cnipmmr revista presei 25-29 06 2012 - mdm.ro€¦1) ernst & young: orice creştere economică a...

Consiliul NaŃional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Departamentul Comunicare şi RelaŃii InternaŃionale 1/32

Revista presei 25-29 iunie 2012 Cuprins: Adevarul ............................................................................................................................................ 2

1) Ernst & Young: Orice creştere economică a României se va baza pe cererea internă ......................... 2

2) ANALIZĂ Specialist în economie: „Scandalul politic din România este greu de înŃeles din punctul de vedere al investitorilor străini“ ................................................................................................................. 3

3) InvestiŃiile logistice, descurajate de infrastructură şi de lipsa facilităŃilor fiscale ................................ 4

4) Mitul IMM-urilor, gata să se destrame .............................................................................................. 4

Business24 ............................................................................................................................................ 6

5) S-a prelungit sesiunea de depunere a proiectelor pentru "Instalarea tinerilor fermieri" ....................... 6

6) Isar: Romania are un potential de crestere de 5% in urmatorii ani ..................................................... 6

7) Noua lege a IMM introduce mediatorul de credite. Cum ii ajuta pe oamenii de afaceri ...................... 6

8) Noua lege a IMM-urilor va crea un nou val de firme ......................................................................... 8

Bursa ............................................................................................................................................. 8

9) OVIDIU NICOLESCU, CNIPMMR: România are şase surse de creştere economică ........................ 8

10) ConferinŃa finală a proiectului CONS-TEAM ................................................................................... 9

Capital ............................................................................................................................................ 9

11) Cheltuielile cu PROTECȚIA SOCIALĂ se ridică la aproape 20% din PIB ....................................... 9

12) Suplimentarea garanŃiilor, o gură de oxigen pentru agricultori ........................................................ 10

13) Lucian Croitoru: "În România nu există un capitalism performant" ................................................. 11

14) IMM-urile solicită o nouă lege pentru aplicarea ”Small Business Act” ............................................ 11

Daily business ........................................................................................................................................ 12

15) Numarul firmelor romanesti inregistrate in Bulgaria a crescut cu 50% anul trecut ........................... 12

16) Ponta, multumit de acordul privind pactul de crestere si nediminuarea fondurilor pentru Romania .. 12

17) Romania, printre tarile cu cel mai incert sistem fiscal ...................................................................... 12

18) Acordul european pentru un pact de crestere economica: 120 miliarde de euro ............................... 14

Evenimentul zilei ................................................................................................................................... 14

19) Victor Ponta: României nu i se vor tăia fonduri europene, dar trebuie să accelerăm absorbția ......... 14

20) Perspective bune: Agricultura României ar putea obține mai mulți bani de la bugetul UE ............... 15

21) Patronatele acuză "dictatura sindicală" ............................................................................................ 16

22) Despre IMM-uri şi meciul de box al lui Bute .................................................................................. 16

23) Cum analizează banca o afacere atunci când acordă un credit ......................................................... 17

24) Ovidiu Nicolescu, CNIPMMR: O nouă lege a IMM-urilor ar reduce cu 20% mortalitatea firmelor . 19

Avocatnet .......................................................................................................................................... 19

25) Anularea din oficiu a codului de TVA. De la 1 iulie se aplica noi prevederi .................................... 19

Wall street .......................................................................................................................................... 20

26) Anghel, BVB: Marimea nu conteaza pe Bursa. Un IMM bun poate atrage usor 10 mil. euro ........... 20

27) BM: Romania trebuie sa ceara fonduri UE in 2014-2020 in functie de competitivitate si problemele locale ................................................................................................................................. 21

Ziarul financiar ...................................................................................................................................... 21

28) Iată de ce nu creşte absorbŃia fondurilor europene: angajaŃii AMPOSDRU fac greşeli GRAVE de limbă engleză ...................................................................................................................................... 21

29) Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, deductibile din 2013 ........................................................... 23

Curierul national .................................................................................................................................... 23

30) Optimism din partea managerilor pentru vara aceasta ..................................................................... 23



31) ARACO a premiat campionii în construcŃii ..................................................................................... 24

32) Românii, ameŃiŃi de schimbările din sistemul fiscal ......................................................................... 24

33) Patronatele contraatacă pe frontul dialogului social ......................................................................... 26

34) Ce aşteaptă IMM-urile de la Guvernul Ponta? ................................................................................. 28

35) Sindicatele dictează dialogul social ................................................................................................. 30

Adevarul

1) Ernst & Young: Orice creştere economică a României se va baza pe cererea internă

Orice creştere economică pe care România ar putea să o înregistreze în următoarele trimestre se va baza pe cererea internă, în condiŃiile în care criza din zona euro va afecta pe termen scurt exporturile româneşti pe pieŃele din UE, arată o analiză a Ernst & Young. „Peste 70% din exporturile româneşti sunt adresate pieŃelor din UE, iar criza din zona Euro indică perspective slabe pentru creşterea valorii nominale a acestora pe termen scurt", se arată în raportul companiei de consultanŃă. Analiştii Ernst & Young notează că, cel mai probabil, cheltuielile de consum se vor restrânge pe măsură ce populaŃia va încerca să descarce din povara datoriilor. Acest lucru va fi contrabalansat de creşterea veniturilor reale pe fondul scăderii inflaŃiei şi al planurilor Guvernului de a creşte salariile bugetare. Estimările Ernst & Young indică o creştere a cererii interne de 1,3% în 2012 şi de 2,8% în 2013. Analiştii arată că investiŃiile ar putea reprezenta un stimul important al creşterii în România, deoarece Ńara are nevoie de modernizarea infrastructurii publice. Revenire modestă în 2013 În ceea ce priveşte evoluŃia economiei în zona euro, raportul Ernst & Young a pornit de la premisa că programul de austeritate al Greciei va continua şi că celelalte state membre ale zonei Euro, precum Spania şi Italia vor evita turbulenŃe financiare semnificative în perioada următoare. „Dacă aceste condiŃii sunt îndeplinite, aversiunea faŃă de riscuri a pieŃelor financiare, a companiilor şi a populaŃiei se va ameliora către sfârşitul lui 2012, deşi nivelul total al producŃiei zonei euro se estimează că va scădea cu 0,6% anul acesta", se arată în raportul citat. Specialiştii Ernst & Young sunt de părere că o eventuală revenire în 2013 va fi modestă, având în vedere multiplele problematici cu care se confruntă zona euro, fiind prognozată o creştere de doar 0,4%. Pe măsură ce constrângerile fiscale se relaxează în 2014, EEF prognozează că zona Euro va înregistra creşteri de 1,7% în 2014, şi de 2% în 2015 şi 2016. "Pentru unii, dilema alegerii între austeritate şi creştere are un răspuns imediat, ceea poate indica o simplificare periculoasă. Având în vedere expunerea băncilor din zona Euro pe datoriile suverane, este clar că stabilitatea fiscală este mai inter-conectată ca niciodată cu stabilitatea sistemelor financiare. Prin urmare, stabilitatea fiscală este o componentă cheie în recuperarea sănătăŃii sectorului bancar şi în obŃinerea finanŃării pentru investiŃii şi creştere", a afirmat Marie Diron, consultant economic senior al Ernst & Young.



2) ANALIZĂ Specialist în economie: „Scandalul politic din România este greu de înŃeles din punctul de vedere al investitorilor străini“

Marian Duşan este preşedintele Romanian Business Accelerator, organizaŃie antreprenorială axată pe atragerea investiŃiilor străine în România. CitiŃi mai jos opinia lui Marian Duşan despre implicaŃiile scandalurilor politice asupra economiei româneşti. În fiecare zi plătim puŃin câte puŃin nota de plată a certurilor de pe scena politică din România. Am asistat în această săptămână la un schimb de replici între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe tema reprezentării României în faŃa forumurilor UE. Este oare aceasta cea mai presantă problemă a României? Tot în această săptămână, FMI a eliberat încă o tranşă de 475 milioane de euro pentru a ajuta la finanŃarea pe termen lung a Ńării. Din păcate, FMI şi instituŃiile de credit internaŃional nu fac cadouri. Aceşti bani vor trebui returnaŃi, iar pentu ei România plăteşte dobândă. În aceeaşi perioadă, Ńara noastră a pierdut 44 de milioane de euro, faŃă de anul trecut, suma la care, cu siguranŃă, n-ar fi plătit dobândă. Este vorba de investiŃiile directe în economie care s-au redus în primele luni ale acestui an, de la 490 de milioane de euro la 446 milioane de euro. Scandalul politic din România nu mai miră nimeni, însă el este greu de înŃeles din punctul de vedere al investitorilor străini. Principala problemă a României nu sunt drumurile proaste sau corupŃia, cum ar crede unii, ci lipsa de predictibilitate. Poate nu realizăm, dar în fiecare zi cearta de la televizor, din Parlament şi din presa scrisă ne costă atât direct, cât şi indirect prin oportunităŃiile de investiŃii pe care le pierdem. Nota de plată nu se rezumă însă doar la costul de oportunitate. Nu vom reuşi să trăim mai mult decât ne permitem pentru că economia are legile ei nescrise şi, oricât am încerca să ne ascundem sau sa o păcalim, nu vom reuşi. Conform datelor Institutului NaŃional de Statistică, nivelul preŃurilor din luna mai a acestui an a crescut cu 15.23%, faŃă de luna mai a anului 2009. Dacă salariul sau pensia noastră a rămas aceeaşi, atunci suntem cu 15,23% mai săraci decât eram în mai 2009. Primul lucru care îmi vine în minte este inŃiativa de atunci a guvernului Boc de a reduce pensiile cu 15%. Atunci, Curtea ConstituŃională (CC) s-a opus considerând că dreptul la pensie este un drept esenŃial câştigat de cei ce au plătit ani la rând contribuŃii. Fără a întreba sau a cere aprobare de la Curte, economia a considerat că pensiile şi salariile din România nu sunt sustenabile şi le-a redus. Ne putem opune? Da, însă istoria ne arată că nu prin decizii, hârtii sau legi ne putem câştiga un nivel de trai mai bun, ci prin colaborare, muncă şi eficienŃă. Poate ar fi timpul ca politicienii din România, în loc să se certe şi să împrumute bani de la FMI, Banca Mondială sau alte instituŃii, ar trebui să vină la masa discuŃiilor împreună cu investitorii şi să găsească soluŃii pentru îmbunătăŃirea mediului de afaceri. InvestiŃiile în România sunt anul acesta sub 0,1% din PIB, fiind practic inexistente. AbsorbŃia fondurilor structurale este de asemenea foarte înceată, iar în băncile din România sunt imobilizaŃi peste 40 de miliarde de euro, bani ai populaŃiei şi ai companiilor care nu fac nimic constructiv. Poate că în al 12-lea ceas ar fi bine ca orgoliile să lase loc raŃiunii. România are resurse financiare, are resurse naturale şi are şi mână de lucru ieftină, tot ce ne lipseşte este dialogul şi voinŃa politică de a da drumul investiŃiilor. Din păcate, putem rata şi aceasta şansă. Putem să ne împrumutăm în continuare la FMI, putem să plătim în continuare factura inflaŃiei, însă nu vom câştiga decât un singur titlu: cea mai puŃin performantă economie a Europei, titlu care înca este deŃinut de Bulgaria. Ce vrem să facem depinde doar de noi.



3) InvestiŃiile logistice, descurajate de infrastructură şi de lipsa facilităŃilor fiscale

Lipsa infrastructurii şi a facilităŃilor fiscale împiedică investiŃiile în proiecte logistice şi totodată duc la o majorare cu 10-15% a preŃurilor finale ale produselor comercializate în România, este de părere Dragoş GeleŃu, director general al KLG Logistics România. „Continuăm investiŃiile, dar din păcate România este în urmă. Dacă vorbim de investiŃii, trebuie să ne uităm la mai mulŃi factori",a declarat joi Dragoş GeleŃu, citat de Mediafax. El a spus că vorbeşte în primul rând la infrastructură - autostrăzi, terminale, calea ferată, infrastructura intermodalară. "Toate acestea lipsesc. De asemenea este importantă infrastructura soft, adică tot ce înseamnă partea de fiscalitate, legislaŃie, vamă, aportul pe care îl putem aduce aici astfel încât să facilităm importurile, dar şi partea comercială, respectiv marketingul, promovarea", a completat Dragoş GeleŃu. Alt factor care împiedică investiŃii în logistic este şi cel educaŃional, pentru că în afara asociaŃiilor de profil şi câŃiva antreprenori care Ńin cursuri de specialitate nu există partea educaŃională, este de părere reprezentantul Dragoş GeleŃu. El crede că este un moment oportun pentru ca autorităŃile să sprijine acest domeniu. "Există fundamente, sunt companii care vor să mute centre de distribuŃie, de producŃie mare, dar au probleme pentru că nu avem infrastructură fizică, infrastructură soft. Pe partea de fiscalitate sunt probleme legate de plata TVA, există directive europene în acest sens, dar România nu le aplică pentru că se pune problema reducerii gradului de colectare. Cu cât ajutăm mai mult companii mari să vină în România cu atât profităm mai mult din asta", a arătat GeleŃu. Toate acestea probleme se regăsesc în preŃul final al produselor. "În România din păcate avem un minim de 10-15% din partea de costuri logistice, din cauza infrastructurii, aceasta se traduce prin toate aceste neajunsuri. Asta înseamnă că românii cumpără mai scump decât un neamŃ, un olandez, produsele fiind mai ieftine în afară decât în România", a arătat reprezentantul KLG Logistics. KLG deŃine la Turda un teren de 6,5 hectare, pe care începând din acest an ar fi trebuit să dezvolte un parc logistic. "Aştept să văd cum merg dezvoltările din zonă şi ce posibilităŃi apar. Suportul trebuie să vină de la autorităŃile locale. De ce aş investi acolo, dacă nu am suportul măcar la nivel de fiscalitate al autorităŃii? Am ajuns în situaŃia în care convingi investitori să aducă bani în România, chiar şi în aceste condiŃii dificile ale pieŃei, dar autoritatea locală uită că eşti într-un parc industrial şi nu-Ńi acordă ajutorul fiscal pe care trebuie să-l primeşti prin lege. Acesta reprezintă 1,5% din valoarea unei proprietăŃi pe an, adică sute de mii de euro pe an, respectiv circa 1 euro/mp adăugat la chirie. Cum vrei să-i convingi să vină, dacă nu există sprijin?", s-a întrebat GeleŃu.

4) Mitul IMM-urilor, gata să se destrame Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt inovative şi nu contribuie cu mai mult de 55% la formarea PIB, astfel că politicile de stimulare trebuie revizuite, arată experŃii în economie. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) este răsfăŃatul politicilor publice de stimulare a mediului de afaceri şi chiar al celor fiscale, pentru că în ultimii ani s-au împământenit mai multe idei preconcepute despre calităŃile acestei categorii de firme. S-a spus, între altele, că sectorul IMM ar fi „principalul angajator al Ńării", „motorul economiei", „vârful de lance al inovării", „cel mai mare exportator" etc. La o privire mai atentă însă, experŃii Comisiei NaŃionale de Prognoză (CNP) au observat că multe dintre tezele care lăudau acest sector sunt depăşite de realităŃile din economie, fapt care impune o revizuire a politicilor de stimulare şi, poate, chiar a legislaŃiei ce prevede facilităŃi pentru micile companii luate „la grămadă". Antreprenorul, „un oportunist" Din studiul „ContribuŃia IMM-urilor la creşterea economică", prezentat ieri de CNP în cadrul unui program cu finanŃare de la Comisia Europeană, reiese că numărul microfirmelor a crescut accelerat în



anii dinaintea crizei, după care a scăzut accelerat. Această statistică demontează practic mitul potrivit căruia IMM-urile „sunt flexibile, se orientează mai bine după evoluŃiile de pe piaŃă şi, deci, ar fi rezistente la criză". Un alt mit ar fi acela că IMM-urile contribuie masiv la formarea PIB, dar statisticile arată că acestui sector îi revine doar 54% din valoarea adăugată brută. De fapt, „antreprenorii nu înfiinŃează firme pentru a contribui la creşterea economică sau la crearea de locuri de muncă, ci mai mult din oportunism", a arătat Dragoş Pâslaru, coordonatorul echipei care a realizat studiul. El a mai arătat că foarte multe IMM-uri se regăsesc în comerŃ şi în servicii neproductive sau, în termeni mai puŃin academici, „le place să plimbe lucrurile de colo-colo" - un argument în plus pentru a schimba politicile de stimulare. Nu excelează în eficienŃă La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a arătat că IMM-urile, „contrar legendei", nu sunt firmele care să exceleze în eficienŃă, câtă vreme „fluxurile au o anumită intensitate numai între ele, ceea ce denotă o competitivitate redusă şi aproape o lipsă a tehnologiei şi inovaŃiei". În fine, studiul a mai relevat o densitate extrem de scăzută a IMM-urilor (număr de firme la mia de locuitori - vezi harta alăturată) în majoritatea judeŃelor Ńării. Lucian Croitoru a arătat, în acest context, că statul ar trebui să stimuleze cultura antreprenorială „ca alternativă la găsirea de locuri de muncă", aşa cum în Ńările nordice europene sau în SUA astfel de abilităŃi sunt tot mai intens cultivate în învăŃământul liceal.



Business24

5) S-a prelungit sesiunea de depunere a proiectelor pentru "Instalarea tinerilor fermieri"

Tinerii interesati in obtinerea finantarii comunitare pentru infiintarea unei afaceri in domeniul agriculturii mai pot depune proiecte pana la data de 6 iulie 2012, informeaza, joi, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). MADR a prelungit cu o saptamana sesiunea de depunere a proiectelor pentru masura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri" deoarece un numar foarte mare de potentiali beneficiari ai acestei masuri au intampinat dificultati in obtinerea unor documente obligatorii intocmirii cererii de finantare. Data limita de depunere a proiectelor era anterior acestei prelungiri 29 iunie 2012. 'Am decis sa prelungim si sesiunea de depunere a dosarelor pentru masura 112 deoarece un numar foarte mare de potentiali beneficiari ai acestei masuri au anuntat ministerul ca au intampinat dificultati in obtinerea unor documente obligatorii intocmirii cererii de finantare. Pentru mine personal, si de asemenea pentru reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, tinerii reprezinta o categorie aparte pentru agricultura. Incercam, prin toate mijloacele care ne stau la dispozitie, sa-i incurajam sa dea viata satelor din Romania', a declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin. Aceasta masura este cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si beneficiaza de o alocare de 120,886 milioane de euro.

6) Isar: Romania are un potential de crestere de 5% in urmatorii ani Romania este singura tara din Europa care are un potential de crestere de circa 5% pentru un numar semnificativ de ani, a declarat joi, la conferinta anuala a fondurilor de investitii din regiunea Europei de Sud-Est, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar. In opinia oficialului guvernamental, argumentele sunt faptul ca Romania este o economie mare din perspectiva europeana, asigura macrostabilitatea, este in interiorul UE, dar nu are euro ca moneda locala, are caracteristicile unei economii emergente, ceea ce pentru un investitor inseamna rentabilitate superioara. Isar a afirmat ca Romania este acum ca Polonia in urma cu sapte ani si nu are un ciclu de dezvoltare corelat cu statele mature sau cu campionii zonei, ceea ce inseamna ca este o destinatie corecta pentru investitii. Ministrul delegat a mai aratat ca autoritatile se concentreaza pe pastrarea macrostabilitatii in interiorul acordurilor cu institutiile financiare internationale si pe reaprinderea economiei, incercand sa refaca un proces de reindustrializare privata a Romaniei. Isar a mentionat ca in ultimii ani potentialul de crestere economica a Romaniei a scazut de la 5-6%, cat indicau modelele econometrice initial, la 2-3%, dar potentialul poate reveni la nivelul anterior, in timp ce cresterea reala se poate apropia de potential.

7) Noua lege a IMM introduce mediatorul de credite. Cum ii ajuta pe oamenii de afaceri

Noua lege a IMM-urilor va duce la un nou val de infiintari de firme, va inlesni obtinerea unui credit si va insitutionaliza mediatorul de credite, adica acea persoana, juridica sau fizica, ce va manageria relatia dintre banca si micul intreprinzator. Mediul de afaceri este ferm convins ca noua lege a IMM-urilor va duce la o crestere cu 50% a numarului de infiintari de noi firme, dar va avea si capacitatea de a reduce cu 20% numarul celor care falimenteaza.



Anul trecut, cresterea neta a numarului de firme a fost de circa 20.000, in conditiile infiintarii unui numar cuprins intre 110.000 si 140.000 de societati noi. De fapt, riscul disparitiei de pe piata a unei firme va scadea semnificativ, deoarece intreprinzatorii vor beneficia in continuare de finantare avantajoasa, stiut fiind faptul ca in Romania, creditele sunt de doua ori mai scumpe decat in Europa. 10.000 de noi locuri de munca in ultimul an Ordonanta de Guvern nr. 6/2011 privind intreprinzatorii debutanti a dus la infiintarea, in ultimul an, a unui numar de aproximativ 5.200 de firme, rezultand astfel un numar de aproximativ 10.000 de noi locuri de munca (fiecare firma avand minim doi angajati). Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a declarat pentru Business24, ca de data aceasta, statul si micii intreprinzatori au cazut de acord pe un set de masuri, care sa duca la relansarea sectorului IMM-urilor. El spune ca micii intreprinzatori au venit cu 60 de propuneri concrete pentru noua lege, structurata in proportie de 90%, si care au fost preluate integral de Agentia Nationala pentru IMM-uri. Printre propunerile facute de CNIPMMR in vederea modificarii Legii nr. 346/2004, se numara si obligativitatea rezervarii pentru IMM-uri a unui procent de 50% din plafonul stabilit la nivel national privind ajutoarele de stat ce pot fi accesate. De asemenea, se doreste realizarea unui program special, alimentat cu fonduri europene, pentru infiintarea de intreprinderi de catre tinerii intreprinzatori. "Sigur, pot aparea modificari, insa aici este vorba de cele 600.000 de IMM-uri care nu au culoare politica, acestea fiind de interes national, deci nu vad ce ar putea sa intervina, pentru ca micile intrerinderi reprezinta coloana vertebrala a economiei unei tari", a declarat Ovidiu Nicolescu. Impact major asupra relatiei IMM-banca Noua lege va avea un impact pozitiv asupra relatiei dintre banca si micul intreprinzator, insa nu o va schimba fundamental, pentru ca aceasta relatie este una de tip comercial, unde statul nu prea poate interveni. "Noua lege va influenta indirect activitatea IMM-urilor, mai ales prin crearea unui fond de risc sau prin cresterea gradului de accesare a fondurilor europene, insa asupra relatiei banca-IMM, posibilitatile de interventie sunt reduse, exceptand faptul ca legea va permite niste stimulete si facilitati pe acest plan", a mai spus Ovidiu Nicolescu. Totusi, noua lege nu va reusi sa influenteze prea mult costurile de creditare, pentru ca statul nu poate interveni decat in mod indirect, prin oferirea de alternative. In nicio tara din lume nivelul dobanzilor nu poate fi stabilit de catre stat, acesta avand posibilitatea de a interveni doar in ceea ce priveste comisioanele percepute de o banca. Razvan Ioan Taras, presedintele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri, a declarat pentru Business24 ca noua lege a intreprinderilor mici si mijlocii va fi pe agenda sedintei de Guvern de saptamana viitoare, urmand sa fie adoptata sub forma de Ordonanta de Guvern. Creste la 1% fondul alocat din PIB pentru IMM-uri Principalele modificari sunt reprezentate de cresterea de la 0,4% la 1% a fondurilor din PIB alocate pentru finantarea de programe pentru IMM-uri si reducerea arieratului statului. Noua lege va facilita si introducerea mediatorului de credite, adica cel care incearca sa stabileasca o relatie mai buna intre banci si micii intreprinzatori. "Avantajul introducerii mediatorului se va vedea in cresterea ratei de accesare a creditelor, pentru ca el va veni cu solutii optime pentru IMM, in relatia cu banca, totodata, acesta va avea si obligatia de a sesiza Guvernului toate problemele nerezolvate care apar intre micul intreprinzator si banca", spune Taras. Oficialul este ferm convins ca vor fi mai multi bani pentru infiintarea de firme si pentru dezvoltarea lor, iar o rata de crestere de 50% a ratei infiintarii de IMM-uri nu este una multa prea optimista. Ce este mediatorul de credite Cresterea nejustificata a dobanzilor la credite, introducerea unor comisioane sau formularile ambigue din contracte sunt principalele cauze ce genereaza conflicte intre banci si clientii acestora. Multe dintre acestea ajung sa se rezolve in instanta, nemultumind in cele din urma una dintre parti. Sau, in multe cazuri, clientul ajunge sa accepte conditiile impuse de banca, fie ca ii convine sau nu.



Prin recurgerea la mediere, litigiile dintre client si banca isi gasesc mai repede rezolvare prin evitarea proceselor lungi, iar costurile sunt mai mici pentru ca nu implica obligativitatea avocatului. Totodata, permite rezolvarea conflictului prin gasirea unei solutii care sa satisfaca atat clientul, cat si institutia financiara.

8) Noua lege a IMM-urilor va crea un nou val de firme Presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat miercuri ca, in opinia sa, rata firmelor nou-infiintate va creste cu 50% daca va fi aprobata noua lege a IMM-urilor in varianta propusa Guvernului. "Daca ne uitam la statistici, in ultii doi ani, numarul de firme create a fost intre 110.000 si 140.000. Va garantez ca daca apare legea care sa cuprinda amendamentele propuse, va garantez ca vom avea o crestere fata de perioada anterioara de cel putin 50% si o diminuare a ratei "mortalitatii" de cel putin 20%", a mentionat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Acesta a subliniat ca peste 100.000 de firme "mor" in fiecare an. Printre prevederile incluse in proiectul noii legi a IMM-urilor, care va inlocui legea 346/2004, se numara: cresterea treptata de la 0,4 la 1% din PIB a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru programe si proiecte, crearea de fonduri noi de garantare, contragarantare si de fonduri de risc pentru a putea fi sustinuta activitatile firmelor.

Bursa

9) OVIDIU NICOLESCU, CNIPMMR: România are şase surse de creştere economică

łara noastră are şase surse din care poate să îşi asigure creşterea economică, respectiv investitiŃiile autohtone, investiŃiile străine, fondurile europene, remiterile, cererea internă şi exporturile, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Pentru a putea utiliza aceste surse, este nevoie de îmbunătăŃirea mediului investiŃional autohton, iar CNIPMMR a propus o serie măsuri în acest sens, potrivit domniei sale. Măsurile pot fi încadrate în două categorii: cu, respectiv fără impact bugetar, a explicat Ovidiu Nicolescu. Măsurile cu impact bugetar presupun îmbunătăŃirea reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată (TVA), inclusiv reducerea acesteia de la 24% la 18%, menŃinerea cotei unice de impozitare la nivelul de 16% sau reducerea acesteia la 10%, potrivit modelului din Bulgaria, şi reducerea cu cinci puncte procentuale a fiscalităŃii aplicate forŃei de muncă. Cel de al doilea set de măsuri include reglementarea plăŃii TVA la încasarea facturilor, asemeni Marii Britanii, Suediei, Estoniei şi Sloveniei. CNIPMMR propune aplicarea plăŃii TVA-ului la data încasării contravalorii facturii în trei etape, respectiv al doilea semestru al acestui an pentru microîntreprinderi şi în contractele de achiziŃie publică, primul semestru al anului viitor pentru întreprinderile mici şi al doilea semestru al lui 2013 pentru întreprinderile mijlocii. Alte măsuri vizează eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, recalcularea redevenŃelor pentru concesionarea resurselor naturale, prin creşterea impozitului aplicat profiturilor obŃinute din aceste activităŃi, simplificarea birocraŃiei fiscale şi îmbunătăŃirea reglementărilor privind deducerile. Aceasta din urmă presupune declararea şi plata trimestrială a impozitului pe salarii şi a contribuŃiilor sociale de către organizaŃiile non-guvernamentale, patronate şi sindicate, revenirea la deducerea integrală a cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele utilizate pentru deplasări în interes de serviciu, reducerea celor 244 de declaraŃii fiscale şi nefiscale din prezent la sub 150, comasarea declaraŃiilor pe termen mediu, precum şi



asigurarea opŃiunii de transmitere electronică a tuturor declaraŃiilor către AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală (ANAF). CNIPMMR propune introducerea bunelor practici din Uniunea Europeană în privinŃa activităŃilor de cercetare-dezvoltare, prin creşterea plafonului deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile aferente acestui domeniu, de la 20%, cât este în prezent, la 50% pentru întreprinderile mari, respectiv 75% pentru IMM-uri, deducerea suplimentară din baza impozabilă a 50% din totalul veniturilor obŃinute din valorificarea brevetelor de invenŃie rezultate din activităŃile proprii sau subcontractate de cercetare-dezvoltare, precum şi prin deductibilitatea totală a cheltuielilor cu investiŃii la momentul achiziŃiei acestora, cu condiŃia ca aceste achiziŃii să fie efectuate pentru desfăşurarea acestor activităŃi. De asemenea, consiliul susŃine şi înregistrarea şi calcularea penalităŃilor aferente pentru contribuŃiile obligatorii corespunzătoare drepturilor salariale în cadrul proiectelor cu finanŃare din fonduri structurale, doar în cazul în care plătitorul este în culpă şi cu exceptarea cazurilor de întârziere a plăŃilor din partea autorităŃilor de implementare. Alte măsuri include adoptarea unui set de bune practici la nivel european în domeniul cercetării şi dezvoltării şi dezvoltarea microcreditării, a mai declarat Ovidiu Nicolescu.

10) ConferinŃa finală a proiectului CONS-TEAM Consiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat în data de 22 iunie, la Hotel Caro din Bucureşti, ConferinŃa finală a proiectului CONS-TEAM - "Consolidarea mediului de afaceri din România prin întărirea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor patronale", cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, potrivit unui comunicat trimis redacŃiei. "Proiectul CONS-TEAM şi-a atins toate obiectivele propuse, vizând consolidarea capacităŃii instituŃionale a CNIPMMR, în special prin îmbunătăŃirea şi diversificarea serviciilor oferite IMM-urilor şi atragerea de noi membri. Proiectul a vizat de asemenea creşterea gradului de conştientizare a IMM-urilor cu privire la avantajele conferite de apartenenŃa la o organizaŃie patronală şi creşterea gradului de informare a angajatorilor cu privire la teme de interes din mediul de afaceri", consideră profesorul universitar doctor, Ovidiu Nicolescu, Director Proiect CONS-TEAM. La eveniment au participat 127 de persoane.

Capital

11) Cheltuielile cu PROTECȚȚȚȚIA SOCIALĂ se ridică la aproape 20% din PIB

Veniturile de protecŃie socială au însumat 72,740 miliarde lei, în scădere cu 6,7% faŃa de anul 2009, potrivit datelor furnizate vineri de Institutul NaŃional de Statistică (INS). Ponderea acestora în Produsul Intern Brut (PIB - date semidefinitive) a fost de 13,9%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faŃă de anul anterior (15,6%). Cheltuielile privind protecŃia socială, inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecŃie socială, s-au ridicat la 102,652 miliarde lei, cunoscând o creştere de 19,9% faŃă de anul 2009. Ponderea în PIB a acestei categorii de cheltuieli a fost de 19,6%, în creştere faŃă de anul 2009 (17,1%). Cheltuielile cu prestaŃiile sociale, exclusiv costurile administrative şi alte cheltuieli, în anul 2010, au reprezentat 19,5% din PIB, în creştere cu 2,6 puncte procentuale faŃă de anul 2009. Ca şi în anii anteriori (2000-2009), protecŃia socială a fost orientată cu precădere către acoperirea riscurilor de bătrâneŃe şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăŃii care au implicat 40,9% şi, respectiv, 22,8% din totalul cheltuielilor cu prestaŃiile sociale. Ca efect al crizei economice, cheltuielile legate de plata şomajului au înregistrat o pondere de 14,2% în totalul cheltuielilor cu prestaŃiile sociale, în anul 2010.



12) Suplimentarea garanŃiilor, o gură de oxigen pentru agricultori Printr-o ordonanțțțță de urgențțțță, Guvernul suplimentează fondurile de garantare destinate proiectelor cu finanțțțțare europeană în domeniul agriculturii șșșși dezvoltării rurale. Ordonanța de urgență adoptată recent de Executiv modifică şi completează toate cele trei acte normative care reglementează, în prezent, instrumentele de garantare din fonduri naŃionale, în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, și anume: Legea nr. 218/2005, Legea nr. 329/2009 și OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 79/2009. Noul act normativ vizează activitatea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și a Fondului de Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) care, pentru proiectele din agricultură finanțate din fonduri europene, acordă garanții de până la 80% din valoarea creditelor, percepând circa 2%-3% din valoarea garantată (față de băncile comerciale, care percep garanții mult mai mari, de 110% până la 120% față de valoarea creditului acordat). Destinațțțție unică pentru dobânzi Potrivit noilor reglementări stabilite de Guvern, dobânzile încasate de fondurile de garantare, din plasarea sumelor alocate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), vor fi utilizate, exclusiv, pentru plata garanŃiilor la creditele acordate celor care derulează proiecte în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. „Măsura era necesară, pentru că, până acum, în mare parte, dobânzile din aceste plasamente intrau în profitul fondurilor respective, mai exact, al acționarilor acestor fonduri, în loc să fie folosite la garantarea creditelor pentru proiectele depuse și aprobate, dar care nu aveau prefinanțarea asigurată“, ne-au declarat reprezentanŃi ai MADR. Noi beneficiari Dna Ileana Bratu, director la Fondul de Garantare a Creditului Rural, a negat această acuzație și ne-a declarat că cea mai importantă prevedere a actului normativ în cauză constă în includerea unor noi categorii de beneficiari în schema de garantare prevăzută de OUG nr. 79/2009. „Este vorba de grupurile de acțiune locală (GAL) și de federațiile utilizatorilor de apă pentru irigaŃii, care vor avea și ei posibilitatea să acceseze creditele necesare pentru finanțarea proiectelor, dintre care multe le-au fost deja aprobate de unitățile de management, dar pe care nu le pot derula din lipsă de finanțare“, ne-a explicat Ileana Bratu. ȘtefanPoenaru, patronul Grupului Agrofam, din județul Ialomița, consideră, la rândul lui, că măsura adoptată de Executiv este bine-venită pentru toți cei care au demarat sau care vor să demareze proiecte cu finanțare europeană. „Fondurile de Garantare nu trebuie să urmărească profitul propriu, ci să folosească toți banii pe care-i primesc de la bugetul de stat pentru a-i sprijini pe cei care derulează proiecte în agricultură, în mediul rural în general, și care creează astfel locuri de muncă și plătesc impozite la stat“, susŃine Poenaru. Precedentul guvernului Boc În august 2010, cu prilejul rectificării bugetului de stat, guvernul Boc a suplimentat Fondul de Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu 46 de milioane de euro, în vederea garantării prefinanțărilor și cofinanțărilor pentru firmele care aveau proiecte cu fonduri europene, și care, din cauza dificultăților financiare, nu puteau să-și asigure partea lor de cofinanțare. În urma acestei capitalizări, în perioada ianuarie 2011 - mai 2012, FNGCIMM și-a triplat numărul de garanții acordate pentru creditele destinate derulării acestor proiecte cu finanțare europeană.R Fondurile de garantare nu trebuie să urmărească profitul propriu, ci să folosescă banii pentru a-i

sprijini pe cei care au proiecte în agricultură și care crează locuri de muncă, Ștefan Poenaru, patronul Agrofam 2,5 mil. euro, valoarea maximă a garanției acordate de FNGCIMM pentru creditele destinate proiectelor cu bani europeni.



13) Lucian Croitoru: "În România nu există un capitalism performant"

În România nu există un capitalism performant, dar dacă Guvernul vrea să stimuleze IMM-urile trebuie să stimuleze concurenŃa, a declarat, luni într-o conferinŃă de presă, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii NaŃionale a României (BNR). 'Dacă vrei să stimulezi sectorul IMM-urilor trebuie să te axezi mai puŃin pe măsurile privind ajutoare financiare care azi sunt, iar mâine, nu, pentru că introduci multă volatilitate în condiŃiile lor de funcŃionare, în anticipaŃiile privind mediul de afaceri. Mult mai bine decât să faci aceste lucruri este să faci un mediu de afaceri predictibil. Dacă vreŃi să facă statul ceva pentru IMM-uri să facă ceea ce a spus Hayek, să stimuleze competitivitatea. Deci politicile guvernului trebuie să stimuleze concurenŃa, că numai din concurenŃă rezultă competitivitate. Dacă noi am constata că IMM-urile nu sunt competitive, relativ la cele din Uniunea European, dar şi la cele din România atunci asta este problema', a spus Croitoru. Potrivit acestuia, numai IMM-urile din sectorul exportator sunt expuse concurenŃei, pentru că sunt expuse concurenŃei de afară. 'Antreprenoriatul trebuie promovat ca alternativă serioasă pentru cariera profesională clasică. Asta trebuie să facă statul român, să promoveze antreprenoriatul în şcoală, ulterior să-l ajute. EducaŃia timpurie antreprenorială este vitală. M-am uitat pe programele şcolare la liceul american şi britanic, pun foarte mult accent pe aceste lucruri. Nu-i omoară cu matematica, nici nu se face matematică în liceu', a afirmat oficialul BNR.

14) IMM-urile solicită o nouă lege pentru aplicarea ”Small Business Act”

O nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), care să aibă la bază transpunerea în legislaŃia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa - Small Business Act (SBA), este foarte importantă acum, potrivit lui Răzvan Ioan Tarașșșș, preșșșședintele Agențțțției pentru Implementarea Proiectelor șșșși Programelor pentru IMM-uri. Acesta a explicat că elaborarea legii se bazează pe două componente: transpunerea în Romania a unui ansamblu de zece principii din Small Business Act și un nou document ce va include principalele direcŃii de acŃiune cuprinse în capitolul ”Economie, comerŃ şi mediul de afaceri” din Programul de Guvernare. Printre avantajele noii Legi, Taraș a punctat și aplicarea principiului ,,ReglementaŃi mai întâi pentru I.M.M.-uri”, care înseamnă o creştere treptată de la 0,4% la 1% din PIB a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanŃarea programelor de dezvoltare, a măsurilor de sprijinire a înfiinŃării de noi întreprinderi şi de susŃinere a dezvoltării I.M.M.-urilor, la nivel naŃional şi local, pentru perioada 2012-2020”. Totodată, este foarte importantă reducerea arieratelor statului către I.M.M.-uri prin reglementarea obligaŃiei de plată a valorii contractelor de achiziŃie publică în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la recepŃie. În același timp, se poate îmbunătăți accesul I.M.M.-urilor la finanŃare prin înfiinŃarea de fonduri de risc, instituirea mediatorului de credite pentru aceste firme, la nivelul fiecărui judeŃ (după model francez) și prin reglementarea şi sprijinirea dezvoltării reŃelelor de tip ”business angels”.



Daily business

15) Numarul firmelor romanesti inregistrate in Bulgaria a crescut cu 50% anul trecut

Numarul firmelor romanesti inregistrate in Bulgaria a crescut cu aproape 50% anul trecut, de la 272 la 401, potrivit datelor autoritatii fiscale din aceasta tara. Cele mai multe firme romanesti sunt inregistrate in Ruse, respectiv 169, alte 121 in Sofia, iar 21 in Varna. In cazul firmelor provenite din Grecia, a avut loc o crestere de 72%, la 3.781 de firme, scrie Mediafax. Potrivit autoritatii fiscale, cresterea numarului de firme provenite din Romania si Grecia este determinata in primul rand de taxele mai mici si stabilitatea economica. Bulgaria are in prezent cea mai redusa fiscalitate din Uniunea Europeana, cu o cota unica de impozitare de 10%.

16) Ponta, multumit de acordul privind pactul de crestere si nediminuarea fondurilor pentru Romania

Primul-ministru Victor Ponta (foto) s-a declarat vineri multumit de existenta unui acord in Consiliul European pentru pactul de crestere, precum si pentru faptul ca Romaniei nu ii vor fi diminuate alocarile de fonduri europene in exercitiul financiar urmator. "Sunt foarte bucuros pentru Romania. Aflam faptul ca exista un consens si un acord pentru pactul de crestere. Era absolut necesar ca o tara ca Romania, care a aplicat toate masurile de austeritate si care se incadreaza in tot ceea ce a negociat cu institutiile financiare internationale, sa aiba un semnal la nivel european ca exista solutii de crestere economica si creare de locuri de munca", a afirmat Ponta la sosirea sa la Consiliul European, reunit in cea de-a doua zi de desfasurare, conform Agerpres. "De asemenea, pentru Romania este important ca si in ceea ce priveste fondurile europene se pastreaza alocarile de pana acum", a adaugat Ponta. Liderii europeni au ajuns la un acord in ceea ce priveste pactul pentru crestere economica, ajungand la o suma de 120 de miliarde de euro, a anuntat joi presedintele Uniunii Europene (UE), Herman Van Rompuy. Acest program se bazeaza pe o crestere a capacitatii de imprumut a Bancii Europene de Investitii (BEI) cu 60 de miliarde de euro, iar restul de 60 de miliarde provin din fondurile structurale neutilizate.

17) Romania, printre tarile cu cel mai incert sistem fiscal Nivelul de incertitudine a sistemului fiscal este cel mai mare in Ungaria, Polonia, Romania si Rusia. Schimbarile legislative frecvente reprezinta principalul motiv pentru incertitudinea sistemului fiscal din regiunea EMEA, se arata intr-un studiu. "Desi rezultatele arata ca in majoritatea tarilor, companiile au o relatie buna cu autoritatile fiscale locale, gradul general de incertitudine reprezinta un motiv de ingrijorare: unul din doi respondenti considera ca incertitudinea fiscala din tara lor are un impact si chiar afecteaza operatiunile companiei pe care o reprezinta", potrivit primei editii a raportului "Gradul de certitudine fiscala - un studiu despre relatia dintre companii si autoritatile fiscale", realizat de Deloitte in regiunea EMEA. Studiul arata ca, per ansamblu, companiile si organizatiile au o relatie buna cu autoritatile fiscale locale: 65% dintre respondenti spun ca au o relatie buna, iar 27% - foarte buna. Pe de alta parte, peste 15% dintre respondentii din Austria, Italia, Nigeria, Polonia, Romania si Rusia spun ca au o relatie proasta sau foarte proasta.



Calitatea relatiei dintre contribuabil si autoritatile locale depinde de zona de specializare implicata. Astfel, peste 21% dintre respondenti se confrunta cu dificultati in relatia cu departamentul responsabil de impozitul pe profit, iar 20% - in relatia cu directia care administreaza TVA. Gradul de (in)certitudine fiscala variaza de la tara la tara In regiunea EMEA, unul din doi respondenti considera ca incertitudinea regimului fiscal din tara de origine are impact sau chiar afecteaza operatiunile companiilor pe care le reprezinta. Acest sentiment este mai puternic in Ungaria, Kenya, Polonia, Portugalia si Romania. Principala cauza este frecventa schimbarilor legislative, indicata de aproape o treime dintre respondenti. Pe locul doi se afla durata excesiva a litigiilor fiscale (12,4%), urmata de lipsa de consistenta de care dau dovada autoritatile la nivel de doctrina si norme metodologice (12,1%). Nivelul de incredere este cel mai ridicat in Elvetia, considera 80% dintre respondenti. La polul opus se situeaza Ungaria, Polonia, Romania si Rusia, cu cel mai mare grad de incertitudine, conform opiniilor a peste 55% dintre respondenti. Sistemul de solutii fiscale anticipate Sistemele de solutionare fiscala anticipate din Belgia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Polonia, Suedia si Elvetia sunt recunoscute in mediul de afaceri si contribuie astfel la consolidarea perceptiei unui sistem fiscal stabil. Contribuabilii pot consulta si alte departamente din cadrul autoritatilor fiscale locale pentru a clarifica anumite aspecte fiscale, fara a solicita insa eliberarea unei solutii fiscale anticipate care in mod firesc va fi opozabila autoritatilor de control. In general, aproape un sfert dintre respondenti au solicitat indrumari prin astfel de canale. Aproape 36% dintre respondentii care au fost implicati in astfel de demersuri de obtinere a unei solutii fiscale anticipate spun ca este un proces lent, mai ales in Rusia si Romania. Prin comparatie, procesele sunt evaluate pozitiv in Luxemburg, Polonia, Elvetia si Olanda. Controalele s-au inmultit In ultimii trei ani, aproape o treime dintre respondenti au fost verificati in zona de TVA si de impozit pe profit. In aceeasi perioada, aproape o zecime au fost controlati pe aspecte de preturi de transfer, impozite internationale si impozit pe venit. Mai putin de 6% au raportat controale in domeniul accizelor si taxelor vamale - interesul autoritatilor fiscale pare a fi mult mai diminuat in aceste domenii. Chiar daca majoritatea respondentilor (53%) spun ca activitatea de control fiscal s-a mentinut constanta anul trecut, aproape o cincime (21%) dintre respondenti considera ca aceasta activitate s-a intensificat (cu precadere in Rusia unde 50% dintre participanti sunt de aceasta parere). Litigiu in instanta. Cate companii au facut acest pas Divergentele cu autoritatile fiscale locale sunt in general rezolvate prin recurs administrativ. In Elvetia, Olanda, Nigeria si Suedia, marea majoritate a respondentilor (peste 70% in fiecare tara) au incredere ca un recurs administrativ depus la autoritatile locale va genera o solutie acceptabila. Pe de alta parte, o mica parte dintre respondenti considera ca o asemenea metoda ar genera o solutie satisfacatoare in Norvegia, Rusia si o serie de tari central-europene precum Ungaria, Polonia, Romania si Slovacia. Aproximativ 78% dintre respondenti confirma ca firmele pe care le reprezinta ar fi pregatite de un litigiu in instanta in cazul in care un recurs administrativ ar esua. In Franta, Portugalia, Rusia si Suedia procentul depaseste 90%. Chiar daca posibilitatea de a ajunge in instanta este mare, doar 26% dintre respondenti confirma ca firma pe care o reprezinta a initiat un astfel de demers in ultimii trei ani. Majoritatea respondentilor (83%) au incredere ca vor beneficia de un tratament corect din partea Fiscului, iar 17% - nu. Ponderea este cu precadere mai mare in Romania unde 43% dintre respondenti nu cred ca vor avea parte de un tratament corect din partea ANAF. 12% dintre respondenti, cu precadere din Rusia si Romania, spun ca au depus in trecut plangeri cu privire la tratamentul incorect sau neprofesionist primit din partea autoritatilor fiscale locale. Companiile, pregatite sa comunice online cu autoritatile Marea majoritate a companiilor chestionate (83%) spun ca pot furniza informatii birourilor fiscale locale prin intermediul canalelor digitale de comunicare. In 56% dintre tarile participante, autoritatile pun la



dispozitia contribuabililor un website cu informatii publice, prezentandu-si astfel pozitia pe anumite problematici fiscale. Site-urile din Danemarca si Suedia sunt apreciate foarte mult pentru ca pun la dispozitia publicului diverse pozitii oficiale si dispun de instrumente foarte bune de cautare. Olanda si Portugalia au primit, de asemenea, aprecieri in acest sens. Deloitte a lansat acest studiu in martie 2012, urmarind sa analizeze relatia companiilor cu autoritatile fiscale din Europa, Orientul Mijlociu si Africa. La studiul online au participat 1.328 respondenti, reprezentand 24 de tari: Austria, Belgia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kenya, Luxemburg, Olanda, Nigeria, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Slovacia, Suedia si Elvetia.

18) Acordul european pentru un pact de crestere economica: 120 miliarde de euro

Liderii europeni au ajuns la un acord in ceea ce priveste pactul pentru crestere economica, ajungand la o suma de 120 de miliarde de euro, a anuntat joi presedintele Uniunii Europene (UE), Herman Van Rompuy. "Am ajuns la un acord pe un anumit numar de puncte", a declarat Van Rompuy in timpul unei conferinte de presa de dupa prima zi a summitului de la Bruxelles. El a citat "agenda pentru crestere economica si locuri de munca" pentru care "vom aloca aproximativ 120 de milioane de euro, pentru a putea lua masuri imediate de crestere economica. El a precizat ca acest program se bazeaza pe o crestere a capacitatii de imprumut a Bancii Europene de Investitii (BEI) cu 60 de miliarde de euro, iar restul de 60 de miliarde provin din fondurile structurale neutilizate, noteaza Mediafax.

Evenimentul zilei

19) Victor Ponta: României nu i se vor tăia fonduri europene, dar trebuie să accelerăm absorbțțțția

România nu va avea diminuări ale fondurilor europene disponibile pentru perioada de programare 2014-2020, însă Ńara trebuie să îşi îmbunătăŃească rata absorbŃiei fondurilor comunitare, a concluzionat astăzi premierul Victor Ponta în urma unei runde de discuŃii în Consiliul European. "România în 2014-2020 nu va avea fonduri europene reduse nici în ceea ce priveşte plăŃile directe, Politica Agricolă Comună, nici în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune. Evident, însă, că Ńine foarte mult de noi şi am susŃinut principiile anunŃate şi de statele net contributoare în aşa numitele better standing. Este obligaŃia noastră de a ne îmbunătăŃi capacitatea de absorbŃie a fondurilor europene şi de a identifica în mod corect priorităŃile pentru România în ceea ce priveşte perioada 2014-2020 în aşa fel încât să folosim cu adevărat fondurile europene în ideea unor investiŃii care să creeze creştere economică şi locuri de muncă", a spus Ponta. De asemenea, la discuŃiile privind Pactul de creştere economică şi crearea de locuri de muncă, România a primit asigurări că nu vor fi diminuate fondurile europene pentru finanŃarea acestui instrument, în condiŃiile în care Ńara noastră are cel mai redus grad al absorbŃiei fondurilor UE. Nu vor fi diminuate fondurile europene "Am primit asigurări că fondurile afectate acestui nou instrument european nu vor proveni din fondurile europene, pentru că aici România - din cauza poziŃiei noastre pe care o ştiŃi foarte bine, suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte absorbŃia fondurilor europene - ar fi avut cel mai mult de suferit", a explicat



premierul care a adăugat că se va trece şi în partea finală a Pactului o asigurare în sensul neafectării fondurilor europene. Totodată, România a obŃinut şi o flexibilitate în alocarea de fonduri de la un program operaŃional la altul, în cadrul anvelopei disponibile, a precizat Ponta. Potrivit şefului Guvernului, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a apreciat, în recomandările specifice de Ńară, că România s-a încadrat în coordonatele pe care le are prin acordurile cu Fondul Monetar InternaŃional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Barroso a recomandat, în context, ca România să păstreze încadrarea şi obligaŃiile pe care şi le-a asumat Guvernul cu structurile internaŃionale financiare. Acord pentru pactul de creșșșștere Primul-ministru Victor Ponta s-a declarat mulŃumit de existenŃa unui acord în Consiliul European pentru pactul de creştere, precum şi pentru faptul că României nu îi vor fi diminuate alocările de fonduri europene în exerciŃiul financiar următor. "Sunt foarte bucuros pentru România. Aflăm faptul că există un consens şi un acord pentru pactul de creştere. Era absolut necesar ca o Ńară ca România, care a aplicat toate măsurile de austeritate şi care se încadrează în tot ceea ce a negociat cu instituŃiile financiare internaŃionale, să aibă un semnal la nivel european că există soluŃii de creştere economică şi creare de locuri de muncă. De asemenea, pentru România este important că şi în ceea ce priveşte fondurile europene se păstrează alocările de până acum", a afirmat Ponta la sosirea sa la Consiliul European, reunit în cea de-a doua zi de desfăşurare

20) Perspective bune: Agricultura României ar putea obțțțține mai mulțțțți bani de la bugetul UE

România ar putea să primească pentru agricultură, în următorul exerciŃiu financiar multianual 2014 - 2020, un buget cu aproape 7 miliarde de euro mai mare decât cel actual, ajungând la 21 miliarde de euro, a declarat, astăzi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Sursa: Reuters "Agricultura ar urma să primească circa 400 de miliarde de euro din cele 1.025 de miliarde de euro cât este bugetul european, iar agriculturii româneşti ar urma să-i revină un buget cu aproape 7 miliarde de euro mai mare decât bugetul actual din 2007 - 2013. Dacă în prezent avem 13,5 miliarde de euro, pentru perioada următoare bugetul ar fi de 21 de miliarde de euro", a spus Irimescu, la dezbaterea "România şi Reforma Politicii Agricole Comune. Impact şi OportunităŃi". Potrivit acestuia, majorarea bugetului are loc pe fondul creşterii graduale pentru plăŃile directe, care ar ajunge la 100% în 2016, şi unei creşteri de 20 de euro/ha datorită convergenŃei, procesul prin care plăŃile directe încearcă să se alinieze la nivel european. "Cineva s-ar întreba despre ce aliniere este vorba dacă un agricultor olandez beneficiază de 459 de euro, iar agricultorul român de 180 de euro, însă aici discuŃiile sunt mai profunde. Este cert că dacă plăŃile sunt la acest nivel, asta este din cauza faptului că, în perioada de referinŃă, când s-au negociat sumele pentru România, noi am avut performanŃe slabe în ceea ce priveşte productivitatea la hectar", a explicat secretarul de stat. România, dezvantajată fațțțță de alte țțțțări Revenind la problema convergenŃei şi a bugetului pe care România ar urma să-l primească, Irimescu a precizat că, în cazul în care creşterea propusă iniŃial ar fi de 20 de euro/ha pentru România, s-ar ajunge la 75% din plata medie europeană, care este acum de 270 de euro. "Pentru a oferi o creştere mai mare Ńărilor aflate sub medie, a trebuit să taie de la statele membre mari, precum FranŃa sau Germania, care sunt dispuse să accepte unele reduceri, dar nu oricât şi nu oricum. Din cauza asta, sunt discuŃii ridicate în consiliu de statele respective prin care cer să se ia în calcul cei doi piloni", a precizat oficialul MADR. El a arătat că, în acest caz, România ar fi dezavantajată, deoarece beneficiază de o sumă importantă pe Pilonul II (dezvoltare rurală), respectiv de 8 miliarde de euro.



"Sperăm să nu se ajungă acolo şi sumele pentru dezvoltare rurală pentru România să fie menŃinute la 8 miliarde de euro şi să obŃinem şi cei aproape 7 miliarde de euro pentru plăŃile directe. România a solicitat o creştere mai importantă. Ne bucurăm că raportul PE menŃionează o creştere mai bună, ceea ce ar conduce în cazul României la o plată directă de 210 euro, adică un câştig de 10 euro/ha, rezultând sume importante pentru România. Sperăm ca şi Consiliul să accepte propunerea lui Santos (n.r. propunerea reprezentantului Parlamentului European Luis Manuel Capoulas Santos privind schemele pentru sprijin direct pentru fermieri)", a adăugat acesta. Nevoia de modernizare Secretarul de stat şi-a exprimat speranŃa că această creştere de buget de care ar putea beneficia agricultura României va duce la o modernizare a sectorului, dar şi a mediului rural. "În principiu, credem că creşterea substanŃială de buget pentru fermierii români va reprezenta o oportunitate deosebită nu doar pentru o acumulare în sensul cumpărării de jeep-uri, cum s-a mai întâmplat în agricultura românească, ci să vedem cum agricultura şi mediul rural se vor moderniza corespunzător şi că nu vom mai fi la decalajul pe care mediul rural românesc îl înregistrează faŃă de alte Ńări", a concluzionat Achim Irimescu.

21) Patronatele acuză "dictatura sindicală" Potrivit ACPR şi UGIR-1903, modificările la Legea Dialogului Social încalcă inclusiv trei articole din ConstituŃie. ReacŃia patronatelor faŃă de propunerile de modificare a Legii Dialogului Social nu s-a lăsat mult aşteptată. Liderii a 10 din cele 13 confederaŃii patronale reprezentative la nivel naŃional vorbesc despre o dictatură a sindicatelor şi acuză Guvernul că ar fi preluat de fapt textele direct de la sindicate. Într-o conferinŃă de presă desfăşurată ieri, reprezentanŃii AlianŃei ConfederaŃiilor Patronale din România (ACPR) şi cei ai UGIR-1903 au atacat dur propunerile de ordonanŃă de urgenŃă venite de la Ministerul Muncii. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului NaŃional al IMM-urilor (CNIPMMR), propunerile Guvernului încalcă trei articole din ConstituŃie şi mai multe convenŃii internaŃionale. De asemenea, noul cadru legislativ ar elimina organizaŃiile de IMM-uri din dialogul social, lipsind 600.000 de patroni de reprezentare la acest nivel. Irina Manole, prim-vicepreşedinte UGIR-1903, a mers chiar mai departe, spunând că în propunerile ministerului există articole introduse de grupuri de interese, care vor afecta stabilitatea mediului economic. Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al ACPR, a mai remarcat şi eliminarea interdicŃiei sindicaliştilor de a face politică. Printre problemele invocate se mai numără interdicŃia ca o firmă să fie în mai multe patronate, obligarea firmelor să suporte o parte a costurilor activităŃii sindicale, mutarea la Ministerul Muncii a deciziei privind reprezentativitatea patronatelor şi amenzile mari pentru neparticiparea la negocierile colective. Între timp, Ministerul Muncii a surprins pe toată lumea şi a publicat un proiect diferit de cele discutate luni cu sindicatele şi patronatele. Din acesta lipsesc unele modificări de pe "lista neagră" a patronatelor, dar rămân cele mai multe dintre ele.

22) Despre IMM-uri şi meciul de box al lui Bute Am urmărit, cu sufletul la gură şi sentimentul de patriot, meciul de box dintre românul Bute şi britanicul Froch. Profund marcat de evoluŃia ostilităŃilor, dar şi de finalul neaşteptat, gândul m-a dus către alte exemple cotidiene, care nu fac altceva decât să copieze desfăşurarea acestui meci, evident la o altă scară a timpului. Înaintea „meciului“ cu criza, prin 2007, IMM-urile, dar şi cei aflaŃi prin preajma acestora (instituŃii publice, bănci etc.), declarau că efectul crizei nu va fi atât de puternic, că suntem pregătiŃi să dăm piept cu adversarul care, odată pornit din America, intrase deja şi în zona europeană. Adevărat este că sectorul despre care vorbim acumulase, la acel moment, rezerve de lichidităŃi, băncile nu mai osteneau



în a bate la uşile clienŃilor cu oferte de creditare ce abundau în structuri de finanŃare dedicate, flexibile, cu niveluri ale costurilor care, parcă, nu mai contau în decizia finală de accesare a împrumuturilor. Între timp, a venit momentul marei confruntări, iar IMM-urile s-au trezit în ring fără a avea pregătite strategiile necesare, fără a conştientiza că adversarul dispune de tot arsenalul necesar câştigării acestui meci, cu efecte catastrofale după încheierea acestuia. Deşi în prima repriză IMM-urile au reuşit să menŃină un echilibru, „pumnii lui Froch“ au început să se resimtă năpraznic. Şi aici vorbesc, la început, despre impozitul minim garantat, despre întârzierile în rambursările de TVA sau despre căderea construcŃiilor care a generat, atât în aval, cât şi în amonte, un întreg val de prăbuşiri. Erau primele semne că direcŃia în care se îndreaptă acest meci nu este tocmai cea mai aşteptată. Loviturile se înteŃeau, băncile începeau, într-un ritm alert, să-şi revizuiască structura garanŃiilor acceptate şi să-şi înăsprească regulile de creditare, mottoul classic devenind: „IMM-urile generează un risc sistemic“. Finalul meciului de box îl cunoaştem cu toŃii. În acelaşi timp, multe IMM-uri au pierdut, şi ele, meciul cu criza. Altele sunt pregătite pentru revanşă, numai că un nou meci va necesita o pregătire asiduă, susŃinută atât de strategii proprii, cât şi guvernamentale. Iar un rol important, chiar crucial, îl va reprezenta mesajul antrenorului, care, în cazul nostru, este sistemul bancar. Vrem ca Bute al nostru să beneficieze de toate condiŃiile necesare pentru a performa din nou. Ceea ce pentru IMM-uri înseamnă, din perspectiva lor, determinare şi dorinŃa de creştere, viziune şi pasiune. Din perspectiva guvernamentală, finalizarea actualizării Legii IMM-urilor (completarea cu prevederile Small Business Act şi armonizarea cu legislaŃia naŃională) şi simplificarea procedurilor administrative care contribuie la percepția de risc crescut a sectorului IMM reprezintă condiŃii absolut necesare, dar, încă, nu suficiente. De asemenea, ar mai trebui adăugat aici, plecând de la importanța instrumentelor de tip capital de risc şi necesitatea creării unui cadru detaliat de reglementare și recunoaștere pentru fonduri/instituții de finanțări alternative de tip „mezanin“. Peste toate acestea, a venit timpul ca băncile să joace rolul determinant în această ecuaŃie, fiind necesară repoziŃionarea acestora în raport cu creditarea sectorului, fiindcă trebuie să recunoaştem, vrem sau nu, că ele deŃin capitalul. În aceste condiŃii, şi BNR va trebui să acorde sprijin pentru optimizarea eficienței fondurilor de garantare și contragarantare față de sistemul bancar şi să încerce să atenueze efectul reglementărilor Basel III asupra creditării IMM (flexibilitate în reglementările secundare/ posibilități de opțiuni naționale). Doar aşa putem spera că vom câştiga revanşa! Aurel Şaramet este preşedintele Fondului NaŃional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri

23) Cum analizează banca o afacere atunci când acordă un credit Oamenii de afaceri care nu dispun de o rezervă de lichiditate şi care s-au dezvoltat agresiv în ultimii ani, eventual prin credit, sunt priviŃi cu destulă reticenŃă de bănci. Întreprinderile mici care vor un credit de la bancă trebuie să se bazeze pe soliditatea business-ului şi nu pe garanŃii şi să nu aibă o expunere exagerată pe credite, sfătuiesc bancherii. "GaranŃiile nu influenŃează calitatea creditelor. Băncile au început să analizeze afacerea şi mai puŃin colateralul firmelor. Majoritatea finanŃărilor se acordă atunci când garanŃiile din spate vin de la fonduri special create în acest sens sau din garanŃii personale, nu din ipoteci", spune Sorin Mititelu, director segmente BCR. O a doua lecŃie Ńine de administrarea lichidităŃii. "Cifra de afaceri şi profitul contează, într-adevăr, atunci când este analizată o afacere, dar lipsa de lichidităŃi nu te salvează. Este nevoie de o rezervă, un tampon, care să acopere necesarul de lichiditate pentru o anumită perioadă", a mai spus acesta. De asemenea, potrivit bancherilor de pe piaŃa locală, atunci când analizează o cerere de credit, banca se uită la modul în care s-a dezvoltat afacerea. Nu orice e "pe val" va avea prioritate la finanŃare, pentru că este de analizat şi ce capacitate mai are business-ul de a creşte. În plus, cu cât afacerea este expusă mai mult la finanŃare, cu atât este mai complicat. În ochii finanŃatorului, creşterea naturală este preferabilă celei spectaculoase.



Internetul creşte afacerea Una din recomandările lui Sorin Mititelu de la BCR ar fi aceea ca firmele să fie extrem de active în mediul online pentru a-şi promova afacerile şi pentru a se informa. Totodată, trebuie să-şi administreze bine lichiditatea, reducând costurile. IMM-urile au fost puternic afectate de criză, ceea ce a făcut ca în bilanŃurile băncilor să crească mult creditele neperformante. Tocmai de aceea, creditorii sunt destul de reticenŃi să le finanŃeze. Potrivit raportului "Funding the Future" al Ernst&Young, IMM-urile, în special cele care sunt la început de drum, pot încerca să obŃină finanŃare de la business angels. De asemenea, listarea la bursă este de luat în calcul. Chiar şi finanŃarea bancară poate fi accesibilă, dacă există programe publice de garantare care să susŃină creditul. RelaŃia cu creditorii Conform unui studiu BCR, circa 98% dintre micile afaceri din România au un cont curent în bancă, 85% efectuează plăŃi, 32% au depozite şi 63% au contractat un credit. 54% dintre microînteprinderi folosesc servicii de internet banking. Comparativ cu 2011, se observă o creştere generală a utilizării de produse bancare, cu accent însă pe zona de depozite şi internet banking.



24) Ovidiu Nicolescu, CNIPMMR: O nouă lege a IMM-urilor ar reduce cu 20% mortalitatea firmelor

Elaborarea unei noi legi pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri), bazată pe modificarea Legii nr. 346/2004, ar reduce cu 20% rata mortalităŃii în rândul firmelor existente la nivelul întregii Ńări, a declarat astăzi, într-o conferinŃă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "Prin apariŃia noii legi, vom înregistra o creştere cu 50% a ratei de înfiinŃare a firmelor noi, în timp ce rata mortalităŃii în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii va scădea cu 20%. Anul trecut, creşterea netă a numărului de firme a fost de circa 20.000, în condiŃiile înfiinŃării unui număr cuprins între 110.000 şi 140.000 de societăŃi noi. De fapt, riscul dispariŃiei de pe piaŃă a unei firme va scădea semnificativ, deoarece întreprinzătorii vor beneficia în continuare de finanŃare avantajoasă, ştiut fiind faptul că în România creditele sunt de două ori mai scumpe decât în Europa", a afirmat Ovidiu Nicolescu. Potrivit acestuia, OrdonanŃa de Guvern nr. 6/2011 privind întreprinzătorii debutanŃi a dus la înfiinŃarea, în ultimul an, a unui număr de aproximativ 5.200 de firme, rezultând astfel un număr de aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă (fiecare firmă având minim doi angajaŃi). "OrdonanŃa de Guvern nr. 6/2011 a intrat în vigoare pe 22 februarie anul trecut, primele plăŃi fiind făcute la sfârşitul lui 2011. În acest an, actul normativ este aplicabil din nou din luna februarie, iar în cursul acestei luni va fi transformat în lege. Cele două acte normative menŃionate, respectiv OG nr. 6/2011 şi Legea nr. 346/2004, ce va fi modificată, sunt deosebit de importante pentru relansarea economiei, având în vedere faptul că şomajul în rândul tinerilor este foarte ridicat atât în Ńară, cât şi pe plan extern - aproximativ 75 de milioane de tineri neavând un loc de muncă la nivel mondial", a mai spus Ovidiu Nicolescu. Printre propunerile făcute de CNIPMMR în vederea modificării Legii nr. 346/2004 se numără şi obligativitatea rezervării pentru IMM-uri a unui procent de 50% din plafonul stabilit la nivel naŃional privind ajutoarele de stat ce pot fi accesate. De asemenea, se doreşte realizarea unui program special, alimentat cu fonduri europene, pentru înfiinŃarea de întreprinderi de către tinerii întreprinzători.

Avocatnet

25) Anularea din oficiu a codului de TVA. De la 1 iulie se aplica noi prevederi

Din 2012, Fiscul are posibilitatea de a anula din oficiu inregistrarea in scopuri TVA a unui contribuabil. Modificarile recente ale Codului fiscal au adus noi reglementari in aceasta privinta, clarificand anumite aspecte ale procedurii. Noile reguli intra in vigoare de la 1 iulie 2012. Potrivit legislatiei in vigoare, organele fiscale au dreptul sa anuleze din oficiu inregistrarea in scopuri TVA a unei persoane impozabile, printre altele, in cazul in care aceasta nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de TVA, dar nu este in inactivitate/inactivitate temporara. Aceste prevederi se aplica numai in cazul persoanelor pentru care perioada fiscala este luna sau trimestrul. Noile reglementari, cuprinse in OUG nr. 24/2012 care a modificat Codul fiscal, clarifica procedura si stabilesc ca, incepand cu decontul aferent lunii iulie 2012, in cazul persoanei impozabile care are perioada fiscala luna calendaristica, organele fiscale ii anuleaza inregistrarea in scopuri de TVA daca nu a depus niciun decont de taxa pentru 6 luni consecutive. Anularea se face din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al saselea decont de taxa. In cazul persoanelor care au perioada fiscala trimestrul, noile reglementari prevad ca, incepand cu decontul aferent trimestrului III al anului 2012, Fiscul le va anula inregistrarea in scopuri de TVA



daca nu au depus niciun decont de taxa pentru doua trimestre calendaristice consecutive, iar anularea codului de TVA se va face din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al doilea decont de taxa. De asemenea, legislatia fiscala in vigoare mai permite organelor competente sa anuleze codul de TVA al unui contribuabil si in situatia in care in deconturile de TVA depuse pentru 6 luni consecutive in cursul unui semestru calendaristic, in cazul persoanelor care au perioada fiscala luna calendaristica, si pentru doua perioade fiscale consecutive in cursul unui semestru calendaristic, in cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscala trimestrul calendaristic, nu au fost evidentiate achizitii de bunuri/servicii si nici livrari de bunuri/ prestari de servicii, realizate in cursul acestor perioade de raportare. OUG nr. 24/2012 a clarificat si aceste prevederi, stabilind ca in cazul persoanei impozabile care are perioada fiscala luna calendaristica, incepand cu decontul aferent lunii iulie 2012 organele fiscale competente anuleaza inregistrarea unei persoane impozabile in scopuri de TVA daca in deconturile de taxa depuse pentru 6 luni consecutive nu au fost evidentiate achizitii de bunuri/servicii si nici livrari de bunuri/prestari de servicii, realizate in cursul acestor perioade de raportare. Anularea codului de TVA se va face din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al saselea decont de taxa. In ceea ce priveste contribuabilii cu trimestrul ca perioada fiscala, anularea inregistrarii in scopuri de TVA se face, incepand cu decontul aferent trimestrului III al anului 2012, daca in deconturile de taxa depuse pentru doua trimestre calendaristice consecutive nu au fost evidentiate achizitii de bunuri/servicii si nici livrari de bunuri/prestari de servicii, realizate in cursul acestor perioade de raportare. Anularea codului de TVA va fi facuta din prima zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit termenul de depunere al celui de-al doilea decont de taxa. Persoanele impozabile, pentru care autoritatea fiscala a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, nu vor avea dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, dar vor avea obligatia de plata a TVA, in situatia in care desfasoara activitati economice in perioada in care nu sunt inregistrati in scopuri de TVA. De asemenea, nici beneficiarii care cumpara bunuri/servicii de la acesti contribuabili nu vor avea posibilitatea deducerii TVA, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita. De asemenea, contribuabilii al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat din oficiu trebuie sa depuna o declaratie privind taxa colectata care trebuie platita pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrari de bunuri/prestari de servicii efectuate si/sau pentru achizitii de bunuri si/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, efectuate in perioada in care persoana impozabila nu are un cod valabil de TVA.

Wall street

26) Anghel, BVB: Marimea nu conteaza pe Bursa. Un IMM bun poate atrage usor 10 mil. euro

Companiile private inca se feresc sa vorbeasca despre listarea pe bursa, in lipsa unor exemple pozitive in ultimii ani, insa chiar si asa presedintele Bursei de la Bucuresti (BVB) afirma ca “gheata va fi sparta” in curand. “Sunt convins ca dupa ce vom avea o prima companie privata care se listeaza, multe alte societati vor avea incredere si vor veni in piata. Intr-adevar in actualul context este foarte greu sa spargi gheata, insa eu nu mi-am pierdut speranta si sunt convins ca o vom face”, a declarat Lucian Anghel, la conferinta anuale organizata de Asociatia Fondurilor de Private Equity si Venture Capital din Sud-Estul Europei (SEEPEA). Seful BVB spune ca Bursa nu este un competitor pentru fondurile de Private Equity si adauga faptul ca acestea pot lua oricand in considerare un exit pe bursa, mai ales in conditiile in care pot oferi investitorilor o companie solida.



“Daca discutam de sume, la ultima oferta, la Transelectrica, investitorii au oferit 50 mil. euro. Dimensiunea nu conteaza atat de mult pe Bursa, sunt sigur ca un IMM bun ar putea fara probleme sa tranga 5, 10 sau 15 milioane de euro pe BVB, mai ales daca ar avea in spate un fond de private equity”, mentioneaza Anghel. Anterior, reprezentantii mai multor fonduri de private equity declarasera ca evita listarea pe bursa, temandu-se de lipsa investitorilor, asta chiar daca niciun fond de private equity nu a listat vreodata o societate pe bursa romaneasca.

27) BM: Romania trebuie sa ceara fonduri UE in 2014-2020 in functie de competitivitate si problemele locale

Pregatirea documentatiei pentru exercitiul financiar UE 2014-2020 trebuie sa ia in calcul competitivitatea redusa a economiei romanesti, evitandu-se greseala din 2006, cand politicile de la nivelul UE au fost copiate integral si fara legatura cu problemele locale in documente strategice,potrivit BM, citata de Mediafax. "Suntem in anul de gratie 2012 si Romania mai are doar un an pentru a pregati toate documentele necesare pentru a beneficia de fonduri europene in perioada 2014-2020. In 2006 am trecut printr-un proces similar. Sigur, nu aveam experienta, inca institutiile erau in formare. Politicile publice elaborate la nivelul UE au fost translatate atunci copy paste in documentele strategice fara neaparat cu o legatura fundamentata ca intr-adevar acelea erau problemele Romaniei. Mai mult, documentele au avut nevoie de completari, pentru ca problemele nu erau bine fundamentate. Nu am vrea sa trecem printr-o situatie asemanatoare de aceasta data. (...) Problema esentiala este nivelul redus de competitie si de competitivitate", a declarat luni Arabela Aprahamian, directorul de tara al Bancii Mondiale. Ea a enumerat mai multe probleme in aceasta privinta - lipsa studiilor de impact al politicilor de ajutor de stat, chiar daca acestea se refera la IMM-uri, a studiilor sau analizelor macroeconomice realizate de Consiliul Concurentei, precum si lipsa politicii de concurenta in discursul public al institutiilor. "Este cea mai mare serioasa problema, pentru ca aceste studii ne-ar putea ajuta sa aflam unde ne aflam si in consecinta ce urmeaza sa facem. (...) Sigur ca obiectivul principal al Romaniei este cresterea PIB, cu sau fara fonduri europene. Dar este o oportunitate pe care nu poate sa o treaca nimeni cu vederea. Pentru a fundamenta documentele publice trebuie sa stii care ti-e problema si sa ai propuneri de politici si de instrumente adecvate", a adaugat Aprahamian. Ea a sustinut ca analizele Bancii Mondiale arata ca autoritatea de reglementare in domeniul concurentei este una dintre cele mai eficiente institutii din Romania, dar problema apare la nivelul ministerelor, care nu promoveaza politica de concurenta.

Ziarul financiar

28) Iată de ce nu creşte absorbŃia fondurilor europene: angajaŃii AMPOSDRU fac greşeli GRAVE de limbă engleză

Lipsa de funcŃionalitate şi ineficienŃa celei mai criticate instituŃii care se ocupă de gestionarea fondurilor europene - AMPOSDRU - sunt pentru prima dată scoase în evidenŃă de un fost director, Carmen Roşu, într-un e-mail de plecare transmis foştilor subordonaŃi, prin care le transmitea că nivelul scăzut de cunoştinŃe al acestora, inclusiv de limbă engleză, a împiedicat-o să îşi pună în aplicare misiunea. "Vă voi da un exemplu de cum se lucrează la AMPOSDRU, din păcate, zilnic... Am solicitat o traducere a memorandumului aprobat în şedinŃa de guvern cu scopul de a informa reprezentanŃii CE. Iată câteva dintre perlele culese: «grave dysfunctions» - adică mormânt?, «running situation» - adică situaŃia actuală?, European Commission auditors reported incidence too much risk to the lowest level (A) which



are checked too few documents - ?", explică Roşu în e-mailul de plecare transmis angajaŃilor şi colaboratorilor. Numită în luna februarie a acestui an la conducerea instituŃiei de la Ministerul Muncii care gestionează fonduri europene de 4,25 miliarde de euro, Roşu a plecat la Ministerul Economiei, fiind înlocuită de Cristian Ababei, şeful unei structuri care administra fondurile europene destinate beneficiarilor din nord-estul Ńării. Rămâne de văzut dacă actualii subordonaŃi din structura în care lucrează acum vor avea cunoştinŃele necesare pentru ca aceasta să-şi îndeplinească obiectivele. "Am fost iniŃial detaşată în funcŃia de director general al AMPOSDRU, ca o formulă de păstrare a nivelului salarial. Însă am plecat de la conducerea autorităŃii din imposibilitatea de a-mi asuma toate responsabilităŃile presupuse de această funcŃie cu resursele umane existente", a spus Carmen Roşu, care lucrează în prezent în cadrul Ministerului Economiei, la cabinetul secretarului de stat Nicolae Rotileanu. Ea se ocupă acum de fondurile europene alocate României prin programul POS CCE (Creşterea CompetitivităŃii Economice), care finanŃează proiecte pentru IMM-uri din producŃie, cercetare-dezvoltare, IT sau energie. La plecarea sa, Roşu a trimis un e-mail intern angajaŃilor şi colaboratorilor prin care a explicat motivele care au stat la baza deciziei sale de a întrerupe detaşarea de la Ministerul de FinanŃe, care a fost publicat pe pagina de Facebook a CoaliŃiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, o organizaŃie formată din beneficiari ai fondurilor POSDRU, care monitorizează activ activitatea AMPOSDRU. "Vreau să clarific faptul că am colaborat cu o parte din angajaŃii autorităŃii de management, cărora vreau să le mulŃumesc, din păcate prea puŃini pentru a susŃine activitatea POSDRU şi pentru a soluŃiona problemele cu care ne confruntăm în această perioadă. Personal demotivat financiar cu calificări profesionale limitate, din păcate prea puŃini dintre ei şi-au înŃeles misiunea şi respectul pe care trebuie să-l poarte instituŃiei", a scris Carmen Roşu în e-mailul de plecare. Ea a enumerat totodată şi o serie de deficienŃe pe care nu le-a putut remedia în cele patru luni, printre care se numără "plăŃile preferenŃiale către beneficiari", lipsa de respect şi tratament preferenŃial aplicat beneficiarilor şi întârzieri în procesarea documentelor. "MulŃi (beneficiari - n.red.) au fost la audienŃe, mulŃi au trimis scrisori rămase fără răspuns, iar problemele nu le-au fost rezolvate din indolenŃa unor angajaŃi. Alte deficienŃe au fost întârzierile în procesarea documentelor, aplicarea neunitară a legislaŃiei, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu, lipsa de respect faŃă de OIR/OI (organismele intermediare - n.red.), cei cărora le mulŃumesc pentru munca depusă, mai ales în implementarea recomandărilor AutorităŃii de Audit din martie-aprilie 2012", mai scria Carmen Roşu. Alte nereguli menŃionate de fosta şefă a instituŃiei au fost blocarea externalizării unor servicii, prin reclamaŃii nefondate, întârzieri în furnizarea informaŃiilor către conducere pentru a putea lua deciziile relevante în timp util, blocarea oricăror iniŃiative de a îmbunătăŃi procedurile. Cine este noul şef al AMPOSDRU Cristian Ababei, cel care a fost în ultimii şase ani directorul executiv al structurii din nord-estul Ńării responsabile de gestionarea fondurilor europene pentru resurse umane, a fost numit în funcŃia de director general al AMPOSDRU, autoritatea de management care administrează întregul program. El o înlocuieşte pe Carmen Roşu, care a ocupat această funcŃie în ultimele patru luni, după ce a fost detaşată din cadrul Ministerului de FinanŃe (unde se ocupa de administrarea ultimelor fonduri de preaderare Phare). Înainte de a lucra în cadrul structurii OIR POSDRU Nord-Est (Organismul Intermediar Regional al POSDRU), Ababei a lucrat în cadrul AgenŃiei JudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă NeamŃ (din 1994 până în 2006), el lucrând dintotdeauna în sectorul administraŃiei publice. La finele lunii mai, prin POSDRU au fost făcute plăŃi din bani europeni în cuantum de doar 268 de milioane de euro către beneficiari, rata de absorbŃie fiind de 7,7%. Comisia Europeană a întrerupt de mai multe ori plăŃile făcute prin acest program, ultima oară din cauza deficienŃelor la nivel de management. Cum lucrează angajaăii AMPOSDRU Carmen Roşu a oferit în acelaşi e-mail un exemplu concret prin care a sancŃionat lipsa de cunoştinŃe de limbă engleză a angajaŃilor AMPOSDRU.



• "Vă voi da un exemplu de cum se lucrează la AMPOSDRU, din păcate, zilnic.... • Am solicitat o traducere a memorandumului aprobat în şedinŃa de guvern cu scopul de a informa reprezentanŃii CE. (ImaginaŃi-vă ce se întampla dacă acordam încredere şi-l transmiteam în forma primită către CE.) • AMPOSDRU a cules câteva perle 1. Running situation. Adică situaŃia actuala 2. Grave dysfunctions mentioned are related to. Adică mormânt? 3. Respecting the principle of cost- effectiveness in evaluating and selecting projects can generate financial corrections. Adică respectarea principiului cost - eficienŃă generează corecŃii? 4. European Commission auditors reported incidence too much risk to the lowest level (A) which are checked too few documents-? 5. Organization, in as soon time, an informal meeting with the European Commission - ?

29) Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, deductibile din 2013 Cheltuielile firmelor cu cercetarea şi inovarea vor fi deductibile în proporŃie de 50%-100%, posibil începând de anul viitor, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute la Craiova ministrul economiei, comerŃului şi mediului de afaceri Daniel ChiŃoiu. "Este un domeniu pe care, din păcate, România nu a pus un accent foarte mare în ultimii ani. (...) Avem prevăzute o serie de măsuri de natură fiscală şi financiară pentru a sprijini domeniul cercetării-inovării. Primul punct, şi cel mai important pentru mediul de afaceri în a-l stimula să încheie parteneriate cu mediul academic şi cu instituŃiile statului, este faptul că ne dorim deduceri între 50% şi 100% pentru toate cheltuielile cu cercetarea şi inovarea", a afirmat ChiŃoiu la Universitatea din Craiova. De această facilitate ar urma să beneficieze şi companiile mari şi IMM-urile. Sprijinul va fi acordat "în funcŃie de mărimea operatorilor economici, în funcŃie de sumele acordate acestui domeniu, dar şi în funcŃie de domeniile prioritare ale economiei naŃionale", a mai spus ChiŃoiu.

Curierul national

30) Optimism din partea managerilor pentru vara aceasta Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producŃiei Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada iunie - august la creşterea activităŃii în construcŃii şi comerŃul cu amănuntul şi la un avans moderat în industria prelucrătoare şi servicii, faŃă de cele trei luni anterioare, potrivit Institutului NaŃional de Statistică (INS). Concluziile au fost obŃinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinŃele activităŃii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obŃinut ca diferenŃă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producŃiei (sold conjunctural +8%). Pentru unele dintre activităŃi se va înregistra tendinŃă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producŃiei - fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +31%), fabricarea băuturilor (sold conjunctural +29%) şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice (sold conjunctural +24%). Majorare a producŃiei în sectorul construcŃiilor Pentru preŃurile produselor industriale se prognozează creştere moderată (sold conjunctural +7%), iar în ceea ce priveşte numărul de salariaŃi se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare.



Şi în construcŃii se va înregistra o majorare a producŃiei (sold conjunctural +22%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +16%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaŃi (sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preŃurile lucrărilor de construcŃii, se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +7%). În comerŃul cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinŃă de creştere a activităŃii economice (sold conjunctural +16%) şi a volumului total al vânzărilor de mărfuri (sold conjunctural +21%). Volumul comenzilor adresate de către unităŃile comerciale furnizorilor de mărfuri va înregistra creştere (sold conjunctural +18%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaŃi (sold conjunctural +4%). Managerii societăŃilor comerciale estimează că preŃurile de vânzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural +19%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaŃi Conform estimărilor din iunie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată (sold conjunctural +8%). În sectorul de servicii se estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaŃi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preŃurile de vânzare sau de facturare ale prestaŃiilor vor avea de asemenea o tendinŃă de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

31) ARACO a premiat campionii în construcŃii AsociaŃia Română a Antreprenorilor de ConstrucŃii a decernat, ieri, Trofeul CalităŃii ARACO dar şi titluri de excelenŃă pentru antreprenorii implicaŃi în proiecte de construcŃii. Juriul, compus din profesorul Panaite Mazilu, membru al Academiei Române, de reprezentanŃi ai MDRT şi InspecŃiei de Stat în ConstrucŃii, a analizat o paletă largă de construcŃii grupate pe funcŃiuni (refacere, reamenajare şi refuncŃionalizare, dezvoltare de infrastructură, lucrări care au vizat protecŃia mediului ambiant etc.). La criteriile de performanŃă ce au condus la premiere au contribuit introducerea de noi tehnologii şi respectarea în procesul de executare a lucrărilor a standardelor UE. Preşedintele AsociaŃiei Române a Antreprenorilor de ConstrucŃii (ARACO), LaurenŃiu Plosceanu, a declarat că Trofeul CalităŃii ARACO este o geneză a asociaŃiei române a antreprenorilor de construcŃii din anul 1995 când a avut loc prima ediŃie a trofeului, desfăşurându-se odată cu Legea 10 privind calitatea în construcŃii iniŃiată în acelaşi an. "Din 1995, în fiecare an, am încercat să pledăm cu argumente pentru ceea ce înseamnă calitate în construcŃii, dar mai ales ceea ce înseamnă valoare adăugată pe care această profesie a constructorului, a inginerului, în diverse specialităŃi legate de construcŃii şi în general firmele de construcŃii o lasă generaŃiilor care vor urma", a declarat preşedintele ARACO, LaurenŃiu Plosceanu, la a XVII-a ediŃie a decernării Trofeului CalităŃii ARACO. Trofeul CalităŃii este o distincŃie profesională, instituită în anul 1995, pentru a recompensa realizările deosebite ale societăŃilor de construcŃii în acest domeniu. Trofeul CalităŃii ARACO este din septembrie 1999 marcă înregistrată la OSIM.

32) Românii, ameŃiŃi de schimbările din sistemul fiscal Gradul de incertitudine faŃă de acest sector de la noi este unul dintre cele mai mari din EMEA Schimbările legislative frecvente şi calitatea redusă a relaŃiilor cu autorităŃile fiscale sunt principalele cause Gradul de incertitudine privind sistemul fiscal, în special ca urmare a schimbărilor legislative frecvente şi calităŃii relaŃiei cu autorităŃile fiscale, este, în România, unul dintre cele mai ridicate din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit unui studiu realizat de Deloitte.



InformaŃia este inclusă în prima ediŃie a raportului "Gradul de certitudine fiscală - un studiu despre relaŃia dintre companii şi autorităŃile fiscale" în 24 de state din EMEA. "Deşi rezultatele arată că în majoritatea Ńărilor companiile au o relaŃie bună cu autorităŃile fiscale locale, gradul general de incertitudine reprezintă un motiv de îngrijorare: unul din doi respondenŃi consideră că incertitudinea fiscală din Ńara lor are un impact şi chiar afectează operaŃiunile companiei pe care o reprezintă", se arată într-un comunicat al Deloitte, citat de Mediafax. Studiul analizează, totodată, gradul în care autorităŃile locale implementează sistemele informatice la nivel operaŃional, modul în care respondenŃii din diverse Ńări percep disensiunile cu autorităŃile locale şi sistemul de soluŃionare fiscală anticipată. "Acum trei ani, Deloitte Tax lansa raportul Fiscalitatea românească - Radiografia unei reforme incomplete, care prezenta o parte dintre provocările semnalate de marii contribuabili din România. Identificam atunci două neajunsuri importante care contrabalansau avantajele competitive ale sistemului fiscal românesc (în principal cota unică de 16%). Aceste neajunsuri erau incertitudinea cauzată de frecvenŃa modificărilor legislative şi calitatea relaŃiei cu autorităŃile fiscale (inclusiv transparenŃa, nivelul de pregătire şi disponibilitatea acestora). Din păcate, aceleaşi preocupări se regăsesc şi în studiul actual, de data aceasta accentuate de comparaŃiile de cele mai multe ori nefavorabile nouă cu percepŃia mediului de afaceri din restul regiunii", a declarat Alexandru Reff, partener coordonator Deloitte Tax & Legal România. Din 24 de Ńări analizate, în România sunt cele mai multe problem Reprezentantul Deloitte a precizat că România este menŃionată în raport de cele mai multe ori în zona nemulŃumirilor extreme. "Întrucât raportul prezintă date statistice pentru cele 24 de Ńări studiate, menŃionarea frecventă a României nu poate să ne bucure, fiind expresia situării noastre constante în zona nemulŃumirilor extreme, şi nu mediane. Este cazul în special când este vorba de calitatea generală a relaŃiei cu autorităŃile fiscale, eficacitatea recursurilor administrative, încrederea într-un tratament echitabil din partea Fiscului în caz de dispută, plângerile împotriva tratamentelor incorecte sau neprofesioniste, impactul incertitudinii fiscale şi modificarea abordărilor Fiscului în absenŃa unor schimbări legislative. Se confirmă încă o dată că sistemul fiscal românesc necesită reformare suplimentară", a precizat Reff. Studiul arată că, per ansamblu, companiile şi organizaŃiile au o relaŃie bună cu autorităŃile fiscale locale - 65% dintre respondenŃi susŃin că au o relaŃie bună, iar 27% foarte bună. Pe de altă parte, peste 15% dintre respondenŃii din Austria, Italia, Nigeria, Polonia, România şi Rusia spun că au o relaŃie proastă sau foarte proastă. Calitatea relaŃiei dintre contribuabil şi autorităŃile locale depinde de zona de specializare implicată. Astfel, peste 21% dintre respondenŃi se confruntă cu dificultăŃi în relaŃia cu departamentul responsabil de impozitul pe profit, iar 20% în relaŃia cu direcŃia care administrează TVA. Gradul de incertitudine fiscală din EMEA variază considerabil de la Ńară la Ńară. Unul din doi respondenŃi consideră că incertitudinea regimului fiscal din Ńara de origine are impact sau chiar afectează operaŃiunile companiilor pe care le reprezintă. Acest sentiment este mai puternic în Ungaria, Kenya, Polonia, Portugalia şi România. Principala cauză este frecvenŃa schimbărilor legislative, indicată de aproape o treime dintre respondenŃi. Pe locul doi se află durata excesivă a litigiilor fiscale (12,4%), urmată de lipsa de consistenŃă de care dau dovadă autorităŃile la nivel de doctrină şi norme metodologice (12,1%). ElveŃia, etalonul de încredere în sistemul fiscal Nivelul de încredere este cel mai ridicat în ElveŃia, consideră 80% dintre respondenŃi. La polul opus se situează Ungaria, Polonia, România şi Rusia, cu cel mai mare grad de incertitudine, conform opiniilor a peste 55% dintre respondenŃi. Sistemele de soluŃionare fiscală anticipate din Belgia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Polonia, Suedia şi ElveŃia sunt recunoscute în mediul de afaceri şi contribuie astfel la consolidarea percepŃiei unui sistem fiscal stabil. Contribuabilii pot consulta şi alte departamente din cadrul autorităŃilor fiscale locale pentru a clarifica anumite aspecte fiscale, fără a solicita însă eliberarea unei soluŃii fiscale anticipate care în mod firesc va fi opozabilă autorităŃilor de control. În general, aproape un sfert dintre respondenŃi au solicitat îndrumări prin astfel de canale.



Aproape 36% dintre respondenŃii implicaŃi în astfel de demersuri de obŃinere a unei soluŃii fiscale anticipate spun că este un proces lent, mai ales în Rusia şi România. Prin comparaŃie, procesele sunt evaluate pozitiv în Luxemburg, Polonia, ElveŃia şi Olanda.

33) Patronatele contraatacă pe frontul dialogului social Nicolescu, CNIPMMR: Dacă prevederile din proiectul de ordonanŃă rămân aşa, vor distruge mişcarea patronală Agathon, ACPR: Mediul economic ar trebui să fie favorabil şi să ne permită să participăm la creşterea PIB al Românei Florian Costache: Dacă cei numiŃi în CES nu vor să participe la lucrările plenului este problema acestora Modificările aduse Legii dialogului social conŃin prevederi grave care distrug mişcarea patronală din România, printre acestea numărându-se introducerea dependenŃei patronatelor şi sindicatelor de sectorul politic, încălcându-se astfel principiul separaŃiei puterii în stat, dar şi forŃarea organizării patronale potrivit interesului sindical şi birocratizarea excesivă a procedurii constatării reprezentivităŃii doar pentru patronate. Acestea au fost concluziile patronatelor, prezentate ieri pe larg în cadrul unei conferinŃe de presă, în replică faŃă de graba cu care s-au făcut aceste propuneri de modificări legislative şi a lipsei unui dialog real, punctual şi argumentat. Potrivit preşedintelui Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, există prevederi din proiectul de ordonanŃă, care dacă vor rămâne aşa vor distruge mişcarea patronală din România. "Prin acest proiect de ordonanŃă se încalcă principiul liberei asocieri. O firmă nu mai are voie decât să facă parte dintr-un singur patronat, dar orice firmă are două sau mai multe profiluri, deci are mai multe interese. 95% din firmele din România au mai multe profiluri de activitate şi orice firmă are o apartenenŃă sectorială sau teritorială. Pe de altă parte se impune interdicŃia de asociere a federaŃiilor şi confederaŃiilor constituite pe principiul teritorial. Acest proiect de lege nu mai recunoaşte organizarea teritorială decât la nivel local (comună, oraş), iar la nivel de federaŃie şi confederaŃie nu mai există. Practic, vor să scoată din activitate toate patronatele", a arătat Ovidiu Nicolescu. "Următorul element este eliminarea organizaŃiilor de IMM-uri din dialogul social. Vreau să reamintesc că în România sunt 1900 de întreprinderi mari şi 600.000 de firme mici. În concluzie, prin această mişcare 600.000 de patroni nu mai pot fi reprezentaŃi la nivelul CES şi al comisiilor de dialog social de la ministere. O altă problemă este afectarea dreptului de proprietate privată şi intervenŃia în managementul patronilor. Prin acest proiect de lege noi suntem obligaŃi să reŃinem plata cotizaŃiior salariale pentru sindicate, asta costă şi ia timp, de ce să avem această obligaŃie?", a mai spus Ovidiu Nicolescu. Firmele ar putea fi obligate să dea bani pentru fondul de negociere cu sindicatele "Suntem în perioadă de criză şi în loc să lăsăm firmele să-şi concentreze resursele pentru consolidare şi investiŃii se introduce fondul de negociere. Deci firmele vor fi obligate să dea bani pentru fondul de negociere cu sindicatele, aşa vrem noi să ieşim din criză sporind cheltuielile neproductive? Toată această ordonanŃă de urgenŃă este lipsită de testul IMM-urilor şi de studiul de impact. De asemenea, încalcă ConstituŃia la trei articole, încalcă trei convenŃii ale OrganizaŃiei InternaŃionale a Muncii, deci prin conŃinutul ei este anticonstituŃională şi este ilegală. Legea 62 trebuie îmbunătăŃită, numai că ceea ce conŃine această ordonanŃă de urgenŃă nu sunt îmbunătăŃiri, ci agravări. Se distruge echilibrul realizat cu greu dintre sindicate şi patronate, iar o economie în care una dintre părŃi este prea puternică este una nefuncŃională şi neperformantă", a declarat Nicolescu. El spune că varianta discutată luni este una nouă, iar potrivit legii trebuie afişată şi supusă dezbaterii 30 de zile, după care discutată în CES şi cu avizul acestuia să meargă la Guvern. Printre neregulile semnalate de preşedintele CNIPMMR se numără şi introducerea unor prevederi potrivit cărora, în cazul în care firmele nu participă la negocieri, acestea să fie amendate cu sume cuprinse între 20.000 şi 50.000 lei.



"Din criză se iese pe reducerea fiscalităŃii şi prin mari investiŃii publice" La rândul său, Dan Matei Agathon, vicepreşedintele AlianŃei ConfederaŃiilor Patronale din România (ACPR), a afirmat că oamenii de afaceri şi reprezentanŃii lor în patronate sunt "extrem de interesaŃi de mediul economic", care ar trebui să fie favorabil şi ne permită participarea "cu dragoste şi entuziasm la creşterea PIB al României". "Din păcate, aproape inexplicabil, trebuie să ne concentrăm acum pe o modificare propusă de marile centrale sindicale a legii privind dialogul social (Legea nr. 62/2011). Eu ştiu că din criză se iese pe reducerea fiscalităŃii şi prin mari investiŃii publice. Mai ştiu că măsurile de extremă-stângă cu greu pot conduce la creştere economică. Ştiu că alegerile au fost câştigate în România de USL, o alianŃă de centru-stânga, şi nu un partid de extremă-stânga de sorginte neo-comunist. Modificările propuse de colegii noştri de la sindicate sunt echivalente cu ceea ce se întâmplă astăzi doar în două Ńări din lume, în Cuba şi în Coreea de Nord. Numai acolo putem fi obligaŃi să introducem în Consiliile de AdministraŃie liderii sindicali, numai acolo putem fi obligaŃi să punem la dispoziŃie gratuit sedii pentru sindicate şi să le mai luăm şi telefoane mobile. Într-o Ńară membră a UE şi care îşi doreşte creştere economică nu putem sta sub dictatura sindicatelor. Suntem în situaŃia în care sindicatele au făcut o lege a patronatelor fără să consulte cele nouă organizaŃii din ACPR şi a UGIR-1903", a spus Agathon. "Nu avem nevoie de dezinformări atipice, ci de soluŃii economice" Preşedintele CES şi PNR, Florian Costache, consideră că ne aflăm într-o perioadă în care avem nevoie de soluŃii economice şi nu de dezinformări atipice din partea sindicatelor potrivit cărora Consiliul Economic şi Social nu funcŃionează, pentru că dacă nu ar fi funcŃionat toate actele normative date de actualul Guvern ar fi fost nule. "Dacă cei care sunt numiŃi în CES nu vor să participe la lucrările plenului este problema acestora. În urmă cu 6 luni, pe vremea Guvernului Boc, motivând că nu se pune în aplicare legea 62 şi nu iese Guvernul pentru a intra societatea civilă, sindicatele nu au mai venit la Consiliu, iar acum au spus că nu mai vin până nu se schimbă legea CES-ului. În ideea lor, legea ar trebui să sune aşa: Dacă una dintre părŃi nu vrea să vină la plenul CES-ului, activitatea acestuia se blochează. Aşa cum au făcut-o ani de zile, vor să ceară nişte avantaje. Faptul că jumătate plus unu din membrii plenului poată să dea avize nu le convine. Mai mult dacă sunt o parte care din diferite motive nu pot să vină, se dau puncte de vedere care Ńin locul de aviz. Trebuie să ştiŃi că CES ca şi celelalte din Europa dau avize consultative, dar obligatorii, altfel nici un act normativ nu ar putea intra în vigoare pentru că ar putea fi atacat de orice terŃ în contencios administrativ şi legea ar cădea. S-au gândit să facă asemenea propuneri pentru că în ultima perioadă datorită prestaŃiei pe care au avut-o ei sunt în cădere liberă", a explicat Florian Costache. Sindicatele servesc doar propriilor interese El arată că situaŃia în care se află România în acest moment se datorează faptului că sindicatele nu au făcut altceva decât să se ghideze mai bine în afaceri, astfel încât să servească intereselor proprii. "Dacă actualul proiect de lege a fost trimis de către consilierul juridic al Cartelului Alfa - doamna ConŃescu - Ministerului Muncii, pe care l-a luat şi l-a trimis partenerilor sociali, asta înseamnă dialog? Aşa ceva nu s-a întâmplat nici în anii '90. Pe aberaŃiile trecute de sindicate - pentru că nu este o emanaŃie a Ministerului Muncii - în urma dialogului, eu voi ataca la Curtea ConstituŃională această lege. Pentru că nu putem să ne permitem într-o perioadă extrem de grea, să nu avem grijă să îmbunătăŃim această lege şi dialogul să devină participativ", a declarat preşedintele Consiliului. El atrage atenŃia ministrului cu dialogul social care se ocupă şi cu Ministerul EducaŃiei să nu parcurgă superficial propunerile sindicatelor şi să treacă la un dialog coerent pentru că nu numai o parte poate să îşi permită să modifice legile. "CES-ul este organul consultativ al Guvernului şi Parlamentului, nu poate fi modificat prin ordonanŃă de urgenŃă. S-a spus că vechiul Guvern a abuzat de ordonanŃele de urgenŃă, iar noi sperăm că nici de data aceasta nu se va face aceeaşi greşeală, doar pentru că s-a semnat un protocol între centralele sindicale şi USL care pentru susŃinerea în campania electorală le-a promis modificarea legii 62. Fac apel la membrii noştri de patronat sau care nu sunt membri să-şi pună punctul de vedere în scris pentru că li se pregăteşte un lucru foarte grav", a precizat Costache. Dragoş Mihalache (UGIR): Există tentative de destabilizare naŃională Prim-vicepreşedintele UGIR, Dragoş Mihalache, a declarat că există tentative pe plan intern de destabilizare naŃională, de a atenta la siguranŃa Ńării. El spune că a atinge puncte din încercarea de



modificare prin ordonanŃă de urgenŃă a Legii 62/2011 este o încercare pe care toată lumea o poate face cu foarte mare uşurinŃă şi cere ca întreprinzătorii să fie lăsaŃi să-şi facă treaba. La rândul său, vicepreşedintele UGIR-1903, Irina Manole, consideră că Legea 62/2011 este prea grabnic pusă în discuŃia partenerilor sociali, propunându-se patru proiecte de lege. "Acestea au fost discuŃiile purtate la Ministerul Muncii. Nu a fost niciodată vorba despre o ordonanŃă de urgenŃă, astfel încât anunŃul ministrului Liviu Pop ne-a surprins în mod neplăcut, nejustificând graba şi neînŃelegând de ce nu se doreşte avizul partenerilor sociali pe textul care va fi supus aprobării Guvernului. Toate acestea vor afecta în mod negativ economia naŃională, investiŃiile cât şi relaŃiile şi acordurile încheiate cu organismele internaŃionale. Sunt articole introduse de grupuri de interese care vor avea impact asupra întregii economii afectând stabilitatea in-dustrială din România cât şi relaŃiile economice", a conchis Irina Manole. Se amână promulgarea până la cel puŃin 6 iulie Ministerul Muncii a postat ieri pe site-ul său proiectul de OrdonanŃă de UrgenŃă privind modificarea şi completarea Legii nr.62/2011 Legea dialogului social, sugestiile şi reclamaŃiile fiind aşteptate până la data de 6 iulie.

34) Ce aşteaptă IMM-urile de la Guvernul Ponta? Ovidiu Nicolescu: Misiunea principală a noului Executiv este relansarea economiei pe baza asigurării unui mediu de afaceri predictibil şi funcŃional şi a încurajării intense a proceselor investiŃionale Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, spune că misiunea principală a Guvernului Ponta este relansarea economiei pe baza asigurării unui mediu de afaceri predictibil şi funcŃional şi a încurajării intense a proceselor investiŃionale, concomitent cu recăpătarea încrederii majorităŃii populaŃiei şi agenŃilor economici în capacitatea autorităŃilor de a soluŃiona principalele probleme economice, sociale şi politice cu care ne confruntăm. "Între componentele majore ale economiei şi societăŃii care trebuie să fie prioritare pentru noul guvern, pe primul plan se situează IMM-urile şi întreprinzătorii. Numai ele pot genera relansarea "de facto" a economiei şi consolidarea clasei de mijloc, esenŃiale pentru evoluŃia României", a declarat Nicolescu. 15 priorităŃi economice Astfel, CNIPMMR a formulat, pe baza unei largi consultări a celor 102 structuri teritoriale şi sectoriale pe care le are, un set de 15 priorităŃi pe care le-a transmis Guvernului şi principalilor miniştri pe probleme economice. Aceste priorităŃi sunt focalizate pe vectorii de relansare a economiei şi care pot genera performanŃe economice, cu efecte sociale vizibile în perioada următoare pentru un număr considerabil de întreprinderi şi cetăŃeni ai României. "IniŃierea unei noi legi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care să asigure implementarea deplină la nivel naŃional a Small Business Act, aplicarea principiului "ReglementaŃi mai întâi pentru IMM-uri" şi creşterea treptată de la 0,4% la 1% din PIB a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanŃarea programelor de dezvoltare, a măsurilor de sprijinire a înfiinŃării de noi întreprinderi şi de susŃinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naŃional şi local, pentru perioada 2012-2020. Creşterea sumelor alocate programelor de înfiinŃare şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu alocarea prioritară a 300 milioane euro pentru susŃinerea financiară a programului start-up în perioada 2012-2014, care va asigura crearea unui număr de 300.000 locuri noi de muncă şi creşterea cu 4,26% a PIB în perioada 2012-2016, şi adoptarea unui sistem de stimulare a recuperării TVA-ului (proiecte depuse de CNIPMMR la Ministerul FinanŃelor)", arată preşedintele Consiliului. De asemenea, introducerea bunelor practici ale UE privind activităŃile de cercetare-dezvoltare, prin creşterea plafonului deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare de la 20 la 50% pentru întreprinderile mari şi 75% pentru IMM-uri. Revenirea la deducerea integrală a cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele utilizate pentru deplasări în interes de serviciu, reglementarea obligaŃiei de plată a valorii contractelor de achiziŃie publică în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la recepŃie. SusŃinerea dezvoltării IMM-urilor din România prin



instituirea unei reŃele de colectare în vederea distribuŃiei produselor tradiŃionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari, cu implicarea financiară a fondurilor UE, şi totodată, instituirea obligativităŃii pentru marile lanŃuri de magazine de a asigura un spaŃiu minim de desfacere (30%) pentru prezentarea şi comercializarea acestor tipuri de produse. Instituirea mediatorului de credite O altă prioritate este instituirea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeŃ, care să asigure creşterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluŃii întreprinderilor pentru a obŃine finanŃări de la bănci şi sesizarea Guvernului în cazul apariŃiei unor probleme nerezolvate majore. De asemenea, creşterea absorbŃiei fondurilor structurale prin respectarea strictă a termenelor de finanŃare prevăzute în contracte, menŃinerea cotei unice, reducerea fiscalităŃii asupra forŃei de muncă cu 5% şi reducerea cu minimum 25% a numărului de impozite pentru întreprinzători. Semnale concrete Ovidiu Nicolescu spune că CNIPMMR, IMM-urile şi întreprinzătorii din România aşteaptă de la noul guvern semnale concrete care să demonstreze un reviriment palpabil în economia şi societatea din România, care să îmbunătăŃească climatul economic şi social autohton. Cinci noi categorii de servicii Totodată, CNIPMMR a prezentat, vineri, un proiect ce a avut în vedere consolidarea mediului de afaceri prin întărirea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor patronale. Nicolescu a spus că în urma implementării proiectului a introdus cinci noi categorii de servicii pentru IMM, a mobilizat grupuri de lobby pentru IMM-uri (în acestea sunt peste 60 de senatori şi deputaŃi de la toate partidele). Ultimul serviciu lansat a fost un centru de consultanŃă care se va adresa problemelor specifice IMM-urilor (cu latura economică, legislativă). "Un avantaj pe care îl au IMM din România prin schimbarea Guvernului reprezintă faptul că acest Guvern a acceptat să facă o lege a întreprinderilor mici şi mijlocii. Noi am pregătit peste 60 de propuneri, am avut întâlniri cu unii specialişti de la AgenŃia NaŃională de IMM-uri (AIPPIMM), şi dacă rămâne varianta la care noi am lucrat, o să apară nişte lucruri deosebite în această lege. Dacă acest lucru se respectă, şi sunt şanse de 99% să se respecte, vom avea o lege care va implementa într-o proporŃie zdrobitoare SBA (Small Business Act), deci se vor introduce în România cele mai noi modalităŃi pentru dezvoltarea sectorului de IMM-uri. O bună parte din prevederi sunt concepute în viziunea ca ele să reprezinte suportul pentru axe şi sub-axe la viitorul program POSDRU 2014-2020", a explicat Nicolescu. Philippe Hatt: IMM-urile pot fi considerate coloana vertebrală a economiei europene De asemenea, Philippe Hatt, şeful UnităŃii pentru România, Bulgaria şi Malta - Directoratul General pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, Afaceri Generale şi Incluziune - Comisia Europeană, spune că IMM-urile pot fi considerate coloana vertebrală a economiei europene, ele sunt cele care furnizează două treimi din locurile de muncă din sectorul privat ale Europei şi constituie forma dominantă de organizare a muncii în toate statele membre. Roubaud: Este esenŃial să ne regrupăm pentru a apăra interesele întreprinderilor La rândul său, Jean-Francois Roubaud, preşedintele CGPME (ConfederaŃia Generală a IMM-urilor din FranŃa) a spus că la fiecare trei luni conducătorii IMM-urilor în proporŃie de 86% sunt neliniştiŃi în legătură cu viitorul economiei franceze. "Este vorba de falimentele întreprinderilor, iar cifra de 60.000 nu trebuie neglijată, sunt greutăŃi cu accesul la finanŃări. Cu cât o întreprindere este mai mică, cu atât mai mult are dificultăŃi în a obŃine finanŃări, este esenŃial să ne regrupăm pentru a apăra interesele întreprinderilor şi cred că atunci când avem un purtător de cuvânt reprezentativ al puterii publice este esenŃial. Noi trebuie să creăm condiŃii care să permită IMM-urilor să-şi continue activitatea pe termen mediu şi lung într-o perioadă dificilă", a precizat preşedintele CGPME.



35) Sindicatele dictează dialogul social Prin modificările aduse Legilor privind negocierile colective de muncă, a conflictelor de muncă şi a partenerilor sociali, acestea impun patronatelor mai multe obligaŃii decât lor înşile Angajatorii sunt practic obligaŃi să sponsorizeze sindicatele, fiind nevoiŃi să pună la dispoziŃia acestora sediile, cu titlu gratuit Mai mult, patronatele vor trebui să informeze sindicatele, la zi, asupra situaŃiei economico-financiare a societăŃii, deşi, din punct de vedere contabil, situaŃiile sunt centralizate bianual sau anual Propunerile sindicatelor pentru modificarea Legilor privind negocierile colective de muncă, a conflictelor de muncă, a partenerilor sociali şi a Consiliului Economic Social, încalcă libertatea de asociere a întreprinderilor prevăzută în ConstituŃie, principiul proprietăŃii private şi reglementările UE, fiind imperios necesară stoparea înaintării lor la Guvern şi discutarea cu părŃile interesate, au declarat pentru Curierul NaŃional reprezentanŃii angajatorilor. "S-au introdus elemente deosebit de periculoase, propuneri care încalcă libertatea de asociere a întreprinderilor prevăzută în ConstituŃie. În noile proiecte se interzice ca societăŃile comerciale să facă parte din mai multe organizaŃii patronale. Orice firmă are interese şi în plan sectorial, şi în plan teritorial. Ca urmare, poate face parte şi din organizaŃiile sectoriale, şi din cele teritoriale", a declarat pentru Curierul NaŃional Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). La rândul său, Florian Costache, preşedintele Patronatului NaŃional Român (PNR), a subliniat că aceasta este a cincea variantă propusă în ultimele două săptămâni şi este una "concepută de sindicate, nu de Ministerul Muncii, aşa cum ar fi trebuit". "A fost trimisă vineri, cu pretenŃia ca, în acest week-end, să fie discutată. Cele patru proiecte de lege conŃin constrângeri care nu-şi au locul. Art. 54 din Legea partenerilor sociali obligă angajatorii să invite în Consiliul de AdministraŃie şi sindicatele. Nu s-a întâmplat aşa ceva niciodată în ultimii 22 de ani. Parcă am fi ieşit din Europa, nu am fi intrat în urmă cu cinci ani", a afirmat ieri Costache. AdmiŃând că "este necesară îmbunătăŃirea Legii 62 în toate componentele sale, atât în privinŃa patronatelor, cât şi a sindicatelor, a dialogului social, a legii Consiliului Economic şi Social", Ovidiu Nicolescu a subliniat însă că "perfecŃionarea Legii 62 trebuie să aibă la bază menŃinerea elementelor noi, pozitive, comparativ cu reglementările anterioare, cât şi identificarea deficienŃelor şi îmbunătăŃirea lor pe baza consultării partenerilor sociali". "S-au discutat mai multe îmbunătăŃiri ale legii, dar ultima variantă arată că niciuna dintre cele două elemente esenŃiale la care am făcut referire anterior nu se regăseşte în forma finală", a mai spus Nicolescu. Explicând că, din actualul proiect de lege, dispare însă principiul potrivit căruia organizaŃiile patronale pot face parte dintr-o organizaŃie teritorială, "iar acest lucru contravine inclusiv intereselor UE, care pune preŃ pe dezvoltarea regională", Nicolescu a precizat că, în actualul proiect de act normativ, nu mai sunt recunoscute organizaŃiile teritoriale, or toate organizaŃiile patronale au în primul rând o structură teritorială". "În altă ordine de idei, sunt prevăzute mai multe cerinŃe pentru patronate şi mai puŃine pentru sindicate. Se încalcă principiul proprietăŃii private. Angajatorii trebuie să pună la dispoziŃia sindicatelor spaŃiul în care va funcŃiona, în condiŃiile în care sindicatele strâng cotizaŃii inclusiv în acest scop. În concluzie, varianta actuală a proiectului nu corespunde principiilor după care ar trebui să se ghideze părŃile sociale, nici reglementărilor UE, fiind imperios necesară stoparea înaintării lor la Guvern şi discutarea cu părŃile interesate. În plus, modificările legii patronatelor sunt propuse de sindicate, ceea ce nu este corect, pentru că patronatele n-au făcut propuneri pentru modificarea legii sindicatelor", a încheiat Nicolescu. PNR: Sindicatele vor avea mari probleme cu investitorii străini Potrivit preşedintelui Patronatului NaŃional Român, "sindicatele vor avea probleme cu investitorii străini, pentru că niciun investitor nu va fi de acord să dea socoteală, în acest mod, în faŃa sindicatelor". "Vom înştiinŃa Comisia Europeană şi Banca Mondială în privinŃa neregulilor propuse de sindicate. Nici în anii '40 nu s-a întâmplat aşa ceva", a declarat Costache, sesizând, ca preşedinte al CES, că "sindicatele încearcă, prin şantaj, să schimbe legea, deşi nu participă în mod obişnuit la şedinŃe". "Atrag atenŃia



ministrului Pop că-şi ia o mare responsabilitate propunând Guvernului o aşa bazaconie. Acolo se doreşte să se blocheze activitatea CES, nu să se îmbunătăŃească. Mandatul preşedintelui, validat de Parlamentul României, are 4 ani, şi nu poate fi nici micşorat, nici majorat, aşa cum nu poate fi modificat nici cel al senatorilor sau deputaŃilor. Dacă ministrul Pop face o astfel de propunere în faŃa Guvernului, a doua zi o voi ataca la Curtea ConstituŃională", a încheiat Florian Costache. Conflictul de muncă, declanşat chiar dacă angajatorul este de acord cu revendicările Cele patru proiecte de modificare a Legilor privind negocierile colective de muncă, a conflictelor de muncă, a partenerilor sociali şi a CES, conŃin o serie de nereguli care încalcă flagrant dreptul la un dialog echitabil între partenerii sociali. Dintre acestea, amintim prevederea potrivit căreia conflictele colective de muncă pot fi declanşate dacă "angajatorul sau organizaŃia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaŃi sau de organizaŃiile sindicale", sau a "neacordării în mod colectiv la minimum 20% dintre angajaŃi, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, contracte colective şi individuale de muncă aplicabile", precum şi în cazul în care "angajatorul sau organizaŃia patronală nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, deşi a răspuns, organizaŃiile sindicale nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se consideră declanşat". Sindicaliştii, protejaŃi "la un nivel superior" prevederilor legale Potrivit modificărilor aduse Legii negocierilor colective de muncă, "contractele colective de muncă vor cuprinde şi clauze referitoare la protecŃia celor aleşi sau numiŃi în organele de conducere ale organizaŃiilor sindicale, respectiv a reprezentanŃilor angajaŃilor, care pot fi negociate la un nivel superior faŃă de prevederile legale care privesc această protecŃie". De asemenea, angajatorul sau organizaŃia patronală vor fi obligate să pună la dispoziŃia sindicatelor o analiză a situaŃiei economico-financiare "la zi, precum şi perspectiva de evoluŃie a acesteia pe următoarea perioadă contractuală". Sindicaliştii vor fi informaŃi şi asupra sistemului de salarizare avut în vedere şi aplicarea acestuia pe următoarea perioadă contractuală; a situaŃiei, structurii şi evoluŃiei estimate a ocupării forŃei de muncă, precum şi eventualele măsuri preconizate pe următoarea perioadă contractuală; a măsurilor propuse privind organizarea muncii, programului şi a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală; precum şi a măsurilor propuse privind protecŃia drepturilor salariaŃilor în caz de transfer al unităŃii sau a unei părŃi al acesteia. În plus, pentru nerespectarea de către patronate a unor prevederi cuprinse în actualele forme a celor patru legi, angajatorii riscă amenzi de până la 50.000 lei, dosare penale şi chiar pedepse privative de libertate. Doar o treime din Legea partenerilor sociali se referă la patronate Dintre cele 17 pagini ale proiectului de Lege a partenerilor sociali, doar 5 sunt dedicate patronatelor, peste două treimi fiind referitoare la drepturile sindicatelor. Astfel, organizaŃiile sindicale au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanŃii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acŃiune şi de a se afilia, fiind interzis "autorităŃilor publice, angajatorilor şi organizaŃiilor acestora orice intervenŃie de natură să limiteze ori să întrerupă exercitarea drepturilor prevăzute" anterior. De asemenea, "în timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanŃilor aleşi în organele de conducere ale organizaŃiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaŃiei sindicale". Art. 46 al legii prevede că "organizaŃiile sindicale pot dobândi, în condiŃiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare în vederea realizării scopului pentru care sunt înfiinŃate" şi că pot negocia "prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziŃie a spaŃiilor şi facilităŃilor necesare desfăşurării activităŃii sindicale". "ConfederaŃiile sindicale reprezentative la nivel naŃional, precum şi federaŃiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate, pot solicita de la administraŃiile locale unde îşi au sediul social, spaŃiu în imobilele aflate în domeniul public sau privat al statului, sau al unităŃilor administrativ-teritoriale. OrganizaŃiile vor încheia cu administraŃiile locale contract de comodat pe durata valabilităŃii reprezentativităŃii la nivel naŃional sau sector de activitate", se mai arată în proiect.



În ceea ce priveşte cotizaŃia plătită de membrii de sindicat, aceasta "se reŃine pe statul de plată şi este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit, până la 2% din venitul brut realizat". Nu în ultimul rând, liderii de sindicat "au dreptul la reducerea programului lunar cu 5 zile pentru activităŃi sindicale". UGIR: Sunt ceva probleme, dar pot fi rezolvate Contactat telefonic, prim-vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Ştefan Varfalvi, a declarat ieri că toate cele patru proiecte legislative sunt mult mai bune decât înainte de discuŃii, existând totuşi câteva aspecte care ar trebui rediscutate. "Proiectele arată mult mai bine în urma discuŃiilor decât înainte, deşi au mai rămas câteva probleme care ar trebui rediscutate. Dintre acestea aş putea enumera faptul că este anticonstituŃional ca întreprinderile să facă parte dintr-un singur patronat, dar şi noŃiunea de consens cuprinsă în Legea CES, pentru că în societatea actuală nu se poate vorbi despre consens... O altă problemă pe care am identificat-o în legea CES se referă la reprezentativitate, respectiv minimum 8 persoane din fiecare parte, ceea ce ar putea duce la blocarea activităŃii CES. Cu toate acestea, repet, sunt convins că sunt lucruri care se pot renegocia. Dacă se vor rezolva şi acestea, totul va fi bine. Totuşi, nu înŃeleg de ce atâta grabă cu modificarea acestor legi", a declarat Varfalvi.

cnipmmr revista presei 25-29 06 2012 - mdm.ro€¦1) ernst & young: orice creştere economică a...

Documents