pluviale se face prin rigole colectoare amplasate în lungul străzilor. Scurgerea apelor de ploaie se face spre exteriorul localităţii, spre Lacul Negreşti.

- evacuarea apelor menajere menajere - Cobadin: există staţie de epuraţie ce se propune la modernizare ca staţie de epuraţie biologică monobloc şi extinderea reţelei de colectare- Viişoara: se propune staţie de epuraţie biologică monobloc şi reţea de canalizare - Negreşti: se propune staţie de epuraţie biologică monobloc şi reţea de canalizare - Conacu: se propune staţie de epuraţie biologică monobloc şi reţea de canalizare - Curcani: numărul de locuitori existent şi cel prognozat nu justifică investiţia unei staţii de epuraţie; ca urmare aici se propune ca evacuarea apei uzate menajere să se facă în fose septice vidanjabile.

- canalizare pluvială

65


Apele pluviale vor fi directionate prin pantele platformelor amenajate catre zonele de spatii verzi din incinte sau către stradă. Colectarea apelor pluviale se face prin şanţuri şi rigole colectoare amplasate în lungul străzilor.

- alimentarea cu energie electricăLocuinţele, dotările şi unităţile economice sunt racordate la reţeaua de electricitate locală a fiecărui sat, ce se alimentează din staţia de transformare Cobadin, aflată în partea de nord a localităţii.Potenţialul eolian al zonei face să fie luată în considerare şi posibilitatea utilizării energiei eoliene la furnizarea de energie electrică, mai ales în incinte izolate.

-instalatii termiceApa caldă menajeră şi agentul termic pentru spaţiile de locuit şi pentru spaţiile de folosinţă publică sunt asigurate prin sobe sau centrale proprii, având drept combustibil lemn, cărbune, gazele naturale, GPL, sau alte produse petroliere.Date fiind condiţiile favorabile de însorire specifice teritoriului dobrogean se consideră ca oportună şi indicată utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere şi a agentului termic, chiar pentru producerea de energie elctrică.Pompele de căldură sunt o altă sursă de căldură pentru construcţiile ce există sau se propun.

-telefonizareReţeaua de telefonie fixă a comunei Cobadin se va extinde în zonele de extindere a intravilanului. De asemenea se va utiliza telefonia mobilă.

66

3.3.a-Tabel sintetic - MEDIUL ACVATIC – relaţia mediului natural cu propunerile urbanistice ale PUG-evaluare, semnalare caracteristici de mediu


3.3.b. Tabel sintetic: MEDIUL TERESTRU - relaţia mediului natural cu propunerile urbanistice ale PUG-evaluare, semnalare caracteristici de mediu

Hidrologie/hidrochimie Flora / Fauna Biodiversitate

Descrierea impactului

•apele de suprafaţă ocupă 186ha; generează risc de inundaţii•apele de suprafaţă fac partedin ROSCI 0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa •construcţiile se vor amplasa în zone fără risc de inundare •Modificarea modului natural de scurgere a apelor meteorice, local în zone cu construcţii.

-Prin P.U.G. nu sunt prevăzute evacuări de ape pluviale potenţial contaminate/ ape uzate epurate în emisari, astfel încât flora şi fauna locală nu vor fi afectate în mod direct.- extinderile de intravilan si modificările funcţionale din intravilane nu afectează mediul acvatic si cu atat mai putin flora sau fauna din mediul acvatic- zona SCI ocupă 4,5% din teritoriul comunei- in teritoriul comunei Cobadin se află 4,5% din suprafaţa RO SCI0071- nici una din speciile de faună si floră cu vulnerabilităţi menţionate in formularul standard al RO SCI 0071 nu se află pe teritoriul comunei Cobadin

Biodiversitatea acvatică locală nu va fi afectată semnificativ de lucrările propuse prin P.U.G.: nu se propun lucrări în zona acvatică; lucrările din intravilane nu vor determina dispariţia speciilor acvatice locale

Concluzii privind gradul de afectare

Modificările vor fi definitive.

•Speciile acvatice nu vor fi afectate de implementarea proiectului.•Lucrările propuse prin P.U.G. nu vor duce la dispariţia/ periclitarea speciilor existente.

•Fauna nu va fi afectată de planul propus;•Lucrările propuse prin P.U.G. nu vor duce la dispariţia/ periclitarea speciilor existente.

Impactul planului va fi, într-o primă etapă, negativ si de mica amploare (corespunzător lucrărilor de execuţie-săpături din intravilane) urmând ca, după implementarea sa, să se ajungă la un echilibru în cadrul ecosistemului .

68

3.3.c. Tabel sintetic-ATMOSFERA ŞI MEDIUL SOCIO-ECONOMIC-relaţie mediu natural şi mediu construit cu propunerile din PUG -

-evaluare, semnalare caracteristici de mediu

Topografie/ geomorfologie Hidrogelologie Flora Fauna Biodiversitate


Modificarea locală a planimetriei terenului, precum şi a structurii solului/subsolului, ca urmare a două categorii de activităţi:

a. sistematizarea pe verticală, şi

b. compactarea pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor,

c. realizarea reţelei stradale –asfaltări, pietruiri

Scăderea gradului de infiltraţie a apei din precipitatii.

Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, dat fiind adâncimea stratului freatic şi adâncimea de fundare preconizată, amploarea lucrărilor

Speciile de floră existente sunt cele de cultură şi ruderale

Se va extinde suprafaţa plantată în intravilane cu specii adecvate, inclusiv perdele de protecţie

Pe terenurile de extindere a intrav. nu există specii periclitate sau protejate;

-Biodiversitatea locală este cea corespunzătoare unei zone agricole cultivate sau construite.-Aceasta nu va fi afectată semnificativ de lucrările propuse prin P.U.G./ Dezvoltarea spaţiilor verzi, inclusiv prin plantarea de arbori de talie medie şi mare va permite atragerea unor specii de păsări.


-Impactul asupra solului va fi negativ, pe durata realizării lucrărilor de construcţie, dar se va diminua, pe parcursul exploatării, ajungându-se la un echilibru.- exploatarea argilei afectează local configuraţia terenului

-Suprafaţa rezervată pentru spaţiul verde va asigura continuitatea infiltrării apei pluviale în rezerva de apă subterană.

-Speciile prezente nu prezintă importanţă economică sau biologică.-O parte din exemp. se va regăsi în spaţiile verzi ce vor fi amenajate pe amplasament.-Lucrările propuse nu vor determina dispariţia/ periclitarea unor specii importante.

-Speciile existente nu prezintă importanţă economică sau biologică;

-Lucrările propuse prin P.U.G. nu vor duce la dispariţia/ periclitarea unor specii importante.

-Prop. PUG nu afectează semnificativ biodiversitatea din situl RO SCI 0071

ATMOSFERA MEDIUL SOCIO - ECONOMICCalitatea aerului Schimb

ari climatic

e

Patrimoniu arheologic

Monumente

istorice/culturale

Utilizarea resurselor terenului

Aspecte economice

Peisajul


-In functie de sistemele de încălzire ce vor fi adoptate (sisteme conventionale/ neconvenţionale) pot exista emisii specifice proceselor de ardere a combustibililor dar la un nivel scazut.-Principala sursă de poluare atmosferică va fi reprezentată de traficul rutier local şi de tranzit, ce se va intensifica.

Nu este

cazul.

-Aşezare rurală antică în Cobadin -Situl arheologic Cobadin -Tumuli în perimetrul comunei “.-Situri delimitate prin PUG cu zone de protecţie

-În cazul în care pe timpul lucrarilor se vor identifica vestigii arheologice se va anunţa Direcţia Judeţeană de Cultură şi Culte.

Nu este cazul. Pe terit comunei Cobadin nu au fost identificate monumente istorice/ culturale

-resursa principală o constituie terenul agricol- aceasta se valorifică şi prin aplicare tehnologii tradiţionale – pentru agricultură ecologică- partea construită duce la un procent de ocupare de teren nesemnificativ = creştere intravilan 22,72ha = 0,1% din suprafaţa comunei.

- se alocă suprafeţe pentru acoperirea necesarului funcţional.- se crează posibilitatea pentru activităţi de prelucrare produse agro-zoo.

- Peisajul se va schimba local – în zonele ce se include în intravilan-din cel specific agricol în cel de spaţiu construit.-Constucţiile vor fi realizate urmând specificul zonei, fiind înglobate într-un cadru natural variat.- se va promova ca regulă plantarea unui arbore la fiecare 100mp – în curţi


-Calitatea aerului nu va fi influenţată semnificativ de prop. PUG-Poluarea aerului va fi menţinută în limite minime. - implementarea exigenţelor europene pentru emisiile de gaze pentru auto va duce la reducerea poluării aerului

-Procentul de spaţiu verde amenajat va reprezenta cca 4,3 % din suprafaţa totală a terenului,-Spaţiul verde total (inclusic cel din curţi) = 25% din total intravilan

-Întregul proiect va duce la dezvoltarea economică a comunei.

-Aspectul general al peisajului se va îmbunătăţi, prin organizarea spaţiilor verzi, plantarea de vegetaţie înaltă şi joasă în curţi şi pe orice suprafaţă liberă din domeniul public

BIODIVERSITATEA - CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ale EVALUĂRII ADECVATE ASUPRA ZONEI DIN SITUL NATURA 2000 - SCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa











Realizarea sistemului de canalizare pe raza localităţii Cobadin va avea un impact neglijabil asupra mediului.

In zona nu exista habitate naturale care sa faca obiectul unor masuri de conservare, mediul fiind puternic antropizat.

Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea sistemului de canalizare de pe raza celor patru localităţi.

Singurul punct sensibil il reprezinta ecosistemul lacului Negresti – Conacu, care poate fi afectat de deversarile de ape provenite din sistemele de canalizare preconizate.

Impactul antropic asupra lacului Conacu

Urmatoarele activitati umane pot perturba populatiile salbatice de pasari din aceasta zona:


ecosistemului.

În prezent, cu exceptia satului Conacu, nu sunt constructii antropice importante pe malurile lacului.Unul din cele mai importante actiuni negative ale omului sunt turmele de animale domestice insotite de câini liberi. Ar fi de dorit ca acestea sa nu circule deloc pe malurile lacului.În zilele de sambata si duminica (în sezonul cald), datorita numarului mare de pescari sportivi care pescuiesc pe malurile lacului, pasarile pot fi deranjate de acestia. Dar in restul saptamanii pescarii sunt mult mai putini, iar deranjul este minim.





sau alte substante poluante.- Interzicerea pasunatului pe malurile lacului, in apropierea luciului de apa.

71


- Adaparea turmelor de animale domestice numai in anumite locuri.- Oprirea taierii tufisurilor si a arborilor de pe maluri si de pe vaile si dealurile ce











Recomandări pentru reducerea poluării în zonă

- realizarea de rigole betonate, care să împiedice infiltrarea noxelor provenite din gospodării sau de la reziduurile de tip hidrocarburi şi nu numai provenite de la autovehiculele care se deplaseaza pe drumurile judeţene care străbat localitatea;

- realizarea de sisteme de colectare a apelor menajere în sisteme etanşe, care să nu permită infiltrările.

- Realizarea de puncte de epurare pentru apele uzate in cazul localitatilor Negresti si Conacu, eventual si Curcani, pentru evitarea deversarilor de ape direct in lac.

72


4 . orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001.

♦Pe teritoriul comunei Cobadin se întinde o parte a unui sit protejat stabilit prin Ordinul MMDD 1964/2007 – pentru situri de importanţă comunitară (SCI):

- RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa (cu 5% din suprafaţă pe teritoriul comunei Cobadin) – are suprafaţa totală de 18.714ha.

Caracteristicile acestui sit, factorii supuşi protecţiei, starea lor actuală raportat la mediul construit au fost tratate pe larg la punctul 2.1.7. biodiversitate a capitolului 2. aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus.Reglementările din PUG referitoare la localităţile aflate adiacent la limitele sitului protejat nu aduc modificări în ceeace priveşte limitele de intravilan ale acestor localităţi şi nu intervin modificări funcţionale care să afecteze calitatea sitului.Surprinzătoare este delimitarea acestui sit în zona localităţii Curcani unde situl protejat este delimitat adiacent la partea de nord a intravilanului localităţii în timp ce valea Negreşti se află în partea de sud.Trebuie semalat faptul că la transpunerea limitelor sitului RO SCI 0071 în coordonate Stereo 70 în zona localităţilor Conacu şi Curcani apar diferenţe de situare; aceasta face ca localitatea Conacu să fie cu ¾ din vatră în sit (faţă de numai trupul B3-în desen limită SCI) şi localitatea Curcani este cuprinsă în întregime, spre deosebire de desenul limitei SCI – care apare în partea de nord a vetrei.

♦O problemă de mediu o constituie inundabilitatea Văii Conacu – Negreşti, unde au fost semnalate inundaţii ce au afectat construcţii aflate în vatra celor două sate Conacu şi Negreşti.

♦ Citate din prezentările ANPM pentru reţeaua NATURA 2000:- Reţeaua NATURA 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritroiul Uniunii Europene şi de promovare a activităţilor econo,mice benefice diversităţii biologice-Scopul Reţelei NATURA 2000 este să oprească declinul diversităţii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.- NATURA 2000 se poate integra în infrastructura locală inducând efecte pozitive prin autorizarea unei exploatări durabile a resurselor naturale.

73


- NATURA 2000 nu aduce restricţii referitoare la activităţile umane, indiferent de natura lor, atâta timp cât nu pun în pericol habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat situl şi nu îngrădeşte dreptul la proprietate sau la administrarea acesteia.- NATURA 2000 nu înseamnă doar locuri sălbatice ci şi oameni şi ocupaţiile lor care nu trebuie să afecteze negativ valorile naturale importante din zonă.

- NATURA 2000 este un echilibru între obligaţii şi beneficii în care trebuie să se respecte principiile dezvoltării durabile care recunoaşte relaţia dintre om şi natură şi care trebuie să ţină cont de necesitatea de a proteja atât natura cât şi interesele localnicilor.

Nrcrt

Factorul/ problema Aspectul de mediu Modul în care se propun

rezolvări în cadrul proiectuluiAPA

1. Apa potabilăLipsa reţea centralizată de alim. cu apa potabilă: Conacu-parţial , Negreşti, Curcani

Alimentarea cu apă se va face prin extinderea reţelei RAJA. existente în localităţi şi reţea nouă, sursă în Negreşti, Conacu

2. Apa uzată Lipsa retelei de canalizare.Colectare ape uzate prin reţele canalizare, staţii de epuraţie propuse

3. Apa freatică

Apele subterane sunt captate prin intermediul forajelor de mare adancime şi utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor; calitatea este corespunzătoare; nivelul de nitraţi a avut depăşiri ale CMA în probele colectate în Cobadin, Conacu şi Negreşti.

Se vor realiza foraje suplimentare pentru creşterea debitului , sursa de apă potabilă existentă putând asigura, în urma activităţilor de modernizare, necesarul pentru locuitorii comunei şi noii utilizatori. Utilizarea în agricultură a îngrăşămintelor naturale

4. Apa de suprafaţa

În teritoriul comunei se află Lacurile Negreşti-Conacu, cu limite variabile, cuprinse în situl protejat NATURA 2000 - RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa..

Evacuarea apelor epurate în aceşti emisari se va face prin respectarea Normativului NTPA 001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali

AERUL

5. Emisii atmosferice

Pe teritoriul comunei există ca sursă de emisii unitatea PRFAB CONSTRUCT prin arderi combustibili în procesul tehnologic (gaze şi fum prin arderea anuală a 1600 t lignit)

Este în monitorizarea APM şi are un plan de conformare

6.Imisii atmosferice

CLIMATUL7. Emisii gaze de

seraÎn prezent, pe amplasament nu există surse de emisie a gazelor

Traficul rutier si sistemele de incalzire vor contribui la emisia de

74


Nrcrt

Factorul/ problema Aspectul de mediu Modul în care se propun

rezolvări în cadrul proiectului

de seră.

gaze cu efect de seră. În compensaţie, se vor planta perdele silvice în extravilan, spaţii vezi în intravilan, prin care se va realiza o absorbţie a poluanţilor si se vor utiliza sisteme de incalzire cu emisii reduse, randamente de ardere maxime.

TOPOGRAFIA, SOLUL

8. Stabilitatea terenului

Nu există probleme de stabilitate a terenului sau de eroziune pe teritoriul comunei; în zona Negreşti şi Conacu s-au semnalat inundaţii

Vatra satelor a fost delimitată pe zonă ce nu a fost inundată

9. Permeabilitatea

Loessul (predominant în forajele efectuate) este pământ sensibil la umezire grupa A – P.S.U. ce prezintă tasări suplimentare în caz de umezire sub încărcările transmise de construcţii, conform normativ P 7/2000.

În cadrul proiectelor tehnice se vor analiza si propune acele metode de construire adaptate tipului de constructie şi de sol.

FLORA, FAUNA, BIODIVERSIATEA

10. Diversitatea speciilor

Vatra satelor Negreşti, Conacu şi Curcani este adiacentă la sit protejat NATURA 2000 - RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa.Cele 4 corpuri de pădure adăpostesc faună şi floră specifică, nesupuse protecţiei.

Se menţin suprafeţele corpurilor de pădure; se propun perdele silvice- care vor duce la amplificarea faunei şi florei specifice zonei cu vegetaţie înaltă

11.

situri de protecţie comunitară (SCI)

RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa.

Lucrările propuse prin PUG nu vor influenţa ecosistemul din acest sit protejat

PEISAJUL

12.

Modul de utilizare a terenului: -ponderea spatiilor verzi-prezenţa pădurilor- caracterisitici relief

- deficit spaţii verzi amenajate ca parcuri şi terenuri de sport- relief variat, cu denivelări mai accentuate în zona de sud: văile Conacu, Curcani, Negreşti

- se propun spaţii verzi ca scuaruri, terenuri de sport- spaţiu verde intravilan amplificat prin teren plantat în curţi- spaţiu verde extravilan amplificat prin plantare perdele silvice

75


5. obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului

5.1.Obiective la nivel local şi naţional• Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană În conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la UniuneaEuropeană şi a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul Naţional de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000.Acest document corelează şi integrează următoarele documente:- Planul Regional de Dezvoltare;- Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală;- Planul Naţional pentru Transport;- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama deconsiderentele privind protecŃia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice.• Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuită 1999) si a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate). Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cu următoarele criterii:- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt si mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţiiaerului şi a atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii,silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

• Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

76


În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

• Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Acest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul ConstanţaAceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilorStrategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte si măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013.

5.2.Obiective de protecţia mediului

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă temă a Dezvoltării promovată în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în 1992 (ratificată prin Legea 58/1994). Conceptul marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanităţii, prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.

“Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi" [Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare]. Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate dacă se are grija de regenerarea resursele, daca se utilizaeaza

77


numai strictul necesar din resursele neregenerabile sau greu regenerabile şi se protejeaza mediul.Componentele de bază ale unei comunităţi durabile, aşa cum au fost ele identificate de Institutul pentru Comunităţi Durabile [A Guide to implementing Local Environmental Action Programs, Regional Environmental Centre for Central and Eastern Europe, 2000], sunt următoarele:

Integritate Ecologică- satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană nutritivă, necontaminată; - protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităţii biologice; - conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv utilizarea maximă a deşeurilor;- aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru minimalizarea poluării; - folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare;

Securitate Economică - bază economică diversă şi financiar viabilă; - reinvestirea resurselor în economia locală; - participarea activă a businessului local în dezvoltarea- economiei; - oportunităţi de angajare pentru cetăţeni; - instruire şi educaţie necesară pentru ajustarea la - cerinţele de angajare pentru viitor;

Bunastare Socială- sigure şi sănătoase; - securitatea asigurată;- stimularea expresiei creative prin arte; - protejarea şi asigurarea spaţiilor publice şi a resurselor istorice - un mediu de activitate sănătos;- adaptare la schimbări şi provocări externe.

Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurător. Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naţional sau local.

Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Constanţa (PLAM) au fost identificate următoarele aspecte de mediu cu probleme prioritare:

♦calitatea şi cantitatea apei potabile;

78


♦poluarea apelor de suprafaţă;♦degradarea solului;♦poluarea apelor subterane;♦poluarea atmosferei;♦gestiunea deşeurilor;♦pericole generate de fenomene naturale;♦turismul şi agrementul;♦urbanizarea mediului.

a). Recomandări cadru pentru componenta de mediu APA

Având în vedere că apele de suprafaţă/ subterane au, în general, un anumit grad de poluare, se au în vedere următoarele măsuri:

încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane prin realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din mediul rural şi din cadrul obiectivelor economice;reducerea pierderilor din reţelele de alimentare cu apă;dezvoltarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă potabilă în zonele rurale;reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.

b). Recomandări cadru pentru componenta de mediu AER

În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, în general, se înregistrează 2 mari surse: instalaţiile mari de ardere şi traficul rutier, în mediul urban şi de-a lungul căilor rutiere intens circulate.

Recomandările de mediu pentru această componentă includ, în principal, măsuri de informare şi conştientizare a agenţilor economici poluatori asupra termenelor conformării, precum şi sprijinirea introducerii de “tehnologii curate”. Se impun, implicit, şi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului, prin scăderea emisiilor.

c). Recomandări cadru în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor

Poluarea mediului este datorată inclusiv gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere urbane/rurale (depozitarea necontrolată, organizarea defectuoasă a sistemului de colectare şi transport, colectarea neselectivă), prin urmare se impune:

aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor;crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale, la nivelul fiecărei localităţi.

d). Recomandări cadru pentru extinderea spaţiilor verzi

79


Presiunea crescândă, corespunzătoare dezvoltării urbane, extinderea suprafeţelor construite, în defavoarea spaţiilor verzi, precum şi poluarea sonoră şi prin vibraţii produsă în aglomerările urbane, produc o stare de disconfort pentru populaţie.

Prin urmare, se impune respectarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum de 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

Calculul suprafeţelor de spaţii verzi şi indicatorii de spaţiu verde/locuitor s-a făcut ţinând seama şi de LEGEA nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

5.3. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Conform Legii 58/ 1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, “conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.

Având în vedere modul de realizare al planului urbanistic zonal analizat, se poate afirma că acesta răspunde cerinţelor promovate prin conceptul de dezvoltare durabilă prezentat anterior, integrând aspectele de dezvoltare socio-economică, precum şi pe cele de conservare a factorilor de mediu şi biodiversităţii locale.

a). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu APA

Alimentarea cu apă potabilă a locuinţelor, dotărilor şi unităţilor economice se va face din reţeaua existentă ce se va extinde şi se va ameliora prin înlocuirea conductelor defecte, având ca sursă puţuri forate executate în Ciobăniţa şi Viişoara. Pe teritoriul comunei nu există surse se pot afecta calitatrea apei din stratul freatic sau al apei de suprafaţă. Se indică utilizarea pe scară mai largă a îngrăşămintelor naturale.

Apele uzate menajere vor fi preluate de reţele de canalizare ce se introduc în fiecare localitate, şi conduse la o staţie de epuraţie locală.

Soluţia de asigurare a utilităţilor adoptată vine în întâmpinarea conceptului de dezvoltare durabilă şi corespunde obiectivelor adoptate la nivel

80


naţional, dezvoltarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă potabilă şi canalizare în zonele rurale, asigurând satisfacerea necesităţilor umane concomitent cu protejarea resurselor naturale existente.

b). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu AER ATMOSFERIC

În perioada executării lucrărilor de construcţie, efectele negative asupra factorului de mediu aer vor fi determinate de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament, ca urmare a creşterii frecvenţei mijloacelor de transport în zonă şi a realizării lucrărilor propriu-zise.

Pentru diminuarea fenomenului de poluare datorat amplificării traficului rutier în zonă, spaţiile libere vor fi plantate cu arbori şi arbuşti.

Utilizarea de echipamente electrice, panouri solare, recipiente de încălzire solară, in general, tehnici nepoluante, pentru rezolvarea necesităţilor de agent termic va rezolva problema emisiilor atmosferice care s-ar genera în cazul folosirii sistemelor clasice (de ex. centrale termice alimentate pe combustibil lichid sau lemnos).

Unitatea economică PREFAB CONSTRUCT – generatoare de noxe atmosferice - se află în stadiu de monitorizare de către APM şi de îmbunătăţire a tehnologiei pentru a reduce emisiile în aer.

Incintele cu utilizare zootehnică (vite, ovine) sunt de capacităţi care nu intră în incidenţa Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei aprobat cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997.

c). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru în ceea ce priveşte

gestiunea deşeurilor

Pentru colectarea deşeurilor se vor amenaja platforme betonate, îngrădite, pe care vor fi amplasate europubele ecologice, iar pentru preluarea şi eliminarea deşeurilor va fi încheiat un contract cu o societate autorizată de salubrizare, aceasta urmând să transportate deşeurile la un depozit ecologic. Colectarea deşeurilor menajere se va face pe sortimente reciclabile şi nereciclabile, urmând ca cele reciclabile să fie valorificate de administraţia locală.

De asemenea, se recomandă amenajarea unui centru pentru colectarea deşeurilor voluminoase şi de tip DEE provenite de la populaţie.

Deşeurile biodegradabile vor fi colectate în fiecare gospodărie sau/şi centralizat pe localităţi pentru a obţine compostul utilizabil ca îngrăşământ în agricultură.

d). Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru extinderea spaţiilor verzi

Faţă de situaţia existentă – cu 3,20 ha - spaţii verzi, prin propunerile de urbanism din PUG această suprafaţă ajunge la 55,89ha. Această suprafaţă se află

81


atât în terenuri amanajate ca spaţii verzi de utilizare publică – parc, scuar , teren de sport, plantaţii de aliniament – în terenuri aferente dotărilor de interes public, cimitire – stabilite conform L313/2009.

Prin realizarea spaţiilor verzi propuse în proiect se ajunge la un indice de 56mp spaţiu verde/ locuitor, media pe comună.5.4. Menţionări ale comunei Cobadin în acte normative sau legislative care au legătură cu elementele de mediu.

♦În PATN – secţiunea a III-a - zone protejate – aprobată cu Legea 5/2000 comuna Cobadin este menţionată eronat la Rezervaţii şi monumente ale naturii cu ,, locul fosilifer Credinţa”, care de fapt nu se află pe teritoriul comunei Cobadin.

♦În PATN – secţiunea a V-a – zone cu risc natural - comuna Cobadin nu este menţionată, cu toate că în localităţile Conacu şi Negreşti au fost semnalate inundări în mai multe rânduri: în anii 1987-1988 – fără daune, şi în 2006 cu afectarea a 7 gospodării în Conacu şi 4 gospodării în Negreşti.

♦Pe teritoriul comunei Cobadin se întinde o parte a unui sit protejat stabilit prin Ordinul MMDD 1964/2007 – pentru situri de importanţă comunitară (SCI):

- RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa (cu 5% din suprafaţă pe teritoriul comunei Cobadin)

Acest sit având o suprafaţă de 18.714ha, pe teritoriul comunei Cobadin se află cca 936ha.Cele trei localităţi amplasate pe firul Văii Negreşti – Urluia (Curcani, Negreşti, Conacu) se află adiacent la limita sitului protejat, iar localitatea Negreşti se află cu un cartier – cu cca 15 locuinţe - chiar în interiorul zonei protejate, la sud de valea Negreşti.- Localitatea Curcani – cu o populaţie de 20 locuitori se află adiacent la partea de sud a limitei terenului delimitat ca fiind zonă protejată (cu toate că valea se află în partea de sud a satului)- Localitatea Conacu – cu o populaţie de 380 locuitori-este înconjurată pe trei părţi de terenul zonei protejate: la nord, vest şi sud. Prin PUG cele trei localităţi îşi păstrează suprafaţa de intravilan existent, astfel că nu se modifică în nici un fel raportul acestora cu situl protejat.Specificaţiile din Formularul Standard pentru acest sit privind vulnerabilitatea sitului nu au obiect pe teritoriul comunei Cobadin.

♦planul local de acţiune pentru protecţia mediului pentru JUDEŢUL CONSTANŢAMatricile – plan pentru soluţionarea problemelor de mediu prioritare3. Poluarea apelor de suprafata generata de lipsa/uzura sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate

82


3.1.5. Colectarea si evacuarea controlata a apelor pluviale - Construirea retelei de colectare a apelor pluviale ce se va racorda la reteaua de canalizare existenta sau la bazinele de stocare temporara: Agentii economici: SC PREFAB CONSTRUCT s.r.l.

83


Tabelul : Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/ aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

1 2 3 4 5Apa Limitarea poluării la

nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reţelelor de canalizare in cele patru sate şi a celor 4 staţii de epurare a apelor uzate, cate una pentru fiecare sat; - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aer Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanţi : 1 NOx, 2 SOx, 3 Pulberi 4 CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale

84

1 2 3 4 5gospodăriredeseuri

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea/ valorificarea deseurilor

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002

Zgomot şi vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pt protejare receptori sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate satele comunei; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei; Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere.

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;


1 2 3 4 5Biodiversit. si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea florei si faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/ 2007 Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Distributia, structura si totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor

86

6. potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca : biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

În acest capitol sunt evideţiate efectele semnificative asupra mediului în condiţiile în care se ţine seamă de efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale aplicării prevederilor PUG.

6.1.APA♦condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:- funcţionarea obiectivelor - existente sau propuse prin PUG - din teritoriul comunei Cobadin nu generează factori de poluare care să fie antrenate de apele de ploaie prin infiltrare sau scurgere; prin regulamentul de urbanism aferent PUG se interzice amplasarea de activităţi generatoare de nocivităţi.- nu există alte condiţionări de natură hidrogeologică.- propunerea de realizare a reţelelor de canalizare menajeră constituie o ameliorare a condiţiilor sanitare de protecţie a nivelului freatic.

♦alimentarea cu apă- consumul menajer care apare în localităţile componente nu creşte semnificativ în perioada de acţiune a PUG şi este acoperit din reţeaua propusă. Cantitatea suplimentară de apă necesară se poate asigura din capacităţile existente prin ameliorarea capacităţilor de pompare; trebuie remarcat faptul că reţeaua existentă are perioada de valabilitate depăşită şi este într-o fază avansată de uzură. O mare parte din gospodării foloseşte puţurile ţărăneşti.Se propune înlocuirea conductelor existente din azbociment cu conducte din PEHD (polietilenă de înaltă densitate) sau PVC-KG atât în localitatea Cobadin cât şi în celelalte sate componente, cu excepţia satului Curcani.

♦managementul apelor uzate

Apele uzate menajere rezultă din funcţionarea celor cca 3000locuinţe, a dotărilor complementare şi a dotărilor social-culturale propuse – pentru etapa de acţiune a PUG (cca 10 ani) – vor fi preluate prin sistem de canalizare menajeră – cu reţea de conducte colectoare şi staţii de epuraţie biologică monobloc.

Pentru evacuarea apele menajere se propun retele de canalizare din tuburi din PVC-KG, Dn 250-300mm prin care se transporta debitul menajer catre staţii de pompare sau spre staţiile de epuraţie pentru care au fost rezervate terenuri in apropiere de localităţi, la minim 300m de zona cu locuinţe. În cazul localităţii Cobadin se utilizează prin reutilare staţia de epuraţie existentă la nord de şoseaua dintre Cobadin şi Viişoara.

87

În Viişoara staţia de epurare se amplasează în partea de nord a vetrei satului. În satul Negreşti amplasamentul staţiei de epuraţie este propus în partea de sud-vest, în apropierea firului Văii Negreşti. În satul Conacu staţia de epuraţie se propune în partea de est a vetrei satului, în apropierea firului Văii Conacu. Satul Curcani- cu o populaţie de cca 20 locuitori – va folosi în continuare fosele septice vidanjabile.

TABEL CENTRALIZATOR CU DEBITE DE CANALIZARE MENAJERA - propusălocalitatea mc/ziCobadin 1287Conacu 147CurcaniNegreşti 181Viişoara 323

Prognozarea impactului:Efectele executării şi funcţionării obiectivelor din teritoriul comunei Cobadin asupra apei (supraterane sau subterane) sunt nesemnificative în situaţia executării cu prioritate a echipării tehnico-edilitare, inclusiv capacităţile corespunzătoare din staţiile de pompare şi din staţiile de epuraţie.

Trebuie semnalat faptul că aplicarea prevederilor din PUG este un proces de durată care poate începe după aprobarea proiectului de urbanism şi continuarea acestuia cu proiecte de fezabilitate pentru echiparea tehnico-edilitară: drumuri, alimentare cu apă (dezvoltarea sursei de apă, reţea de distribuţie, staţii de pompare), alimentare cu energie electrică (posturi de transformare, reţea de distribuţie), evacuarea apei uzate (reţea colectoare, staţii de pompare, staţii de epuraţie).

6.2. AERULSurse staţionare nedirijateConform Ordin nr. 1269 din 14/10/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România – pe teritoriul comunei Cobadin nu se semnalează depăşiri ale valorilor limită la nivelurile de concentraţii ale factorilor de poluare a aerului. Comuna Cobadin este menţionată în acest Ordin la următoarele capitole:

SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare 3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10)

88

SUBLISTA 3.2. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare. 3.2.1. Pentru dioxid de sulf (SO2) 3.2.2. Pentru dioxid de azot (NO2) SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare 3.3.3. Pentru plumb (Pb) 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) 3.3.5. Pentru benzen (C6H6)

Pe perioada de acţiune a PUG există posibilitatea apariţiei unor surse de emisii de noxe în atmosferă, mai ales în domeniul activităţilor economice. La acest tip de surse se iau măsuri de diminuare a emisiilor în atmosferă până la limita concentraţiilor maxime admisibile ; în acelaşi timp amplasarea acestora faţă de factorii sensibili – zona de locuit sau cu dotări social-culturale – şi în raport cu direcţia vânturilor dominante - trebuie să se facă astfel încât prin dispersia noxelor să se ajungă sub limita concentraţiilor maxime admisibile la limita zonei sensibile. Trebuie evitată amaplasarea de unităţi ce pot deveni surse de disconfort olfactiv pentru zona de locuit.

Pentru acele construcţii care se vor încălzi utilizând centrale termice proprii se impun caracterisitici de combustie a centralei termice şi a combustibilului folosit care fac să nu se producă emanaţii gazoase la concentraţii nocive nici la sursă şi nici în zona de răspândire a acestuia. Se apreciază, având în vedere eventuala distribuţie spaţială a surselor de emanaţii gazoase, densitatea acestora şi indicele de distribuţie care rezultă din viteza şi direcţia vânturilor dominante, că debitele masice (g/h) să fie sub CMA (concentraţii maxime admisibile) prevăzute în STAS 12.574- Norme admisibile de concentrare a substanţelor în aer, apă, sol.

Propunerile de realizare a perdelelor forestiere de protecţie constituie măsuri de ameliorare a microclimatului.

Surse mobile:- denumirea sursei:

- utilajele utilizate la executarea lucrărilor de construcţie (wole, screpere, escavatoare, buldozere, greifere, automacarale, autocamioane).- autovehicole pentru transport pământ din săpături, materiale de construcţii – în perioada de executare a lucrărilor de construcţie –medie 2 vehicole/zi- automobile – autocamioane (trafic de persoane şi de mărfuri) pe trasee de traversare a localităţilor precum şi circulaţia internă, – la nivelul de trafic mediu.

89

- poluanţi şi debite masice: circulaţia rutieră medie din zonă (parcare, transport, circulaţie curentă în localităţi şi circulaţie de tranzit) se situează ca nivel de emanaţii de noxe (în special oxid de carbon) la nivelul de străzi cu circulaţie medie.

Ca urmare nu au loc emanaţii, care cumulate, să depăşească concentraţiile maxime admisibile prevăzute în STAS 12.574- Norme admisibile de concentrare a substanţelor în aer, apă, sol,.

6.3. SOLULIntervenţiile asupra solului care au loc în faza de execuţie :– săpături pentru fundaţii – săpături şi umpluturi în lucrările de sistematizare verticală, – săpături pentru reţele tehnico-edilitare– săpături pentru realizarea reţelei de circulaţie rutieră (reţeaua stradală), nu sunt de natură să afecteze caracterisiticile solului în zona studiată şi nici în zonele adiacente.

Stratul de sol vegetal de pe suprafeţele ce se ocupă de construcţii şi platforme se prelevează şi se transportă pe amplasamente unde vor fi utilizate în scopuri agricole sau horticole (spaţii verzi).Toate aceste lucrări au loc în intravilanele localităţilor şi nu afectează calitatea mediului natural.Cariera de argilă a fabricii de cărămidă constituie o intervenţie mai consistentă asupra solului. Se impune amenajarea zonelor de carieră epuizată în vederea introducerii în circuit util, fie ca spaţii verzi, fie pentru amplasarea de unităţi economice.

6.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI: În teritoriul comunei Cobadin nu se semnaleaza fenomene fizico-geologice (posibile alunecari sau prabusiri) active care sa pericliteze stabilitatea constructiilor.

6.5. FAUNA, FLORA, BIODIVERSITATEA: - informaţii despre biotopurile de pe amplasament: ♦Aşa cum a mai fost menţionat în partea de sud-vest a teritoriului comunei Cobadin se află un sit protejat din reţeaua NATURA 2000 – RO SCI0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa, are nu este afectată de propunerile de urbanism din PUG.♦Biotopuri constituie şi corpurile de pădure existente pe teritoriul comunei, care de asemenea nu sunt afectate de propunerile de urbanism din PUG.♦Restul teritoriului comunei este ocupat de terenuri agricole, cu vegetaţie de cultură.♦Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de luncă, cu un grad accentuat de meandrare şi este situat în sectorul limanic al văii Urluia sau valea Vederoasa. În partea vestică a lacului există o faleză bine definită. Fragmentarea

90

accentuată a versanţilor se datorază văilor scurte formate de torenţi în depozitele loessoide. ♦Luciul de apă din Valea Conacu- Negreşti este foarte diferit de la o perioadă la alta: în toamna anului 2005 aceasta se rezuma la apa din canalul de scurgere amenajat pe firul văii; în toamna anului 2006 luciul de pă în zona dintre localităţile Negreşti şi Curcani avea lăţimea de 180m.♦ Conform Formularului Standard pentru RO SCI0071în zonă există lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition.

Informaţii despre flora locală: - vegetaţia existentă pe teritoriul comunei este rezultată din cultivare (pe terenurile agricole) sau spontană – în corpurile de pădure, în zona văii Conacu- Negreşti şi pe terenurile care au ca folosinţă - păşune. - nu există specii de floră supuse protecţiei sau pe cale de dispariţie, specificate în Cartea Roşie.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) : Potentilla emilii-popii Centaurea jankae Himantoglossum caprinum Echium russicum

- informaţii despre fauna locală:- pe terenul amplasamentului există faună sălbatică pe suprafeţele necultivate, cu floră spontană, în corpurile de pădure şi în zona Văii Conacu-Negreşti, alcătuită mai ales din rozătoare şi reptile mici, insecte.- nu există specii de faună supuse protecţiei sau pe cale de dispariţie,

specificate în Cartea Roşie.

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE(conf. formular standard) :

Rhinolophus mehelyi Miniopterus schreibersi Spermophilus citellus Lutra lutra Mesocricetus newtoni Vormela peregusna

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) :

Bombina bombina Testudo hermanni Testudo graeca Emys orbicularis Elaphe quatuorlineata Triturus dobrogicus

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) :

91

Gobio albipinnatus Aspius aspius Rhodeus sericeus amarus Misgurnus fossilis Cobitis taenia Pelecus cultratus

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (conf. formular standard) :

Eriogaster catax Lucanus cervus Catopta thrips Erannis ankeraria Lycaena dispar

Impactul prognozat: este prezentat în concluziile studiului de biodiversitate elaborat pentru zona din situl NATURA 2000 - RO SCI0071 Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa – elaborat de BIOSYS GROUP, ca parte a acestui raport de mediu:







Mare parte a tipurilor de habitate mentionate in Formularul standard al sitului RoSCI 0071 nu sunt prezente in zona de interes. Este posibil ca ele sa fi fost mentionate in fisa sitului pe baza literaturii de specialitate referitoare la rezervatia Dumbraveni. Aceasta rezervatie forestiera

92

inclusa in situl de importanta comunitara Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa se afla la o distanta apreciabila de localitatile in care urmeaza a se desfasura lucrari de infrastructura.










ecosistemului.



93



















94

6.6. PEISAJULPeisajul este cel specific unei câmpii din partea mediană a Dobrogei, cu denivelări de mică amplitudine pe ansamblu, şi mai degrabă plat, cu cota medie de 100m, cu cota cea mai ridicată de 145m – Măgura Călinescu – spre vest, şi cota 60m în zona Văilor Negreşti-Conacu.

Un element mai deosebit al peisajului îl constituie traseul Văilor Negreşti-Conacu care străbate partea de sud a teritoriului comunei pe o lungime de cca 8km-în linie dreaptă sau peste 15km cu meandrele firului de vale.Prin propunerile din PUG nu au loc schimbări de peisaj, ţinând seama de faptul că au loc extinderi de mică anvergură ale intravilanelor construibile – cu 2,5% pe ansamblul comunei (de la 954,40ha la 978,12ha).

Impactul prognozat:- amploarea intervenţiilor în cadrul natural sunt de mică amplitudine şi nu

determină modificări de peisaj care se constituie în impact major asupra peisajului.

- La nivel teritorial se propune realizarea de perdele de protecţie, pentru care există un plan comunal, mai ales pe trasee de drumuri de exploatare agricolă.

- Pentru realizarea unui microclimat mai blând şi pentru ameliorarea locală a condiţiilor de teren se propune plantarea zonelor aferente Văilor Negreşti-Conacu, mai ales cu specii care duc la reducerea umidităţii solului – plop, salcie. Aceaste poate aduce o contribuţie importantă la ameliorarea peisagistică a zonei.

- În localităţi se propune plantarea de copaci ca plantaţie de aliniament la străzi, mai ales la străzile principale.

- În spaţiul liber din curţi se va planta şi vegetaţie înaltă, mai ales pomi fructiferi.

6.7. MEDIUL SOCIAL, ECONOMIC, DEMOGRAFIC ŞI SĂNĂTATEA POPULAŢIEI•impactul potenţial al propunerilor din PUG asupra caracteristicilor sociale, economice şi demografice: - Prin PUG se reglementează condiţiile de situare a diferitelor funcţiuni unele

în raport cu celelalte, astfel încât să se evite perturbarea reciprocă şi mai ales pentru protejarea factorilor sensibili – care în cazul nostru sunt locuitorii celor 5 localităţi componente ale comunei.

- Organizarea evoluţiei localităţilor comunei prin proiect de urbanism constituie un factor de impact pozitiv asupra populaţiei; proiectul de urbanism reglementează regimul de vecinătăţi, de compatibilităţi între zone

95

funcţionale şi stabileşte calea de dezvoltare pe baza unei analize multicriteriale.

- Prin PUG se rezervă terenuri pentru necesităţi ale populaţiei în evoluţie – mai ales pentru dotări de interes public, pentru învăţământ, sport, cultură.

- Prin PUG se stabilesc suprafeţele destinate activităţilor economice şi amplasamentul lor în raport cu efectul asupra sănătăţii şi confortului populaţiei.

•impactul potenţial al propunerilor din PUG asupra sănătăţii populaţiei:- prin propunerile din PUG şi din prevederile regulamentului de urbanism se

reglementează relaţia zonei de locuit cu alte zone funcţionale astfel încât să se respecte prevederile normativului sanitar privind zonele de protecţie faţă de diferiţi factori generatori de noxe sau disconfort: unităţi zootehnice, cimitir.

- Prin PUG se interzice amplasarea de activităţi care utilizează sau produc substanţe nocive sau periculoase, care produc noxe ce pot duce la poluarea aerului, apei, solului sau subsolului.

- Spaţiile verzi propuse, şi celelalte amenajări de spaţii verzi din curţi şi incinte şi din afara acestora va duce la un microclimat mai blând, la ameliorarea condiţiilor peisagistice ale locului şi în final cu efect benefic asupra celor ce locuiesc în aceste localităţi.

96

- Plantarea cu iarbă, flori, arbuşti şi arbori- mai ales fructiferi- în fiecare curte reprezintă o ameliorare a micropeisajului pe care îl reprezintă curtea dar şi o contribuţie la imaginea de ansamblu a localităţii şi a calităţii mediului, a influenţei asupra sănătăţii populaţiei.

6.8. VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURALS-a executat de către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa un studiu istoric şi arheologic – ca documentaţie de fundamentare a PUG - în care sunt menţionate obiectivele cuprinse în lista MCC ce au fost remarcate pe planul cu teritoriul administrativ al comunei.

Patrimoniul cultural , naţional În teritoriul comunei există următoarele monumente istorice, clasate, incluse în lista aprobată de Ministrul Culturii cu Ordinul nr.2314 / 2004 :

- nr.154 ; cod CT- I-s-B-026.26 " Situl arheologic Cobadin " ;- nr.155 ; cod CT- I-s-B-026.26.01 " Aşezare rurală antică " în Cobadin;- nr.156 ; cod CT- I-s-B-026.26.02 " Tumuli în perimetrul comunei “.

În acest sens eventuale lucrări în zonă necesită avizul obligatoriu al Muzeului de Arheologie Constanţa care de regulă impune activităţi de cercetare pentru eliberarea terenurilor de sarcină arheologică. Tumulii sunt în număr de 24, reperaţi după ridicarea topografică, executată în anul 1987, când nu se realizaseră lucrări de amenajare, care au condus la aplatizare a acestora. Locul tumulilor reprezintă suprafeţe protejate unde nu-s admise săpături, prelevări de pământ, plantări de pomi. Spaţiul circular în jurul tumulilor cu raza de 200 m este zona lor de protecţie, unde eventuale intervenţii necesită de asemeni avizul obligatoriu al Muzeului de Arheologie Constanţa, potrivit legii. La 1,5 Km sud de Satul Negreşti şi 2,0 Km vest de Satul Conacu există o capelă numită "La troiţe ". Aceasta adăposteşte 5 cruci din piatră, cu înscrisuri în slavonă şi română. Pe una este următorul text : " Aici sa făcut rugăciune de ploaie în anul 1908 cu ...Sfintele moaşte ale Sfintei Filofteia, Sf. Nifon şi Sf. Serghie. Sfinţilor mucenici rugaţivă Domnului pentru noi ". Se propune ca obiectivul să devină trup izolat al Satului Negreşti, cu suprafaţa de 0,04 ha, iar drumul de exploatare, adiacent să fie pietruit,locuitorii având obiceiul să meargă şi să se închine la capelă,în special la sărbătorile religioase din cursul anului.

6.9. SITUAŢII DE RISCComuna Cobadin nu este menţionată în PATN –secţiunea V-zone de risc natural- aprobată cu Legea 575/2001.Aşa cum s-a mai menţionat au existat totuşi situaţii de risc generate de inundaţiile din valea Negreşti-Conacu care au afectat şi fondul construit, în 2006 în două rânduri.Nu există alte riscuri naturale (alunecări de teren) şi nici cele generate artificial în urma activităţilor umane. Pe teritoriul comunei nu funcţionează unităţi care în

97

mod accidental pot fi surse de risc pentru sănătatea populaţiei sau pentru calitatea factorilor de mediu.

6.10. Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2007 -APM Constanţa 2008 Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILORCa urmare a fundamentării întocmite de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 130/2004 s-au definit ca zone deficitare în păduri mai multe judeţe, printre care şi judeţul Constanţa.Cele mai deficitare sunt zonele cuprinse între localităţile:

- Rasova, Deleni, Cobadin, Ciocârlia, Basarabi, Cernavodă, Limanu, Cerchezu, Viroaga, Independenţa, Constanţa;

98

MATRICEA DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI – relaţia generatori de impact / receptori de impact (calitativ şi cantitativ)SECVENŢA PASIVĂ-RECEPTORI IMPACT

SECVENŢA ACTIVĂ – obiective ale PUG TOTALPUNCTEmoder

nizarecirc.rutiera

elim.deşeurimenaj.

alim.apă(extind)

canaliz.(reţea+stepuraţie)

Perdele protecţie (extrvilan)

Activit.econom

spaţii verzi

Constr. cladiri

terit.vecine

dotări Incinte zoo

Sanatatea populaţiei -1 +2 +2 +3 +1 0 +2 0 0 0 -1 +10/-2Mediul economic +1 +1 +1 +1 0 +2 0 +2 0 0 +1 +9Mediul social 0 +1 +1 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 -1 +8/-1Confort populaţie +1 +2 +2 +2 0 0 +1 0 0 0 -2 +8/-2Calitate aer -2 +1 0 +1 +2 -2 +2 -1 -2 0 -2 +6/-9Calitate apă suprafaţă 0 +1 0 +2 0 0 0 0 0 0 0 +3Calitate apă subterană 0 0 0 +2 0 0 0 0 0 0 -1 +2/-1Calitate sol -1 +1 0 0 +1 -1 +2 -1 0 0 -1 +4/-4Biodiversitate în zonă protejată

-1 +2 +1 +2 0 -1 0 0 -1 0 0 +5/-3

Faună acvatică 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 0 0 +1Floră acvatică 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 0 0 +1Faună terestră -1 2 0 0 +2 -1 +2 0 0 0 0 +4/-2Floră terestră -1 0 0 0 +2 -1 +2 0 0 0 0 +4/-2Peisaj 0 +1 0 +1 +2 0 +2 0 0 0 0 +6Vestigii arheologice 0 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 -1TOTAL PUNCTE +2/-7 +12 +7 +17 +11 +3/-6 +15 +2/-3 -3 +1 +1/-8Reprezentarea graficã şi stabilirea punctajului pe baza grilei de apreciere a nivelului de afectare sau de îmbunãtãţire a calitãţii mediului; prin care se evidenţiazã limitele admise ale imisiilor, calitatea actualã a factorilor de mediu şI modificarile ce pot interveni în aceasta; utilitatea obiectivului;În evoluţia relaţiilor între factorii de mediu (între secvenţa activã şi elementele sensibile ale mediului-receptori ) aprecierea s-a fãcut pe urmãtoarea scalã de interacţiune :0 – nici un fel de relaţie1 – relaţie slabã2 – relaţie mijlocie ( de intensitate medie )3 – relaţie puternicã ( de mare intensitate )+ = relaţie paralelã ( elemente care acţioneazã în acelaşi sens = convergent )- = relaţie opusã(elemente care acţioneazã în sensuri opuse = divergent

99

Se remarcă nivele intense de interacţiune cadrul antropic şi mediul natural pentru anumite capitole :

EFECTUL NEGATIV cel mai puternic este resimţit de calitatea aerului (activităţi economice, incinte zoo)EFECTUL POZITIV este resimţit de sănătatea populaţiei şi de mediul economic (canalizare, alim.apă, colectare deşeuri, terenuri rezervate)

FACTORUL CU CEA MAI INTENSĂ INFLUENŢĂ NEGATIVĂ: incintele zoo din vecinătatea zonei de locuitFACTORII CU CEA MAI INTENSĂ INFLUENŢĂ POZITIVĂ SUNT :canalizarea şi spaţiile verzi

6.11. Efecte asupra mediului generate de implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General

Principalele obiective ale PUG comuna Cobadin 1•extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

2•sistem centralizat de evacuare a apelor uzate menajere format din reţea colectoare şi staţii de epuraţie biologică la 4 din cele 5 sate componente ale comunei, cu respectarea distanţei de protecţie de minim 300m faţă de zona de locuit (conf. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei)

3•rezolvarea sistemului de colectare evacuare a deşeurilor menajere şi a celorlalte tipuri de deşeuri.

4•extinderea reţelei stradale în zonele de extindere de intravilan şi modernizare în vatra existentă

5•aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/ 2005 privind protecţia mediului, de a se asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum de 26 m2/ locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

6• extinderea intravilanului Comunei Cobadin – faţă de suprafaţa aprobată prin PUG elaborat în 1997 - cu 39,73ha,

Obiectivul nr. 1 - extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel deimpact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului

0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului

0 Impact neutru

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare

TOTAL +5

Obiectivul nr. 2 - realizarea reţelei de canalizare şi a 4 staţii de epurare a apelor uzate;Factor de mediu


Nivel deimpact



0 Impact neutru


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin : -eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant; - încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate -desfiinţarea bazinelor tip absorbant.

Sănătatea populaţiei


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

+1 Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).



+2 Impact pozitiv, prin neafectarea calităţii apei din Lacurile Negreşti, Conacu, Curcani



+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total +10

Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Factor de mediu


Nivel deimpact



+1 Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deşeurilor, odata cu inchiderea depozitelor neconforme de deseuri (realizat) si implementarea sistemului de colectare selectiva a acestora.


+ 2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: -închiderea depozitelor de deşeuri neconforme (realizat); - implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.


+2



+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


0 Impact neutru



+2 Impact pozitiv prin salubrizare în zona adiacentă sitului NATURA 2000 RO SCI 0071



+1 Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor, beneficii ale comunităţii prin valorificare materiale reciclabile

Total +10

Obiectivul nr. 4 - extinderea şi modernizarea reţelei stradale Factor de mediu


Nivel deimpact



+2 Impact pozitiv semnificativ datorat: 1 lucrărilor de modernizare şi

asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

2 amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru.


+1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



+1 Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


0 Impact neutru.

Obiectivul nr. 5 - aplicarea normelor impuse prin O.U.G. 114/ 2007-privind spaţiile verziFactor de mediu


Nivel deimpact



+2 Impact pozitiv semnificativ prin reducerea suprafeţelor generatoare de praf.Generatoare de condiţii de microclimat adecvat zonei de locuit


+1 Impact pozitiv moderat prin condiţiile de filtrare a apei pluviale


+2 Impact pozitiv semnificativ prin influenţa vegetaţiei asupra stratului vegetal



+2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin condiţii de microclimat adecvat, condiţii de agrement, confort şi recreere

Riscuri naturale


0 Impact neutru (în intravilane nu există condiţii de risc natural ce pot fi influenţate de sp.verzi)


Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

+2 Impact pozitiv semnificativ prin condiţiile favorabile dezvoltării avifaunei şi punerea în valoare a dotărilor de interes public


Extinderea capacităţii de agrement, sport şi aportul peisagistic

+2 Impact pozitiv semnificativ prin creşterea stării de sănătate a populaţiei şi aport peisagistic favorabil

Total +11



+1 Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata



+2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 7

Obiectivul nr. 6 - extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei

de 39,73 ha din teritoriul administrativ al comunei Cobadin

Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Factor de mediu a


Nivel deimpact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru. Apă Imbunatatirea calitatii apelor

de suprafaţă şi subterane; 0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1 Impact negativ datorat: schimbarii categoriei de folosinţă a terenului; dezvoltarii economice a comunei in viitor;



+1 Impact pozitiv prin posibilitate creştere demografică

Riscuri naturale


0 Impact neutru


Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

+2 Impact pozitiv semnificativ prin condiţiile favorabile dezvoltării avifaunei şi punerea în valoare a dotărilor de interes public


Extinderea capacităţii de agrement, sport şi aportul peisagistic

+2 Impact pozitiv semnificativ prin creşterea stării de sănătate a populaţiei şi aport peisagistic favorabil

Total +5/ -1

Obiectiv de mediu

Factor de mediuaer apa sol Sănătate

populaţieRisc

naturalBiodiv.patrim.cultural

Mediu socialşi economic

total

Obiectiv nr.1 0 +2 0 +2 0 0 +1 +5

Obiectiv nr.2 0 +2 +2 +2 +1 +2 +1 +10Obiectiv nr.3 +1 +2 +2 +2 0 +2 +1 +10Obiectiv nr.4 +2 0 +1 +1 0 +1 +2 +7Obiectiv nr.5 +2 +1 +2 +2 0 +2 +2 +11Obiectiv nr.6 0 0 -1 +1 0 +2 +2 +5/-1TOTAL +5 +7 +7/-1 +10 +1 +9 +9

TABEL SINTETIC – APRECIEREA EFECTELOR IMPACTULUI PROPUNERILOR DIN P.U.G. ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIU

ComponentaEfectele impact. asupra

mediului pe termen: Observatii/explicatii/caracterizarea impactuluiscurt mediu lung

Sol - - - Ocupare teren pentru construcţii şi amenajărisubsol 0 0 0 Fără impact asupra subsoluluiApa subterană + + ++ Reţea de canalizare menajeră şi staţii de epuraţie

Apa supraterană + + ++ Reţea de canalizare menajeră şi staţii de epuraţie

Ecosistemele acvatice - 0 0 Localităţile adiacente la lacuri nu se extind

Aerul atmosferic

+ ++ ++ Amenajare spaţii verzi+ ++ ++ Colectare centralizată pe sortimente deşeuri menajere- - - - Unităţi economice – profil zootehnic

- - - 0 Unităţi economice - cărămidăriaFloră şi faună terestră

0 + ++ Perdele silvice (extravilan)+ ++ +++ Mărire suprafaţă spaţii verzi


+ ++ ++ Alimentare cu apă din reţea0 + +++ Reţea canalizare menajeră şi staţii de epuraţie+ ++ +++ Colectare deşeuri menajere centralizat/pe sortimente0 + ++ Mărire suprafaţă spaţii verzi

Comunitatea locală 0 + ++ Condiţii de confort şi igienă: alimentare apă,

canalizare, spaţii verzi


+ + ++ Dezvoltare economică coordonată-pe zone stabilite prin PUG

+ ++ ++ Rezervare spaţii pentru activităţi economice

Microclimat 0 + ++ Spaţii verzi în intravilan0 + ++ Perdele silvice în extravilan

Peisaj 0 + + Spaţii verzi„o” - fara impact; „+” - impact pozitiv; „-„ - impact negativ; „?” – impact incert* Nr. de „-„ sau de „+” : intensitatea impactului pe o scara de la 1 – 3.

-punctajul acordat ţine seama de rezultatul evaluării de mediu prezentat în tabelele anterioare. Se remarcă impactul pozituv al implementării propunerilor din PUG asupra:

- sănătăţii populaţiei – pe teremen lung şi mediu - prin:o canalizare ape uzate menajereo colectare deşeuri centralizat şi pe sortimente reciclabile/nereciclabileo mărire suprafaţă spaţii verzi

- florei şi faunei prin:o mărire spaţii verzi

- mediului social şi economic prin:o rezervare de spaţii pentru activităţi economice pe amplasamente

adecvate – în raport cu zona de locuit, accesibilitate.

7. posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Aşa cum s-a demonstrat în cuprinsul documentaţiei ansamblul funcţional pe care îl constituie localităţile comunei Cobadin nu generează impact semnificativ asupra componentelor mediului din terenurile învecinate şi cu atât mai puţin până la limita teritoriului statal.Terenul studiat se află la 30km nord de graniţa de stat cu Bulgaria şi la 30km de malul mării.Deoarece întregul teren al localităţilor din PUG este destinat locuirii şi activităţilor complementare locuirii (dotări social-culturale, comerciale, spaţii verzi, circulaţie rutieră, sport, agrement), activităţilor economice cu impact redus asupra mediului şi asupra populaţiei se poate specifica faptul că nu există efecte negative asupra sănătăţii nici în zonele învecinate şi cu atât mai puţin în context transfrontieră.Propunerile din PUG:– modernizarea, extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă- extinderea sau realizarea sistemului de canalizare menajeră, inclusiv a staţiilor de epuraţie- funcţionarea sistemului de colectare pe sortimente reciclabile/nereciclabile şi a incintei de gospodărire a deşeurilor menajere - spaţiile verzi propuseconstituie măsuri de ameliorare a stării de sănătate a populaţiei din comună.

8.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/subsoluluimăsuri de diminuare a efectelor adverse pe perioada desfăşurării lucrărilor de construcţie:

materialele de construcţie, în special cele pulverulente, vor fi depozitate în spaţii special amenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie pe sol şi să nu fie antrenate de curenţii de aer;

în cazul producerii unei poluări accidentale cu produs petrolier, este necesară intervenţia promptă cu material absorbant;

vor fi prevăzute containere ecologice pentru colectarea deşeurilor menajere.

măsuri de diminuare a efectelor adverse dupa realizarea proiectului: amenajarea de spatii speciale pentru depozitarea recipientelor de

colectare a deşeurilor; betonarea/ asfaltarea spaţiului carosabil, iar la limita dintre acesta şi

spaţiul verde se vor amenaja rigole pentru colectarea apelor pluviale, potenţial contaminate;

colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcărilor şi căilor rutiere şi epurarea acestora prin intermediul unor echipamente adecvate (separatoare de hidrocarburi, decantoare pentru materii în suspensie).

- În cadrul PUG au fost preluate propunerile din programul primăriei pentru realizarea de perdele de protecţie ca aplicare a prevederiloe Legii 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. Atfel, se prevede o suprafaţă de 59,40ha de perdele dispuse mai ales pe trasee de drumuri de exploatare agricolă.

- comuna Cobadin are pe teritoriul său 4 corpuri de pădure ce totalizează 643ha, adică 3,42% din suprafaţa teritoriului administrativ.

Situaţia spaţiilor verzi din intravilansatul Suprafaţa - ha nr.loc.

2020mp/loc

Sp.v. exist

Sp.v. prop

totalbilanţ

cf.L313

Sp.v.Total

Cobadin 2,80 6,55 9,35 15,58 24,93 7050 35Conacu - 4,50 4,50 2,96 7,46 480 155Curcani - 2,81 2,81 1,71 4,52 20 2260Negreşti 0,40 5,14 5,54 1,53 7,07 650 108Viişoara - 6,21 6,21 5,70 11,91 1800 66TOTAL 3,20 25,21 28,41 27,48 55,89 10.000 56

8. măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului a implementării planului sau programului

110

S P A Ţ I I V E R Z I

a) SUPRAFEŢE CUPRINSE ÎN ZONA FUNCŢIONALĂ ,,SPAŢII VERZI”

a1 – SITUAŢIA EXISTENTĂCOBADIN

1. terenul de sport............................ 2,15 ha2. scuar adiacent DN3..................... 0,23 ha3. zona locuinţe fost I.A.S................ 0,50 ha Total 2,80 ha

CONACU – CURCANI – NEGREŞTI

1. adiacent văii................................. 0,40 haVIIŞOARA – TOTAL COMUNĂ 3,20 ha

b) SUPRAFEŢE PROPUSE AMENAJĂRII (AGREMENT, SPORT, PROTECŢIE)COBADIN

1. parc agrement, sport .....................4,12 ha2. scuar târg propus........................... 1,10 ha3. scuar gară c.f. ............................... 0,60 ha4. scuar lotizare cărămidărie............. 0,36 ha5. scuar zonă sud............................... 0,37 ha

Total propuneri 6,55 ha

CONACU1. parc sport - agrement ..................... 2,50 ha2. zonă agrement est (lac) .................. 2,00 ha

Total propuneri 4,50 ha

CURCANI1. zonă agrement adiacentă văii........... 2,81 ha

NEGREŞTI1. amenajare zona joasă sud ............... 2,40 ha2. amenajare valea derelei.................... 2,34 ha3. amenajare zona biserică – cimitir..... 0,40 ha Total propuneri 5,14 ha

VIIŞOARA1. zona agrement – sport....................... 6,00 ha2. scuar centru....................................... 0,21 ha Total propuneri 6,21 ha

TOTAL COMUNĂ – PROPUNERI..... 25,21 ha

111

c) SPAŢII VERZI PUBLICE DIN CUPRINSUL ALTOR ZONE FUNCŢIONALE CONFORM LEGII NR. 24 / 2007 (modificată cu Legea 313 / 2009) şi O.U. 114 / 2007 Calculul suprafeţelor de spaţii verzi, necesare până în anul 2.013 potrivit normei de 26 mp / locuitor.

Localitatea Număr locuitoriprezumat 2020

C.f. O.U. 114 - 2007

Spaţii verzi – mpexistent Propus

Cobadin 7.050 183.300 183.850 249.350Conacu 480 12.480 29.575 74.575Curcani 20 520 17.100 45.200Negreşti 650 16.900 19.300 70.700Viişoara 1.800 46.800 57.000 119.100TOTAL 10.000 260.000 306.825 558.925

SUPRAFEŢE DE SPAŢII VERZI DE FOLOSINŢE SPECIALIZATE (fără suprafeţe construite şi platforme) – situaţia existentă

COBADIN- casă cultură............................................ 3.000 mp- dotări învăţământ (50 % din incinte)....... 10.500 mp- lăcaşe de cult......................................... 4.800 mp- poliţie...................................................... 1,500 mp- cimitire.................................................... 98.200 mp- spaţii verzi aliniament............................. 37.000 mp Total 155.850 mp

CONACU- dotări învăţământ........................................ 2.2975 mp - biserica....................................................... –- cimitire (intravilan) ...................................... 26.600 mp

Total 29.575 mp

CURCANI - cimitire......................................................... 17.100 mp

NEGREŞTI- căminul cultural............................................... 5.200 mp- şcoala............................................................. 1.200 mp- biserica............................................................ 2.200 mp- cimitir............................................................... 6.700 mp Total 15.300 mp

VIIŞOARA- căminul cultural............................................... 1.500 mp- şcoala............................................................. 3.300 mp- biserica............................................................ 6.800 mp- cimitir............................................................... 45.400 mp Total 57.000 mp

TOTAL COMUNĂ 274.825 mp

112

Ordonanţa de Urgenţă 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului stabileşte o normă de 26mp spaţiu verde/ locuitor în anul 2013.

De la elaborarea variantei iniţiale a planului cadrul legislativ privind spaţiile verzi a fost completat cu LEGEA nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

La art. 3 al acestei legi se specifică:Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;f) păduri de agrement."

Faţă de situaţia prezentată în bilanţul teritorial suprafaţa de spaţiu verde luată în calcul creşte cu suprafeţele din incintele dotărilor publice şi mai ales cu suprafaţa cimitirelor şi spaţiul verde aferent plantaţiilor de aliniament stradal, ceeace duce la un indice de suprafaţă de spaţiu verde /locuitor superior celei din normă.

8.2.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei de suprafaţă- Apa de suprafaţă este reprezentată de bălţile din partea de sud a comunei,

adiacente la vetrele satelor Curcani, Conacu, Negreşti; aceste bălţi au o întindere variabilă, producând chiar inundarea unor locuinţe din vatra satelor Conacu şi Negreşti (mai şi septembrie 2006).

- În perioadele de deficit de apă aceasta se limitează la un canal colector aflat pe firul văii.

- Această vale se află şi în zonă protejată din reţeaua NATURA 2000 – RO SCI 0071

- Ca măsură principală de diminuare a posibilelor efectelor adverse se interzice producerea, depozitarea şi utilizarea de substanţe ce pot fi antrenate de apele de ploaie spre bălţile formate pe firul văii Conacu- Curcani, aceasta fiind o continuare a văii Urluia-Vederoasa.

113

8.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subteraneÎn principiu lucrările din timpul executării construcţiilor şi amenajărilor nu ajung la adâncimi care să afecteze calitatea apelor subterane.Pentru evitarea oricărui posibil impact asupra resurselor de apă subterană:

- se va asigura folosirea numai a utilajelor in stare tehnica perfecta si, de asemenea- realizarea reţelei de canalizare menajeră, inclusiv staţiile de epuraţie - utilizarea în agricultură a îngrăşămintelor naturale, ceeace duce la

diminuarea cantităţii de nitraţi şi nitriţi din apele subterane- interzicerea producerii, depozitării şi utilizării de substanţe nocive ce pot

fi antrenate de apele pluviale prin dizolvare în apele freatice

8.4.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosfericPentru diminuarea impactului advers datorat sistemelor de incalzire a spatiilor, asupra calitatii aerului si, implicit, asupra climatului se vor prevedea/proiecta, pe cat posibil, solutii bazate pe tehnici nepoluante (de ex. utilizarea energiei electrice, gazele, etc.).Ţinând seama că mare parte din clădirile propuse sunt de utilizare sezonieră, fie ca locuinţe de vară, fie ca spaţii de cazare turistică se va utiliza mai puţină energie pentru încălzirea spaţiilor.Pentru producerea apei calde menajere în timpul verii se indică utilizarea panourilor solare, tehnică ce duce şi la economisirea resurselor naturale fosile.

- Unităţile economice sau obiectivele care ţin de echiparea edilitară (staţii de epuraţie, incinte de gospodărire a deşeurilor menajere, platforme de compost) vor fi amplasate faţă de receptorul sensibil pe care îl constituie zona de locuit şi de dotări social-culturale la distanţe care să respecte zonele de protecţie stabilite prin Ordinul 536/1997.

Distanţele minime de protecţie sanitară conform Ordinului 536/1997 al Ministerului Sănătăţii, dintre zonele protejate (locuinţe, dotări social – culturale) şi unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare sunt : - Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete ... 200 m - Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete ... 500 m - Ferme de păsări, până la 5.000 de capete ... 500 m - Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale ... 1.000 m - Ferme de ovine ... 100 m - Ferme de porci, până la 2.000 de capete ... 500 m - Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete ... 1.000 m - Complexe de porci cu peste 10.000 de capete ... 1.500 m - Grajduri de izolare şi carantină pentru animale ... 100 m - Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor ... 500 m - Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală ... 300 m - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite ... 500 m - Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin ... 1.000 m

114

- Cimitire de animale, crematorii ... 200 m - Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti ... 300 m - Paturi de uscare a nămolurilor ... 300 m - Depozite controlate de reziduuri solide ... 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate ... 200 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport ... 50 m - Cimitire ... 50 m

8.5.Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţiiElementele de biodiversitate pot fi considerate:

- cele din zonele construite (intravilane): animale domestice, plante de cultură, vegetaţie ruderală, faună sălbatică – rozătoare, păsări, insecte; pentru menţinerea soiurilor sălbatice, mai ales a păsărilor:

o se prevede mărirea suprafeţei de spaţiu verde şi mai ales creşterea suprafeţei plantate cu vegetaţie înaltă.

- cele din zonele cultivate–din terenul agricol-arabil: cu varietate mult mai redusă:

o se interzic tratamentele ce pot afecta calitatea mediului pe amplasament şi în zonele adiacente prin acţiunea vântului sau a ploii

- cele din suprafeţele semi-sălbatice – păduri şi păşuni: cu varietate atât la nivelul florei cât şi la nivelul faunei (avifaunei- la păduri):

o se interzice micşorarea suprafeţei acestora o se propune mărirea suprafeţei acestora ca zone naturale

- cele din situl protejat NATURA 2000 RO SCI 0071, menţionate în formularul standard pentru acest sit:

o la localităţile adiacente la sit intravilanul construibil se menţine cel existent

o nu se prevăd alte funcţiuni decât cele existente – locuire şi incinte agricole

o staţiile de epuraţie constituie factori de protecţie a mediului

Toate spaţiile neconstruite vor fi înierbate, cu plante de talii diferite, adaptate specificului zonei. Pentru amenajarea spaţiilor verzi de pe amplasament se recomandă şi utilizarea stratului de sol fertil decopertat de la construirea clădirilor şi străzilor.

Coordonatele amplasamentelor staţiilor de epuraţie propuseCobadin: x=290 830 y=758 380Conacu : x=281 325 y=753 210Negreşti: x=282 205 y=750 660Viişoara : x=291 640 y=757 030

115

116

Poziţia localităţilor Negreşti, Conacu şi Curcani – detaliu

Negresti

117

Curcani

Conacu

Localitatea Conacu – Poziţie faţă de lacul Negresti – Conacu; în stânga se observă podul care permite accesul în localitate.

Valea Negresti – Curcani; localitatea Negresti, în dreapta.

118

FLORA ŞI VEGETAŢIA ZONEI STUDIATEConcluzii ale analizei situaţiei existente

• Realizarea sistemului de canalizare pe raza localităţii Cobadin va avea un impact neglijabil asupra mediului.

• In zona nu exista habitate naturale care sa faca obiectul unor masuri de conservare, mediul fiind puternic antropizat.

• Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea sistemului de canalizare de pe raza celor patru localităţi.

• Singurul punct sensibil il reprezinta ecosistemul lacului Negresti – Conacu, care poate fi afectat de deversarile de ape provenite din sistemele de canalizare preconizate.

Recomandări:- realizarea de rigole betonate, care să împiedice infiltrarea noxelor provenite din

gospodării sau de la reziduurile de tip hidrocarburi şi nu numai provenite de la autovehiculele care se deplaseaza pe drumurile judeţene care străbat localitatea;



FAUNA ZONEI STUDIATEConcluzii ale analizei situaţiei existente

• Realizarea sistemului de canalizare pe raza localităţii Cobadin va avea un impact neglijabil asupra mediului.

• In zona nu exista habitate naturale care sa faca obiectul unor masuri de conservare, mediul fiind puternic antropizat.

• Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea sistemului de canalizare de pe raza celor patru localităţi.

• Singurul punct sensibil il reprezinta ecosistemul lacului Negresti – Conacu, care poate fi afectat de deversarile de ape provenite din sistemele de canalizare preconizate.

Recomandări:




AVIFAUNA ZONEI STUDIATEImpactul antopic asupra lacului ConacuUrmatoarele activitati umane pot perturba populatiile salbatice de pasari din aceasta zona:


ecosistemului.









tufisuri pe malurile lacului.- Amenajarea de cuiburi artificiale in copacii existenti si de hranitori pe timpul iernii.

120

- Se mai pot construi platforme artificiale, plute ancorate de fundul lacului, asezate central pe luciul de apa, acestea putand deveni excelente locuri de odihna si chiar de cuibarit pentru multe specii de pasari acvatice.






Desigur, in functie de evolutia lucrurilor, masurile luate se pot inbunatati si ameliora, totul avand drept unic scop dezvoltarea durabila a acestei zone.Pentru a proteja avifauna din această arie este necesar ca nici un fel de poluanţi să ajungă în acest lac.

Canalizările din satele Negreşti şi Conacu nu trebuie să deverseze nimic în lac fără intermediul unei staţii de epurare.

Trebuie protejate de impactul uman şi malurile lacului Conacu ce mărginesc satele Negreşti şi Conacu.

Considerăm că refacerea, construcţia şi amenajarea reţelelor de canalizare şi de alimentare cu apă a localităţilor Negreşti şi Cobadin nu au cum să influenţeze negativ populaţiile de păsări care trăiesc pe acest lac şi pe malurile sale (atâta timp cât se iau toate măsurile pentru a evita agresarea antropică a lacului Conacu).

De asemenea, trebuie păstrată şi păduricea aflată la nord de lac, în stînga drumului de acces care duce de la satul Negreşti la satul Conacu, care este o adevărată oază forestieră pe lângă câmpiile cultivate înconjurătoare. Aici cuibăresc fazani (Phasianus colchicus), coţofene (Pica pica) şi vrăbii negriciose (Passer hispaniolensis).

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIDintre cele cinci localitati vizate pentru acest studiu, Cobadin si Viisoara se afla in afara sitului Natura 2000 SCI 0071 Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa, in timp ce satele Conacu, Negresti si Curcani sunt situate in imediata vecinatate a sitului.



Vegetatia din perimetrul si imprejurimile localitatilor Cobadin si Viisoara este puternic ruderalizata datorita activitatilor agricole si pastorale desfasurate in aceste zone. Comunitatile de plante ruderale observate in zona localitatilor sunt lipsite de specii de plante rare de interes conservativ.

121

Se impune protejarea corpurilor de padure din vecinatatea localitatilor de pe teritoriul administrativ Cobadin, lucru dorit si de autoritatile locale.












- Pasunatul vitelor, oilor si al caprelor pe malurile lacului.- Cainii liberi care insotesc turmele sus mentionate pot cauza daune importante faunei.- Vanatoarea.- Braconajul (atat cel piscicol cat si vanatoarea ilegala).- Distrugerea vegetatiei acvatice.- Distrugerea stufariilor.- Taierea copacilor si tufisurilor de pe maluri.

122

- Deranjarea pasarilor in perioada de cuibarit.- Traficul intens cu ambarcatiuni pe lac.- Eutrofizarea lacului (furaje in exces pentru pesti, etc.).- Construirea de cladiri, case, grajduri, etc. pe malul lacului.- Popularea lacului cu specii invazive, neavenite, care pot perturba echilibrul

ecosistemului.
















123






8.6. Evacuarea deşeurilor menajere:

Deşeurile menajereÎn prezent comuna are o populaţie de 9100 locuitori, iar pentru perspectiva anului 2020 se prevede o populaţie de 10.000 locuitori.În prezent, la o medie de 0,4kg/persoană/zi rezultă o cantitate de 3.640kg/zi şi 1.328t/an.Colectarea deşeurilor menajere se face pe sortimente reciclabile şi nereciclabile, în containere separate amplasate pe platforme impermeabile dispuse zonal. Evacuarea deşeurilor se va face prin firmă de salubritate cu care Primăria Cobadin are contract de servicii (în prezent firma IRIDEX –care transportă deşeurile la depozitul ecologic acreditat de la Costineşti).

Gospodărirea deşeurilor în cadrul comunei trebuie să ducă la necesitatea transportării la o rampă ecologică a unei cantităţi cât mai mici de deşeuri.Deşeurile verzi biodegradabile se vor colecta în cadrul fiecărei gospodării sau unităţi economice în vederea obţinerii compostului utilizabil în agricultură ca îngrăşământ natural.

DEŞEURI -Managementul deşeurilorDenumire deşeu

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizicăSolidLichidSS

Codul deşeului

Codul -principala proprietate periculoasă

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi generată valorificat eliminat rămasă

în stoc

Deşeuri menajere

6.370 kg/zi S - 580t/an reciclare

230 t/an la rampa de deşeuri Medgidia

-

Deşeuri din constr.

beton-50mc/ancărămizi,bc.a.-70mc/analte materiale-85mc/an

SS

S

17.01.0117.01.02

17.05.04

50mc70mc

85mcla rampa de

deşeuri Medgidia

124

Deşeuri de gospodărie(biodegrad)

60% din deşeurile menajere

1.815tcompost

În prezent cele 5 gropi de gunoi ale comunei au fost închise -în cadrul programului judeţean de gestionare a deşeurilor- prin comoactare şi acoperire cu un strat de pământ.

Compoziţia procentuală deşeurilor menajere colectate de la populaţie Material %Hârtie, carton 7,36Sticlă 3,43Metale 3,2Materiale plastice 7Lemn 2,28Biodegradabile organice 63,45Textile 2,33Composite 0,55Minerale 4,65Altele 5,75Total 100

∗ deşeurile rezultate în faza de construcţie, în care au loc săpături pentru fundaţii şi lucrări de construcţie se înscriu în Lista de deşeuri acceptate la depozitare în depozite de deşeuri inerte – conf. Ordin MAPM nr. 867/2002 – la cap.deşeuri din construcţii şi demolări – cod 17.01.01, 17.0102, 17.05.04.∗ pentru deşeurile menajere s-a considerat că 25% sunt reciclabile, 60% sunt biodegradabile şi restul de 15% se transportă la rampa de deşeuri menajere.

Conform Planului judeţean de gestiune a deşeurilor – în 2016 100% din deşeurile menajere se vor evacua în depozite ecologice.Deşeurile colectate selectiv de la populaţie fac obiectul unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor. Prin Planul regional de gestiune a deşeurilor pentru judeţul Constanţa se prevăd 12 staţii de transfer.Deşeurile inerte şi deşeurile din construcţii care vor fi folosite pentru astuparea gropilor de extragere a argilei pentru fabrica de cărămizi.Nămolul din staţiile de epuraţie se va folosi ca îngrăşământ agricol împreună cu materialul rezultat de la bazinele de compost ce se vor realiza în fiecare gospodărie.Cadavrele de animale se vor păstra în depozit frigorific organizate la nivel comunal, de unde se vor transporta la fabricile de făină proteică atestate conform normelor.Gropile de compost din gospodăriile ţărăneşti sau din incintele cu profil zotehnic nu afectează în niciun fel calitatea aerului, apei, solului sau subsolului din zona sitului protejat din reţeaua NATURA 2000; de asemenea nu afectează în niciun fel biodiversitatea din această zonă protejată.

125

9. expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a făcut evaluarea , inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

9.1. analiza alternativelor- Titularul proiectului – Primăria Comunei COBADIN - a iniţiat reactualizarea

PUG în vederea realizării unei documentaţii de urbanism elaborate în conformitate cu ultimele exigenţe referitoare la această fază de urbanism, şi mai ales la georeferenţialitatea acestuia. Această documentaţie, odată aprobată de Consiliul Local, este considerat ca act de bază pentru accesare de fonduri europene.

- Pe parcursul elaborării proiectului au avut loc consultări între proiectant şi beneficiar referitoare la soluţiile de organizare urbanistică din care a rezultat formularea finală.

- Specificul proiectului face ca aceasta să nu poată fi prezentat în variante.- Soluţiile de urbanism au reieşit din tema de proiectare, din analiza critică a

situaţiei existente, a disfuncţiilor şi deficitelor semnalate şi a solicitărilor beneficiarului.

- S-a ţinut seama de perspectivele de evoluţie economică, socială şi demografică a localităţilor componente ale comunei, prin raportare la tendinţele de evoluţie judeţene şi naţionale.

- Pe parcursul elaborării proiectului în faza PUG au existat alternative şi variante mai ales la partea de echipare hidro –edilitară, privind amplasarea de staţii de epuraţie pe fiecare localitate sau comune Cobadin- Viişoara şi Negreşti-Conacu. Necesitatea asigurării de staţii de pompare – energofage- a dus la soluţia cu staţii de epuraţie biologice monobloc pentru fiecare localitate.

- Un alt domeniu în care au existat alternative a fost cea a rezervării unei suprafeţe de cca 1ha pentru amplasarea unei incinte de gospodărie comunală

care să rezolve necesităţile de menţinere a curăţeniei pe străzi, întreţinere spaţii verzi.- Alternativele de utilizare a terenului:♦ menţinerea situaţiei actuale = alternativa " 0 " = lipsa documentaţiei de dezvoltare şi evoluţie coordonată şi coordonată între diferitele funcţiuni şi zone funcţionale.♦În lipsa unui proiect de dezvoltare coordonată şi reglementată există riscul evoluţiei dezordonate a localităţilor astfel încât să nu existe posibilitatea trasării unei reţele stradale coerente, a realizării unei reţele de alimentare cu apă şi canalizare.♦terenurile ce se introduc în intravilan prin PUG sunt terenuri agricole-arabile de mică productivitate, adiacente la vatra satelor Cobadin şi Viişoara.

9.2. descrierea dificultăţilorAu existat dificultăţi la aprecierea nivelului de poluare a aerului şi a poluării sonore, produsă de circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor (în perioada de execuţie, având în vedere că ritmul de construire poate fi neuniform sau discontinuu, determinat de condiţiile meteorologice sau de ritmul finanţării lucrărilor, inclusiv a lucrărilor publice (realizarea de străzi, echiparea cu reţele edilitare).Aprecierile privind nivelurile de poluare au fost făcute prin asimilare cu situaţii similare din zone cu funcţiuni similare. S-a ţinut seama totodată că există o tendinţă continuă de ameliorare a caracteristicilor tehnice de funcţionare a autovehiculelor, a tehnologiilor folosite în construcţii şi în activităţile economice, ceeace duce la niveluri comparativ mai reduse de poluare a aerului şi de poluare sonoră.

Prin PUG şi regulamentul de urbanism aferent acestuia s-a specificat interdicţia de a se amplasa activităţi ce pot fi surse de poluare a aerului, apei sau solului. Chiar dacă prin specificul lor anumite activităţi sunt surse de poluare se va lua măsura de a se utiliza tehnologii ,,curate”, cu condiţii de conformare şi monitorizare ce se impun prin autorizaţia integrată de mediu.

9.3. Metoda de evaluareRaportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

Evaluarea de mediu s-a realizat prin aplicarea analizei SWOT aplicat pentru planuri de urbanism prezentată sintetic şi complex prin matricea de relevanţã ambientalã şi de impact asupra mediului.Astfel au fost puse în relaţie de influenţare factorii pasivi- receptorii sensibili şi factorii activi – generatorii de impact, prin sintetizarea raporturilor dintre acestea la nivelul calităţilor, defectelor, avantajelor şi disfuncţiilor. Acestea au fost punctate cu calificativul pozitiv sau negativ iar intensitatea relaţiei a fost marcată prin nivelul de intensitate de la 1 la 3.

127

Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă în PUG) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa Nu au fost stabilite sisteme de epurare ape uzate menajere şi nici amplasamente pentru staţii de epurare.Fără sistem de alim. apă centralizată în satele Negreşti, Conacu, Curcani

Realizare sistem canalizare si 4 statii epurare ape menajere uzate in satele Cobadin, Viişoara, Negreşti, Conacu. Amplasarea staţiilor de epurare se face cu respectarea distanţei minime de 300 m faţă de limita de intravilan;

Criteriile de alegere a alternativei au fost: - realizarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de

evacuare ape uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu, inclusiv a factorului biodiversitate.1

Depozitarea deşeurilor

Nu a fost stabilit amplasament staţie gospodărire deşeuri reciclabile

Prevede o incintă de gospodărire deşeuri reciclabile (compactare-depozitare) în vederea valorificării pentru beneficiul comunităţii- depozitare deşeuri biodegradabile pentru obţinere compost în curţi şi incinte

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. - gestionarea deşeurilor reciclabile şi valorificarea lor duce la reducerea volumului de transportat la depozit şi – ca urmare- reducerea noxelor rezultate din trafic auto.

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale şi judeţene existente. Pietruire străzi în zonele de extindere a locuinţelor sau activ. econ. Pietruire principale drumuri de exploatare agricolă.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 39,73 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti, inclusiv prin aplicarea distanţelor de protecţie

protecţia obiectivelor de interes naţional sau local

Nu există Instituirea zonelor de protectie sanitară - conf. Normativ sanitar, protecţia conductelor şi surselor de apă, protecţie obiective arheologice - tumuli

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile normativelor specifice privind instituirea de zone de protecţie

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

Frecventa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Constanţa şi altor autorităţi în fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcţie ce se vor executa ulterior. Articolul 10 al Directivei SEA stipulează că “monitorizarea performanţelor de mediu ale implementării Planului Urbanistic General este necesară pentru a identifica orice impact de mediu neprevăzut, astfel încât să se poată interveni prin acţiuni de corectare”. Monitorizarea efectelor semnificative este necesară şi pentru deciziile viitoare, respectiv revizuirea şi/sau actualizarea planului.

Implementarea propunerilor din proiectul de urbanism duce la dezvoltarea coordonată, corelată şi controlată (dirijată) a unui teritoriu supus presiunii investiţionale, şi care în lipsa proiectului de urbanism aprobat riscă o evoluţie hazardată care poate genera dificultăţi în gestionarea urbanistică, administrativă şi edilitară a zonei.

La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative

10. descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului

Sistemul de monitorizareFactor Indicator

monitorizat Frecvenţa Când este necesaraintervenţia Acţiunea Responsabil cu

monitorizarea Responsabil cu

măsurile de intervenţie

Calitatea apei evacuate

Conform H.G. 352/ 2005 (NTPA

002)lunar

la orice depăşire a valorilor maxime

admise

Identificarea cauzelor incidentelor şi

remedierea defecţiunii.

RAJAPrimăria Cobadin

RAJAPrimăria CobadinGeneratorul cauzei

Calitatea apei potabile L.458/2002 zilnic

la orice depăşire a valorilor maxime

admise

dentificarea cauzelor incidentelor şi

remedierea defecţiunii.

RAJAPrimăria Cobadin

RAJAPrimăria CobadinGeneratorul cauzei

Calitatea aerului

Cel putin oxizii de sulf si de azot anual

la depăşirea valorilor maxime

admise

Se va stabili in functie de sursa identificata ca

fiind cauza.

APM Constanţa Primăria Cobadin Generatorul cauzei

Stabilitatea terenului în

zona cărămidăriei

- stare fizică generală

-panta taluzurilor în zona de exploatare

lunarla orice modificare

semnificativă a valorilor înregistrate

Efectuarea lucrărilor suplimentare de protecţie şi consolidare.

S.C. PREFAB CONSTRUCT

S.C. PREFAB CONSTRUCT

Spaţii verzi, sport, publice

- OUG 114/2007

- L.313/2009

-la emitere CU - nerespectare CU -restabilire condiţii din

PUZ

APM ConstanţaPrimăria Cobadin

Primăria Cobadin

Spaţii verzi private (în

curţi)

- indice din regulament

art.11 (POT max), art.23

-la emitere CU - nerespectare CU -restabilire condiţii din

RU - PUG

Primăria Cobadin Primăria Cobadin

Starea biodiversităţii

în situl protejat

-populaţia aviară şi piscicolă anual La scăderi peste 5%

din populaţiiidentificare cauze şi eliminarea lor

ROMSILVA (custodele sitului protejat)

APM ConstanţaPrimăria CobadinGeneratorul cauzeiDir. Silvică Constanţa

- implementarea propunerilor din proiectul de urbanism duce la dezvoltarea coordonată, corelată şi controlată (dirijată) a unui teritoriu care în lipsa proiectului de urbanism aprobat riscă o evoluţie hazardată care poate genera dificultăţi în gestionarea urbanistică, administrativă şi edilitară a zonei.-Deoarece pe lângă funcţiunea de locuit – care constituie partea de receptor sensibil – în cadrul PUG pe teritoriul localităţilor şi în intravilanele acestor se propune şi menţinerea sau înfiinţarea de noi activităţi economice există premiza apariţiei de surse potenţiale de poluare. Pentru aceste posibile surse de poluare se va lua măsura asigurării de utilare cu echipament care să reducă la maxim nivelul de poluare, aceasta să facă obiectul monitorizării separate şi amplasarea cestuia să se facă astfel încât să fie la o distanţă de receptorii sensibili în care CMA să nu fie depăşite.- În vatra localităţii Cobadin există o unitate aflată în evidenţa Agenţiei de mediu – S.C. PREFAB CONSTRUCT S.A. se va continua monitorizarea cestuia pentru a funcţiona în parametri nepoluanţi.Directiva CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrată a poluării mediului (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaţiilor industriale relevante pentru mediu în baza unui concept ce cuprindetoate mediile. În aceasta abordare sunt cuprinse atât emisiile în aer, apă şi sol cât şi aspectele economice legate de deşeuri, eficienţa energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, în întregul său.

La nivelul judeţului Constanţa agenţii economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC sunt :11. SC PREFAB CONSTRUCT SA Fabricarea cărămizilorAutorizaţia Integrată de Mediu conţine : cerinţe de monitorizare adecvate emisiilor care rezultă de pe amplasament , metodologia specifică şi frecvenţa de măsurare a acestora , procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţilor competente pentru protecţia mediului datele solicitate de aceasta pentru verificarea conformării cu Autorizaţia Integrată de Mediu .Denumirea societăţii: SC PREFAB CONSTRUCTMăsura/ măsurile care au fost realizate in cursul anului 20071.Amenajarea halei şi dotarea cu instalaţie de măcinare a spărturilor de cărămizi arse în vederea reutilizării acestor deşeuri în procesul de fabricaţie;2.Amenajarea de vestiare şi duşuri la presa 2, inclusiv sistem de colectare şi dirijare a apelor rezultate de aici la depozitul 3 de macerare a argilei;3. Amenajare spaţii verzi;4. Colectare şi evacuare ape pluviale şi de la duşuri în carieră pentru umectare argilă

-În zona sitului protejat este necesară monitorizarea populatiilor de pesti si de pasari, pentru a putea urmari evolutia ecosistemului lacului si a putea pastra starea de sanatate a acestuia.11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Limitele obiectivului:Proiectul PUG analizează terenul din teritoriul administrativ al Comunei Cobadin – cu suprafaţa de 18.841ha şi localităţile componente: COBADIN, CONACU, CURCANI, NEGREŞTI, VIIŞOARA, cu reşedinţa de comună în Cobadin.Comuna are o poziţie central – sudică în cadrul judeţului Constanţa şi are următoarele vecinătăţi:

- la nord: comunele Ciocârlia şi Peştera- la vest: comuna Deleni- la sud-vest: comuna Independenţa- la sud-est: comunele Chirnogeni şi Amzacea- la est: comunele Mereni şi Bărăganu

Încadrarea în teritoriu:Comuna Cobadin este compusă din satele : Cobadin, Conacu, Curcani, Negreşti şi Viişoara şi este amplasată în zona mediană a părţii de sud a teritoriului judeţean. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 18.841 ha, şi reprezintă 2,66 % din totalul suprafeţei judeţului (707.129 ha), iar suprafaţa arabilă, totală reprezintă 3,40 % din cea a judeţului. Comuna Cobadin este traversată de DN3, apreciată ca fiind a patra arteră rutieră ca importanţă în judeţ după intensitatea traficului şi relaţiile care le realizează cu restul ţării reşedinţa de judeţ, portul Constanţa şi zona litoralului. DN 3 este important prin faptul că permite legarea Municipiului Constanţa cu 1 / 3 din totalul celor 211 localităţi ale judeţului (inclusiv cele urbane). Distanţa dintre Satul Cobadin şi Constanţa este de 38 km, până la Murfatlar de 18 km, până la Băneasa este de 54 km, la Ostrov de 89 km, iar până la bacul de traversare a Dunării şi punctul vamal Ostrov – Silistra de 97 km ; toate aceste repere fiind situate în lungul DN 3.

descrierea caracteristicilor fizice ale componentelor obiectivuluiDescrierea soluţiei de organizare urbanistică Principiile de organizare arhitectural – urbanistică a celor cinci localităţi componente ale comunei precum şi ale elementelor teritoriale vizează realizarea unei funcţionalităţi specifice unei comune ce se bazează pe resursele agricole, de locuire, activităţi economice, dotare şi echipare a unei comune rurale cu populaţiede peste 9.000 locuitori , prin ordonare spaţială, adecvare funcţională şi echipare edilitară corespunzătoare.Cadrul demografic Populaţia comunei totaliza 8852 locuitori la 01.01.2006,şi 8835 locuitori la 01.07.2006 din care 4326 bărbaţi şi 4374 femei.

133

Evoluţia populaţiei localităţilor comunei a fost următoarea la recensămintele din etapa 1902-2002 (în ultima coloană se precizează populaţia estimată pentru anul 2020-ipoteză tendenţială pe baza cifrelor înregistrate):

1902 1912 1930 1941 1948 1966 1977 1992 2002 2020Cobadin 1236 1387 2050 3324 3452 4277 6051 6234 6504 7050Conacu 270 269 494 639 695 737 792 365 383 480Curcani 223 373 363 329 326 242 292 - 12 20Negreşti 488 775 847 946 850 820 854 588 607 650Viişoara 855 1292 1284 1437 1530 1471 1688 1575 1603 1800Total 3072 3396 5038 6585 6853 7547 9677 8762 9109 10000

evoluţia demografică

3072 33965038

6585 6853 7547

96778762 9109

10000

02000400060008000

1000012000

1902 1912 1930 1941 1948 1966 1977 1992 2002 2020anul

popu

latia

prevederi ale P.U.G.La definirea suprafeţelor din intravilan ale localităţilor componente ale comunei Cobadin s-a ţinut seama de următorii factori, care corespund cu etape din evoluţia intravilanelor:

1. suprafaţa din evidenţa OCAOTA Constanţa la 1.01.1990-care cuprinde terenul din vatra satelor şi din trupurile izolate.2.mărirea de intravilan prin proiecte în faza PUZ pentru parcelare destinată locuinţelor3. suprafaţa din intravilan stabilită prin PUG anterior4. suprafaţa din intravilan considerată ca existentă-planimetrată de pe

planşele vectorizate după ortofotoplanuri-având ca bază conturul stabilit în PUG anterior.

5. suprafaţa din intravilan cu extinderi sau rectificări – convenite cu beneficiarul (Primăria Comunei Cobadin)– planimetrată de pe planşele vectorizate după ortofotoplanuri.

Actualizarea P.U.G. prezintă situaţia actuală a intravilanelor satelor comunei, modul de dispunere în teritoriu a vetrelor localităţilor şi trupurilor izolate carereprezintă zone construite, cu amenajările aferente, şi modul de evoluţie a acestora în etapa de acţiune a PUG, până la elaborarea unei alte actualizări sau

134

prin modificările ce se pot efectua conform legii- prin PUZ de includere de terenuri în intravilan.

Intravilanul Satului Cobadin va creşte de la 479,42 ha, în anul 1990 şi 515,11 ha în 1997 la 535,18 ha. El va fi alcătuit din trupul A – vatra , cu suprafaţa de 513,88 ha şi 10 trupuri izolate, din cele 5 sunt staţii de punere sub presiune ale sistemului de irigaţii, nefuncţional de mulţi ani, depăşit tehnologic pentru faza actuală, lipsit de perspectiva reabilitării după principiul considerat în faza realizării şi funcţionării în etapa iniţială.

Satul Viişoara menţine suprafaţa avizată şi aprobată în anul 1997, la care se propun următoarele corecţii ale limitei intravilanului pe latura de sud prin introducerea a trei terenuri:

– proprietăţi particulare însumând 2,02 ha pentru construirea de locuinţe, - suprafaţa de 2,95ha în colţul de sud-est al vetrei lângă cimitirul musulman - 0,40 ha teren rezervat pentru staţia de epurare, în valea la est de vatră.Rezultă o creştere a intravilanului de la 218,35 ha în anul 1990, la 229,53 ha în anul 1997 şi 244,88 ha în perspectivă.Intavilanul va fi alcătuit din vatră cu suprafaţa de 241,99 ha, 6 trupuri izolate

totalizând 2,89 ha, din care 4 staţii de punere sub presiune, fără activităţi de cca. 15 ani, ferma de taurine a S.C. " Argonaut " s.r.l. şi staţia de epurare propusă.

Satul Negreşti avea intravilanul cu o suprafaţă totală de 134,16 ha la 01.01.1990 cu o creştere de 2,57 ha, aprobată în anul 1997.

Prin planimetrare a rezultat că această suprafaţă este în realitate de 101,28ha.Din studiul pentru actualizarea P.U.G. rezultă următoarea compunere a

intravilanului, care va totaliza 101,09 ha

Intravilanul Satului Conacu avea suprafaţa de 72,16 ha la 01.01.1990 şi s-a aprobat o creştere cu 8,00 ha în anul 1997.Prin planimetrare a rezultat că suprafaţa aprobată în 1997 este în realitate de 72,73ha.Reanalizarea posibilităţilor de dezvoltare cu ameliorarea funcţionalităţii satului au condus la următoarea structură a intravilanului, care totalizează 76,67 ha :

Intravilanul Satului Curcani – prin planimetrare a rezultat o suprafaţă existentă de 27,43 ha. Se menţin suprafeţele din vatră şi din trupurile izolate. La această suprafaţă se adaugă terenul ocupat de trupul izolat – cimitir musulman – 0,56ha; rezultă suprafaţa totală de 27,99ha:

Suprafaţa totală a intravilanelor satelor comunei totaliza 904,10 ha în anul 1990 la 01 ianuarie, 946,08 ha în anul 1997 şi se propune creşterea la 985,81 ha în următoarea perioadă de cca. 10 ani.

135

În cadrul satelor comunei, zonele aferente locuinţelor sunt dominante. Ele au impus extinderi, pentru a face posibilă creşterea şi modernizarea fondului de locuit în cadrul unei dezvoltări echilibrate a societăţii şi pentru construirea unor dotări .Zonificarea funcţională se referă la terenul cuprins în vatra localităţilor, care au o structură complexă- multifuncţională.Trupurile izolate sunt – în cele mai multe cazuri- monofuncţionale, cu profil economic, de echipare edilitară sau de gospodărie comunală (cimitire, platforme de deşeuri menajere).În vatra localităţilor există următoarele funcţiuni principale:- locuire- echipare şi dotare social – culturală (administraţie, învăţământ, comerţ, servicii, culte, cultură, financiar-bancară)- activităţi economice (incinte de producţie industrială, mică producţie, depozitare, agro-zootehnică)- echipare hidro-edilitară (alimentare cu apă, canalizare, staţii de transformare)- gospodărie comunală (cimitire)- circulaţie rutieră (străzi, traseu drumuri teritoriale ce traversează localităţile)- circulaţia feroviară- spaţii verzi şi pentru sport

Indicatori urbanisticiProcentul de ocupare al terenului maxim (POT maxim) în incintele cu locuinţe va fi 30 %, în cele mixte 70 %, iar în cele comerciale de 80 %.Procentul de ocupare a terenului va fi diferenţiat în funcţie de profilul activităţilor: 25 % pentru învăţământ, 20 % pentru sănătate, 80 % pentru comerţ, 70 % în incinte cu funcţiuni mixte, dacă ele sunt grupate.Pentru incintele cu funcţiuni economice sau de echipare edilitară indicii de ocupare şi de utilizare a terenului corespund necesităţilor funcţionale, fără a depăşi 80% (incluzând şi suprafaţa afectată platformelor şi circulaţiilor) , 20 % din suprafaţă fiind rezervată pentru spaţii verzi.Coeficientul de utilizare maxim al terenului (CUT maxim) rezultă din relaţionarea POT cu regimul de înălţime propus:- în zona de locuit în loturi – 1,0- în zona cu dotări social-culturale – 2,0- în incintele pentru activităţi economice- conform necesităţilor funcţionale

Căile de comunicaţie Circulaţia rurieră Comuna e străbătută de şoseaua DN 3 care traversează marginal Satul Cobadin şi longitudinal, prin mijloc Satul Viişoara. Drumul intră la la km 214+300 în teritoriul comunei dinspre Ostrov-Pietreni şi iese la Km 226+000 spre Ciocârlia-Constanţa. Celelalte repere kilometrice sunt: lungimea în teritoriul comunei – 11,700 Km, intrarea în Viişoara la Km 219+370, ieşirea la Km 221+700, distanţa de parcurs

136

2,39 Km, intrarea în Cobadin la Km 222+960, ieşirea la Km 224+630, distanţa de parcurs 1,670 Km. Nu sunt prevederi de extindere a localităţilor în lungul drumului. Carosabilul drumului are lăţimea de 7,00 m (cu acostamente cca. 8,00 m şi trotuare care au lăţimi de 0,8 – 2,0 m. În proiect se prevede consolidarea posibilităţilor de lărgire a carosabilului DN 3 la patru benzi de circulaţie (14,00 m), prin retragerea alinierii clădirilor la min.22 m de axa drumului, reducerea numărului intersecţiilor la 2 în Viişoara şi 3 în Cobadin, situate la distanţe de cca. 1,0 Km între ele. Al doilea drum important în comună este DJ 391 (20 Km în comună) care asigură relaţii cu Satul Negreşti (12 Km) şi spre Independenţa, Băneasa la vest, şi cu Ciobăniţa, Negru Vodă, Costineşti la sud şi est. DN 3 şi DJ 391 sunt asfaltate, în stare bună. Al treilea drum ca importanţă în comună este DC 26, pietruit, în stare rea care stabileşte relaţia cu Satul Conacu (4 Km), iar al patrulea DC 29, de pământ spre Satul Curcani (3 Km) şi spre Petroşani, Deleni. Un drum care va necesita modernizare, cu perspective de interes în zonă este DC 21 spre Lanurile (13 Km). El va asigura relaţii spre drumul expres dintre Autostrada A2 şi localităţile din sudul litoralului. În teritoriul comunei există o serie de drumuri de exploatare, principale care se propun a fi modernizate prioritar ca măsură de sporire a eficienţei producţiei în agricultură, silvicultură, transporturi. Aceste drumuri însumează 30 Km, vor avea carosabil cu lăţimea de 3,5 Km şi locuri de intersecţie la distanţe convenabile.(700 m) Drumurile care privesc relaţiile cu alte localităţi, nemodernizate, aferente Comunei Cobadin însumează cca. 15 Km (DC 21, DC 29, De Viişoara-Veteranu-Izvoru Mare). Reţeaua străzilor din cele 5 localităţi însumează 133,76 Km,din care 74,43 km în Cobadin, 34,50 Km în Viişoara, 13,63 Km în Negreşti, 12,10 Km în Conacu şi 1,08 Km în Curcani. Pentru o bună comunicare între localităţile comunei, la solele arabile, păduri, lacuri, trupuri izolate ale intravilanului, la reţele tehnice din teritoriu (conducte gaze, staţii de pompare şi canale de irigaţii, L.E.A., linii telefonice, căi ferate , etc.) se propune pietruirea cu prioritate a principalelor drumuri de exploatare. transporturi feroviarePrin localitatea Cobadin trece linia ferată Medgidia- Negru Vodă – Bulgaria, servind zona de depozite de cereale din partea de sud-est a localităţii.Prin PUG nu se propun modificări privind regimul de circulaţie feroviară de pe teritoriul comunei Cobadin.

Disfuncţionalităţile: - suprafeţe reduse de spaţiu verde- terenuri virane cu depozite abuzive de deşeuri menajere- procent redus de străzi modernizate- terenuri libere, neutilizate în zona de activităţi economice

137

- staţia de epuraţie existentă cobadin amplasată sub limita din norme faţă de zona de locuit.- terenuri degradate după exploatarea de argilămetodologiile, cadrul legislativ şi normativ utilizate în evaluarea impactului asupra mediuluiEvaluarea impactului de mediu s-a elaborat pe baza metodologiei şi a cadrului legislativ în vigoare, cu aplicare şi referire la proiecte în faza PUG pentru mediul rural:- Legea 265/2006-legea pentru aprobarea O.U.G.195/2005 privind protecţia mediului

- Legea 107/1996 a apelor, modificată cu Legea 310/2004- HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică- Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului

- Legea 313/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

- HG 1213/2006 –privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate- HG 321/2005 – privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental- HG 1.076/2004-privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe- Ordinul MAPM 860 /2002 – procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a Acordului de Mediu –- Ordin 462/2003- pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare- Ordonanţa de Urgenţă 243/2000-privind protecţia atmosferei- Ordonanţa de Urgenţă 78/2000 privind regimul deşeurilor ( aprobat cu Legea 426/2001)- Ordonanţa de Urgenţă 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

- Ordonanţă de urgenţă nr. 114 din 17/10/2007pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului-Normativ NTPA 001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali

- Normativ NTPA 002/2002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare.

-Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti NTPA-011- Ordinul MMDD 1964/2007 privind siturile de importanţă comunitară (SCI) - OUG 57/2007 şi HG 1284/2007 privind siturile de protecţie avifaunistică (SPA)

138

- Ordin nr. 839 din 12/10/2009 -pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării

impactul prognozat asupra mediului:

A fost evaluat impactul realizării lucrărilor propuse în proiectul: ,, PLAN URBANISTIC GENERAL – Comuna COBADIN, Judeţul Constanţa în stadiul executării lucrărilor de construcţie şi în etapa funcţionării lui cu funcţiunile şi la capacităţile proiectate.Impactul prognozat constă în:

- ocuparea de terenuri agricole cultivate- consumuri de resurse: apă, energie- producerea de deşeuri menajere - producerea de apă uzată menajeră

- se ocupă teren agricol suplimentar prin extinderea intravilanelor localităţilor Cobadin (20,07ha) şi Viişoara (15,35ha) destinate extinderii zonei de locuit.- consumurile suplimentare de resurse este determinat de extinderea reţelei de alimentare cu apă în zonele existente care nu dispun de apă curentă şi în zonele propuse la extindere.- se propune ameliorarea situaţiei în raport cu deşeurile menajere prin desfiinţarea depozitelor neamenajate, abuzive şi colectarea în mod organizat prin sistemul de precolectare diferenţiată – pe sortimente reciclabile şi nereciclabile şi gospodărirea acestora în incintă organizată şi echipată corespunzător, amplasate la o distanţă de receptorii sensibili astfel încât să nu devină sursă de disconfort olfactiv şi de risc sanitar.- se propun măsuri radicale şi în ceeace priveşte evacuarea apelor uzate menajere prin colectare în reţea de canalizare menajeră şi evacuare în staţie de epuraţie- la cele patru localităţi în care mărimea populaţiei face acest lucru eficient.

identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul:Se poate manifesta impact asupra mediului în perioada de execuţie a clădirilor şi amenajărilor propuse în zonă prin emanaţii de praf şi prin zgomot;Emisia de praf este dependentă de condiţiile atmosferice, fiind favorizată de vremea uscată şi de prezenţa vântului, care are o predominantă din nord şi nord-est (ca viteză) şi vest şi nord-vest (ca frecvenţă). Poziţia receptorilor sensibili faţă de sursele posibile de praf şi zgomot este dependentă de perioada de execuţie, de situarea ocupării în timp a terenurilor, condiţiilor de vecinătate dintre incintele deja construite şi funcţionale şi incintele în lucru.Pentru etapa de funcţionare se prevăd măsuri specifice fiecărui tip de funcţiune:Pentru acele activităţi ce pot constitui surse de impact acestea trebuie amplasate la distanţe faţă de receptorii sensibili în care să se facă diminuarea concentraţiilor sub concentraţiile maxime admisibile (CMA) pentru fiecare

139

factor de poluare. Acestea trebuie să facă obiectul monitorizării şi ale unui program de conformare prevăzut în autorizaţia integrată de mediu.

măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu:aer: pe perioada de acţiune a PUG există posibilitatea apariţiei unor surse de emisii de noxe în atmosferă, mai ales în domeniul activităţilor economice. La acest tip de surse se iau măsuri de diminuare a emisiilor în atmosferă până la limita concentraţiilor maxime admisibile ; în acelaşi timp amplasarea acestora faţă de factorii sensibili – zona de locuit sau cu dotări social-culturale – şi în raport cu direcţia vânturilor dominante - trebuie să se facă astfel încât prin dispersia noxelor să se ajungă sub limita concentraţiilor maxime admisibile la limita zonei sensibile. Trebuie evitată amaplasarea de unităţi ce pot deveni surse de disconfort olfactiv pentru zona de locuit.Propunerile de realizare a perdelelor forestiere de protecţie constituie măsuri de ameliorare a microclimatului.

apă: Efectele executării şi funcţionării obiectivelor din teritoriul comunei Cobadin asupra apei (supraterane sau subterane) sunt nesemnificative în situaţia executării cu prioritate a echipării tehnico-edilitare, inclusiv capacităţile corespunzătoare din staţiile de pompare şi din staţiile de epuraţie.

sol: singurul impact asupra solului constă în ocuparea de teren de către clădiri, platforme şi străzi; suprafeţele neocupate de construcţii şi amenajări, situate mai ales perimetral se vor amenaja ca spaţiu verde, cu iarbă şi arbori;

a) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului:

Pe teritoriul comunei Cobadin se întinde o parte a unui sit protejat stabilit prin Ordinul MMDD 776/2007 – pentru situri de importanţă comunitară (SCI):

- RO SCI 0071- Dumbrăveni, Valea Urluia, Lacul Vederoasa (cu 5% din suprafaţă pe teritoriul comunei Cobadin)

Acest sit având o suprafaţă de 18.714ha, pe teritoriul comunei Cobadin se află cca 936ha.Cele trei localităţi amplasate pe firul Văii Negreşti – Urluia (Curcani, Negreşti, Conacu) se află adiacent la limita sitului protejat, iar localitatea Negreşti se află cu un cartier – cu cca 15 locuinţe - chiar în interiorul zonei protejate, la sud de valea Negreşti.- Localitatea Curcani – cu o populaţie de 20 locuitori se află adiacent la partea de sud a limitei terenului delimitat ca fiind zonă protejată (cu toate că valea se află în partea de sud a satului)- Localitatea Conacu – cu o populaţie de 380 locuitori-este înconjurată pe trei părţi de terenul zonei protejate: la nord, vest şi sud.

140

•Există condiţii pentru alimentare cu apă din surse existente prin extinderea reţelei de distribuţie şi prin mărirea capacităţii conductelor de aducţiune.

•Evacuarea apelor uzate menajere se face prin reţeaua de colectare şi staţia de epuraţie existentă propusă la modernizare (la Cobadin) sau la staţii de epuraţie propuse (Conacu, Negreşti, Viişoara). Mărimea populaţiei existente şi prognozate în localitatea Curcani-20 locuitori- nu se justifică economic, şi se vor utiliza fosele septice vidanjabile.

•prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact: - PUG constituie cadrul urbanistic de desfăşurare a vieţii şi activităţii

comunităţilor din localităţile componente ale comunei Cobadin pe baza căruia dezvoltarea localităţilor se face în mod coerent şi corelat, ţinând seama de toţi factorii implicaţi, inclusiv echiparea tehnico-edilitară, restricţiile şi interdicţiile sanitare sau de altă natură.

- PUG aprobat constituie documentaţie de bază şi condiţie pentru accesarea de fonduri care au legătură cu dezvoltarea urbanistică: amenajări de străzi, reţele de apă – canal, sistemul de colectare a deşeurilor menajere, etc.

•impactul potenţial al propunerilor din PUG asupra sănătăţii populaţiei:Propunerile din PUG:– modernizarea, extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă- extinderea sau realizarea sistemului de canalizare menajeră, inclusiv a staţiilor de epuraţie- înfiinţarea sistemului de colectare pe sortimente reciclabile/nereciclabile şi a incintei de gospodărire a deşeurilor menajere - spaţiile verzi propuseconstituie măsuri de ameliorare a stării de sănătate a populaţiei - Plantarea cu iarbă, flori, arbuşti şi arbori în fiecare curte reprezintă o

ameliorare a micropeisajului pe care îl reprezintă curtea dar şi o contribuţie la imaginea de ansamblu a localităţii şi a calităţii mediului, a influenţei asupra sănătăţii populaţiei.

•impactul potenţial al propunerilor din PUG asupra biodiversităţii ♦Zona de interes conservativ se afla pe pantele abrupte ale vaii Conacu-Negresti-Urluia, la distanta apreciabila de satele Conacu, Negresti si Curcani. Pe pantele stancoase ale vaii, au fost identificate habitate si asociatii vegetale de valoare conservativa, mentionate in Formularul standard al sitului Natura 2000.

♦Mare parte a tipurilor de habitate mentionate in Formularul standard al sitului RoSCI 0071 nu sunt prezente in zona de interes. Este posibil ca ele sa fi fost mentionate in fisa sitului pe baza literaturii de specialitate referitoare la rezervatia Dumbraveni. Aceasta rezervatie forestiera inclusa in situl de

141

importanta comunitara Dumbraveni-Valea Urluia-Lacul Vederoasa se afla la o distanta apreciabila de localitatile in care urmeaza a se desfasura lucrari de infrastructura.

♦Dintre speciile de plante rare mentionate in Formularul standard, numai una a fost identificata pe teren; este vorba de Paliurus spina-christi care formeaza tufarisuri in zona versantilor calcarosi ai vaii Conacu-Negresti-Urluia. Au fost insa identificate in pajistile de pe versantii vaii, raritati floristice care nu figureaza in Formularul standard: Helichrysum arenarium, Koeleria lobata, Colchicum biebersteini, Convolvulus cantabrica, etc.

♦Prin urmare, consideram ca realizarea unor lucrari de infrastructura in perimetrul si imediata vecinatate a localitatilor din zona administrativa a comunei Cobadin, nu va avea un impact major asupra habitatelor de interes conservativ localizate pe versantii vaii Conacu – Negresti – Curcani.

♦Realizarea sistemului de canalizare pe raza localităţii Cobadin va avea un impact neglijabil asupra mediului.

♦In zona nu exista habitate naturale care sa faca obiectul unor masuri de conservare, mediul fiind puternic antropizat.

♦Speciile de nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări, mamifere existente în zonă nu sunt afectate de realizarea sistemului de canalizare de pe raza celor patru localităţi.

arh.Abdişa Abdişa- atestat de MMDD şi înscris în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poz.72, pentru RM şi RIM

BIOSYS GROUP - biolog drd. Gabriel BĂNICĂ - atestat de MMDD şi înscris în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poz.72, pentru EA şi RIM

142

Angajamentele asumate in urma incheierii negocierilor cu Uniunea Europeana - Capitolul 22 - Mediu pentru judetul Constanta1. Legislatie orizontala 2. Calitatea aerului 2.1. Directiva Consiliului nr.94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili(COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service. 2.1.1 Instalatii depozitare terminale 2.2.2 Instalatii incarcare-descarcare a containerelor mobile la terminale 2.2.3 Containere mobile 2.2.4 Incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de depozitare a benzinei 2.2. Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE si Directiva Consiliului nr.2002/3/CE) 3. Managementul deseurilor si substantelor chimice periculoase 4. Calitatea apei 4.1 Directiva Consiliului nr.76/464/CE si directivele fiice privind poluarea cauzata de anumite substante pericuiloase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii 4.1.1 Implementarea directivei 76/464/CEE in judetul Constanta 4.2 Directiva Consiliului nr.91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole 4.2.1 Implementarea directivei 91/676/CEE in judetul Constanta 4.3. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman 4.4. Directiva Consiliului nr.91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti 4.4.1 Implementarea directivei nr.91/271/CEE in judetul Constanta 5. Protectia naturii si organisme modificate genetic 6. Controlul poluarii industriale 6.1 Directiva Consiliului nr.96/82/CE privind controlul accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase(SEVESO II). 6.1.1 Implementarea directivei 96/82/CE in judetul Constanta 6.2 Directiva Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili(COV) provenite din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii 6.2.1 Implementarea directivei 1999/13/CE in judetul Constanta 6.3 Directiva Consiliului nr.2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatii mari de ardere 6.4 Directiva Consiliului nr.96/61/C E privind prevenirea si controlul integrat al poluarii(IPPC) 6.4.1. Anexa 1 6.4.2. Anexa 2

143

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Anexa%202%20-%20Constanta.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Anexa%201%20-%20Constanta.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%2096_61_CE.pdf


http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%201999_13_cta.pdf




http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/biodiversitate.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva_91_271_cta.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%2091_271_CEE.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%20apa%20potabila.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%2091_676_ctapdf.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%2091_676_CEEpdf.pdf


http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Directiva%2076_464_CEE.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/deseuri.pdf


http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/incarc%20instal%20depoz.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/incarc%20instal%20depoz.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/containere%20mobile.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/instal%20incarcare.pdf

http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Instal%20depoz%20terminale.pdf


http://www.mediu-constanta.ro/angajamente/Legislatie%20orizontala.pdf

Capitolul 22 - Mediu cuprinde:Legislaţie orizontală

evaluarea impactului asupra mediului (EIA şi SEA)asigurarea accesului la informaţia de mediuparticiparea publicului în procesul decizionalschimbări

Calitatea aerului evaluarea şi managementul calităţii aeruluistandarde de calitate a aeruluischimbări climaticesubstanţe care distrug stratul de ozonemisii în atmosfera din surse staţionareemisii în atmosfera din surse mobilecontrolul produselor

Calitatea apei calitatea apei destinată consumului umanepurarea apelor uzate orăşeneştipoluarea cauzată de anumite substanţe periculoaseprotecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricoleelaborarea Planurilor de Management al Apelor pe Bazine Hidrografice controlul poluării industrialecontrolul integrat al poluării - emiterea autorizaţiilor integrate de mediu, implementarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT)limitarea emisiilor în aer a unor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere (IMA)reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organicicontrolul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase

Managementul deşeurilor regimul deşeurilordepozitarea deşeurilorincinerarea deşeurilorambalajele şi deşeurile de ambalajetransportul deşeurilordeşeurile de echipamente electrice şi electronicevehiculele scoase din uzbateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoaseeliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţieliminarea uleiurilor reziduale

Substanţe şi preparate chimice periculoase restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoaseplasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitarevaluarea şi controlul riscului substanţelor existenteprevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbestintroducerea pe piaţă a produselor biocideprocedura consimţământului prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţionalsubstanţe care epuizează stratul de ozon

Protecţia naturii conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbaticeconservarea păsărilor sălbatice

Capitolul 8. DEŞEURI

RAPORTUL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2008

144

8.1. Date generale. Cadru legislativDeşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema de o deosebita

actualitate, datorata atat creşterii continue a cantitatilor şi a tipurilor acestora, cat şi datorita insemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse in circuitul economic.

Datele prezentate in acest capitol sunt furnizate de operatorii economici, in raportarile periodice cu privire la cantitatile de deşeuri generate, colectate, eliminate sau valorificate. Datele au fost prelucrate pentru a prezenta evolutia cantitatilor de deşeuri generate, cat şi cantitatile de deşeuri eliminate sau valorificate de catre operatorii economici in anul 2007.

In negocierile de aderare la Uniunea Europeana Romania a transpus in totalitate acquis-ul comunitar privind gestionarea deşeurilor şi şi-a asumat implementarea acestuia pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor domenii pentru care a solicitat şi a obţinut perioade de tranziţie:

- ambalaje şi deşeuri de ambalaje

- depozitarea deşeurilor

- incinerarea deşeurilor

- deşeurile de echipamente electrice si electronice

- importul, exportul şi tranzitul de deşeuri.

In anul 2006 a fost elaborat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor, aprobat prin Ordinul 1364/1499/2006. Acesta reprezinta instrumentul de baza pentru aplicarea şi implementarea, in Romania, a politicii Uniunii Europene de gestionare a deşeurilor. In acest an urmeaza a fi elaborat, de catre Consiliul Judetean Constanta in colaborare cu APM Constanta, Planul Judetean de Gestionare a Deşeurilor.

8.2. Deşeuri municipale

Deşeurile municipale reprezinta totalitatea deşeurilor generate in mediul urban şi in mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deşeuri din constructii şi demolari. Deşeurile municipale generate cuprind atat deşeurile generate şi colectate (in amestec sau separat), cat şi deşeurile generate şi necolectate.

8.2.1. Cantitati şi compozitieCantitatile de deşeuri menajere generate de populatie au crescut de la an la an datorita creşterii

nivelului de trai. Cantitatea de deseuri municipale generata in anul 2007 a crescut cu 7,58% fata de cantitatea de deseuri municipale generata in anul 2006 Oi cu 14% fata de cantitatea de deseuri municipale generata inanul 2005. Cantitatile de deseuri municipale generate/colectate/necolectate, in perioada 2005-2007, sunt reflectate in tabelul 8.2.1.1.

Totodata, in aceeaşi perioada a crescut gradul de colectare a deseurilor municipale generate, prin extinderea şi imbunatatirea sistemului de salubrizare.

Evoluţia cantitaţilor de deşeuri municipale generate/ colectate intre anii 2005 - 2007Deşeuri municipale Cantitate-to

deşeuri tone2005 2006 20071 De§euri menajere colectate 262,4 275,8 287,9

01.1 in amestec 262,1 275,1 286,771.1.1 de la populatie 209,3 215,2 222,9

1.1.2 de la agenti economici 52,8 59,9 63,871.2 separat 0,3 0,4 1,13

2Deseuri din servicii publice (stradale,

piete, spatii verzi) 33,4 35,7 33,89

3Deşeuri din constructii şi demolari (inclusivalte categorii de deseuri neclasificate) 8,9 18,8 43,05

4=(1+2+3) Total deşeuri municipale colectate 304,7 330,3 364,846=(4+5) Deşeuri menejere necolectate 34,98 35,15 30,58

Total deşeuri municipale generate 339,68 365,45 395,42

145

LISTĂ AVIZE

1. M.Ap.N. –Statul Major General

2. S.R.I. – U.M.0362 Bucureşti

3. ROMTELECOM S.A. -

4. AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA

5. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE CULTURĂ, CULTE, PATRIMONIU NAŢIONAL

6. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

7. SUCURSALA REGIONALĂ C.F. CONSTANŢA

8. ANIF – sucursala Constanţa

9. DRDP Constanţa

10. RAJA Constanţa

11. ENEL – ELECTRICA S.A.

12. DADL

12. 13. ROMSILVA – custode al ariei protejate RO SCI 0071

146

cobadin raport de mediu mai 2010

Documents