[coaserea materialelor textile] - facultatea de …. dr. ing. carmen... · după modul de...

2011

Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași Inginerie Economică Industrială

[COASEREA MATERIALELOR TEXTILE]

2

Coaserea materialelor textile

5.1.Clasificarea cusăturilor Conform ISO 4915-1981 „Textiles – Stitch types – Classification and terminology”, cusătura este definită ca fiind unitatea structurală rezultată prin intrabuclarea (figura 5.1-a), interbuclarea (figura 5.1-b) sau împletirea (figura 5.1-c) unuia / mai multor fire sau bucle ale firului / firelor, în profunzimea sau pe suprafaţa materialului.

a b c Fig.5.1 – Principii de formare a cusăturilor

Criterii de clasificare a cusăturilor:

1. După principiul de formare: - cusături de suveică realizate pe principiul împletirii (5.1-c) a două

sisteme de fire. Prezintă ca o caracteristică principală inextensibilitatea, motiv pentru care mai sunt denumite şi cusături rigide.

- cusături în lanţ realizate pe principiile intrabuclării (5.1-a) sau interbuclării (5.1-b) unuia sau mai multor sisteme de fire. Prezintă ca o caracteristică principală extensibilitatea, motiv pentru care mai sunt denumite şi cusături elastice.

2. După modul de realizare: - cusături realizate manual; - cusături realizate mecanic.

3. După clasa cusăturii: - Clasa 100 – cusături în lanţ formate din unul sau mai multe fire pe

principiul intrabuclării. - Clasa 200 – cusături realizate dintr-un fir pe principiul cusăturilor

manuale. - Clasa 300 – cusături de suveică realizate din două sau mai multe

sisteme de fire pe principiul împletirii. - Clasa 400 – cusături în lanţ realizate din două sau mai multe

sisteme de fire pe principiul interbuclării. - Clasa 500 – cusături de surfilare realizate din unul sau mai multe

sisteme de fire pe principiile intrabuclării şi interbuclării. Caracteristica principală este evoluţia firelor peste marginea materialului.

- Clasa 600 – cusături de acoperire realizate din trei sau mai multe sisteme de fire pe principiul interbuclării. Caracteristica principală este acoperirea materialului pe ambele feţe ale cusăturii.

3

Deşi standardul enunţat anterior nu prevede, literatura de specialitate menţionează şi clasele 700 (cusătura elastică ornamentală) şi 800 (cusături combinate). Parametrii structurali ai cusăturilor sunt: Pasul cusăturii (P) – distanţa între două împunsături succesive, măsurată

pe direcţia de coasere. Cunoscîndu-se lungimea pasului se poate determina desimea de coasere (paşi/cm).

Grosimea cusăturii (G) – echivalentă cu grosimea straturilor pe care evoluează sistemele de fire.

Lăţimea cusăturii (T) – distanţa între două împunsături realizate succesiv sau simultan, mşsurată perpendicular pe direcţia de coasere. Este un parametru caracteristic pentru cusăturile care se realizează cu minimum două ace sau cusăturile în zigzag.

5.2.Cusături reprezentative din clasa 100 Cusătura 101 (lănţişor - figura 5.2) este realizată dintr-un fir alimentat la ac, principiul de formare fiind intrabuclarea. Bucla formată la ac datorită pătrunderii în material este preluată de apucător şi trecută prin bucla formată la următoarea împunsătură. Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 101 se calculează cu formula: )(23101 FfGPl ++= (5.1) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm. F – diametrul firului care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Domenii de utilizare Deşirabilitatea accentuată a cusăturii lănţişor limitează domeniul de utilizare la:

1. realizarea asamblărilor provizorii pentru produsele de îmbrăcăminte exterioară, caz în care se utilizează cusături cu lungime mare a pasului (8 – 10 mm);

2. asamblarea panourilor din tricot cu margini conturate, realizate din fire fine. Principalele domenii de utilizare ale cusăturii 101 rezultă din tabelul 5.1.

Fig.5.2 – Cusătura 101

4

Tabel 5.1 – Domenii de utilizare ale cusăturii 101 Nr. crt.

Domeniul de utilizare

Aspectul asamblării

Codul asamblării Observaţii

0 1 2 3 4

1.

Fixarea provizorie a reperelor de întăritură

101-SSab-2

Această variantă se recomandă pentru aplicarea întăriturii prin coasere. Se realizează şi o preformare spaţială a reperelor dacă maşina este dotată cu suport care simuleză forma spaţială a reperului.

2.

Fixarea provizorie a bizetului sau a terminaţiilor la produsele de îmbrăcăminte exterioară

101, 301-SSc-4

Această variantă se utilizează pentru preformarea spaţială a zonelor de produs înainte de tratamentele umidotermice. Se realizează şi o preformare spaţială a reperelor dacă maşina este dotată cu suport care simuleză forma spaţială a reperului

3.

Fixarea lăţimii gulerului la produsele de îmbrăcăminte exterioară

101-EFa-1

Cusătura 103 (ascunsă - figura 5.3) este realizată dintr-un fir alimentat la ac, principiul de formare fiind intrabuclarea. Cusătura 103 este vizibilă doar pe faţa asamblării deoarece firul străbate parţial grosimea materialului. Pentru realizarea acestui mod de srăpungere a materialului, organele de coasere prezintă anumite particularităţi (figura 5.4). Acul curb (1) are mişcare oscilatorie în plan vertical şi străpunge straturile de material (2) preformate de către îndoitorul (3). Bucla formată de către ac în urma străpungerii materialului este preluată de apucătorul (4) cu mişcare spaţială şi poziţionată în faţa vîrfului acului pentru realizarea intrabuclării. Straturile de material (2) sunt deplasate pe direcţia de coasere cu cîte un pas de cusătură de transportorul (5) plasat deasupra straturilor.


a

b

Fig.5.4 – Particularităţi constructive ale maşinilor de cusut

ascuns

5

O altă cusătură ascunsă din clasa 100 este 105 (figura 5.5). Particularitatea acestei cusături constă în existenţa unui punct de împletire a firului şi pe linia mediană a lăţimii cusăturii. Domenii de utilizare Particularităţile constructive ale maşinilor de cusut ascuns permit străpungerea parţială a grosimii materialelor care se asamblează, astfel încît firul din structura cusăturii nu este vizibil decît pe o parte a asamblării. Această particularitate a cusăturilor ascunse din clasa 100 este folosită în industria de confecţii pentru finalizarea terminaţiilor, în diferite variante tehnologice în funcţie de tipul produselor (căptuşite, necăptuşite), de modul de fixare a căptuşelii la terminaţie (căptuşeală asamblată prin coasere cu produsul sau căptuşeală liberă la terminaţie) şi de grosimea materialelor. O analiză tehnologică a produselor de îmbrăcăminte pune în evidenţă frecvenţa mare de utilizare a cusăturilor 103 şi 105. Alte domenii de utilizare sunt:

1. asamblarea întăriturilor la produsele de îmbrăcăminte exterioară; 2. realizarea plastroanelor pentru sacouri; 3. fixarea bizetului, a rezervelor de coasere, a căptuşelii.

Principalele domenii de utilizare ale cusăturilor ascunse din clasa 100 rezultă din tabelul 5.2.

Tabel 5.2 – Domenii de utilizare ale cusăturilor ascunse din clasa 100

Nr. crt.




0 1 2 3 4

1.

Finalizarea terminaţiilor la produsele necăptuşite (rochii, fuste, pantaloni) cu o cusătură vizibilă pe o parte.

103-EFa-1

Raportul punctelor de ancorare în semifabricat poate fi 1:1, 2:1 sau 3:1 în funcţie de caracteristicile materialului.

103-EFa-1

Tabel 5.2 – Continuare

0 1 2 3 4

1

103-EFb-1

2. Finalizarea terminaţiilor cu o cusătură invizibilă

105-EFa-1

Se poate utiliza şi în cazul produselor căptuşite pentru fixarea rezervelor de coasere.

105-EFB-1

Se utilizează dispozitiv de alimentare a straturilor desfăcute.


6

3. Finalizarea terminaţiilor produselor căptuşite.

301,103-FEc-

2 Se realizează după asmblarea căptuşelii cu produsul.

301,103-SSc-

2

4. Realizarea beteliilor şi cordoanelor la fuste, pantaloni.

103-EFa-1 Se utilizeză dispozitiv de preformare a cordonului şi de alimentare a benzii de întărire.

103-EFj-1

5.

Fixarea lăţimii bizetului pentru produse de îmbrăcăminte exterioară.

301,105-SSc-

2 Se poate utiliza în cazul produselor

căptuşite sau necăptuşite.

Tabel 5.2 – Continuare 0 1 2 3 4

6.

Realizarea plastronului (îmbrăcăminte exterioară pentru bărbaţi)

103-SSv-3

Variantă tehnologică utilizată pentru produsele de serie mică sau unicate. Se asigură o flexibilitate mai bună a subansamblului de întărire.

7. Aplicarea întăriturilor pe suprafaţă.

103-SSv-3

Variantă tehnologică utilizată pentru produsele de serie mică sau unicate. Se asigură o flexibilitate mai bună a reperelor şi o valoare de prezentare superioară.

8.

Aplicarea benzii pe linia de răsfrângere a reverului la faţa produselor de îmbrăcăminte exterioară pentru bărbaţi.

103-LSz-1

Variantă tehnologică utilizată pentru produsele de serie mică sau unicate. Se asigură o rezistenţă superioară la tratamentele de întreţinere.

7

5.3.Cusături reprezentative din clasa 300 Cusătura 301 (de suveică – figura 5.6) prezintă ponderea cea mai mare de utilizare în confecţionarea produselor din ţesături datorită similitudinii de comportare (inextensibilitatea). Inextensibilitatea este datorată pe de o parte modului de formare prin împletire şi pe de altă parte plasării punctului de împletire în profunzimea materialului. Se utilizează frecvent şi cu rol estetic (tighele de garnitură, simple sau paralele) datorită aspectului identic pe cele două feţe. Cusătura 301 se realizează prin împletirea a două sisteme de fire, unul alimentat la ac şi al doilea la apucător de pe mosorelul suveicii. O cusătură corect realizată presupune plasarea punctului de împletire la jumătatea grosimii straturilor de material ca urmare a echilibrării tensiunilor de alimentare a celor două fire. În cazul tensionării necorespunzătoare a firelor de la ac şi apucător se obţin cusături „înşirate” (figura 5.7 – a, b). Dacă varianta (b – înşirare pe faţa materialului) nu este acceptată din punct de vedere estetic, varianta (a - înşirare pe spatele materialului) este exploatată tehnologic pentru obţinerea unor efecte estetice: dacă la ac se alimentează aţă cu fineţe mică pentru asigurarea unor efecte

estetice prin tighel, este necesară plasarea punctului de împletire pe spatele asamblării pentru a nu se evidenţia împunsăturile acului;

dacă la apucător se alimentează filament elastomer sau fir cu miez elastic se pot obţine efecte estetice prin încreţirea suprafeţei materialului.

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 301 se calculează cu formula: )(22301 FfGPl ++= (5.2) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm. F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Prin realizarea simultană a 2, 3 sau 4 cusături 301 se obţin cusăturile paralele care se utilizează cu scop decorativ. Cusătura 304 (zigzag simplă - figura 5.8) se obţine pe acelaşi principiu ca şi cusătura 301 cu deosebirea că acul execută o mişcare pe direcţie transversală (perpendicular pe direcţia de coasere). Specific cusăturilor zigzag este parametrul structural (A) definit ca lungimea segmentului de cusătură, măsurat între două împunsături succesive pe direcţia de evoluţie a


a (Tac < Tap)

b (Tac > Tap)

Fig.5.7 – Tensionare necorespunzătoare


8

firului. Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 304 se calculează cu formula: )(2)(22 22

304 FfTPFfGAl ++=++= (5.3) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii, mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Cusătura 308 (zigzag dublă – figura 5.9) se realizează pe acelaşi principiu ca şi cusătura 304 cu deosebirea că acul execută două deplasări laterale succesive, astfel încît un segment (A) este compus din două segmente de lungime (A1

).

Cusăturile 321 – 327 (zigzag complexe – figura 5.10) se obţin prin combinarea deplasării laterale de amplitunine variabilă a acului cu deplasarea transportorului. Elementul structural este raportul de desen compus din mai multe segmente de lungimi diferite. Domenii de utilizare Cîteva domenii de utilizare reprezentative ale cusăturilor de suveică (simple şi zigzag) sunt prezentate în tabelul 5.3.

321 322 323 324 325 326 327

Fig.5.10 – Cusături zigzag complexe

Tabel 5.3 – Domenii de utilizare ale cusăturilor de suveică

Nr. crt.




0 1 2 3 4

1. Asamblarea produselor din ţesături.

301-SSa-1

În funcţie de tipul produsului (căptuşit, necăptuşit) marginile reperelor pot fi surfilate.

2.

Asamblarea reperelor constituite din faţă şi dos (maşini de cusut şi corectat)

Se realizează simultan şi tăierea rezervelor de coasere


9

3. Asamblarea pe linia interioară / exterioară la pantalonii sport

301, 802-

LSb-3

Se pot utiliza una, două sau trei cusături paralele. Se realizează în prealabil asamblarea straturilor cu o cusătură combinată (401, 504).

4.

Bordarea reperelor sau subansamblelor cu benzi cu margini nefinisate (croite pe bié)

301-BSc-1

Este necesară utilizarea dispozitivelor de alimentare / preformare a benzii. Se poate utiliza şi pentru bordarea mai multor straturi asamblate în prealabil.

Tabel 5.3 - Continuare

0 1 2 3 4

5.

Realizarea cusăturilor de aplatizare a rezervelor de coasere

301-LSak-2

Această variantă se utilizează pentru fixarea dosului la reperele din două straturi, în absenţa tighelului vizibil pe faţă.

6. Realizarea tighelelor de garnitură

301-SSe-2

Se pot realiza max.4 tighele paralele. În cazul cusăturilor paralele, dacă traseul de coasere este linie frîntă se impune folosirea maşinilor de cusut cu ace escamotabile.

7. Asamblarea straturilor în prelungire

304–FSa-1

De utilizează pentru materiale cu grosime mare. Pentru acoperirea marginilor se recomandă coaserea cu pas mic (1,5 mm).

8. Obţinerea broderiilor prin aplicare

304-SSau-2

Cusătura prezintă desime mare de coasere. Aţa se adaptează la efectul estetic proiectat (aţă de brodat, culoare contrast, fir de efect etc.).

9.

Asamblarea reperelor produselor de corsetărie.

308-LSa-1

Cusătura 308 este consacrată pentru realizarea produselor de corsetărie. Se utilizează pentru asamblarea

10

reperelor, aplicarea benzilor elastice cu margini finisate, a elementelor de susţinere etc.


0 1 2 3 4

10.

Realizarea cusăturilor decorative (pe marginea sau suprafaţa reperelor)

326-OSa-1

Raportul de desen depinde de sistemul de comandă al maşinii de cusut zigzag (mecanic prin camă sau electronic).

5.4.Cusături reprezentative din clasa 400 Clasa 400 este constituită din cusături în lanţ realizate prin interbuclarea a cel puţin două sisteme de fire alimentate la unul sau mai multe ace şi un apucător. Un caz particular îl constituie cusătura 408 obţinută din două cusături 401 paralele între care evoluează un fir de depunere dispus pe faţa materialului. Cusăturile care se realizează cu cel puţin două ace se numesc de acoperire datorită evoluţiei firului de la apucător. Spre deosebire de cusăturile din clasa 600 cunoscute sub denumirea de „cusături de acoperire”, cusăturile din din clasa 400 asigură acoperirea materialului pe o singură parte. Cusătura 401 (lanţ cu două fire – figura 5.11) se realizează prin interbuclarea firului de la ac cu firul de la apucător, alimentat continuu. Proprietăţile acestei cusături asigură un domeniu larg de utilizare, comparabil cu al cusăturii 301. În comparaţie cu aceasta, cusătura 401 are următoarele avantaje: extensibilitatea; rezistenţa la tracţiune mai mare datorată pe de o parte structurii elastice şi

pe de altă parte numărului mai mare de segmente de fir care traversează un pas;

alimentarea continuă a firului de la apucător asigură productivitatea mai mare a maşinilor de cusut în lanţ;

soluţiile constructive utilizate pentru mecanismele maşinilor de cusut în lanţ permit realizarea unui număr mare de cusături paralele. Dezavantajul cusăturii 401 faţă de 301 este aspectul diferit pe cele două

feţe ale asamblării, fapt care nu permite utilizarea pentru tighele de garnitură. Un alt dezavantaj îl constituie consumul mai mare de aţă de cusut datorită evoluţiei firului de la apucător.


11

Pentru realizarea evoluţiei firului de la apucător (2 – figura 5.12), acesta excută o mişcare spaţială, compusă dintr-o deplasare prin spatele acului (1 – figura 5.12.a) şi una prin faţa acului (figura 5.12.b). Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 401 se calculează cu formula: )(24401 FfGPl ++= (5.4) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Domenii de utilizare Proprietăţile cusăturilor în lanţ cu două fire (elasticitate şi reyistenţă la tracţiune) şi productivitatea maşinilor de cusut în lanţ cu două fire sunt valorificate în domeniul confecţiilor din ţesături şi tricoturi, domeniul de utilizare fiind practic nelimitat. O analiză a domeniilor de utilizare pune în evidenţă diversitatea foarte mare a cusăturilor paralele. Se consideră reprezentativă folosirea cusăturilor în lanţ din două fire pentru: asamblarea produselor de îmbrăcăminte din ţesături tip Denim; aplicarea mînecii, realizarea asamblării pe linia laterală la cămăşi; realizarea închiderilor la cămăşi, aplicarea beteliei la pantalonii tip sport; realizarea unor operaţii pentru confecţionarea pantalonilor clasici pentru

bărbaţi (aplicarea contrarefiletului pe pungă, aplicarea fermoarului pe şliţul stîng, închiderea pungii buzunarului etc.);

asamblarea produselor din tricot realizate din panouri conturate; aplicarea elasticului la terminaţia superioară a produselor cu sprijin în

talie, inclusiv articole de lenjerie; finalizarea terminaţiilor prin bordare.

Cele mai frecvente aplicaţii ale cusăturii 401 sunt prezentate în tabelul 5.4.

Tabel 5.4 – Domenii de utilizare ale cusăturii 401 Nr. crt.




0 1 2 3 4

1.

Asamblarea produselor din tricot realizate din panouri conturate sau semiconturate.

401-SSa-1

Marginile reperelor sunt finisate

2.

Asamblarea reperelor constituite din faţă şi dos (maşini automate pentru coaserea reperelor mici)

Se realizează simultan şi tăierea rezervelor de coasere

a b

Fig.5.12 – Poziţia relativă ac - apucător

12

3.

Aplicarea contrarefiletului pe punga de buzunar (pantaloni clasici pentru bărbaţi)

401-LSd-1

Se utilizează dispozitiv pentru alimentarea contrarefiletului cu marginea îndoită

4.

Asamblarea pantalonilor pentru bărbaţi pe linia de simetrie a spatelui

401-SSa-2

Distanţa între ace aste de 0,4mm

5.

Aplicarea fermoarului cu lungime limitată (detaşabil sau nedetaşabil)

Distanţa dintre ace este corelată cu lăţimea fermoarului, sunt

necesare: picioruş de presare modificat şi dispozitiv de bordare

(ultima variantă)


0 1 2 3 4

6.

Aplicarea fermoarului la şliţul stâng (pantaloni clasici pentru bărbaţi)

401-SSau-

2

Se utilizează în cazul fermoarului alimentat din rolă. Este necesar picioruş de presare special

7.

Asamblarea pe linia interioară / exterioară la pantalonii sport

401-LSc-2

Se pot utiliza una, două sau trei cusături paralele. Este necesar dispozitiv de preformare / alimentare a straturilor.

8.

Realizarea beteliilor la pantaloni tip sport, de protecţie, fuste. realizarea fentelor croite separat.

401-BSb-2

Este necesară utilizarea dispozitivelor de alimentare / preformare a beteliei sau fentei. Se utilizează picioruş de presare compensator.

401-BSc-2

401-BSh-4

401-LSk-2

401-LSg-2

13

11.

Aplicarea benzilor cu margini finisate la produsele din tricot.

401-LSp-2 Este necesar un

dispozitiv de alimentare a benzii, eventual cuţit pentru tăierea acesteia.

401-LSaa-

3 Tabel 5.4 - Continuare

0 1 2 3 4

9.

Realizarea fentelor la cămăşi, bluze, prin îndoirea reperului faţă.

401-EFb-2

Este necesară utilizarea dispozitivelor de alimentare / preformare a fentei. Se utilizează maşini pentru cusături paralele.

401-EFg-2

401-EFk-2

10.

Închiderea pungilor de buzunar la produsele necăptuşite (fuste, pantaloni, jachete etc.)

401-BSd-2

Maşinile sunt dotate cu un cuţit pentru tăierea marginilor înainte de asamblare. Bordarea se realizează simultan cu asamblarea straturilor.

401-BSe-2

11.

Aplicarea benzilor cu margini finisate la produsele din tricot.

401-LSp-2 Este necesar un

dispozitiv de alimentare a benzii, eventual cuţit pentru tăierea acesteia.

401-LSaa-

3

12.

Aplicarea benzilor cu margini finisate la produsele din tricot (lenjerie, corsetărie)

401-LSz-3

Este necesar un dispozitiv de alimentare / preformare a benzii, eventual cuţit pentru tăierea acesteia.

13. Aplicarea benzilor decorative la produsele tip sport.

401-LSar-

10

Se obţin pe maşini pentru cusături paralele, cu număr mare de ace (9-12). În funcţie de scopul tehnologic sunt dotate cu dispozitiv de alimentare/ preformare a benzii (benzilor).

401-SSat-8

14

Tabel 5.4 - Continuare 0 1 2 3 4

14.

Finisarea marginilor prin bordare cu benzi cu margini finisate (produse de lenjerie).

401-BSa-1

Este necesar un dispozitiv de alimentare / preformare a benzii. În funcţie de scopul tehnologic, maşinile sunt dotate cu un cuţit pentru tăierea marginilor înainte de asamblare

15.

Finisarea marginilor prin bordare cu benzi cu margini nefinisate sau finisate parţial.

401-BSb-1

401-BSc-1

16. Aplicarea benzilor elastice la produsele tip sport.

401-SSr-4

Maşinile de aplicat elastic sunt dotate cu transportor special tip cilindru profilat. Se pot alimenta şi mai multe benzi elastice în paralelsau benzi elastice şi şnur. Unele variante tehnologice impun utilizarea unui dispozitiv de alimentare/ preformare a marginii reperului. În cazul aplicării elasticului pe contur închis, cu perimetru mic, se utilizează maşini cu braţ cilindric.

401-EFa-3

401-EFb-4

401-LSj-2

401-LSm-2

Un domeniu special de utilizare îl reprezintă asamblarea ochi cu ochi a tricoturilor (aplicarea garniturilor la produsele de îmbrăcăminte exterioară) pe maşini de cusut în lanţ cu fontură. Panourile şi garniturile sunt tricotate pe maşini rectilinii de aceeaşi fineţe. Variantele tehnologice de asamblare sunt determinate de varianta de tricotare a garniturilor, din acest punct de vedere fiind puse în evidenţă următoarele cazuri: repere tricotate după contur; repere cu margini finisate prin surfilare; garnitură cu margini nefinisate sau cu o singură margine finisată; garnitură cu ambele margini finisate asamblată prin bordare la corpul

produsului; garnitură cu ambele margini finisate asamblată în prelungirea corpului

produsului prin suprapunerea marginilor;

15

garnitură cu ambele margini finisate şi tricot tubular în zona de asamblare la corpul produsului. Aplicaţiile menţionate sunt reprezentate în tabelul 5.5.

Tabel 5.5 – Utilizarea cusăturii 401 pentru asamblarea ochi cu ochi Nr. crt.




1.

Asamblarea garniturii cu margini finisate (margine vizibilă a reperului).

401-LSa-1

Marginea panoului poate fi finisată prin tricotare sau surfilare.

2.

Asamblarea garniturii cu margini finisate (margine invizibilă a reperului).

Garnitura este finalizată cu tricot tubular în zona de asamblare.

3.

Asamblarea garniturii prin bordarea marginii produsului.

401-BSa-1

Garnitura are ambele margini finisate prin tricotare.

401-BSb-1 Garnitura are ambele

margini nefinisate sau parţial finisate.

401-BSc-1

Cusăturile de acoperire din clasa 400 prezintă caracteristic faptul că

realizează acoperirea materialului pe o singură parte, fie prin firul de la apucător, fie printr-un fir de depunere superior. Cusăturile de acoperire din clasa 400 sunt realizate în următoarele variante: cu două ace şi un apucător (cusături din trei fire - 402, 405, 406); cu trei ace şi un apucător (cusături din patru fire - 403, 407); cu patru ace şi un apucător (cusătura din cinci fire – 410); cu două ace, două apucătoare şi un depunător (cusătura din cinci fire –

408). Cusătura 406 (de acoperire din trei fire –

figura 5.13) finisează marginile materialului prin acoperirea cu firul de la apucător, fapt care asigură o specificitate a domeniului de utilizare. Se realizează din două fire alimentate la cele două ace şi un fir la apucător.

Mecanismele de acţionare ale acelor (1, 2 – figura 5.14) şi apucătorului (3) sunt asemănătoare cu ale maşinii de cusut în lanţ cu două fire, apucătorul executînd acelaţi tip de mişcare. Acele (1, 2) sunt montate în tija port – ac la înălţimi diferite pentru a permite interbuclarea firelor alimentate cu firul de la apucător.


Fig.5.14 – Poziţia relativă ace -

apucător

16

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 406 se calculează cu formula: )(46 22

406 FfTPTGPl +++++= (5.5) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii, mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm.

Cusătura 407 (de acoperire din patru fire –

figura 5.15) este realizată pe acelaşi principiu ca şi cusătura 406 cu deosebirea că există trei fire alimentate la ace. Capacitatea de acoperire a acestei cusături este mai mare, se utilizează frecvent pentru confecţionarea produselor din tricot de grosime medie şi mare.

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 407 se calculează cu formula:

)(2

2682

2407 FfTPTGPl +

++++= (5.6)

unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii, mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm.

Cusătura 408 (figura 5.15) este, aşa cum

s-a prezentat anterior, o excepţie în cadrul clasei 400 datorită prezenţei firului de depunere specific cusăturilor din clasa 600. În principiu se realizează pe baza a două cusături 401 paralele puse în legătură prin firul de depunere care evoluează pe faţa cusăturii.

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 408 se calculează cu formula:

)(48

)(222

22401408

FfTPTGP

FfTPTll

+++++=

=++++= (5.7)




17

Domenii de utilizare Evoluţia specifică a firelor în cazul cusăturilor de acoperire le conferă un

grad mare de compactitate pentru aspectul spate, fapt care recomandă utilizarea acestora pentru asamblarea şi finisarea simultană a marginilor reperelor. Datorită poziţionării dificile a marginii nefinisate a reperului sub firul de la apucîtor, maşinile moderne sunt dotate cu un cuţit pentru tăierea surplusului rezervei.

Prin adaptarea dispozitivelor în concordanţă cu scopul tehnologic se realizează o diversitate mare de operaţii, dintre care reprezentative se consideră: finisarea terminaţiilor prin îndoirea simplă a marginilor reperelor; finisarea terminaţiilor prin bordarea cu benzi cu margini finisate sau

nefinisate; aplicarea benzilor elastice la produsele de lenjerie sau a celor tip sport; aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantelă la terminaţia

produselor de lenjerie pentru femei; aplatizarea asamblărilor cu scop estetic (cusături paralele vizibile ) sau

funcţional (acoperirea rezervelor nefinisate); realizarea găicilor pentru fuste, pantaloni (există maşini specializate, cu

adaptări constructive, pentru acest scop tehnologic); aplicarea contrarefiletului pe punga de buzunar pentru pantalonii clasici

pentru bărbaţi. Cele mai frecvente aplicaţii sunt prezentate în tabelul 5.6.

Tabel 5.6 - Domenii de utilizare ale cusăturilor de acoperire (400) Nr. crt.




0 1 2 3 4

1. Aplicarea elasticului la terminaţia produselor din tricot.

406,504-EFa-

3

Elasticul este aplicat în prealabil prin surfilare.

2. Aplicarea benzilor elastice la produsele tip sport

401,406-SSr-5

Prin combinarea cusăturilor 401 şi 406. Banda elastică poate fi unică sau se pot alimenta max.4 benzi individuale.

3. Inserarea elasticului la produsele de lenjerie sau tip sport

406-EFa-2

Într-o primă fază se încheie elasticul, inserarea se realizează pe contur închis. Se utilizează maşini cu braţ cilindric.

4. Aplicarea benzilor elastice la produsele de lenjerie.

406-BSa-2

Banda elastică poate avea marginile finisate (pasmanterie, dantelă elastică). Se utilizează dispozitiv pentru alimentarea / preformarea elasticului.

407-BSb-3

18

407-BSb-3

5.

Realizarea tivurilor la produsele din tricot (terminaţie inferioară, mâneci)

406-EFa-2

-

6.

Aplicarea garniturilor patent la produsele de îmbrăcăminte exterioară din tricot.

406-BSb-2

Este necesar dispozitiv de alimentare / preformare a benzii şi cuţit pentru tăierea acesteia.


0 1 2 3 4

7.

Aplatizarea asmblărilor pe linia umărului, răscroiala mînecii, răscroiala gîtului etc.

401,406-

SSh-3

Asamblarea straturilor se realizează în prealabil cu o cusătură 401 sau 504

8. Realizarea şliţului la produsele de lenjerie pentru bărbaţi (slip).

Este necesar dispozitiv de alimentare / preformare a benzii şi cuţit pentru tăierea acesteia.

9. Realizarea găicilor pentru pantaloni şi fuste

4006-EFh-2

Maşinile sunt specializate, fiind dotate cu dispozitiv de tăiere, alimentare şi preformare a găicilor. Se realizează inclusiv tăierea la dimensiuni a găicii.

406-EFj-2

10.

Aplicarea contrarefiletului pe punga de buzunar (pantaloni clasici pentru bărbaţi).

408-SSa-2

Este varianta cel mai frecvent utilizată

11.

Realizarea asamblărilor decorative (nervuri, cusături în relief etc.)

402-OSc-2

Pentru accentuarea nervurilor firul de la apucător se tensionează sau se foloseşte un fir elastic.

406-OSb-2

5.5.Cusături reprezentative din clasa 500 Clasa 500 cuprinde cusături de încheiat – surfilat care au drept

caracteristică evoluţia firelor de coasere peste marginea reperului / reperelor. Această particularitate structurală are ca efect tehnologic finisarea conturului reperelor individuale (surfilat) sau asamblarea şi finisarea simultană a mai multor

19

straturi (încheiat – surfilat). Cusăturile se realizează din 1 – 4 fire alimentate la 1 – 2 ace şi 2 – 3 apucătoare. Apucătoarele maşinilor de încheiat – surfilat pot fi alimentate cu fir sau nu, după numărul de fire din care este formată cusătura. Maşinile de încheiat – surfilat sunt dotate cu un cuţit care realizează tăierea marginilor înainte de coasere.

Cusătura 501 (figura 5.16) este realizată prin intrabuclarea firului alimentat la ac. Cele două apucătoare (inferior - 2 şi superior – 3, figura 5.17) au rolul de preluare şi conducere a buclei formate de către acul (1) şi nu sunt alimentate cu fir. Apucătorul inferior asigură acoperirea materialului pe spatele cusăturii în timp ce apucătorul superior conduce bucla pentru acoperirea pe faţă.

Cusătura 501 este consacrată pentru asamblarea produselor din blană naturală (mantouri) sau piele fină (mănuşi), motiv pentru care se numeşte “cusătură de blănărie”.

Pentru o dispunere teoretică a elementelor structurale, consumul aproximativ de aţă pentru un pas de cusătură 501 se calculează cu formula: )(224 22

501 FfTPTGPl +++++= (5.8) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea materialului şi linia de coasere), mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Cusăturile 502 (figura 5.18) şi 503 (figura 5.19) sunt realizate din două fire, unul alimentat la ac şi al doilea la apucătorul inferior. Diferenţa între cele

două cusături constă în plasarea punctului de împletire, pe spatele cusăturii (502) sau în plan lateral, pe marginea straturilor (503). În figura 5.20 este prezentată poziţia relativă a organelor de coasere pentru cusătura 503. Apucătorul inferior (2) este alimentat cu fir şi are funcţia de a asigura trecerea buclei proprii prin bucla formată la acul (1). Apucătorul superior (3) are funcţia de a prelua şi conduce bucla apucătorului inferior (2) pe faţa materialului, acoperind marginea. În zona de formare a cusăturii, picioruşul de presare de la maşina de


Fig.5.17 – Poziţia relativă ac -

apucătoare



Fig.5.20 – Poziţia relativă ac –

apucătoare (cusătura 503)

20

încheiat - surfilat prezintă braţul de reţinere a firelor (4) care permite formarea cusăturii şi în absenţa materialului. Formarea capătului de cusătură în absenţa materialului (3 - 4 cm) are rolul de a asigura asamblarea pentru evitarea deşirării. Datorită dispunerii simetrice (pe faţa şi pe spatele straturilor) a punctelor de împletire, cusătura 502 poate fi utilizată pentru asamblare (rezistenţa îmbinării este corespunzătoare cu un consum de aţă mai mic decît în cazul cusăturii 504).

Cusătura 503 este utilizată preponderent pentru surfilarea reperelor, inclusiv pe maşinile automate de surfilat. În combinaţie cu o cusătură 401 se folosesc pentru asamblarea reperelor produselor necăptuşite, cusătura de încheiat – surfilat din patru fire astfel rezultată fiind numită „de siguranţă” (safety).

Pentru o dispunere teoretică a elementelor structurale, consumul aproximativ de aţă pentru un pas de cusătură se calculează cu formula: )(2242 22

503,502 FfTPTGPl +++++= (5.9) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea materialului şi linia de coasere), mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Cusătura 504 (figura 5.21) se utilizează cu pondere mare în domeniul confecţionării produselor de îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi, atît pentru surfilare cît şi pentru asamblare.

Cusătura 504 se formează prin participarea a trei sisteme de fire: unul alimentat la acul (1 – figura 5.22), firul care acoperă materialul pe spate este alimentat la apucătorul inferior (2) iar al treilea, care evoluează pe faţă, la apucătorul superior (3). Braţul de reţinere (4) are rol de susţinere a buclelor cusăturii în absenţa materialului.

Prin combinarea cusăturilor 504 şi 401 (realizarea simultană) se obţine cusătura de încheiat – surfilat din cinci fire (safety) cu utilizare frecventă pentru asamblarea produselor necăptuşite din ţesături.

Pentru o dispunere teoretică a elementelor structurale, consumul aproximativ de aţă pentru un pas de cusătură 504 se calculează cu formula: )(2243 22

504 FfTPTGPl +++++= (5.10) unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii (distanţa între marginea materialului şi linia de coasere), mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm.


Fig.5.22 – Poziţia relativă ac –

apucătoare

21

Domenii de utilizare Finisarea marginilor poate precede asamblarea (rezervele vor fi dispuse

bilateral) sau se poate poate realiza în acelaşi timp cu asamblarea straturilor (rezervele se dispun unilateral). Pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare a marginilor, la apucătoare se recomandă alimentarea firelor polifilamentare texturate.

Se consideră reprezentative următoarele domenii de utizare: surfilarea reperelor pentru produsele necăptuşite sau cu căptuşeala liberă

la terminaţie; asamblarea produselor necăptuşite confecţionate din materiale cu

grosime mică şi medie (cămăşi, bluze, pantaloni, jachete etc.); asamblarea produselor din tricot (lenjerie, îmbrăcăminte exterioară,

ciorapi etc.); asamblarea blănurilor nobile şi a pieilor fine (mantouri, mănuşi etc.); aplicarea benzilor de dantelă simultan cu încreţirea acestora (lenjerie

pentru femei); închiderea pungilor de buzunar cu introducerea unei benzi de întărire

(pantaloni); realizarea tivurilor la produsele din tricot (T-shirt, maiouri etc); finisarea marginilor la produsele din materiale fine (batiste, eşarfe, bluze

etc.). Cele mai frecvente domenii de utilizare sunt prezentate în tabelul 5.7.

Tabel 5.7 – Domenii de utilizare ale cusăturilor de încheiat - surfilat Nr. crt.




0 1 2 3 4

1. Surfilarea marginii reperelor.

504-EFd-1

503-EFd-1

502-EFd-1

Tipul cusăturii se alege în funcţie de caracteristicile materialului (grosime, glisare la margini)

2.

Asamblarea reperelor la produsele de îmbrăcăminte exterioară din tricot

504-SSa-1

Cusături cu lăţime mare (5-6mm). La apucătoare se alimentează fire similare cu cele de tricotare.

3.

Asamblarea produselor din tricot (T-shirt, lenjerie, ciorapi etc.)

Se utilizează desime mare de coasere. În cazul coaserii vârfului ciorapilor lăţimea este mică (1,5-2mm).

4.

Asamblarea pe linia umărului la produsele din tricot (cu fixarea benzii de întărire).

504-SSab-1

Se utilizează dispozitiv de alimentare a benzii din rolă (în corelaţie cu tipul benzii).

22

5.

Asamblarea produselor din ţesături cu grosime mică şi medie, necăptuşite.

401,504-

SSa-2

508-SSa-2

509-SSa-2

Tipul cusăturii se alege în funcţie de caracteristicile materialului (grosime, glisare la margini). Unele variante de utilaje permit alimentarea automată a etichetelor fixate în cusătura laterală.

6.

Asamblarea produselor din piele fine sau blănuri nobile

501-SSa-1

Se realizează pe maşini cu ac orizontal.


0 1 2 3 4

7.

Aplicarea benzilor de întărire la marginea reperelor de blană fină.

501-SSab-1

Se realizează pe maşini cu ac orizontal.

8.

Asamblarea şi încreţirea straturilor(bluze, îmbrăcăminte prntru copii, lenjerie pentru femei etc,)

504-SSab-1 Gradul de încreţire se stabileşte prin reglarea raportului de diferenţiere.

401,504-

SSa-2

9.

Încheierea pungilor de buzunar la pantalonii clasici de bărbaţi.

401,504-

BSd-2

Este necesar dispozitiv pentru alimentarea / preformarea benzii.

10.

Realizarea tivurilor la produsele din tricot

504-EFc-1

Este necesar dispozitiv pentru preformarea terminaţiei. Cuţitul se scoate din lucru.

11.

Fixarea marginilor prin rulare şi coasere (batiste, eşarfe etc.)

504-FEb-1

Este necesar un dispozitiv pentru rularea marginii. Se scoate din lucru cuţitul. Cusătura are desime mare şi lăţime mică (1 – 1.5 mm)

5.6.Cusături reprezentative din clasa 600 Caracteristica principală a cusăturilor din clasa 600 este capacitatea de

acoperire pe ambele feţe ale asamblării prin evoluţia firului / firelor de la apucător / apucătoare şi depunător / depunătoare. Din punct de vedere al structurii de bază, cusăturile din clasa 600 sunt derivate din cusăturile de acoperire din clasa 400, firul / firele de depunere avînd rol de compactizare, nu de consolidare (cusătura se formează şi fără acest fir). Cusăturile din clasa 600 se realizează prin

23

participarea a trei sisteme de fire, respectiv: firele alimentate la 2 – 4 ace, la unul sau patru apucătoare şi la 1 – 2 depunătoare.

Cusătura 602 (figura 5.23) se realizează

pe structura de bază a cusăturii 406 (evoluţia firelor de la ace şi a celui de la apucător) la care se adaugă un fir de depunere care se ancorează sub firele de la ace. Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 602, considerînd o dispunere teoretică a firelor, se calculează cu formula:

)(2246

)(22

22406602

FfTPTGP

FfTPTll

+++++=

=++++= (5.11)


Cusătura 603 (figura 5.24) se realizează pe

acelaşi principiu ca şi cusătura 602 cu diferenţa că se folosesc două fire de depunere. Ancorarea sub firele de la ace se realizează în raport 1:2, alternativ pentru fiecare fir de la depunător. Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 602, considerînd o dispunere teoretică a firelor, se calculează cu formula:

)(346

)(222

22406603

FfTPTGP

FfTPll

+++++=

=+++= (5.12)


Cusătura 605 (figura 5.25) se realizează pe

structura de bază a cusăturii 407 la care se adaugă un fir de depunere care se ancorează sub firele de la ace. Acele (1, 2 şi 3) sunt poziţionate în tije port-ac la înălţimi diferite astfel încît apucătorul (4) să pătrundă succesiv în buclele de la ac în aceleaşi condiţii. Firul de depunere este alimentat prin intermediul conducătoarelor (6, 7) şi este preluat de depunătorul (5) cu mişcare oscilatorie.




24

Consumul aproximativ de aţă de cusut pentru un pas de cusătură 605 (dispunere teoretică a firelor) se calculează cu formula:

)(

22268

)(2

222

22407605

FfTPTPTGP

FfTPTll

+

++++++=

=++++=

(5.13)

unde: P – reprezintă pasul cusăturii, mm; G – grosimea cusăturii, mm; T – lăţimea cusăturii, mm; F – diametrul aţei, care se calculează în funcţie de fineţe şi natura fibroasă, mm. Cusătura 606 (figura 5.27) se poate considera ca fiind cusătura cu cea mai mare rezistenţă la tracţiune, fiind formată din 9 fire: patru alimentate la ace, patru la apucătoare şi un fir de depunere care se ancorează sub paşii din planul superior.

Rezistenţa la tracţiune este datorată modului de împletire a firelor de la apucătoare cu buclele formate la cîte două ace alăturate. Această proprietate recomandă cusătura 606 pentru asamblarea produselor tehnice, de exemplu coaserea elementelor componente ale cupolei paraşutelor.

Domenii de utilizare Între cusăturile din clasa 600 şi cusăturile de acoperire din clasa 400 există

numeroase similitudini, singura diferenţă fiind prezenţa firului (firelor) de depunere superior. Ca urmare şi domeniile de utilizare sunt asemănătoare, cu precizarea că aceste cusături permit o diversificare estetico – funcţională mai mare.

Se pot pune în evidenţă următoarele domenii de utilizare specifice cusăturilor din clasa 600: asamblarea straturilor în prelungire, fără suprapunerea marginilor

(produse de corsetărie, medicinale, tehnice); finisarea şi ornamentarea terminaţiilor prin îndoirea simplă a marginilor

reperelor; finisarea şi ornamentarea terminaţiilor prin bordarea cu benzi cu

margini finisate sau nefinisate; aplicarea benzilor decorative elastice sau din dantelă la terminaţia

produselor de lenjerie pentru fenei; aplatizarea asamblărilor cu scop estetic şi funcţional.

Cele mai frecvente domenii de utilizare sunt prezentate în tabelul 5.8.

Fig.5.26 – Poziţiile relative ace-apucător şi ace-depunător


25

Tabelul 5.8 – domenii de utilizare ale cusăturilor din clasa 600 Nr. crt.




0 1 2 3 4

1.

Asamblarea straturilor în prelungire (produse de corsetărie, medicinale, tehnice)

602-FSa-2

Pentru obţinerea unor asamblări cu rezistenţă mare la tracţiune se recomandă utilizarea cusăturii 606 (din 9 fire) 2.

Asamblarea straturilor în prelungire cu margini suprapuse

604-LSa-3

3.

Aplicarea elasticului la terminaţia produselor din tricoturi din fire elastomere (slip, costume de baie)

602-EFa-2

Se obţine şi efect decorativ

4.

Inserarea elasticului la produsele de lenjerie sau tip sport

602-EFa-2

Într-o primă fază se încheie elasticul, inserarea realizându-se pe contur închis. Se utilizează maşini cu braţ cilindric. Există variante constructive dotate cu cuţit pentru tăierea rezervei.

5.

Aplicarea benzilor elastice sau decorative la produsele de lenjerie.

605-LSa-3

Banda elastică poate avea marginile finisate (pasmanterie, dantelă elastică). Se utilizează transportor pentru alimentarea elasticului, dispozitiv de preformare.

605-BSb-3

6. Realizarea tivurilor la produsele din tricot

602-EFa-2

Este necesar dispozitiv de preformare a marginii

Tabelul 5.8 – Continuare 0 1 2 3 4

7.

Plicarea garniturilor patent la produsele de îmbrăcăminte exterioară din tricot

602-BSa-2

Este necesar dispozitiv de alimentare / preformare a bentiţei

26

8.

Finisarea terminaţiilor prin bordare (răscroiala gâtului, mânecii)

605-BSb-3

şi cuţit pentru tăierea acesteia

9.

Aplatizarea asamblărilor pe linia umărului, de aplicare a mânecii etc.

401,605-SSh-4

Asamblarea straturilor se realizează în prealabil cu o cusătură 401 sau 504.

10.

Realizarea asamblărilor decorative pe suprafaţa reperelor

605-OSa-3

Se folosesc fire de efect (voluminoase, dublate, metalice etc.)

5.7.Clasificarea asamblărilor Conform ISO 4915-1981 „Textiles – Stitch types – Classification and

terminology”, asamblarea este definită ca fiind realizarea unei succesiuni de paşi ale aceleiaşi cusături sau ale unor tipuri diferite de cusături, pe unul sau mai multe straturi de material.

Cea mai utilizată codificare este conform “Federal Specification Board”, asamblările prin coasere fiind împărţite în 6 clase. Codul asamblării are structura generală de tipul A - BC – D, în care:

A – este un număr, reprezentat de codul cusăturii / cusăturilor utilizate la asamblare;

B – două litere mari care reprezintă clasa asamblării. În general, clasa asamblării dă informaţii asupra poziţiei relative a straturilor.

C – una sau două litere mici care arată tipul execuţiei asamblării; D – un număr care semnifică numărul de ace reprezentate în secţiunea

transversală prin asamblare. Clasele de asamblare sunt următoarele: Clasa SS – “Superimposed Seam” – asamblarea straturilor de material

suprapuse; Clasa LS – “Lapped Seam” – asamblarea materialelor cu margini

suprapuse; Clasa BS – “Bound Seam” – asamblarea materialelor cu bordură; Clasa FE – “Flat Seam” – asamblarea plată cu unirea marginilor cap la cap; Clasa EF – “Edge Finishing” – finisarea marginilor prin îndoire sau fără

îndoire; Clasa OS – “Ornamental Seam” – ornamentarea straturilor. În tabelele 5.9 – 5.14 sunt prezentate codificările unora dintre cele mai

frecvente asamblări utilizate în industria de confecţii textile.

27

Tabel 5.9 – Codificarea asamblărilor din clasa SS Nr. crt.

Denumirea asamblării

Simbolizarea asamblării

Codul asamblării

0 1 2 3

1.

Suprapunere simplă

301 – SSa – 1

401 – SSa – 1

2.

Aplatizare

401,406 – SSh – 3

401,602 – SSh - 3

3.

Suprapunere cu inserarea unei fîşii de întărire sau ornament

504 – SSk – 1

512 – SSk – 2

4.

Îndoirea marginilor straturilor suprapuse

504 – SSn – 1

301 – SSn – 1

5.

Îndoirea dublă a marginilor straturilor

suprapuse

301 – SSp – 1

6.

Aplicarea unei benzi peste marginea îndoită

401 – SSs – 2

7.

Aplicarea unei benzi late peste marginea

îndoită

401 – SSr – 4

8.

Fixarea unei benzi peste straturi suprapuse

504 – SSab – 1

28

9.

Aplicarea unui strat cu margini îndoite

402 – SSat – 4

10.

Aplicarea unui strat cu margini deschise

401 – SSau – 2

11.

Straturi suprapuse cu margini îndoite în

interior

301 – SSc – 2

301 – SSc - 3

12.

Straturi suprapuse cu margini îndoite în

exterior

301 – SSd – 1

13.

Straturi suprapuse din care unul îndoit la

margine

301 – SSl – 1

Tabel 5.10 – Codificarea asamblărilor din clasa LS

Nr. crt.



Codul asamblării

0 1 2 3

1.

Straturi în prelungire cu margini suprapuse

301 – LSa – 1

406 – LSa - 2

602 – LSa - 2

2.

Suprapunerea unui strat cu marginea îndoită

peste alt strat

401 – LSb – 2

29

3.

Straturi cu margini îndoite interpătrunse

401 – LSc - 2

4.

Aplicarea a două benzi cu margini îndoite

401 – LSar – 2

5.

Aplicarea la marginea unui strat a două fîşii cu

marginile îndoite

401 – LSab – 2

6.

Aplicarea la marginea unui strat a două straturi

cu marginile îndoite

401 – LSe – 2

Tabel 5.11 – Codificarea asamblărilor din clasa BS Nr. crt.



Codul asamblării

1.

Bordarea marginilor unui strat cu un strat cu

margini deschise

602 – BSa – 2

2.


o margine îndoită

401 – BSb – 1

3.


marginile îndoite

401 – BSc – 1

30

Tabel 5.12 – Codificarea asamblărilor din clasa EF Nr. crt.



Codul asamblării

0 1 2 3

1.

Executarea tivului simplu

406 – EFa - 2

2.

Tiv cu marginea îndoită de două ori

401 – EFb – 1

3.

Tiv simplu cu marginea surfilată

504 – EFc – 1

Tabel 5.12 – Continuare 0 1 2 3

4.

Surfilarea marginilor

504 – EFd - 1

Tabel 5.13 – Codificarea asamblărilor din clasa FS

Nr. crt.



Codul asamblării

1.

Îmbinare cap la cap cu margini drepte

606 – FSa – 4

2. Îmbinare cap la cap cu margini îndoite

304 – FSb – 1

Tabel 5.14 – Codificarea asamblărilor din clasa OS

Nr. crt.



Codul asamblării

1.

Ornamentarea suprafeţei unui strat

602 – OSa - 2

2.

Ornamentarea cu o cusătură în relief

406 – OSb - 2

[coaserea materialelor textile] - facultatea de …. dr. ing. carmen... · după modul de...

Documents