cluj napoca facultatea de agricultura Şcola …usamvcluj.ro/files/teze/hakizimana.pdf · puţin...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ –NAPOCA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
ŞCOLA DOCTORALÃ SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ŞI MARKETING ÎN AGRICULTURĂ
Ing. Charles Hakizimana TEZA DE DOCTORAT
MANAGEMENTUL STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE ŞI DE PROMOVARE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE ÎN ŢĂRILE AFRICANE DIN JURUL MARILOR
LACURI. ( REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT )
LE MANAGEMENT DES STRATEGIES DE DEVELOPPEMENT ET DE PROMOVATION
DES PRODUITS AGROALIMENTAIRES DANS LES PAYS AFRICAINS AUTOUR DES GRANDS LACS.
(RESUMÉ DU THESE DE DOCTORAT)
CONDUCATOR ŞTIINŢIFIC :
Prof. Univ.Dr. EMILIAN MERCE
Cluj –Napoca
2010
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
2
C U P R I N S
Cuvânt înainte............................................................................................................................ 4
INTRODUCERE........................................................................................................................ 6 INTRODUCTION...................................................................................................................... 7
MOTIVAŢIILE TEZEI DE DOCTORAT.................................................................................. 8 PARTEA I - STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII........................................................ 9 CAP.1. POLITICA ADMINISTRATIVĂ ŞI SOCIAL-ECONOMICĂ ÎN REGIUNEA
MARILOR LACURI AFRICANE................................................................................
9 1.1. INSTABILITATEA POLITICĂ INTERNĂ ....................................................................... 9
1.2. INSTABILITATEA POLITICĂ INTERNĂ - RWANDA................................................. 9 1.3. INFLUENŢA POLITICĂ EXTERNĂ ÎN REGIUNEA MARILOR LACURI................... 10 1.4. POLITICA SOCIALĂ, ECONOMICĂ ŞI AGRICOLĂ PROMOVATĂ ÎN ŢĂRILE
DIN JURUL MARILOR LACURI......................................................................................
10 1.5. STRATEGIILE DE DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ ŞI COMERCIALĂ,
PROMOVATE ÎN ŢĂRILE MARILOR LACURI AFRICANE.......................................
10 1.6. CONTRIBUŢIA ORGANIZAŢIILOR ŞI ASOCIAŢIILOR INTERNAŢIONALE LA
DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGROALIMENTARE.................................................
11
PARTEA A II-A - MATERIAL ŞI METODĂ....................................................................... 13 CAP. 2 . CARACTERISTICILE ISTORICE ALE ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR
LACURI AFRICANE................................................................................................
13 2.1. SCLAVAGISM ÎN AFRICA ŞI ÎN LUME........................................................................ 13 2.1.2. Sclavagismul în Africa Centrală şi de Est................................................................. 13
2.1.3. Sclavagismul in Brazilia şi în antichitate................................................................... 14 2.1.5. Franţa, coloniile sale şi imperiul britanic................................................................. 14
2.1.6. America latină şi Statele Unite ale Americii............................................................ 14 2.1.7. Sclavagismul în prezent........................................................................................... 14 2.2. PERIOADA COLONIALĂ (1900-1960)............................................................................. 14
2.2.2. Liberia ....................................................................................................................... 15 2.2.4. Burundi...................................................................................................................... 15
2.3. PERIOADA DE INDEPENDENŢĂ (1940-1990) .............................................................. 16 2.4. PERIOADA DEMOCRATICĂ (1993-2009) ..................................................................... 17 2.4.1. Democraţia în Burundi ............................................................................................. 17
CAP. 3 . DELIMITAREA EŞANTIONULUI DE ŢĂRI CERCETATE ŞI A METODELOR DE PRELUCRARE A DATELOR...............................................................................
19
3.1. CONDIŢIILE NATURALE ŞI SITUAŢIA GEOGRAFICĂ A ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR LACURI................................................................
20
3.2. METODE DE CULEGERE ŞI DE PRELUCRARE A INFORMAŢIILOR ...................... 20
3.2.1. Documentarea teoretică.............................................................................................. 20 3.2.2. Sistematizarea şi utilizarea surselor bibliografice................................................. 20
3.2.3. Informaţia primară şi secundară................................................................................. 20 3.2.4. Documentarea privind partea aplicativă a lucrării...................................................... 21 3.2.5. Prelucrarea şi interpretarea informaţiilor obţinute în urma documentării.................. 21
3.2.6. Organizarea şi prezentarea informaţiei....................................................................... 22 3.2.7. Determinarea tendinţei unui indicator..................................................................... 24
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
3
PARTEA A III-A - REZULTATE ŞI DISCUŢII .................................................................. 25
CAP.4 . RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMICE ALE ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR LACURI ..................................................
25
4.1. FONDUL FUNCIAR ........................................................................................................... 25
4.1.1. Structura fondului funciar ......................................................................................... 25 4.1.2. Resursa de fond funciar............................................................................................. 28
4.2. FORŢA DE MUNCĂ.......................................................................................................... 28 4.2.1. Densitatea populaţiei................................................................................................. 28 4.2.2. Structura şi dinamica populaţiei............................................................................... 30
4.3. CAPITALUL ŞI BAZA TEHNICĂ..................................................................................... 33 4.4. MIJLOACELE CIRCULANTE........................................................................................... 34
4.4.1.Consumul de îngrăşăminte chimice............................................................................. 34 4.4.1.1. Consumul de îngrăşăminte cu azot........................................................................ 35 4.4.1.2. Consumul de îngrăşăminte cu potasiu.................................................................... 36
CAP 5. PERFORMANŢE ALE PRODUCŢIEI FIZICE............................................................ 38 5.1. PRODUCŢIA TOTALĂ LA PRINCIPALELOR CULTURI.............................................. 38
5.2. PRODUCŢIA PE LOCUITOR ŞI ASIGURAREA BALANŢEI ALIMEN TARE............. 40 5.3. PRELUCRAREA, AMBALAREA Ş INDUSTRIALIZAREA PRODUSELOR
TROPICALE AFRICANE...........................................................................................
42
CAP. 6. VALORIFICAREA PRODUCŢIEI PRIN COMERŢUL INTERN ŞI EXTERN..... 43 6.1. VALOAREA EXPORTULUI DE CAFEA.......................................................................... 43
6.2. VALOAREA EXPORTULUI DE CAFEA PE LOCUITOR............................................... 43 6.3. EXPORTUL ŞI IMPORTUL DE BUNURI ŞI SERVICII.................................................. 45 CAP. 7 . EVALUĂRI CANTITATIVE PRIVIND SITUAŢIA
SOCIO-ECONOMICĂ A ŢĂRILOR MARILOR AFRICANE.................................
47 7.1. CORELAŢII EXISTENŢIALE............................................................................................ 47
7.2. TENDINŢE DE CONSERVARE A DECALAJELOR ECONOMICO-SOCIALE ........... 50 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI............................................................................................ 52 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................... 53
RESUMÉ..................................................................................................................................... 56
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
4
Cuvânt înainte
Un bun manager este un om care munceşte ordonat, disciplinat şi hotărât pentru ţinta pe
care trebuie să o îndeplinească. Uneori ţinta noastră sau destinul nostru nu este aşa cum ne imaginăm din cauza egocentrismului omului, care nu depinde de el ci de Dumnezeu; însă este
important cum se organizează timpul şi cum se derulează viaţa zi de zi. Pentru mine şcoala vieţii prin călătoria din Burundi, Africa până în România, în continentul European mă face să desluşesc ce este succesul în viaţă. Eşecul şi problemele vieţii mă fac să privesc viaţa altfel după absolvirea
Facultăţii de Agricultură, să înţeleg că managementul performant este o sursa a bogăţiei. Un bun manager, din orice ştiinţă, poate vindeca un om constrâns de nevoi materiale, care
moare de foame sau din lipsa de medicamente. Sursa tuturor oamenilor, inginer sau doctor în orice domeniu, este munca zilnică. Tehnologia de astăzi a condus omul la o atitudine speculativă, mai puţin creativă, în general se caută mijloacele facile pentru a găsi răspunsul la orice problemă sau la
aproape orice nevoie. Individul este educat din fragedă copilărie că poate face orice, că nu este încorsetat în viaţă
de nimic şi că se poate considera într-un fel centrul universului. La maturitate, în confruntarea cu realitatea concretă, această construcţie spirituală diformă este sursa zbuciumului interior, a destabilizării psihice si economice, mai ales în ţările sărace, inclusiv în ţările Marilor Lacuri
Africane. Evoluţia lumii vii a consacrat primatul speciei asupra individului. Omul modern vrea totul,
şi numai pentru el, căutarea plăcerilor devenind scopul în sine, sfidând principiile biologice, sociale, economice şi morale. Într-un asemenea context, mă consider un om echilibrat în societatea modernă de astăzi chiar dacă unii nu îmi oferă această şansă de a vedea o carieră de succes şi
respect. Trecutul meu şi prietenii mei, care nu mai sunt în viaţă, mi-au format un caracter de a
vedea că viitorul meu este în mâna Domnului. Chiar dacă nu ştiu când va veni sfârşitul am încrederea că Dumnezeu are un plan echilibrat cu mine, şcoala lui Dumnezeu de zi cu zi, experienţele din cele două continente, African şi European vor constitui o cărămidă puternică
pentru viata mea. În degradarea raportului firesc dintre individ şi specie este tot mai vizibilă tentaţia de a
socoti că lumea se încheie cu propria fiinţă. Apare un soi de narcisism care se instaurează în comportamente, în mentalităţi şi în cultură. În evoluţia modernă a stării de spirit apare o vizibilă eroziune a conştiinţei datoriilor morale, fiind tot mai larg acceptată ideea că am intrat într-o lume
postmoralistă. O bună parte a omenirii (ţările cu venituri mari) dezvoltă o societate care nu numai că nu cultivă sentimentele morale, dar le eufemizează, le discreditează. Cultul pentru sacrificii şi
înfrânare sunt devalorizate stimulând, în schimb, dorinţele imediate. Am considerat necesară abordarea acestei teme pentru că naşterea şi creşterea mea a avut
o ţintă, un destin unic, plin de succes dar uneori şi de eşecuri. Sunt încredinţat că o cultura în care
succesul este destinul lui Dumnezeu, dragostea, credinţa, fericirea, munca, suferinţa, răbdarea şi ambiţia sunt reperele unei vieţi echilibrate.
Sunt profund îndatorat şi vreau să mulţumesc tuturor profesorilor, conducerii universităţii, cadrelor didactice, colegilor de catedră şi tuturor oamenilor cu sufletul mare, în care am găsit un sprijin atât material cât şi moral în elaborarea acestei lucrări .
Vreau să mulţumesc în mod special conducătorului meu de doctorat Prof . Dr. Univ. Emilian Merce care mi-a oferit un timp special în elaborarea lucrării, şi în culegerea de informaţii
fără de care nu aş fi putut termina aceasta lucrare. Lecţiile primite de la dânsul îmi sunt foarte utile pentru viitorul carierei mele.
Mulţumesc în mod special celor mai dragi colegi de catedră care m-au sprijinit în
lucrarea şi în elaborarea ideilor concrete pentru prelucrarea datelor şi analiza informaţiilor.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
5
Mulţumesc cadrelor didactice de la USAMV pentru sfaturile speciale şi încurajărilor
primite în timpul pregătirii mele ca şi doctorand. Mulţumesc familiei mele, soţiei mele şi colegilor mei care mi-au oferit un timp special în
elaborarea acestei lucrări. Mulţumesc dragei mele soţii pentru timpul acordat în corectarea din
punct de vedere gramatical a tezei şi pentru sprijinul acordat pe parcursul acestei perioade. Mulţumesc Consulului Onorific al României în Burundi Stanislas Habonimana pentru
sprijinul moral şi material acordat pentru formarea mea profesională şi spirituală. Mulţumesc conducerii firmelor COMEBU RUGOFARM; OCIBU şi SOGESTAL, care
m-au sprijinit în activitatea de culegere şi prelucrarea datelor.
Mulţumesc, de asemenea, conducerii şi angajaţilor societăţii comerciale SC NEMAR CATERING SRL din Cluj Napoca care mi-a oferit sprijin moral şi material în timpul stagiului
doctoral. Mulţumesc tuturor slujitorilor frumoasei biblioteci a USAMV Cluj Napoca, care mi-a
oferit timpul favorabil pentru cărţile şi documentele necesare.
Mulţumesc lui Dumnezeu care mi-a oferit sănătate şi înţelepciune în lucrarea aceasta. Fără El nu aş fi putut ajunge la elaborarea şi finalizarea tezei de doctorat. Nimic în viaţă nu este
uşor şi orice lucru necesită sacrificiu . Viaţa este o luptă zilnică pentru a construi un caracter şi o viziune pentru a salva un suflet din poporul lui Dumnezeu.
Să învăţăm pentru a înţelege lumea, destinul omenirii, mersul civilizaţiei şi al culturilor în
societatea modernă în care trăim, care este dreaptă pentru unii şi nedreaptă pentru alţii. Sper ca experienţele stagiului de doctorat să îmi fie de folos în plan personal să îmi aducă împliniri pe plan
educaţional şi profesional.
Cu ajutorul lui DUMNEZEU, spre fapte mari şi îndrăzneţe !
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
6
INTRODUCEREA
Călătoria din Burundi - Africa până în România, în continentul EUROPEAN, experienţele acumulate in decursul anilor petrecuţi aici m-au făcut să învăţ adevărata şcoala a vieţii . După
absolvirea Facultăţii de Agricultura am început să privesc viaţa altfel, cu eşecurile şi problemele ei. Un bun manager din orice ramură de activitate poate înlătura lipsurile materiale şi suferinţele semenilor săi. Sursa tuturor oamenilor, inginer sau doctor în orice domeniu, este munca zilnică.
Tehnologia de astăzi a condus omul la o stare speculativă în ceea ce priveşte efortul de informare, toată lumea caută pe internet răspunsul la orice problemă sau la aproape orice nevoie.
Trecutul meu şi prietenii mei care nu mai sunt în viaţă mi-au format un caracter de a vedea că destinul meu este în mâna Domnului. Chiar dacă nu ştiu când va veni sfârşitul meu, am încrederea că Dumnezeu îmi va lumina drumul spre succes, şcoala lui Dumnezeu de zi cu zi,
experienţele din cele două continente, African şi European vor constitui o cărămidă puternică pentru viaţa mea. Vreau să mulţumesc în mod special conducătorului meu de doctorat Prof . Dr.
Univ. Emilian Merce care mi-a oferit un timp special în elaborarea acestei valoroase lucrări prin culegerea de informaţii fără de care nu aş fi putut termina această lucrare. Viaţa este o luptă zilnică pentru a construi un caracter şi o viziune spre crearea armoniei universale. Să învăţăm pentru a
înţelege lumea, destinul omenirii, mersul civilizaţiei şi al culturilor în societatea modernă în care trăim, care este dreaptă pentru unii şi nedreaptă pentru alţii. Sper ca experienţele stagiului de
doctorat să îmi fie de folos în plan personal să îmi aducă împliniri pe plan educaţional şi profesional. În privinţa relaţiilor economice cu ţările Marilor Lacuri Africane a fost enunţat acordul comercial dintre ţările din Uniunea Europeana (UE) şi cu Africa
Caraibe Pacifice ( ACP). Acesta s-a realizat printr-un schimb de note verbale. S-au creat pieţe internaţionale regionale a produselor agroalimentare, şcoli, facultăţi, universităţi de
specialitate. Asociaţiile interregionale africane de dezvoltare economică sunt: CEPGL, CPE, OBK, COMESA. Tehnologia de combatere a bolilor tropicale, a dăunătorilor plantelor tropicale, folosirea îngrăşămintelor naturale, nu sunt suficiente pentru promovarea produselor ecologice pe piaţa
africană sau pe piaţa europeană. Este nevoie de moralitate, de cultivarea armoniei între oameni şi în relaţiile cu mediul înconjurător.
În lumea modernă, individul a început să se debaraseze de orice constrângeri, încercând să facă din efemeritatea existenţei sale punctul central al întregului, al speciei, punând într-un con de umbră însăşi perspeciva omului pe planeta Pământ.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
7
INTRODUCTION
Le voyage de Burundi, Afrique Centrale jusqu‟en Roumanie, dans le continent européen, les expériences accumulées pendant les années passées ici m‟ont aidés pour apprendre la grande école
de la vie. Après j‟ai fini la Faculté d‟Agronomie j‟ai commencé à regarder la vie d‟une autre manière, avec ses échecs et ses problèmes. Un bon manager de n‟importe quelle branche d‟activité peut éloigner les manques matériels et les souffrances des autres. La source de toute personne soit
ingénieur soit docteur dans n‟importe quel domaine, c‟est le travail de touts les jours. La technologie d‟aujourd‟hui a conduit l‟homme vers un état spéculatif en ce qui concerne l‟effort pour
s‟informer, tout le monde cherche sur internet la réponse pour touts les problèmes o u presque touts les besoins.
Mon passé et mes amis qui ne vivent plus m‟ont aidé pour former un caractère pour voir
que mon destin est dans la main de Dieu. Même si je ne sais pas quand sera la fin de toutes les choses j‟ai confiance que Dieu va éclairer mon chemin vers le succès, l‟école de chaque jour avec
Dieu, les expériences de deux continents, africain et européen, construiront un grand avantage et un grand support pour ma vie.
Premièrement je veux remercier à mon professeur de doctorat, Prof. Dr. Univ. Emilian
Merce, qui a sacrifie un moment spécial et beaucoup de temps dans l‟élaboration de ce travail, avec des informations sans lesquels je n‟aurai pas eu la possibilité de finir ce travail. La vie est une lutte
quotidienne pour construire un caractère et une vision pour la création de l‟harmonie universelle. On doit apprendre pour pouvoir comprendre le monde, le destin du monde, le parcours de la civilisation et des cultures dans la société moderne dans laquelle nous vivons, qui est juste pour
quelques uns et injuste pour les autres. J‟espère que les expériences de mon stage de doctorat constituiront un avantage dans la vie et dans mes projets personnels et me donnent des satisfactions
dans le plan éducationnel et professionnel. En ce qui concerne les relations économiques avec les pays des Grands Lacs africaines a été énoncé l‟accord commercial entre les pays de l‟UE et ACP. Celui-ci a été réalisé verbalement.
On été crée des marchés internationales régionales pour les produits agroalimentaires, la création des écoles, des facultés, universités de spécialisation. Les associations interrégionales
africaines pour le développement économique sont : CEPGL, CPE, OBK, COMESA. La technologie de lutter contre les maladies tropicales, les insectes nuisibles pour les plantes tropicales, les engrais naturels ne sont pas suffisantes pour la promotion et le développement des produits
écologiques sur le marché africain ou sur la marché européenne. Dans le monde moderne, l‟individu a commencé se libérer de toutes les obligations, essayant
de transformer l‟éphémèrité de son existence dans le point central de l‟espèce en mettant dans un cône d‟ombre même la perspective de l‟homme sur la Terre.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
8
MOTIVAŢIILE TEZEI DE DOCTORAT
În lumea modernă, individul a început să se debaraseze de orice constrângeri, încercând să facă din efemeritatea existenţei sale punctul central al întregului, al speciei. Ţările din Africa
Centrală au iniţiat formarea unor asociaţii de apărare, RWANDA, BURUNDI, ZAIRE, KENYA TANZANIE sunt în curs de formare. Societatea modernă, naţiunile bogate au lichidat toate valorile bazate pe sacrificii, cultura nu mai este alimentată de imperativele datoriei ci de bunăstarea
drepturilor subiective. Este o formulă cu sacrificii individuale, care asigură perpetuarea populaţiilor local. În cercetarea întreprinsă s-a urmărit crearea şi dezvoltarea unui instrument de management
modern agroalimentar pentru gestiunea economică a exploataţiilor agricole prin următoarele ţinte: ►Dezvoltarea agrocomerţului intern şi extern în ţările din jurul Marilor Lacuri. ►Eliminarea cauzelor instabilităţii economice şi politice a ţărilor Marilor Lacuri Africane.
►Realizarea managementului de performanţă în afacerile cu produse agroalimentare tropicale şi problemele taxelor de valorificare a produselor agroalimentare a ţărilor din jurul Marilor Lacuri.
►Actualizarea problemelor structurale interpolitice în regiunea Marilor Lacuri Africane în condiţiile economiei libere şi democratice. ►Eliminarea consecinţelor negative în politica externă din regiunea Marilor Lacuri Africane,
asimilarea patrimoniului managerial în societatea Pan-Africană şi internaţională. ► Evidenţierea caracteristicilor istorice (negative şi pozitive) ale ţărilor din jurul Marilor Lacuri
Africane, din sclavagism până la democraţie ( până astăzi). ► Promovarea strategiilor de dezvoltare industrială şi comercială în ţările Marilor Lacuri Africane. Evoluţia producţiei, dezvoltarea interculturală şi tradiţiile cu relaţiile bilaterale
intercontinentale, modernizarea în relaţia privind menţinerea păcii şi civilizaţia multiculturală. ► Eliminarea crizei economice agroalimentare şi rezolvarea problemelor de foamete în regiunea
Marilor Lacuri. Din punct de vedere al producţiei agricole, insuficienţa şi gestionarea greşită a resurselor naturale economice. Realizarea de activităţi comerciale avantajoase cu produse agroalimentare tropicale africane care
sunt pe piaţă internaţională. ►Elaborarea strategilor de dezvoltarea în regiunile Marilor Lacuri Africane în privinţa relaţiilor
agroeconomice şi agroturistice intercontinentale industriale.
Sursa: www.maps.com .Burundi
Fig.1.1 Harta RwandaUrundi Fig. 1.1. La carte de RwandaUrundi
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
9
PARTEA I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
CAP.1
POLITICA ADMINISTRATIVĂ ŞI SOCIAL-ECONOMICĂ ÎN
REGIUNEA MARILOR LACURI AFRICANE
1.1. INSTABILITATEA POLITICĂ INTERNĂ
Politica internă a ţărilor din jurul marilor lacuri africane se confruntă în continuare cu
probleme economice şi sociale majore. Politica în care majoritatea oamenilor sunt influenţaţi de stagnare este academia educaţională, care este primordială în viaţa oamenilor. Instabilitatea politică internă este legată de criza economică externă în care majoritatea ţărilor dezvoltate nu se integrează
în problemele interne ale continentului negru. Etnia, clasa socială, clasele administrative, clasele politice, perioadele diferite, instabilitatea, toate acestea influenţează politica internă de concurenţă:
sclavagism, colonialism, anticolonialism, independenţă, democraţie. Prezentarea generală a ţărilor din jurul marilor lacuri africane, cooperarea sau prietenia
între ţările dezvoltate şi ţările subdezvoltate.
Politica agricolă internă influenţează instabilitatea politică a ţărilor din jurul marilor lacuri africane, exporturile de produse agricole şi profitul în viaţa populaţiei active.
Instabilitatea politică internă de pe continentul marilor lacuri africane există până astăzi. În Burundi, de exemplu, problema majoră o reprezintă conflictele interetnice în care oameni nevinovaţi cad pradă măcelului dintre cele două triburi.
Instabilitatea politică şi socială din zona Africii este cauzată în special de o proastă înţelegere a păcii şi a libertăţii în rândul oamenilor, aceştia neînţelegând nici pană în ziua de azi ce
înseamnă să trăieşti în pace şi linişte. Continentul african este condamnat să fie într-o continuă criză economică, socială, politică,
sau să trăiască zilnic într-o sărăcie şi foamete cruntă. Discriminarea rasială şi socială în
instabilitatea politică, continuă în continentul negru african, în special în zona Marilor Lacuri.
1.2. INSTABILITATEA POLITICĂ INTERNĂ - RWANDA
Genocidul din 1994 a decimat structurile economice de bază, influenţând abilitatea regimului de la Kigali de atragere de investitori străini. In ultimii ani, eforturile guvernului ţărilor au
fost direcţionate spre stabilizarea şi reabilitarea unor sectoare economice de bază, realizându-se unele progrese.
Pe fondul reformei politice din anul 2003, ţările marilor lacuri africane beneficiază de
sprijin din partea unor organisme economice internaţionale, în primul rând Banca Mondiala şi Fondul Monetar Internaţional.
Noţiunile managementului economic-agricol sunt foarte diferite între ţările subdezvoltate şi ţările dezvoltate. Organismele non guvernamentale reprezintă doar un ajutor de urgenţă pentru ţările subdezvoltate, stimulând activităţile comerciale cu produse agroalimentare tropicale. Acestea există
pe orice piaţă, în orice loc din zonă.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
10
1.3. INFLUENŢA POLITICĂ EXTERNĂ ÎN REGIUNEA MARILOR LACURI
În momentul în care colonialismul şi sclavagismul au pătruns în ţările din Africa s-a
schimbat şi mentalitatea populaţiei din unele regiuni africane, însă unii nu au înţeles şi nu şi-au putut schimba modul de viaţă datorită experienţelor avute de-a lungul vieţii.
Într-adevăr, continentul Africa trebuie să-şi schimbe modul de viaţă luând exemplul lumii civilizate moderne. Interesul ţărilor intercontinentale a adus o mulţime de oameni din continentul Africa, lipsiţi de libertate şi gândire pozitivă în dezvoltarea regiunilor d in jurul ţărilor Marilor
Lacuri. În ţările subdezvoltate, precum Burundi, criza economică şi criza politică sunt o piaţă şi o sursă perpetuă de propagare a unor stări negative continue în toate ţările subdezvoltate .
Pe fondul reformei politice din anul 2003, ţările marilor lacuri africane beneficiază de sprijin din partea unor organisme economice internaţionale, în primul rând Banca Mondiala şi Fondul Monetar Internaţional.
1.4. POLITICA SOCIALĂ, ECONOMICĂ ŞI AGRICOLĂ PROMOVATĂ
ÎN ŢĂRILE DIN JURUL MARILOR LACURI
Unitatea socială este cea mai sigura cale de dezvoltare economică aşa cum a dovedit
activitatea organismelor COMESA,CEPEGL,OBK, ZEP care a dus la creşterea prosperităţii în ţările membre, fapt dovedit de majoritatea indicatorilor economici. În ceea ce priveşte agricultura politica
socială şi economică în ţările africane este legată de probleme multiple precum cele etnice şi tribale. Africa are nevoie de dezvoltare economică, socială, însă instabilitatea politica şi socială este la baza ruinării agriculturii care, ca activitate economică principală generează hrana populaţiei şi
veniturile principale pentru export . Una dintre problemele majorităţii ţărilor din jurul marilor lacuri o reprezintă diferenţele
dintre clasele sociale, care sunt la baza diferitelor conflicte în lupta pentru putere, dreptate şi libertate, iar un mare procent din populaţie îşi pierde viaţa luptând pentru acest lucru. Cele mai mari probleme din Africa Centrală, în ţările Marilor Lacuri le reprezintă lupta dintre cele două etnii,
Hutu şi Tutsi, fiecare vizând obţinerea conducerii şi puterii în stat. Mulţi oameni nu înţeleg ce vor să devină în societatea modernă, oamenii nu înţeleg că
trebuie să trăiască în armonie şi nu în război. Din această cauză, politica social-economică şi agricolă în regiunea marilor lacuri africane continuă să reprezinte o problemă în dezvoltarea acestei regiuni.
1.5 STRATEGIILE DE DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ ŞI COMERCIALĂ,
PROMOVATE ÎN ŢĂRILE MARILOR LACURI AFRICANE
Strategia de promovare şi dezvoltare a produselor agroalimentare din zona marilor lacuri africane economică Rwanda-Burundi –RDC este condiţionată de reglementările internaţionale.
Relaţiile economice cu UE în ţările Marilor Lacuri Africane se vor derula în baza cadrului juridic comunitar. Aplicarea de către UE a acordurilor în relaţiile economice cu ţările marilor lacuri ,,Rwanda-Burundi –RDC’’ se face parte prin grupul ACP ( Africa, Caraibe, Pacific).
Relaţiile UE cu ţările ACP se desfăşoară în baza Acordului de parteneriat între UE şi ţările ACP semnat la Cotonou, care prevede:
Comercializarea în zona respectivă ar putea să fie cel mai important element, având o climă temperat tropicală şi ecuatorială, unde pământul este încă fertil şi neexploatat. Africanii trebuie să înveţe că nimeni nu le va schimba continentul, că după 40 de ani de foamete şi războaie acest
loc trebuie să constituie un câmp de analiză şi cercetare între europeni şi americani.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
11
În domeniul comerţului şi industriei, poporul african trebuie să înveţe că numai prin
dezvoltarea muncii şi prin învăţătură acest continent se poate dezvolta. Teoria şi practica managementului şi marketingului depinde mult de educaţie, de natura, societatea
şi mediul în care se trăieşte. Managementul este o artă umană pe care unii au învăţat-o la şcoală, iar alţii au învăţat-o în şcoala vieţii sau prin darul primit de la Dumnezeu. Pentru a deveni un bun manager trebuie să ai un caracter deosebit în viaţă.
În domeniul managementului un bun manager trebuie să cunoască noţiunea timpului, deoarece fiecare lucru este calculat şi trebuie să deţină şi cunoştinţe de marketing. Pentru a ajunge
un bun manager trebuie să fii un om învăţat şi cunoscător a multor domenii pentru a reuşi să dobândeşti un astfel de titlu. Noţiunile de publicitate în domeniul marketingului aduc multe dezamăgiri şi nesiguranţă pe piaţă, deoarece multe din aceste noţiuni sunt informaţii false pentru a
putea să-şi vândă produsul. Unii oameni fac marketing ca să facă bani, alţii fac marketing ca să-şi promoveze produsul. Managementul este o artă umană pe care unii au învăţat-o în şcoală iar alţii în
şcoala vieţii sau au primit un dar de la Dumnezeu, înzestraţi fiind cu un caracter şi calităţi deosebite.
1.6. CONTRIBUŢIA ORGANIZAŢIILOR ŞI ASOCIAŢIILOR INTERNAŢIONALE LA
DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGROALIMENTARE.
Ţările din Africa Centrală au iniţiat formarea unor asociaţii de apărare a intereselor zonale, pentru a putea ridica nivelul de comunicare şi de trăi. Între acestea pot fi enumerate: CEEAC/COMESA/CEEPGL/OBK. In ţările din jurul marilor lacuri (les pays des grands lacs):
OUGANDA, RWANDA, BURUNDI, ZAIRE, TANZANIE este în curs de formare o asociaţie internaţională pentru sprijinirea ţărilor unde foametea este endemică şi unde economia este slab
dezvoltata :(FAO, PAM, ONG, HCR, UNICEF etc. Prezentarea oficiului cafelei din Burundi
La présentation de l’office du caffée du Burundi
Sursa : www. Burundicoffee .com Fig.1.4. Office du caffée du Burundi
Fig.1.4. Office du caffée du Burundi
Majoritatea produselor agroalimentare tropicale întâmpină o mulţime de probleme în traficul de import şi export, deoarece taxele vamale devin foarte ridicate. In aceste condiţii poporul african nu-şi permite exportul acestor produse.
Dimpotrivă, întreprinderile internaţionale ar trebui să adopte o mulţime de legi pentru facilitarea exportului produselor agroalimentare din Africa, în scopul ajutorării acestui popor în
dezvoltarea agro- industrială şi alimentară. În ţările africane majoritatea persoanelor au ajuns să
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
12
aplice comerţul de troc, deoarece nu-şi permit să realizeze exportul de produse agricole pentru
obţinerea unei pieţe de desfacere internaţionale. Majoritatea organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale din regiunea Marilor Lacuri contribuie cu ajutoare de urgenţă în regiunile respective, adică medicamente, produse agroalimentare finite,
haine, dar nu contribuie la implementarea de şcoli, spitale sau de clădiri pentru a putea ca acest popor să se dezvolte din punct de vedere social şi economic. Dimpotrivă asociaţiile şi organizaţiile
interne se luptă pentru a dezvolta aceste regiuni şi de a reduce starea de sărăcie dar efectul este foarte scăzut din lipsa sprijinului extern şi a fondurilor interne insuficiente pentru a ajunge la o stare de dezvoltare normală.
Ţările din jurul Marilor Lacuri Africane
Les pays des Grands Lacs Africains
Sursa:legenda .www.maps.com .africa Fig.1.5. Regiunea cu albastru reprezintă ţările din jurul Marilor Lacuri. Fig.1.5. La regione bleu represente les pays qui entourent les pays des Grand Lacs
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
13
PARTEA A II-A
MATERIAL ŞI METODĂ
CAP. 2
CARACTERISTICILE ISTORICE ALE
ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR LACURI AFRICANE
2.1. SCLAVAGISM ÎN AFRICA ŞI ÎN LUME
Activităţile de comerţ din timpul sclavagismului constituie un număr impresionant din documentele de arhivă (scrise sau grafice), care deseori sunt conservate în condiţii nefavorabile în ţările în care au fost supuse comerţului cu sclavi sau la cei care au practicat această formă de
exploatare umană. Definiţia cuvântului sclav, sau sistemul sclavagismului, a luat un alt drum a comerţului
uman, unde inteligenţa umană a devenit sursa managementului în lumea întreagă, unde capitalismul uman a devenit mai târziu o afacere serioasă pentru America şi Europa. Astfel au fost folosiţi negrii în muncile grele şi fără să fie plătiţi. Continentul african a rămas fără forţa de muncă productivă, cu
rezultate negative în privinţa inteligenţei umane pe piaţa africană. Uneori definiţia de sclavagism, demonstrează că sclavagismul este o piaţă productivă .
Continentul african, mai ales populaţia din zona Africii Centrale a suferit din cauza comerţului cu sclavi. Oamenii au ştiut să importe şi să exporte oameni de valoare pe alte continente ale lumii pentru producţia economică, sau mai bine zis pentru obţinerea unui randament pozitiv.
2.1.1. Sclavagismul în Africa Centrală şi de Est
Majoritatea negrilor africani au fost folosiţi în muncile agricole, în construcţii, trasarea
drumurilor grele unde era nevoie de muncă fizică grea. Sclavagismul continuă şi până în ziua de
astăzi dar sub altă formă de piaţă, astfel oamenii muncesc mult dar sunt slab plătiţi. Munca la negru a fost descoperită în unele societăţi şi în aceea perioadă iar oamenii nu erau astfel respectaţi pentru
munca pe care o prestau. Şi astăzi, unii oamenii muncesc pentru alţii, continuând astfel o formă a importului şi
exportului de oameni în alte ţări pentru obţinerea unei producţii economice, însă forma de sclavie
este alta, munca fiind plătită în mod diferit, având alte norme de muncă. Există şi astăzi oameni care îşi părăsesc familiile şi căminul pentru căutarea unui loc de muncă în străinătate, pentru a-şi câştiga
astfel existenţa. Nu mă refer numai la producţia economică şi agricolă, dar şi la alte tipuri de comerţ, fără să vorbim de politica managementului şi marketingului pe piaţa. Alegerea sclavilor au fost un sistem interesant pentru continentul african, însă nici până astăzi nu au fost condamnaţi cei
care au introdus sistemul acesta pe continentul negru. Majoritatea oamenilor sclavi au provenit din Africa Centrală, de Est şi de Vest şi au fost condamnaţi să fie transportaţi în alte zo ne din lume,
adică în Europa şi în America. În perioada respectivă nu toţi oamenii au găsit o slujbă bună, astfel unii africani au început să revendice drepturile omului la locul de muncă pentru a obţine propria lor afacere şi propria lor libertate. Comerţul sclavagismului în Africa a avut o influenţă negativă în
dezvoltarea economică şi socială a poporului african. Chiar şi între populaţia africană sunt persoane care şi-au vândut membrii familiei pentru exploatarea acestora în ţările dezvoltate.
2.1.2. Sclavagismul in Brazilia şi în antichitate
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
14
Sclavia (din latinescul medieval sclavus < slavus) desemnează condiţia umană a
persoanelor (sclavii) care lucrează pentru un stăpân fără remuneraţie şi nu dispun de drepturi asupra propriei persoane. Sclavii trebuie să îndeplinească toate ordinele stăpânului de la naştere sau capturare (trecerea de la libertate la sclavie) până la moarte sau eliberare (trecerea de la sclavie la
libertate). Din punct de vedere istoric, sclavia înseamnă, prin definiţie, negarea egalităţii între oameni, iar filozofic sclavii erau consideraţi o specie aparte şi inferioară. Sclavia poate fi definită şi
ca o stare de totală de dependenţă politică, socială şi economică în care este ţinută o ţară, o categorie socială, un individ. Este vorba despre drumul bărcilor între porturile engleze şi franceze spre Caraibe, odată încărcate pe coasta de vest a Africii. "comerţul cu negri,,.
2.1.3. Franţa, coloniile sale şi imperiul britanic.
În Franţa, articolul "Toate fiinţele se nasc libere şi egale" nu s-a aplicat la început în cazul
sclavilor. Sclavii au iniţiat în 1790 o serie de revolte în colonia Saint Domingue, lucru ce a conchis
în abolirea sclaviei până în 1793. În 1794, Convenţia Naţională Franceză confirmă abolirea sclaviei, lucru care se aplică pentru toate coloniile. Napoleon I reinstaurează sclavia în 1802, reprimând
brutal toate încercările de rezistenţă. În 1772, printr-o hotărâre legislativă, sclavia a fost interzisă în Anglia. Majoritatea ţărilor europene, sub o puternică presiune britanică fac acelaşi lucru între 1830 şi 1860.
2.1.4. America latină şi Statele Unite ale Americii
În noile ţări independente din America latină abolirea se produce uneori în cadrul procesului
de dobândire a independenţei, alteori în primii ani de independenţă. Printre ultimele ţări care au
abolit sclavia se numără Cuba (sub suveranitate spaniolă), în 1886 şi Brazilia în 1888. În Statele Unite, sclavia a fost abolită întâi în nordul industrial (lucru care a cauzat Războiul
de secesiune), urmând să fie eradicată şi în sud până în 1868. Descendenţii lor se numesc Afroamericani ,,Afroafricani,,. O nouă generaţie intelectualizată a început să îmbrăţişeze opiniile progresiste apărute în Europa.
2.1.5. Sclavagismul în prezent
În ciuda intrării în vigoare a Convenţiei cu privire la sclavie şi a interzicerii oficiale în aproape toate ţările, sclavia continuă să existe pe scală mare, atât în forma sa tradiţională, cât şi în forma sa modernă. Conform unui studiu publicat în anul 2000 s-ar putea să mai existe, încă 27 de
milioane de sclavi în toată lumea. În mod repetat guvernul Mauritaniei a fost acuzat că nu articulează o politică suficient de fermă pentru a desfiinţa sclavia pe teritoriul său de jurisdicţie. Un
fenomen similar este înregistrat şi în Haiti, unde nici măcar azi, forma locală de sclavie ("restavec", formă de sclavie acceptată cultural de către populaţia ţării) nu a fost eliminată sclavia în lumea de astăzi .Concluzia perioadei sclavagiste din regiunea Marilor Lacuri africane este că a fost o metodă
de exploatare a omului, a bogăţiei continentului, de unde rezultă consecinţele negative pentru aceste regiuni şi un factor negativ în dezvoltarea economică, umană pe continentul african. Sclavagismul
a lăsat în urmă consecinţe negative, acest lucru a dus la abandonarea ţării natale, pierzând astfel drepturile legale. Populaţia a abandonat resursele propriei ţări pentru a deveni nomazi pentru întreaga viaţă. Resursele natural economice în ţările respective au rămas neexploatate din cauza
lipsei forţei de muncă a populaţiei active.
2.2. PERIOADA COLONIALĂ (1900-1960)
Colonialismul este o dominaţie, a unui stat sub formă culturală, ideologică, politică, care
atrage după sine şi o stare de dependenţă economică a coloniei. După perioada marilor descoperiri geografice din timpul lui Columb (1492), Magellan sau Vasco da Gama, colonizarea în comparaţie
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
15
cu cea din antichitate cunoaşte o formă nouă care durează până la sfârşitul celui de al Doilea Război
Mondial. Această formă de colonialism este dominată de ideologia imperialistă. Uleiul de palmier a fost exportat din Africa, fiind utilizat de europeni pentru lubrifierea maşinile lor.
2.2.1. Liberia
Republica Liberia este o ţară de pe coasta de Vest a Africii, care se învecinează cu Sierra Leone, Republica Guineea şi Coasta de Fildeş. A fost afectată de curând de două războaie civile (1989-1996, respectiv 1999-2003) care au mobilizat cetăţenii şi au distrus economia liberiană.
Istoria Liberiei ca o entitate politică de sine stătătoare începe cu sosirea negrilor americani, care vor fi cunoscuţi ca americano- liberieni.Totuşi, identitatea majorităţii liberienilor de astăzi îşi are
rădăcinile în diverse grupuri indigene de pe actualul teritoriu al Liberiei actuale.
2.2.2. Burundi
Populaţia războinică s-a stabilit în urmă cu aproape 500 de ani în Rwanda, Burundi şi în Congo de Est. Specialiştii discută încă pe tema originii lor, unii considerându- i un amestec între
nomazii de „rasă albă" şi africanii (au „nasul drept"). Pe teritoriile cucerite, tutsi au întemeiat regate conduse de mwami, cu ierarhii rigide şi armate foarte eficiente. Instituţiile tribale şi gentilice şi-au menţinut influenţa până în prezent. Populaţia majoritară hutu a fost dominată dur şi tratată ca o
„masă de sclavi". Regele Kigeri VI, rwandez, s-a impus şi în Uganda; a pus bazele unei armate semipermanente, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Din 1918, Rwanda şi Burundi au intrat sub administraţie belgiană, sub tutelă interna ţională. Germanii şi belgienii au recunoscut întâietatea aristocraţiei tutsi în relaţiile cu populaţia majoritară hutu. Între 1959 - 1962, regatul Rwanda se prăbuşeşte, proclamându-se republică independentă..
Sursa: www.Geographie africa Burundi
Fig.2.2. Harta regională agricolă a Burundi Fig.2.2. La carte regionale agricole du Burundi
Între 1987 - 1993, P. Buyoya, tutsi, a deţinut funcţia de preşedinte al republicii. În octombrie 1993 a fost asasinat preşedintele M. Ndadaye, hutu, de către rebelii tutsi. Imediat s-au
declanşat masacre executate de armată, poliţie şi comunităţile hutu. La 6 aprilie 1994 preşedinţii C. Ntaryamira (Burundi) şi J. Habyarimana (Rwanda) au fost ucişi de rebeli tutsi. Tenacitatea şi spiritul lor organizatoric i-au făcut pe unii publicişti să-i considere pe tutsi,
„israelienii Africii". Statele principale în colonizarea Continentului African şi în alte zone din lume sunt ţările cu un sistem capitalist, tradiţional, mai avansat.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
16
2.3. PERIOADA DE INDEPENDENŢĂ (1940-1990)
Grupul majoritar etnic (Hutu) a înlăturat regimul regelui Tutsi (etnia minoritara). În anii
1990, copiii şi nepoţii refugiaţilor Tutsi din ţările vecine au constituit grupul rebel, intitulat The Rwandan Patriotic Front (RPF), condus de Paul Kagame, care a declanşat războiul civil intern.
Acest război a provocat puternice tensiuni între cele două grupuri etnice (Hutu si Tutsi), culminând cu genocidul din aprilie 1994. Grupuri etnice: Hutu (Bantu) - 84%, Tutsi (Hamitic) - 15%, Twa (pigmei) - 1% religia rwandez, romano-catolici (56,5%), protestanţi (26%), adventişti (11,1%),
musulmani (4,6%), credincioşi indigeni (0,1%); Limbi oficiale: Kinyarwanda, Franceza şi Engleza. Limba locală: Swahili, folosită în centrele comerciale. De menţionat faptul că Burundi a fost
guvernată de o monarhie constituţională, până în anul 1966, când căpitanul Michel Micombero a declarat Republică. Între anii 1966 si 1990, în Burundi au avut loc o succesiune de lovituri militare de stat, în urma cărora puterea a fost preluată între alţii, de colonelul Jean Bapt iste Bagaza şi
maiorul Pierre Buyoya, ceea ce a împiedicat încercările de trecere la o guvernare democratică.
Harta privind independenţa Africii
Sursa :www.maps. africa geografie
Fig. . 2.5. Repartizarea independenţei pentru ţările din Africa Fig. 2.5. La repartition par groupe de l‟independance des pays Africains
Tabelul 2.1. Repartizarea independenţei pentru ţările din Africa Table 2.1. La repartition par groupe de l‟ independance des pays Africains .
Anii de independenţă Les années d‟ independance
Numărul de ţări Le nombre des pays
1949 4
1950- 1959 6
1960 17
1961-64 9
1965-69 7
1970-75 4
1976-79 4
1980+ 2
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
17
În jurul anului 1960 majoritatea ţărilor africane şi-au obţinut independenţa şi de atunci în
întreaga lume a avut loc proclamarea de republici în ţările din Africa. Observăm că în jurul anilor ‟50 erau puţine ţări care şi-au proclamat independenţa. Timp de 10 ani, între 1960 şi 1970 majoritatea ţărilor africane erau independente.
Din 1949 până în 1980 a fost nevoie de aproximativ 30 de ani de luptă pentru a câştiga independenţa continentului african, perioadă în care o mulţime de oameni şi-au pierdut viaţa şi au
fost trataţi ca şi sclavi. Însă, această perioadă s-a terminat, iar poporul african poate constitui sursa economică deoarece posedă toate resursele naturale în dezvoltarea economică şi industrială. Pentru dezvoltarea prosperităţii africanii au nevoie de educaţie pentru a putea lupta pentru o viaţă de pace
şi de libertate. 2.4. PERIOADA DEMOCRATICĂ (1993-2009)
Democraţia (în traducere literală "conducere de către popor", din grecescul δημοκρατία -
demokratia demos, "popor," şi kratos, "conducere") este un regim politic prin voinţa poporului.
Este un regim în care sunt respectate drepturile cetăţeneşti, de asemenea existenţa pluripartidismului, a constituţiei şi dreptul la vot.
În ziua de astăzi, termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democraţie liberală, dar există multe alte varietăţi iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democraţie este utilizat de obicei în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile şi altor
organisme sau entităţi, cum ar fi universităţile, sindicatele, companiile p ublice sau organizaţiile civice. Democraţia în ţările marilor lacuri este departe de realitatea, de unde numai dictatura şi o
proastă înţelegere a cuvantului democraţie între africanii din regiunea marilor lacuri.
2.4.1. Democraţia în Burundi
De la câştigarea independenţei în 1962 până la primele alegeri ţinute în 1993, Burundi a fost
condusă de o serie de dictatori militare, toţi proveniţi din sânul minorităţii tusti. Această perioadă, cuprinsă între câştigarea independenţei şi primele alegeri libere a fost martora unor violenţe etnice foarte grave cum au fost cele din anul 1964 şi de la sfârşitul anilor ‟80, cel mai important fiind,
eventual, genocidul burundez din anul 1972. În 1993, în Burundi s-au organizat primele alegeri libere care au fost câştigate de către
Frontul Democraţiei din Burundi (FRODEBU), partid al etnicilor hutu. Liderul partidului, Melchior Ndadaye a devenit astfel primul preşedinte hutu, dar câteva luni mai târziu, acesta a fost asainat de către un grup de ofiţeri tutsi. Acest eveniment a declanşat un sângeros război civil interetnic drept
răzbunare a preşedintelui asasinat. Extremiştii hutu au ucis mii de etnici tutsi iar armata, în mare majoritate compusă din etnici tutsi a răspuns acestor asasinate prin masacrarea a sute de mii de etnci
hutu. Pentru ca libertatea să aibă sens şi să nu se transforme în dominaţia celui mai tare asupra celor slabi, este nevoie de legi care să stăvilească voinţa arbitrară.
Harta democraţiei în „The Economist”, culorile mai deschise reprezintă ţări mai democratice. Ţările cu un indice al democraţiei sub 2 (clar autor itare) sunt reprezentate în negru.
The Economist a efectuat un studiu al stării democraţiei în 167 de ţări şi a încercat să îl cuantifice cu un Indicele de democraţie al Economist Intelligence Unit, care s-a concentrat pe cinci categorii generale: ţările luate în eşantion sunt clasificate în vederea unui comportament de tip democratic în
regim diferit. Majoritatea oamenilor votează constituţia fără să cerceteze şi să analizeze conţinutul. Mai târziu constituţia votată devine un factor negativ asupra populaţiei. Majoritatea ţărilor din lume
se numesc ţări democratice, dar populaţia nu trăieşte în democraţie deplină. În multe ţări democraţia este scrisă în constituţie dar nu şi în practică. Multe opinii pe care le împărtăşesc evidenţiază faptul că democraţia nu este ceva absolut, ea este nuanţată şi înţeleasă diferit, are un caracter relativ.
Dintre cele 26 de ţări pe care le-am ales în tabelul de mai jos, oamenii de ştiinţă sau economiştii au
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
18
cercetat informaţiile şi au tras concluzia că există în fiecare ţară tipuri de democraţie diferită, în
funcţie de indicii democratici măsuraţi între 0-10 şi anume: 1. Democraţie plină între 8-10 2. Democraţie viciată între 6-7,9
3. Democraţie cu Regim hibrid între 4-5,9 4. Democraţie cu Regim autoritar sub 4
Tabelul 2.3. Ţările cu democraţie diferită Table 2.3. Les pays avec une démocratie différente
Democraţie cu regim
autoritar
Democratie avec un regime
imperieux
Democraţie cu regim
hibrid
Democratie avec un regime
hybride
Democraţie viciată
Democratie vicieux
Democraţie plină
Democratie pleine
Congo Burundi Columbia Australia
China Hait i România Germania
Niger Uganda Tailanda Irlanda
Maroc Kenya Ungaria Canada
Rwanda Et iopia Croaţia Austria
Tanzania Statele Unite ale Americii
Ghana Belgia
Grecia
Olanda
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Indicele_democra%C5%A3iei
Ziarul britanic The Economist a efectuat un studiu al stării democraţiei în 167 de ţări şi a
încercat să îl cuantifice cu un Indicele de democraţie al Economist Intelligence Unit, care s-a concentrat pe cinci categorii generale: alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică. Suedia a obţinut 9.88 pe o scară de la zero la
zece, cel mai mare punctaj, iar Coreea de Nord a obţinut cel mai mic punctaj: 1.03. Democraţiile pline, Democraţiile viciate şi Regimurile hibride sunt considerate a fi democraţii, iar Regimurile
autoritare sunt considerate dictaturi.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
19
CAP. 3 - DELIMITAREA EŞANTIONULUI DE ŢĂRI CERCETATE
ŞI A METODELOR DE PRELUCRARE A DATELOR
Alegerea acestor ţări a fost realizată în funcţie de condiţiile climatice şi în funcţie de
aşezarea geografică. Ţările din eşantion sunt alese de pe cele 5 continente având caracteristici comune cu ţările situate în regiunile din jurul Marilor Lacuri.
Alegerea ţărilor din eşantion supuse cercetării s-a făcut după o serie de criterii coerente din punct de vedere ştiinţific, politic, social şi economic, cum ar fi: relaţii de parteneriat, influenţele climatice, particularităţi politice şi social-economice, particularităţi istorico-geografice.
Tabelul 3.1. Ţările din eşantion preluate în prelucrarea datelor
Table 3.1. Les pays echantillon pris dans la transformation des données
ŢARA Pays AFRICA Afrique
1 BURUNDI
2 RWANDA
3 RDC ( ZAIR)
4 TANZANIA
5 KENYA
6 UGANDA
7 EGIPT
8 ETIOPIA
9 ZAMBIA
10 AFRICA DE S UD
EUROPA EUROPE
11 ROMÂNIA
12 GERMANIA
13 BELGIA
14 FRANŢA
15 GRECIA
16 OLANDA
17 AUS TRIA
18 ANGLIA
19 UNGARIA
20 RUS IA
AMERICA DE NORD AMERQUE DU
NORD
21 CANADA
22 US A
23 HAITI
24 MEXIC
AMERICA DE S UD AMERQUE DU
SUD
25 BRAZILIA
26 COLUMBIA
27 ECUADOR
28 ARGENTINA
ASIA ASIE
29 CHINA
30 JAPONIA
Sursa http://www.dce.gov.ro, tabel prelucrat de Charles Hakizimana.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
20
3.1. CONDIŢIILE NATURALE ŞI SITUAŢIA GEOGRAFICĂ
A ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR LACURI
. Situaţia geografică din ţările Marilor Lacuri este bine structurată şi bine plasată pentru a
obţine o economie agricolă bine dezvoltată. După cum vedem în tabelul de mai sus se observă că situaţia geografică este bine plasată din punct de vedere climatic pentru a favoriză culturile agricole,
între 10 grade mai sus şi 10 grade mai jos de Ecuator. Totuşi această zonă este considerată şi până astăzi cea mai săracă zonă a continentului
african. Acest lucru rămâne şi până în momentul de faţă un feno men inexplicabil având în vedere
toate aceste caracteristici geografice şi climatice favorabile. Din punct de vedere al resurselor naturale şi economice în ţările din jurul Marilor Lacuri,
tabelul de mai sus ne arată bogăţia naturală de care d ispune fiecare ţară. Oare toate aceste resurse naturale n-ar putea să ajute la dezvoltarea acestei regiuni? O regiune bogată în resurse naturale, dar săracă din punct de vedere economic. Tehnologia de prelucrare şi industrializare a resurselor
naturale din această regiune rămâne un domeniu nedezvoltat, deoarece nu posedă utilaje suficiente şi oameni calificaţi în acest domeniu pentru a exploata aceste resurse naturale.
3.2. METODE DE CULEGERE ŞI DE PRELUCRARE A INFORMAŢIILOR
3.2.1. Documentarea teoretică
Documentarea, în cadrul procesului de elaborare a lucrării, este o operaţiune complexă care solicită la maximum eforturile şi atenţia autorului. Prin documentare se asigură acea cantitate de informaţii care va permite caracterizarea teoretico-empirică a fenomenelor şi proceselor
manageriale abordate, amplificarea cunoştinţelor privind forma lor de manifestare şi factorii care condiţionează evoluţia acestor fenomene.
Complexitatea activităţii de documentare este generată de cele două componente ale conţinutului său şi anume:
informarea, definită ca proces prin care unitatea specializată a reţelei de documentare
sistematizează literatura ştiinţifică, după criterii riguros concepute şi oferă beneficiarului informaţii de semnalare bibliografică. În plan tipo logic informarea poate fi:
- curentă, oferind date pe măsura apariţiei surselor; - retrospectivă, înfăţişând sursele de documentare apărute într-un interval de timp.
documentarea propriu-zisă, înţeleasă ca proces prin care unitatea specializată pune la dis-
poziţia autorului lucrării documentele solicitate, pe baza procesului de informare, realizat în etapa precedentă.
Succesul acestei activităţi este condiţionat de următoarele aspecte: - cunoaşterea unor noţiuni fundamentale specifice procesului de documentare;
- identificarea reţelei de documentare; - posibilitatea de a utiliza cu uşurinţă tehnicile şi instrumentele proprii acestei activităţi; - desfăşurarea temeinică a activităţii de documentare atât din punct de vedere teoretic cât şi
practic.
3.2.2. Sistematizarea şi utilizarea surselor bibliografice
Identificarea şi selectarea materialului informativ, studierea acestuia, presupune cunoaşterea
şi utilizarea principiilor şi tehnicilor distincte de documentare, ceea ce implică stăpânirea temeinică atât a metodelor tradiţionale cât şi a sistemelor moderne de informare. Realizarea unor operaţiuni
specifice activităţii de documentare cu ajutorul calculatorului prin crearea unei baze de date care să înmagazineze pe suportul magnetic o evidenţă a surselor bibliografice şi să permită rapid regăsirea informaţiilor utile, uşurează vizibil munca de documentare. De asemenea, calculatorul oferă
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
21
posibilitatea actualizării şi completării operative a volumului de surse informaţionale, ori de câte ori
apare această necesitate. Atunci când nu există posibilitatea accesului la calculator, identificarea, culegerea şi
sistematizarea surselor bibliografice se va realiza prin intermediul metodelor clasice.
3.2.3. Informaţia primară şi secundară
În documentarea pentru elaborarea lucrării esenţialitatea informaţiei este pusă în evidenţă de
faptul că, în prezent, investigaţiile ştiinţifice manageriale poartă amprenta extinderii aproape
nelimitate a sistemelor informaţionale ce influenţează profund managementul şi cercetarea ştiinţifică derulată în acest domeniu.
Informaţiile care stau la baza lucrării în management sunt selectate de autor sub directa îndrumare a conducătorului ştiinţific. În practică, problema este mult mai dificilă decât se prezintă ea în primul moment. Avem în vedere faptul că, în activitatea de investigare, intervin în stabilirea
structurilor diferite scale de evaluare care combinate cu ordinea matematică a factorilor componenţi şi interrelaţia dintre aceştia conduc la structuri dinamice. În procesul complex al elaborării lucrării
informaţia reprezintă calea esenţială a înţelegerii întregii problematici, a fenomenului managerial care face obiectul temei. Înţelegerea informaţiei, în întregul proces de elaborare a lucrării, oferă autorului date retrospective şi curente asupra procesului analizat.
Este necesar să subliniem că termenele "primar" şi "secundar" ataşate la informaţia ştiinţifică fixează nu numai diferenţele semnificative gnoseologice dar şi diferitele momente în
dinamica elaborării lucrării. Informaţia ştiinţifică primară este în interrelaţie cu informaţia ştiinţifică secundară.
3.2.4.Documentarea privind partea aplicativă a lucrării
În procesul de abordare a lucrării, activitatea de documentare practică deţine un rol hotărâtor subliniat de faptul că nivelul, ritmul, calitatea şi temeinicia acestei cercetări vor desemna substanţa lucrării, asigurând cunoaşterea cadrului de funcţionare a fenomenului studiat, a evoluţiei acestuia şi
a factorilor care determină această evoluţie. Observarea faptelor, acţiunilor şi activităţii manageriale se constituie ca o componentă esenţială în activitatea de documentare practică. Dacă este insuficient
pregătită sau defectuos orientată şi concepută, ea poate atrage insuccesul întregului proces de elaborare a lucrării. Documentarea privind partea aplicativă oferă, de asemenea, posibilitatea formulării de
soluţii şi măsuri de perfecţionare a activităţii în cadrul căreia se manifestă fenomenele investigate. În acest sens, autorul lucrării, trebuie să acorde o atenţie deosebită analizei conţinutului şi sensului
rezultatelor.
metoda de cercetare trebuie să fie integrală şi să înglobeze totalitatea realizărilor firmei inves-tigate, la zi;
în cercetarea practicii manageriale se va ţine seama de conexiunea generală direcţională şi funcţională a fenomenelor şi proceselor specifice managementului firmei respective;
atenţie deosebită se va acorda abordării deterministe a conţinutului managementului firmei cu principalele sale componente.
Metodele de documentare practică la care se poate apela în procesul elaborare a lucrării în management pot fi următoarele:
observaţia directă: o participativă;
o neparticipativă (exterioară)
experimentul:
o de laborator; o de teren;
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
22
metoda chestionarului;
metoda anchetelor;
analiza documentară;
consultarea surselor oficiale; procedee particulare de recoltare a datelor
Documentarea generală are ca obiect cunoaşterea ansamblului activităţilor unităţii la care se desfăşoară practica, a modului de organizare şi desfăşurare a acestora. Ea presupune un contact
direct cu cadrul funcţional de desfăşurare propriu fenomenului cercetat, asigurând cunoaşterea structurii organizatorice, a interdependenţelor dintre sectoarele de activitate, urmărind stabilirea unui cadru de documentare eficient. Documentarea generală vizează, în esenţă, aspectele
manageriale, organizatorice, tehnice şi de prelucrare ale sistemului informaţional. La rândul său, documentarea privind sistemul informaţional al unităţii economice cercetate va constitui
fundamentul pe care se va întemeia analiza complexă a fenomenului managerial, oferind posibilitatea obţinerii unui evantai de informaţii cu caracter tehnico-operativ, contabil şi statistic. Această etapă a documentării practice urmăreşte modul de întocmire şi circuitul
documentelor, tehnice de prelucrare şi înregistrare a informaţiilor, grupele de conturi folosite şi raportarea acestora în bilanţul contabil.
Documentarea specializată presupune cercetarea directă a temei care face obiectul lucrării, urmărind aspectele specifice fenomenului studiat.
3.2.5. Prelucrarea şi interpretarea informaţiilor obţinute în urma documentării
Cunoaşterea realităţii manageriale prin observarea materialului faptic care caracterizează fenomenul studiat este urmată de prelucrarea informaţiilor în vederea formulării şi verificării ipotezelor. Această etapă presupune utilizarea metodelor specifice de prelucrare a materialul
documentar. Principalele elemente ce caracterizează procesul de prelucrare info rmaţională au în vedere:
metodele matematice, statistice, economice, sociologice folosite;
gradul sporit de formalizare;
caracterul operaţional accentuat, capabil să asigure o tratare rapidă a informaţiilor cu rezultate în sfera deciziei şi acţiunii.
Volumul informaţional cules pe parcursul documentării depăşeşte de cele mai multe ori necesitatea reprezentării optime a cadrului funcţional şi de evoluţie a fenomenului cercetat. Chiar dacă materialul cules este interesant, nu trebuie să se alunece în capcana acumulării cantitative şi a
includerii în lucrare, într-o formă insuficient prelucrată sau chiar brută, a materialului. Aceasta nu face decât să minimalizeze valoarea lucrării, prezentând comisiei un conglomerat de date şi
informaţii descriptive, ceea ce sugerează lipsa sintezei şi o tratare superficială a temei. În etapa prelucrării materialului documentar şi faptic trebuie să se facă dovada capacităţii de sistematizare si sinteză, concentrând efortul spre prelucrarea şi prezentarea materialului într-o
formă logică şi coerentă, punând astfel în valoare aportul personal în formularea concluziilor şi propunerilor de perfecţionare a fenomenului cercetat.
3.2.6. Organizarea şi prezentarea informaţiei
Informaţia deţinută asupra unui fenomen, prezintă, de obicei, ample variaţii în timp şi spaţiu.
Rigoarea ştiinţifică impune organizarea acestei informaţii, ca o condiţie a alegerii celor mai adecvate metode de prelucrare a bazei de date. În acest scop, cel mai adesea se foloseşte sistemul tabelelor şi respectiv a seriilor de date. Seriile de date pot fi cronologice sau teritoriale după cum
variaţia se produce în timp sau în spaţiu. Din punct de vedere metodologic, indiferent că este vorba
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
23
de cercetarea variaţiei în timp sau în spaţiu, problemele ce se cer rezolvate ca şi instrumentele de
lucru sunt aceleaşi. Seriile cronologice, constituie o formă ordonată de prezentare a da telor în care se reflectă diversele laturi cantitative ale activităţii de producţie.
Un aspect esenţial privind alegerea metodelor de prelucrare a informaţiei ştiinţifice este legat
de modul de prezentare şi gradul de prelucrare a acestei informaţii. Din acest punct de vedere, informaţiile pot îmbrăca următoarele forme principale:
După natura indicatorilor care intră în construcţia seriilor cronologice, acestea pot fi:
serii cronologice construite cu indicatori absoluţi de nivel;
k
k
k
k
y
tsau
y
T
serii cronologice construite din diferenţe absolute cu bază fixă:
jk
k/j
yk/j
y
k
k/j
y
kyyΔ ;
Δ
t sau
Δ
T
serii cronologice construite din diferenţe absolute cu baza în lanţ:
1kk
1k/k
y1k/k
y
k
1k/k
y
kyyΔ ;
Δ
tsau
Δ
T
serii cronologice formate din indici cu bază fixă:
j
xk/j
yk/j
y
k
k/j
y
k
y
yI ;
I
tsau
I
T
serii cronologice formate din indici cu baza în lanţ:
1k
k1k/k
y1k/k
y
k
1k/k
y
k
y
yI ;
I
tsau
I
T
serii cronologice formate din ritmuri cu bază fixă:
100100I100100y
y100
y
yy100
y
ΔR ;
R
tsau
R
Tk/j
y
j
k
j
jk
j
k/j
yk/j
yk/j
y
k
k/j
y
k
serii cronologice formate din ritmuri cu bază în lanţ:
100100I100100y
y100
y
yy
100y
Δ100
y
1)-y(k-y(k)R ;
R
tsau
R
T
1k/k
y
1k
k
1k
1kk
1k
1k/k
y
1k
1k/k
y1k/k
y
k
1k/k
y
k
În funcţie de natura indicatorilor care stau la baza seriilor cronologice, acestea pot furniza informaţii despre nivelul unui indicator, despre sensul evoluţiei sale şi proporţia în care evoluează
de la o perioadă la alta, de la un moment la altul. Totodată, în funcţie de modul de prezentare a informaţiilor se aleg şi metodele specifice de prelucrare.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
24
3.2.7. Determinarea tendinţei unui indicator
În cazul unui asemenea indicator, acţiunea factorilor sezonieri este nulă. Prin urmare,
indicatorul are următoarea structură:
e(t)T(t)y(t)
Pentru determinarea tendinţei unui asemenea indicator se porneşte de la ipoteza
simplificatoare conform căreia mărimea componentei întâmplă toare ar fi nulă, punându-se în evidenţă ceea ce este legic, esenţial în dezvoltarea unui fenomen. Este necesar a se parcurge, în acest sens, mai multe etape succesive de lucru:
evidenţierea tendinţei;
alegerea liniei de tendinţă;
determinarea liniei de tendinţă;
testarea reprezentativităţii liniei de tendinţă.
După ce, în prima etapă, s-a constatat existenţa trendului şi s-a optat asupra formei
teoretice a modelului care- l poate reda, se poate proceda la estimarea parametrilor acesteia cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate formulată de K.F. Gauss. A determina linia de tendinţă după această metodă înseamnă a estima parametrii acesteia astfel încât împrăştierea stărilor reale în jurul
trendului să fie minimă. Cu alte cuvinte, se impune condiţia:
min;)(222
eMeMe
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
25
PARTEA A III-A
REZULTATE ŞI DISCUŢII
CAP.4
RESURSELE NATURALE ŞI ECONOMICE
ALE ŢĂRILOR DIN JURUL MARILOR LACURI
4.1. FONDUL FUNCIAR
4.1.1. Structura fondului funciar
Statul Burundi nu ocupă o suprafaţă foarte importantă din teritoriul Africii (Tabelul 1) dar
posedă un sol foarte fertil şi propice practicilor agricole. Pe seama creşterii populaţiei au sporit (în anul 2007) suprafeţele ocupate de către terenurile arabile cu circa 70% faţă de anul 1962 astfel încât, ponderea acestora a ajuns de la 25% în 1962 la 33% în totalul suprafeţei ţării. Din păcate
această creştere s-a făcut prin acţiuni intense de defrişare, fapt care ar putea afecta dezvoltarea durabilă a zonei. Totuşi în ultimii 30 de ani, spre deosebire de alte state africane, mai stabile, se
remarcă o staţionarizare a ponderii suprafeţelor cultivate. Există, însă, posibilitatea ca, în urma încetării conflictelor din zonă, creşterea demografică să-şi reia ritmul de creştere din perioada 1962-1977 astfel încât noi suprafeţe agricole să fie defrişate.
Sursa: FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 14 July 2008
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
%
Suprafata totala Suprafata arabila Culturi permenente
Surface total Surface arable Culture permanente
Fig. 4.1. Raportul dintre suprafaţa arabilă şi suprafaţa cu culturi permanente în Burundi
Cu toate că ocupă un teritoriu de circa 40 de ori mai mare decât suprafaţa statului Burundi,
Columbia dispune de suprafeţe de teren arabil comparabile, astfel că, în anul 2007 suprafaţa arabilă fiind doar de 2 ori mai mare în Columbia. În plus se înregistrează o puternică tendinţă de scădere a acestor suprafeţe în ultimii 35 ani. Totuşi, culturile perene îşi păstrează suprafeţele ocupate fapt ce
atestă părăsirea (pârloaga) sau degradarea terenurilor afectate culturilor anuale.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
26
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
%
Suprafata totala Suprafata arabila Culturi permenente
Fig. 4.2. Raportul dintre suprafaţa arabilă şi suprafaţa cu culturi permanente în Columbia
Fig. 4.2. Le rapport entre la surperficie cultivé et la superficie avec des cultures permanente s
en Colombie.
Franţa, cu toate că ocupă o suprafaţă totală de doar circa 50% din cea a Columbiei, deţine o suprafaţă arabilă mult mai importantă de circa 5 -9 ori mai mare (cu referire la anii 1962
respectiv 2007). Deasemenea, ponderea acestor suprafeţe (~33%) este de 10 ori mai mare decât în Columbia şi este comparabilă cu cea a statului Burundi. Totuşi nu putem spune că statul Burundi a aplicat modelul coloniştilor francezi deoarece ponderea culturilor perene este mult mai ridicată (8-
13 % faţă de 2-3 % în Franţa). Explicaţia constă în structura diferită a portofoliului de culturi agricole determinate de condiţiile climatice diferite.
Tabelul 4.6. Ponderea principalelor categorii de folosinţă în suprafaţa totală de la Franţa Table 4.6. La poids des principales categories d‟utilisation de la superficie totale en France
FRANŢA
Anul L‟année
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Suprafaţa totală
La superficie totale 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Suprafaţa arabilă La superficie cultivé
35,4 32,8 30,9 31,3 32,0 32,9 32,7 33,2 33,5 33,6
Culturi permanente
Des cultures permanentes
3,2 3,2 2,9 2,8 2,5 2,3 2,2 2,1 2,1 2,0
Surface total Surface arable Culture permanente
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
27
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
%
Suprafata totala Suprafata arabila Culturi permenente
Fig. 4.3. Raportul dintre suprafaţa arabilă şi suprafaţa cu culturi permanente în Franţa Fig.4.3. Le rapport entre la superficie cultivé et la superficie des cultures permanentes en
France. Kenya cu o suprafaţă totală comparabilă cu a Franţei (de 20 de ori mai mare decât acea a
statului Burundi) are o pondere mult mai mică a terenului agricol faţă de suprafaţa totală în raport cu cele doua state menţionate. Astfel suprafaţa arabilă este de circa 5 ori mai mare faţă de a statului Burundi, dar la recolte perene diferenţa este doar de 25% în favoarea Kenyei.
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
%
Suprafata totala Suprafata arabila Culturi permenente
Fig. 4.4. - Raportul dintre suprafaţa arabilă şi suprafaţa cu culturi permanente în Kenya Fig.4.4. - Le rapport entre la superficie cultivé et la superficie avec des cultures permanentes en
Kenya.
Surface total Surface arable Culture permanente
Surface total Surface arable Culture permanente
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
28
4.1.2. Resursa de fond funciar
Considerând suprafeţele arabile pe locuitor, se remarcă o stabilizare a acestora în Franţa şi o
scădere la jumătate în ţările africane (Burundi şi Kenya) o scădere dramatică în Columbia, la un
sfert. Dacă în Franţa există stabilitate atât a suprafeţelor totale şi a populaţiei, în Burundi şi Kenya resursa de fond funciar/locuitor scade ca urmare a creşterii populaţiei iar în Columbia ca urmare a
doua tendinţe: dublarea populaţiei şi înjumătăţirea teritoriului arabil. Table 4.13. La superficie cultivé par habitant
Suprafaţa arabilă pe locuitor
La superficie cultivé par habitant
Anul L‟année
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Burundi 0,24 0,25 0,25 0,21 0,18 0,16 0,15 0,14 0,13
Columbia 0,17 0,15 0,14 0,13 0,12 0,08 0,06 0,05 0,04
Franta 0,36 0,33 0,32 0,32 0,33 0,31 0,31 0,31 0,31
Kenia 0,34 0,29 0,26 0,22 0,22 0,21 0,17 0,16 0,15
Sursa: FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 14 July 2008
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
0,40
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
ha/lo
cuito
r
Burundi Columbia Franta Kenia
Fig. 4.5. Suprafaţa arabilă pe locuitor
Fig.4.5. La superficie cultivé par habitant
4.2. FORŢA DE MUNCĂ
4.2.1 Densitatea populaţiei
Suprafaţa statului Burundi este de aproximativ 306 ori mai mică, decât cea a Braziliei şi de aproximativ 41 ori mai mică decât a Columbiei. În ceea ce priveşte situaţia populaţiei se poate observa că de-a lungul perioadei analizate aceasta a înregistrat creşteri la nivelul tuturor statelor
luate în studiu. În Burundi se poate observa faptul că în anul 2007 populaţia a atins un nivel de 7548 mii locuitori de mai bine de 2 ori mai mare decât la nivelul anului 1967.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
29
Tabelul 4.17. Densitatea populaţiei (locuitori pe kmp)
Table 4.17. La densité de la population (habitants par kmq)
Densitatea populaţiei (locuitori pe kmp) La densité de la population (habitants par kmq)
Anul
L‟année 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Brazil 10,45 11,83 13,31 14,96 16,63 18,12 19,53 21,01 21,89
Burundi 120,05 128,53 137,15 158,32 187,46 212,25 224,94 244,99 271,22
Colombia 18,20 20,75 23,28 26,03 28,87 31,86 35,02 38,12 39,94
Ecuador 19,26 22,33 25,80 29,66 33,74 37,87 41,53 44,67 46,65
France 90,05 93,53 96,50 98,66 101,29 103,98 106,36 108,35 109,69
Kenya 17,53 20,86 25,07 30,28 36,44 43,03 49,35 55,21 59,02
Romania 81,71 86,73 90,83 94,13 96,38 96,83 94,11 92,04 91,07
Zambia 5,18 6,14 7,31 8,60 10,14 11,77 13,33 14,75 15,50
Sursa: Date prelucrate
Făcând o analiză comparativă a densităţii populaţiei de la nivelul statului Burundi şi
Columbia, se poate observa că deşi suprafaţa Columbiei este de aproximativ 41 de ori mai mare şi
numărul locuitorilor la nivelul anului 2007 de 6,04 ori mai ridicat, densitatea populaţiei este de aproape 7 ori mai mică decât în Burundi.
Tabelul 4.18. Densitatea comparativă a populaţiei Table 4.18. La densité comparative de la population
Anul
L‟année 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Burundi 120,1 128,5 137,2 158,3 187,5 212,3 224,9 245,0 271,2
Columbia 18,2 20,7 23,3 26,0 28,9 31,9 35,0 38,1 39,9
Sursa: Date prelucrate Graficul de mai jos evidenţiază trendul ascendent al densităţii populaţiei la nivelul celor
două state comparate, şi totodată şi diferenţa relativ mare care există între acestea.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
nr.
loc/k
mp
Burundi Colombia
Fig. 4.7. Densitatea comparativă a populaţiei pe kmp Fig .4.7. La densité comparative de la population par kmq Comparând datele de la nivelul Franţei cu cele de la nivelul statului Burundi, se observă că
şi în acest caz cu toate suprafaţa Franţei este de aproximativ 20 ori mai mare şi numărul locuitorilor de peste 8 ori la nivelul anului 2007, densitatea populaţiei, deşi a înregistrat creşteri de-a lungul
celor 40 de ani studiaţi, este sub nivelul celei înregistrate în Burundi pe tot parcursul perioadei analizate.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
30
La nivelul anului 2007 densitatea populaţiei în Burundi a fost de peste 2 ori mai mare decât
în Franţa, în timp ce la începutul perioadei analizate aceasta era doar de 1,33 ori mai mare, de aici putându-se deduce că ritmul de creştere al populaţiei a fost a mai accentuat în Burundi decât în Franţa, lucru care se poate observa şi în graficul de mai jos.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
nr.
loc/k
mp
Burundi France
Fig. 4.8. Densitatea comparativă a populaţiei pe kmp Fig 4.8. La densité comparative de la population par kmq
Figura de mai jos evidenţiază trendul ascendent al densităţii populaţiei de la nivelul statului
Burundi şi al Kenyei. Putându-se observa că tot parcusul perioadei analizate densitatea populaţiei în
Burundi a fost net superioară celei din Kenya, dacă în 1947 aceasta era de aproape 7 ori mai mare, în anul 2007 acesta a înregistrat un nivel de peste 4,5 ori mai ridicat decât în Kenya, explicaţia poate
fi dată de faptul că ritmul de creştere al populaţiei a fost mai accentuat în Kenya, decât în Burundi.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
300,0
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Anul
nr.
loc/k
mp
Burundi Kenya
Fig. 4.9. Densitatea comparativă a populaţiei pe kmp pentru Burundi şi Kenya
Fig .4.9. La densité comparative de la population par kmq pour Burundi et Ken 4.2.2. Structura şi dinamica populaţiei
Populaţia activă economic se referă la numărul de persoane salariate şi nesalariate precum şi angajatori, anagajaţi, asistenţi familiali, fermieri şi afacerişti, membri ai unei cooperative şi membri
ai forţelor armate. Populaţia activă economic mai este numită şi forţa de muncă. Populaţia activă economic în agricultură : analizând structura populaţiei din Brazilia, se poate observa că dacă până în anul 1977 populaţia rurală a cunoscut un trend ascendent, apoi
aceasta a început să scadă, ajungând în anul 2007 la 29364, înregistrând o scădere de aproape 1,5
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
31
ori faţă de anul 1962. După cum se poate observa, populaţia economic activă în agricultură a crescut
de peste 3 ori din anul 1962 până în anul 2007, ceea ce sugerează faptul că în condiţiile date, o bună parte dintre locuitorii oraşelor sunt activ implicaţi în agricultură, evidenţiindu-se un grad redus de industrializare.
După cum se poate observa şi în graficul de mai jos, în timp ce populaţia rurală a scăzut, numărul celor ocupaţi în agricultură a fost în continuă creştere.
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
mii p
ers
oan
e
Populatia totala Populatia rurala Total populatie economic activa in agricultura
Fig. 4.10. Structura populaţiei în Brazilia (mii persoane)
Fig.4.10. La structure de la population en Brasil
În ceea ce priveşte populaţia economic activă în agricultură, şi la nivelul Franţei s-a înregistrat o creştere de peste 33% în anul 2007 faţă de anul 1962, ponderea acesteia menţinându-se în jurul valorii de 43%, acest lucru fiind bine evidenţiat şi în graficul de mai jos.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
mii p
ers
oan
e
Populatia totala Populatia rurala Total populatie economic activa in agricultura
Fig. 4. 12. Structura populaţiei în Franţa (mii persoane) Fig. 4.12. La structure de la population en France
Population totale Population rurale Total population economique active en agriculture
Population totale Population rurale Total population economique active en agriculture
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
32
Indicele anual de creştere evidenţiază faptul că pe parcursul perioadei analizate populaţia
totală a Franţei a crescut în fiecare an, faţă de anul de referinţă. Astfel, în anul 2007 aceasta fost cu peste 28 procente mai mare decât în anul 1962. În acelaşi timp în cadrul populaţiei rurale s-a înregistrat o scădere cu 16,3%, în timp ce populaţia activă în agricultură a înregistrat cea mai mare
creştere cu 33,6%. Tabel 4.24. Evoluţia populaţiei în Franţa (procente)
Pentru o mai bună evidenţiere a evoluţiei populaţiei la nivelul Franţei se poate analiza figura de mai jos, fiind reliefate trendurile celor trei categorii de populaţie, oservându-se tendinţa descendentă a populaţiei rurale.
60
70
80
90
100
110
120
130
140
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
%
Populatia totala Populatia rurala Total populatie economic activa in agricultura
Fig. 4.13. Evoluţia populaţiei în Franţa (procente)
Fig.4.13. L‟evolution de la population en France
Analizând datele din tabelul de mai jos se poate evidenţia faptul că populaţia rurală a înregistrat o descreştere de-a lungul perioadei analizate, deţinând o pondere de aproximativ 98% în anul 1962, în timp în anul 2007 aceasta deţinea o pondere de 90%. Totodată se poate observa că ca
şi populaţia economic activă în agricultură a înregistrat o creştere evidentă de-a lungul perioadei analizate.
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
1962 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
mii p
ers
oan
e
Populatia totala Populatia rurala Total populatie economic activa in agricultura
Fig.4. 14. Structura populaţiei în Burundi (mii persoane)
Fig.4.14. La structure de la population au Burundi
Population totale Population rurale Total population economique active en agriculture
Population totale Population rurale Total population economique active en agriculture
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
33
După cum se poate observa în perioada analizată (tabel 4.26.), populaţia totală din Burundi a crescut cu aproximativ 148%, populaţia rurală cu 126,8%, iar cea economic activă ocupată în agricultură cu 132,5%. Spre deosebire de celelate ţări luate în analiză, doaar în Burundi s-a observat
o tendinţă ascendentă şi în cazul populaţiei rurale, evidenţiindu-se faptul că mediul rural este predominat în această ţară.
Analizând structura comparativă a populaţiei la nivel anului 2007, în Franţa, Brazilia şi Burundi se poate observa, că peste 50% din populaţia activă din Burundi este implicată în agricultură, în timp ce aproape 90% din populaţia acestei ţări trăieşte în mediul rural, fiind de peste
3 ori mai mare decât în celelalte cazuri studiate, de aici se poate deduce gradul redus de urbanizare care există în această ţară.
Structura comparativa a populatiei
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
Brazilia Franta Burundi
Pro
cente
Populatia totala Populatia rurala Total populatie economic activa in agricultura
Fig. 4.16. Structura comparativă a populaţiei
Fig.4.16. La structure comparative de la population
4.3.CAPITALUL ŞI BAZA TEHNICĂ
Înzestrarea tehnica a agriculturii arată potenţialul de dezvoltare al agriculturii. Tabelul de
mai jos arată faptul că agricultura este o ramură de activitate puternic dependentă de investiţiile de capital. Pentru a susţine această afirmaţie prezentăm situaţia Franţei, în care pentru a asigura
dezvoltarea sectorului agricol au fost efectuate importante investiţii în agricultură, în baza materială. Din acest punct de vedere al bazei materiale, Burundi are un număr foarte redus de tractoare în intreaga ţară. Practic la nivelul intregii ţări exista doar 170 de tractoare.
Tabel 4.32. Suprafaţa arabilă cu tractor (ha)
Table 4.32. La superficie cultivé avec le tracteur (ha)
Anul L‟année 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Burundi 10333 7154 5706 5588 5800 5712
Columbia 132 114 96 110 105 95
Franţa 12 12 13 14 15 16
Kenya 581 517 529 430 417 377
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 10 September 2008
Analiza suprafeţei arabile care revine la un tractor relevă o situaţie total defavorabilă pentru Burundi. Aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos, o ţară puternic dezvoltată din punct de vedere agricol aşa cum este Franţa dispune de un tractor la fiecare 16 hectare de teren arabil.
Celelate ţări luate în considerare cum ar fi: Columbia sau Kenia dispun de 1 tractor la 95 ha,
Population totale Population rurale Total population economique active en agriculture
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
34
respectiv la 377 hectare. In schimb Burundi prezintă doar un tractor la 5712 hectare. Din acest punct
de vedere, dezvoltarea economică a ţării nu poate fi realizată decât prin efectuarea unor importante investiţii în domeniu.
Fig.4.18. Evoluţia comparativă a suprafeţei arabile pe tractor
Fig .4.18. L‟evolution comparative de la superficie cultivé avec le tracteur
4.4. MIJLOACELE CIRCULANTE
4.4.1.Consumul de îngrăşăminte chimice
O verigă importantă a tehnologiilor de cultură este folosirea raţională a îngrăşămintelor.
Aspecte deosebit de importante în ceea ce priveşte impactul activităţilor din agricultură asupra stării factorilor de mediu se referă la utilizarea îngrăşămintelor chimice şi naturale şi a pesticidelor.
În agricultura biologică, conceptului de îngrăşământ se preferă cel de fertilizare, deoarece scopul principal al aportului nutritiv nu este atât nutriţia directă a plantelor, aşa cum se practică în agricultura convenţională, cât îmbogăţirea terenului.
Elementele nutritive necesare plantelor există în natură sub mai multe forme, în:
în sol, ca atare,
bălegar şi gunoi de la diverse animale,
fixare biologică a azotului,
îngrăşăminte chimice sau minerale folosite ca fertilizanţi. Randamentul productiv al solului este influenţat într-o mare măsură de natura substanţelor
minerale pe care le conţine. Ori, în fiecare an cu strângerea recoltei cantitatea de substanţe minerale din sol se diminuează datorită captării în timp a acestora de plante. Îmbogăţind substanţele minerale
ale solului şi ameliorând caracteristicile fizice, chimice şi biologice, îngrăşămintele asigură plantelor un mediu prielnic şi condiţii de dezvoltare bune. Îngrăşămintele reprezintă hrana plantelor şi au rolul de a preîntâmpina scăderea conţinutului
de substanţe nutritive în sol. Pentru a creşte şi a se dezvolta normal plantele au nevoie de carbon, hidrogen, oxigen pe care le iau din aer şi apă, plus 13 elemente minerale esenţiale numite substanţe
nutritive sau fertilizatori pe care le iau în mod normal d in sol. Lipsa sau existenţa insuficientă a vreunuia din substanţele nutritive de mai sus duce la scăderea accentuată a recoltei. În ceea ce priveşte consumul de îngrăşăminte chimice utilizate, au fost analizate comparativ
ţări din Africa (Burundi şi Kenia), din America de Sud (Columbia), şi din Europa (Franţa).
Suprafata arabila pe tractor in Burundi
4000
6000
8000
10000
12000
1982 1987 1992 1997 2002 2007
ha/tra
cto
r
Suprafata arabila pe tractor in Columbia
80
90
100
110
120
130
140
1982 1987 1992 1997 2002 2007
ha/tra
cto
r
Suprafata arabila pe tractor in Franta
10
12
14
16
18
1982 1987 1992 1997 2002 2007
ha/tra
cto
r
Suprafata arabila pe tractor in Kenia
300
350
400
450
500
550
600
1982 1987 1992 1997 2002 2007
ha/tra
cto
r
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
35
4.4.1.1. Consumul de îngrăşăminte cu azot
Îngrăşămintele cu azot au în structura lor azotul, care este elementul nutritiv cu cea mai mare
influenţă asupra creşterii producţiei prin efectul său asupra proteinelor şi clorofilei din plantă. Folosirea îngrăşămintelor cu azot trebuie făcută cu mare atenţie, după o analiză prealabilă a solului
şi a condiţiilor climatice în care se face cultura. Are efect favorabil asupra calităţii producţiei pentru aproape toate culturile, de asemenea, are efect favorabil asupra nivelului producţiei pe toate tipurile de sol, în special pe solurile mai puţin fertile.
Dozele optime folosite variază între 60-180 kg s.a./ha, acestea obţinându-se prin experienţe în câmp, iar pe baza rezultatelor obţinute se vor recomanda dozele de azot la hectar; în cazul în care
se administrează şi îngrăşăminte naturale (gunoi de grajd) se poate proceda la scăderea acestor doze.
Tabel 4.35. Consumul de îngăşăminte cu azot (kg/ha)
Table 4.35. La consommation des engrais avec azote (kg par ha)
Ţara / Anul Pays/l‟année
2002 2005 2007
Burundi 0,39 0,32 0,82
Kenya 14,73 19,97 10,77
Columbia 18,31 17,97 16,96
Franţa 415,86 430,05 405,54
Surasa: FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009
Fig. 4.19. Evoluţia comparativeă a consumului de îngrăşăminte cu azot
Fig. 4.19. L‟evolution comparative de la consommation des engrais avec azote
►în Burundi consumul de îngrăşăminte cu azot la hectar este aproape inexistent comparativ
cu cel din Kenya, Columbia şi Franţa. În anul 2007 consumul de îngrăşăminte cu azot a crescut de aproape 3 ori comparativ cu anul 2005 (de la 0,32 kg/ha la 0,82 kg/ha), deşi
suprafaţa agricolă a scăzut cu 15000 hectare (grafic...). Având în vedere faptul că, Burundi este o ţară agricolă şi că peste 90% din populaţie depinde de acest sector, consumul de îngrăşăminte chimice la hectar aproape nesemnificativ este un impediment în calea creşterii
productivităţii culturilor agricole la hectar. Acest lucru se datorează şi faptului că Burundi
Consumul de ingrasamnte cu azot in Burundi
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
2002 2005 2007
kg
/ha
Consumul de ingrasaminte cu azot in Kenya si Columbia
10,00
15,00
20,00
25,00
2002 2005 2007
kg/h
a
Kenya Columbia
Consumul de ingrasaminte cu azot in Franta
400,00
410,00
420,00
430,00
440,00
2002 2005 2007
kg/h
a
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
36
fiind o ţară săracă nu-şi permite să importe cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice,
datorită creşterii continue a preţurilor acestora. ►De subliniat că doza de îngrăşământ este eficientă până la o limită maximă ce nu trebuie
depăşită niciodată, altfel cantitatea suplimentară de îngrăşământ ar costa mai mult decât valoarea
sporului de producţie. Întrebuinţarea unor doze optime de îngrăşăminte este în general asociată cu o agrotehnică superioară, ceea ce confirmă corelaţia fertilizare-plantă-sol- lucrări tehnice.
Cantitatea de îngrăşământ care trebuie să fie utilizată depinde de necesarul de azot al culturilor şi de conţinutul de humus şi de azot al solului.
Avantajele folosirii îngrăşămintelor cu azot:
reduce timpul de maturizare al plantelor,
asigură dezvoltarea şi creşterea viguroasă,
asigură creşterea recoltei la hectar,
preîntâmpină scuturarea boabelor şi măreşte randamentul solului.
Administrarea unei cantităţi insuficiente de azot poate avea următoarele efecte :
Sinteza proteinelor şi enzimelor este încetinită având ca rezultat stagnarea creşterii plantei
care rămâne pitică.
4.4.1.2. Consumul de îngrăşăminte cu potasiu
Îngrăşămintele cu potasiu conţin potasiu ca substanţă activă şi se obţin prin prelucrarea sărurilor naturale brute. Deşi solurile au conţinut mare de potasiu, totuşi folosirea îngrăşămintelor cu potasiu permite obţinerea de sporuri mari şi produse de calitate, îndeosebi când sunt folosite
împreună cu îngrăşămintele cu azot sau cu fosfor. Îngrăşămintele cu potasiu se pot administra în doze de 50-100 kg/ha sau mai mult, în funcţie de tipul de sol. Potasiul favorizează sinteza, migrarea
şi acumularea hidraţilor de carbon, intensitatea fotosintezei, absorbţia apei şi a substanţelor minerale din sol, neutralizarea acizilor organici.
Tabel 4.38. Consumul de îngrăşăminte cu potasiu (kg/ha) Table 4.38. La consommation des engrais avec potasium (kg par ha)
Anul
L‟année 2002 2005 2007
Burundi 0,009 0,031 0,027
Kenya 0,469 0,829 1,843
Columbia 48,930 63,758 17,684
Franţa 49,535 50,038 41,385
Surasa: FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009
Fig. 4.20. Evoluţia comparativă a consumului de îngrăşăminte cu potasiu Fig.4.20. L‟evolution comparative de la consommation des engrais avec potassium
Consumul de ingrasaminte cu potasiu in Burundi si Kenya
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2002 2005 2007
kg/h
a
Burundi Kenya
Consumul de ingrasaminte cu potasiu in Columbia si in Franta
10,000
30,000
50,000
70,000
2002 2005 2007
kg/h
a
Columbia Franta
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
37
În ceea ce priveşte îngrăşămintele naturale, deşi acestea creează efecte negative asupra
mediului cu mult mai mici faţă de cele artificiale, trebuie de asemenea utilizate controlat în anumite limite, mai ales în scopul reducerii volumului de fosfaţi transferaţi în mediul înconjurător. Aplicarea îngrăşămintelor în doze mici sau în rapoarte neoptimale a elementelor de nutriţie nu asigură o
recoltă mare şi de calitate bună, iar îngrăşămintele vor fi neeficiente. Rolul fertilizanţilor în optimizarea agrochimică a solurilor este, totuşi, incontestabilă.
În concluzie, agricultura viitorului trebuie să fie nu numai durabilă, ci şi performantă, aceasta realizându-se prin aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice specifice culturilor agricole din diferitele zone ecologice ale ţării. În cadrul acestor verigi, îngrăşămintele de orice natură, trebuie să
ocupe un loc prioritar în menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
38
CAP 5.
PERFORMANŢE ALE PRODUCŢIEI FIZICE
5.1. PRODUCŢIA TOTALĂ LA PRINCIPALELOR CULTURI
Agricultura asigură integral necesarul pentru alimentaţia populaţiei şi o parte însemnată
pentru export, în special cafea. Bumbacul a devenit un produs semnificativ la export contribuind cu cca. 10 % din venituri la export. Cea mai mare parte din producţia de bumbac se exportă în Belgia. Totodată, Burundi primeşte asistenţă tehnică străină pentru dezvoltarea altor culturi: orez,
trestie de zahăr, cartofi, banane, porumb, sorg etc.
Tabel 5.1: Principalele culturi agricole exportate Table 5.1. Les principales cultures agricoles pour l‟export
Cultura/Produs
Culture / produit
2003
2004
Rata de crestere (%) Rata en croissance
(%)
Cafea boabe Du caffe
6.700 37.000 552,2
Ceai verde
Le the vert
35.225 38.161 8,3
Ceai uscat Le the sec
7.380 7.702 4,3
Zahăr
Sucre
20.258 20.141 -0,6
Bumbac neprelucrat Le coton brut
3.560 4.730 32,0
Bumbac fire
Coton fils
1.565 2.041 30,4
Sursa : World Bank, WDI, februarie, 2008
Principalele produse agricole ale statului Burundi se rezumă doar la cafea verde şi la banane,
atât ca urmare a condiţiilor pedo-climatice cât şi a obiceiurilor de consum ale populaţiei locale. Astfel, se poate afirma că, fără a neglija în totalitate celelalte culturi, agricultura burundeză este
specializată pe aceste două produse asupra cărora, din acest motiv, se va axa analiza producţiei totale la principalele culturi, ca aspect al performanţei producţiei fizice. Pentru a evidenţia tendinţa culturilor analizate, se va lua ca referinţă unul dintre cei mai mari producători ai culturii respective,
iar perioada luată în calcul este 1961-2007.
Tabelul 5.2. Producţia de cafea verde (tone) Table 5.2. La production de caffé vert (tonnes)
Anul/Ann
ee 1961 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2006 2007
Brazil 4383820 3511079 2402993 2216921 2433604 2533762 2908960 1869980 2267968 2312157 2284413
Burundi 18000 27071 29944 30000 30000 32000 39000 35000 32000 32000 32000
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009
Pentru cultura de cafea verde, ţara de referinţă a fost aleasă Brazilia, a cărei producţie de aproape 2,3 milioane de tone în anul 2007 o situează în fruntea ţărilor producătoare. Prin comparaţie, Burundi, a cărei producţie s-a situat, la nivelul aceluiaşi an, la nivelul de 0,032 milioane
tone, este de mai mult de 70 de ori mai mică. În perioada la care se referă analiza, producţia de cafea verde din Burundi s-a dublat practic până în anul 1990, an după care s-a înregistrat o scădere
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
39
în medie de 1000 de tone anual până în anul 1995, iar în ultimul de deceniu producţia a rămas
constantă. De asemenea, trebuie remarcat faptul că la începutul anilor ‟90 s-a înregistrat un spor semnificativ de producţie la ambele ţări, urmat de o scădere a acesteia, graduală în Burundi, dar mai
puternică la mijlocul aceluiaşi deceniu în Brazilia.
Tabelul: 5.3. Producţia totală de banane (tone) Table: 5.3. La production totale de bananes (tonnes)
Anul/Année 1961 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2006 2007
Burundi
19000
0
20000
0
20000
0
20000
0
22060
0
25000
0
29000
0
26000
0
29500
0
30000
0
30000
0
Colombia 25000 29000 29200 26600 23800 28000 41700 54000 53000 64000 65000
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009
Recurgând, de asemenea, la exprimarea grafică a evoluţiei producţiei totale de banane în
perioada 1961–2007 se poate uşor remarca tendinţa ascendentă în ambele ţări, dar şi inconsistenţa creşterii producţiei în Burundi, care a suferit fluctuaţii importante de-a lungul perioadei analizate.
Sursa : -Muhanga câmp de cercetare Burundi
Champs de recherche agronomique de Burundi Fig.5.3. Plantaţie de banane din Burundi Muhanga
Fig. 5.3. Plantation des bananes du Burundi Muhanaga Introspecţia asupra celor două culturi permite exprimarea unor considerente generale asupra
inconsistenţei tendinţelor producţiilor de cafea verde şi de banane, fapt care generează probleme în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei alimentare.
y = 20.24x3 - 700.58x2 + 6905.2x + 13418
R2 = 0.8128
y = -10002.62x3 + 217750.88x2 - 1499375.28x + 5588534.26
R2 = 0.81
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
5000000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
ton
e
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
Brazil Burundi Poly. (Burundi) Poly. (Brazil)
Fig.5.1. Evoluţia producţiei totale de cafea pe perioada 1961 – 2007 Fig. 5.1. L‟evolution de la production totale du caffe en periode 1961-2007
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
40
În ceea ce priveşte cea ce a doua cultură inclusă în studiu, pentru cultura de banane, a fost ales statul Camerun, ca ţară de referinţă, având o producţie de 65 de mii de tone în anul 2007, de aproximativ 5 ori mai puţin decât Burundi, a cărei producţie s-a situat, la nivelul aceluiaşi an, la
nivelul a 300 mii de tone. Introspecţia asupra celor două culturi permite exprimarea unor considerente generale asupra inconsistenţei tendinţelor producţiilor de cafea verde şi de banane, fapt
care generează probleme în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei alimentare. Desigur, analiza producţiilor fizice nu este suficientă pentru înţelegerea fenomenului studiat,
studiul performanţei agriculturii a statului Burundi. În acest scop se va analiza şi producţia pe
locuitor şi, implicit, siguranţa balanţei alimentare.
5.2. PRODUCŢIA PE LOCUITOR ŞI ASIGURAREA BALANŢEI ALIMENTARE
Tabelul .5.4. Producţia de cafea verde pe locuitor în perioada 1970 – 2007 (tone/capita) Tabelul.5.4. La production du caffée verT par habitant en periode de 1970-2007 ( tonne)
Anul/Année 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2006 2007
Brazil 27,0 22,0 21,5 19,9 20,5 12,1 13,6 12,9 12,3
Burundi 9,0 8,4 7,9 7,3 7,5 5,9 5,1 4,7 4,2
Columbia 39,9 35,0 40,8 31,3 30,3 23,4 16,3 12,6 12,3
Sursa: date prelucrate
Pentru a caracteriza aceşti indicatori, se vor observa, comparativ, atât la nivelul statului Burundi, cât şi pentru alte două ţări: Brazilia şi Columbia. Luând în considerare tendinţa
descrescătoare a producţiei de cafea verde, pe de o parte, iar, pe de altă parte trendul crescător al populaţiei în fiecare dintre cele trei ţări analizate, este evidentă panta descendentă a evoluţiei producţiei de cafea verde pe locuitor, reducându-se la jumătate în Brazilia şi Burundi, şi la mai
puţin de o treime în Columbia.
Sursa : Muhanga burundi ( charles Hakizimana).
Recurgând, de asemenea, la exprimarea grafică a evoluţiei producţiei totale de banane în
perioada 1961–2007 se poate uşor remarca tendinţa ascendentă în ambele ţări, dar şi inconsistenţa
creşterii producţiei în Burundi, care a suferit fluctuaţii importante de-a lungul perioadei analizate. Oare ţările sub dezvoltate nu cunosc importanţa culturilor tropicale? Răspunsul este da,
poporul african nu cunoaşte importanţa acestor culturi pe piaţa internaţională, de unde rezultă un număr mare de africani care rămân fără sprijin de pe urma vânzării cafelei la un preţ mult inferior în comparaţie cu valoarea reală a cafelei. Tehnologia şi managementul prelucrării cafelei reprezintă
lucrul cel mai important şi mai complex pentru cultura tropicală.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
41
Tabelul. 5.5. Producţia de banane pe locuitor (kg) Tabelul.5.5. La production des bananes par habitat( kg)
Anul/Année 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2006 2007
Brazil 3,1 3,1 3,3 3,3 3,4 3,3 3,2 2,8 2,7
Columbia 1,4 1,1 0,9 0,9 1,3 1,5 1,3 1,5 1,4
Burundi 59,9 55,9 57,8 56,7 55,6 44,0 47,1 44,0 39,7
Sursa: date prelucrate
Sursa : Regiunea Ngozi Burundi producţie de banane
La region Ngozi Burundi production des bananes Fig .5.7. Casă de banane din Burundi
Fig.5.7. Maison des bananes du Burundi Un aspect extrem de important în ceea ce priveşte asigurarea balanţei alimentare îl oferă
studierea evoluţiei producţiei de banane pe locuitor. Producţia fizică ce revine fiecărui cetăţean din Burundi este impresionantă (aproximativ 40 de kilograme), de aproape 30 de ori mai mare decât în
cazul Columbiei şi de aproximativ 15 ori mai ridicată decât în Brazilia. Aceasta cu toate că se poate constata o scădere mai accentuată a acestui indicator în Burundi şi o relativă constanţă în celelalte două state.
-10,0
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2006 2007
kg p
e lo
cuito
r
Brazil Columbia Burundi
Fig. 5.6. Evoluţia producţiei de banane pe locuitor (kg) Fig .5.6. L‟evolution de la production des bananes par habitat ( kg)
De altfel, o scurtă privire comparativă asupra ponderii valorii adăugate a agriculturii în
produsul intern brut în Burundi, Brazilia, Columbia şi Franţa este în măsură să ofere nivelul importanţei pe care agricultura o în cadrul fiecărei economii naţionale (tabel 5.6.) .
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
42
5.3. PRELUCRAREA, AMBALAREA Ş INDUSTRIALIZAREA
PRODUSELOR TROPICALE AFRICANE
Aşa cum a fost subliniat anterior, în Burundi se produce o cantitate semnificativă de banane pe cap de locuitor (aproximativ 40 de kilograme) care sunt, în totalitate consumului intern. O parte a
dintre acestea nu necesită nici un fel de procesare, industrializare sau ambalare, fiind consumate în stare proaspătă, iar, din cauza condiţiilor necorespunzătoare de transport şi stocare, o cantitate semnificativă se pierde.Desigur, există şi alte forme sub care se consumă acest produs uzual.
Uscarea bananelor coapte tăiate felii, după ce cojile au fost înlăturate, se poate face mecanic sau la căldura solară, întorcându-se pe fiecare parte, în urma acestui proces rezultând un produs finit
nelipicios şi uşor, care poate fi stocat pe o durată de mai multe luni în condiţii corespunzătoare (cutii de carton sigilate cu folie de plastic). Chips-urile din banane sunt un produs uşor de procesat, iar, dacă este corespunzător ambalat pot fi păstrate pentru mai multe luni. Bananele coapte sunt
separate, spălate, uscate şi decojite, apoi tăiate manual în felii de 1.75 - 2.0 mm lăţime. Sunt apoi medium prăjite în ulei încins. La acestea se adaugă produsele alcoolice obţinute în urma distilării,
astfel, în funcţie de procesul de prelucrare, distilatul de banane se poate transforma în alcool, brandy sau chiar bere.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
43
CAP. 6.
VALORIFICAREA PRODUCŢIEI
PRIN COMERŢUL INTERN ŞI EXTERN
6.1. VALOAREA EXPORTULUI DE CAFEA
Comparând aceste rezultate cu cele ale unor ţări importante din punct de vedere al exportului de cafea au fost obţinute următoarele rezultate:
în perioada 1967 – 2007, exportul de cafea în Columbia a cunoscut în cifre absolute de 3,49
ori. Din acest punct de vedere creşterile la exportul de cafea din Burundi sunt asemănătoare cu cele identificate în cazul marelui producător de cafea Columbia;
în aceeaşi perioadă studiată, exportul de cafea la nivelul unui mare producător african, Kenya a crescut de 1,40 ori. Comparând aceste rezultate cu cele identificate în zona Marilor
Lacuri africane putem conchide că în situaţia celor din urmă creşterile la exporturile de cafea au fost cu 149 procente mai mari, fapt care confirmă potenţialul productiv mai ridicat în ceea ce priveşte acest tip de producţie agricolă;
Tabelul. 6.1. Valoarea exportului de cafea (mii $)
Table .6.1. La valeur de l‟export du caffée (mii $)
Anul/Année 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Burundi 8109 15379 56277 66048 149883 74965 25342 21109 38073
Columbia 328256 396923 967762 1423621 2988310 1336430 1577148 768573 1476877
Kenya 52692 54777 222169 245153 481919 157248 287418 95125 126674
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009
În perioada analizată, prin consultarea tabelului următor (tabelul 6.2), se poate observa
faptul că populaţia statului Burundi a crescut de 1,25 ori. Creşterea mai redusă a numărului
populaţiei totale, comparativ cu exportul de cafea indică o oarecare dezvoltare a sectorului agricol, şi în special a producţiei de cafea. Comparând situaţia identificată în Burundi cu cea evidenţiată în
Kenya, putem desprinde următoarele concluzii:
în Kenya populaţia a cunoscut un trend mai accentuat de creştere a numărului populaţiei totale
faţă de cel identificat în Burundi. Astfel, în Kenya populaţia totală a devenit în intervalul 1967 – 2007 de 2, 36 ori mai numeroasă .
6.2. VALOAREA EXPORTULUI DE CAFEA PE LOCUITOR
în Burundi exportul de cafea pe cap de locuitor a cunoscut un trend crescător în perioada 1967 şi până în anul 1987. În acel an fiind atins un maxim istoric de 28,73 dolari per locuitor. Din anul
1987 şi până în anul 2002 evoluţia exportului de cafea per locuitor a avut un trend descrescător. Practic în anul 2002, acest indicator a cunoscut o creştere în valori absolute de sub un dolar faţă de anul 1967. Această situaţie demonstrează faptul că sectorul agricol este slab dezvoltat, că
acesta prezintă carenţe importante şi mai mult că populaţia statului Burundi nu poate dezvolta relaţii comerciale puternice care să asigure creşterea nivelului de trai.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
44
Tabelul. 6.3. Valoarea exportului de cafea pe locuitor ($) Table.6.3. La valeur de l‟export du caffée par habitant
Anul/Année 1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
Burundi 2,43 4,30 14,74 14,99 28,73 12,69 4,05 3,10 5,04
Colombia 15,80 16,75 36,41 47,90 90,66 36,74 39,45 17,66 32,39
Kenya 5,18 4,52 15,27 13,95 22,79 6,30 10,03 2,97 3,70
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 10 September 2008
Rezultate asemănătoare, din punct de vedere a modului de evoluţie a exportului de cafea pe
cap de locuitor au fost identificate şi în Kenya. Acest fapt demonstrează că Africa, privită ca şi zonă comercială a pierdut pieţe de desfacere în defavoarea Americii Latine. Practic, un mare exportator
mondial de cafea, în perioada analizată şi-a dublat efectiv valoarea exporturilor pe cap de locuitor.
Sursa : www.caffee africa arabica.com Fig. 6.1. Recoltarea manuală a cafelei
Fig.6.2. La recolte du caffé avec les mains Dezvoltarea acestor zone şi implicit a nivelului de trai pentru o populaţiei din ce în ce mai
numeroasă nu se poate realiza decât prin acţiunea concertată a întregii comunităţii internaţionale. Aceasta are obligaţia morală de a identifica sectoare economice cheie cu potenţial de dezvoltare în
teritoriul african, iar mai apoi de asigurare a capitalului necesar pentru dezvoltare.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
45
Valoarea exportului de cafea
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
1967 1972 1977 1982 1987 1992 1997 2002 2007
$/l
ocu
ito
r
Burundi Colombia Kenya
Fig..6.2. Valoarea cafelei exportate pe locuitor ($) Fig.6.2. La valeur du caffée exporté par habitat ($)
Valoarea cafelei pentru export între 1967 -1987 a fost în creştere din cauza situaţiei
politico economice stabile. Valoarea exportului cafelei între 1992 – 2006 a fost în descreştere
din cauza războiului şi crizei politice şi economice din ţările Marilor Lacuri. Războiul din Rwanda şi din Burundi din 1994 până în 2005 când ţările din regiunea Marilor Lacuri începe din nou relaţia
de cooperare politico economică în relaţia de dezvoltare economică bilaterală internă şi externă .
6.3. EXPORTUL ŞI IMPORTUL DE BUNURI ŞI SERVICII
Rămâneri în urmă evidente referitoare la capaictatea de desfacere a produselor şi serviciilor
produse în Buruni pot fi evidenţiate şi prin analiza ponderii exportului de bunuri şi servicii în Produsul Intern Brut.
Tabelul.6.4. Exportul de bunuri şi servicii (% din PIB)
Table.6.4. L‟export des biens et des services ( % du PIB)
Anul/Année 1960 1970 1980 1990 2000 2006
Burundi 12 11 9 8 8 11
Brazilia 7 7 9 8 10 15
Columbia 16 14 16 21 22 22
Franţa 14 16 21 21 29 27
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 10 September 2008
În perioda 1960 – 2000, ponderea exportului de bunuri şi servicii în produsul intern brut al
statului Burundi a scăzut de la 12 % procente în anul 1960 până la 8 procente. În perioada 2000 –
2006 a fost identificat un oarecare reviriiment al exportului din Burundi, acesta ajungând la aproximativ 11 puncte procentuale din cadrul produsului intern brut. În comparaţiei cu această
situaţie nefavorabilă, exportul din ţări ale Americii Latine a crescut în pe rmanenţă de la un an la altul, pentru a atinge în anul 2006 o pondere de 15 procente în Brazilia şi de aproximativ 22 procente în Columbia. Chiar şi în aceste condiţii, ponderea exportului din Franţa în PIB de 27
procente era de 2,45 ori mai mare faţă de Burundi sau de 1,22 ori mai mare faţă de Columbia. Putem deduce astfel că, dezvoltarea unei anumite regiuni este condiţionată foarte mult de
capacitatea de export şi respectiv capacitatea de atragere a capitalului străin.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
46
Exportul de bunuri si servicii
0
5
10
15
20
25
30
35
1960 1970 1980 1990 2000 2006
Anul
% d
in P
IB
Burundi Brazilia Columbia Franta
Fig. 6.3. Evoluţia comparativă a exportului de bunuri şi servicii (% din PIB)
Fig.6.3. L‟evolution comparative de l‟export des biens et des services (% du PIB)
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
47
CAP. 7 .
EVALUĂRI CANTITATIVE PRIVIND SITUAŢIA
SOCIO-ECONOMICĂ A ŢĂRILOR MARILOR AFRICANE
7.1. CORELAŢII EXISTENŢIALE
Evoluţia lumii vii a consacrat primatul speciei asupra individului. Este o formulă cu sacrificii individuale, care asigură perpetuarea speciei. În lumea modernă, individul a început să se debaraseze de orice constrângeri, încercând să facă din efemeritatea existenţei sale punctul central
al întregului, al speciei. Omul modern vrea totul, şi numai pentru el, căutarea plăcerilor devenind scopul în sine, sfidând principiile biologice, sociale, economice şi morale.
La maturitate, în confruntarea cu realitatea concretă, această construcţie spirituală diformă este sursa zbuciumului interior, a destabilizării psihice. Omenirea are un apetit infinit de a se iluziona şi o alarmantă incapacitate de a-şi gestiona
destinul în armonie cu preceptele Divine. Prin dezvoltarea economică, omul se îndepărtează tot mai mult de valorile morale şi chiar de cele culturale. Pătrundem tot mai vizibil în societatea vidului,
societate în care individul evoluează către un soi de narcisism. Se uită în oglindă, se glorifică pe sine, se raportează numai la sine, nimic din jur nu contează. Avem, prin urmare, de afaceri cu corelaţii existenţiale de tip paradoxal. Datele statistice
confirmă faptul că nivelul de trai se găseşte într-o relaţie de determinare inversă cu principalii indicatori demografici. Baza de date supusă analizei este cea furnizată de Banca Mondială,
respectiv principalii indicatori ai dezvoltării economice pe ţări, grupe de ţări şi zone geografice (tabel. 7.1) Tabel .7.1 Influenţa Venitului Naţional Brut asupra principalilor indicatori ai vieţii
Table.7.1. L‟influence du revenu national brut vers les principeaux indicateurs de la vie
Ţara
Pays
GNI
$/capita
Nr copii pe femeie
-Nr d,
enfants par
femme.
Mortalitate Infantila la 1000 vii
La mortalité
des enfants
Creştere
populaţie %/an -La
croissance de la
population % annee
Înrolare şcolară terţiară
education tertiaire
% agricultura
in GDP
% de ---L‟agriculture
en %
Durata
medie de viaţă
-La duree
moyenee
de la vie
% import
bunuri in GDP
-La pourcentage
des biens
en GDP
Argentina 3580 2 15 1 65 10 75 18
Austria 37190 1 4 0.5 50 2 79 46
Belgia 36140 2 4 0.25 63 1 79 85
Brazilia 3890 2 31 1 24 6 71 12
Burundi 100 7 114 4 2 35 45 36
Canada 32590 2 5 1 62 2 80 34
Chile 6040 2 8 1 48 6 78 33
China 1740 2 23 1 20 13 72 32
Columbia 2340 3 17 1.5 29 12 73 22
Danemarca 48330 2 4 0 80 2 78 44
Ecuador 2620 3 22 1 61 7 75 32
Etiopia 160 6 80 2 3 47 43 38
Franţa 36400 2 4 1 56 2.5 80 27
Germania 34870 1 4 -0.5 66 1 79 35
Grecia 19840 1 4 0 89 6 79 28
Italia 30250 1 5 0.5 66 3 80 26
Kenia 540 5 79 2 3 28 49 34
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
48
Mauritania 580 6 78 3 3 26 54 96
Nigeria 520 6 100 3 10 23 47 36
Olanda 39340 2 5 0.25 61 2 79 63
Peru 2640 3 23 1.5 33 7 71 19
R D Congo 120 7 129 3 0.5 46 44 39
Regatul
Unit 37750 2 5 -0.5 60 1 79 30
România 3830 1 16 -1 45 10 72 43
Ruanda 230 6 118 4 3 42 44 31
Senegal 700 5 61 2 5 18 56 42
Tanzania 340 6 76 3 1 46 46 31
Tunisia 2880 2 20 1 29 13 73 51
Uganda 280 7 79 4 3 33 50 27
Sursa: World Bank, WDI, februarie, 2008. Date pe anul 2005
Prelucrarea datelor confirmă ipoteza că principalii indicatori demografici se găsesc în relaţie
inversă de determinare cu nivelul de trai. Cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât numărul de
copii ce revin la o femeie este mai mic (figura.7. 1). Relaţia de determinare este neliniară, cu tendinţă de atenuare a efectelor negative atunci când fenomenul atinge o stare alarmantă.
y = 0,0101x2 - 0,5222x + 8,2665
R2 = 0,861
0
1
2
3
45
6
7
8
9
100
160
280
430
540
700
2340
2640
3580
3890
1984
0
3259
0
3614
0
3719
0
3934
0
GNI/capita ($)
Co
pii/f
em
eie
Fig. 7.1. Evoluţia numărului de copii la o femeie în raport cu GNI/capital Fig.7.1. L‟evolution du nombre d‟enfants par la femme en rapport avec GNI/capital
În aceeaşi relaţie de determinare indirectă, se găseşte nivelul de trai şi cu mortalitatea
infantilă. Şi în acest caz, cauzalitatea inversă este de tip neliniar, tendinţa de eradicare a mortalităţii
infantile în ţările foarte dezvoltate fiind evidentă (figura 7. 2).
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
49
y = 0,1828x2 - 9,8304x + 134,8
R2 = 0,8959
0
20
40
60
80
100
120
140
100
160
280
430
540
700
2340
2640
3580
3890
19840
32590
36140
37190
39340
GNI/capita ($)
mo
rti l
a 10
00 v
ii
Fig.7. 2 Evoluţia mortalităţii infantile în raport cu GNI/capital Fig.7.2 .L‟evolution de la mortalité infantile par rapport avec GNI/capital
Speranţa medie de viată se găseşte într-o relaţie directă de determinare cu nivelul de trai, dar cu o evidentă tendinţă de plafonare, ceea ce confirmă limitele biologice ale acestui parametru
demografic (figura. 7.3). Diferenţa dintre speranţa medie de viaţă atinsă în ţările bogate şi cea din ţările sărace este aproape 20 de ani.
y = -0,0555x2 + 3,1885x + 34,302
R2 = 0,9003
0
20
40
60
80
100
100
160
280
430
540
700
2340
2640
3580
3890
1984
0
3259
0
3614
0
3719
0
3934
0
GNI/capita
an
i
Fig. 7.3 . Evoluţia speranţei medii de viaţă în raport cu GNI/capital
Fig.7.3. L‟evolution de la moyene de l‟esperance de vie par raport avec GNI/capital. O relaţie specială de cauzalitate, consecinţă a stratificării economice mondiale, dar şi factor
al perpetuării sale, o reprezintă legătura dintre venitul naţional brut pe locuitor şi gradul de înrolare
şcolară terţiară (figura 7.4).
y = -0,0106x3 + 0,4674x2 - 2,5534x + 3,565
R2 = 0,8109
-20
0
20
40
60
80
100
100
160
280
430
540
700
2340
2640
3580
3890
1984
0
3259
0
3614
0
3719
0
3934
0
GNI/capita
înro
lare
şco
lară
terţ
iară
(%
)
Fig. 7.4. Evoluţia gradului de înrolare şcolară terţiară în raport cu GNI/capital Fig..7.4. L‟evolution de la taux d‟education tertiaire par rapport au GNI/capital
Corelaţiile existenţiale de tip paradoxal, evidenţiază faptul că în evoluţia omenirii s-a creat o veritabilă falie între mijloacele materiale de existenţă şi fasonarea spirituală a individului, care se îndepărtează de preceptele armoniei universale.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
50
7.2. TENDINŢE DE CONSERVARE A DECALAJELOR ECONOMICO-SOCIALE
Interesele nu fac altceva decât să permanentizeze şi să amplifice aceste diferenţe d upă
principiul; „La raison de plus fort est toujours la meilleure”.
În întregul său, evoluţia omenirii pare un lung marş al naţiunilor şi indivizilor, ierarhizat într-o formulă foarte riguroasă şi imuabilă. Oricum am evalua schimbările din societate, din lumea
contemporană, nu putem ignora întinsele zone de sărăcie care se cronicizează şi se extind: ţări şi zone care trăiesc la marginea mizeriei, oameni care abia îşi duc zilele, adolescenţi cărora li se închid orizonturile din cauza excesului de libertate.
Tabel 7.2. Principalii indicatori demografici şi de stare pe grupe de ţări
Table.7.2. Les principaux indicateurs demographique et par groups des pays.
Ţara Pays
GNI $/capita
Nr. copii pe
femeie no. Des enfants
par femme
Mortalitate infantila
la 1000 vii la mortalité
des enfants pour 1000
Creşterea populaţie
%/an La croissance
de la population
Înrolare şcolară
terţiară %
La taux de l‟education
% agricultura in GDP
Durata medie
de viaţă la durée
moyenne de vie
% import bunuri
in GDP l‟import
des bien et services
Ţări cu venituri
ridicate,Pays avec capital superieur.
34962 2 5 1 67 2 79 25
Ţări cu venituri
mijlocii.Pays avec capital moyenne
2636 3 30 1 27 10 69 32
Ţări cu venituri joase-Pays avec capital moins
584 4 75 2 9 22 59 39
Sursa: World Bank, WDI, februarie, 2008. Date pe anul 2005
Relaţia de cauzalitate dintre venitul naţional brut pe cap de locuitor şi unii indicatori demografici, respectiv de stare este elocvent ilustrată de coeficienţii de corelaţie. Astfel, numărul de
copii ce revin la o femeie este într-o relaţie inversă de determinare cu venitul naţional brut pe cap de locuitor (r = - 0,8914). Mortalitatea infantila se află, de asemenea, într-o relaţie inversă de determinare cu gradul de dezvoltare economică (r = - 0,8058). Gradul de înrolare şcolară terţiară se
află într-o relaţie directă şi foarte intensă de determinare cu gradul de dezvoltare economic (r = 0,9677). De asemenea, şi speranţa medie de viaţă este determinată în mod direct de gradul de
dezvoltare economică (r = 0,8914). ►Evoluţia produsului intern brut pe locuitor în ţările cu venituri mari ►Evoluţia produsului intern brut pe locuitor în ţările cu venituri mijlocii
►Evoluţia produsului intern brut pe locuitor în ţările cu venituri mici
Creşterile medii absolute anuale ale venitului naţional brut pe cap de locuitor, obţinute pe baza trendurilor liniare; 2149,7 $ în ţările cu venituri mari, 305,6 $ în ţările cu venituri mijlocii şi 57,5 $ în ţările cu venituri mici, reprezintă dovada cea mai elocventă că decalajele dintre ţările
dezvoltate şi cele sărace se accentuează an de an.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
51
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
Venituri mari Venituri mijlocii Venituri mici
pro
cen
te
Venituri Populatie
Grande revenu Moyene revenu Petite revenu Revenue Population
Fig. 7.8. Structura veniturilor şi a populaţiei pe categorii de ţări în anul 2006 Fig.7.8. La srtucture des revenues et de la population par categories des pays dans l‟année
2006
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Tari cu venituri ridicate Tari cu venituri mijlocii Tari cu venituri joase
Fig. 7.10. Durata medie de viaţă (ani), anul 2005 Fig.7.10. L‟esperance moyenne de vie, 2005
Precaritatea economică îşi pune amprenta pe toate trăsăturile specifice vieţii inclusiv asupra
speranţei medii de viaţă (figura 7.10.). În asemenea situaţii, fără o forţă de muncă prosperă şi calificată, decalajele existente între puţinii bogaţi ai lumii şi săracii majoritari se vor permanentiza şi se vor adânci.
Decalajele economice dintre ţările lumii sunt realităţi cu rădăcini istorice foarte adânci. Diferenţele statornicite, la început, pe baza însuşirilor naturale, s-au accentuat prin exercitarea
dreptului forţei asupra forţei dreptului. Organizarea piramidală a lumii şi legea repartiţiei normale, sunt legi fireşti care guvernează toate sistemele vii, economice sau sociale. Pe un asemenea fond, omenirea n-a găsit încă soluţia altruistă de a distribui în mod echitabil rezervele naturale şi valorile
create între diverse zone, naţiuni şi grupuri.
Pays avec grand revenue Pays avec moyen revenue Pays avec petite reven ue
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
52
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Culturile tropicale rămân culturi importante atât în societatea tradiţională cât şi în cea modernă
prin utilizările lor multiple. Invităm oamenii de ştiinţă să descopere o tehnologie de recoltare a bananelor şi să împiedice distrugerea culturilor de banane în unele regiuni datorate bolilor şi dăunătorilor.
Bananele sunt recunoscute în lumea întreagă şi consumate în toate ţările din lume de către persoane de orice vârstă. Astăzi bananele au ajuns atât de recunoscute pe plan mondial datorită
exportului, din ţările producătoare .
Managementul agro-alimentar tropical în regiunea Marilor Lacuri Africane este o problemă
primordială în societatea africană unde foametea populaţiei rămâne un flagel, mai tirziu devine o problemă internaţională din cauza foametei globale şi a crizei agroalimentare.
Politica de dezvoltare agricolă în regiunea Marilor Lacurii Africane, este departe de realitatea
economică mondială agricol. De aceea o mulţime de firme internaţionale ar trebui sa sprijine moralemente şi economic ţările din Africa .
În lumea modernă aspiraţiile individului se găsesc într-un veritabil antagonism cu interesele speciei. În evoluţia modernă a o bună parte a omenirii (ţările cu venituri mari) dezvoltă o
societate care nu numai că nu cultivă sentimentele morale, dar le eufemizează, le discreditează. Fiind tot mai larg acceptată ideea că am intrat într-o lume postmoralistă.
Cultul pentru sacrificii şi înfrânare sunt devalorizate stimulând, în schimb, dorinţele imediate.Societatea modernă, naţiunile bogate, au lichidat valorile bazate pe sacrificii, cultura nu mai este alimentată de imperativele datoriei ci de bunăstarea drepturilor subiective..
Gestiunea managerial economică şi implicit evidenţǎ contabilǎ au un rol hotǎrâtor în existenţa şi funcţionarea exploataţiilor agricole întrucât stau la baza mǎsurǎrii rezultatelor de producţie
performanţelor .
Rentabilitatea şi gestiunea managerială ca expresie a rezultatelor unei activităţi reprezintă
punctul de referinţă în orientarea deciziilor şi comportamentului unei întreprinderi afacerilor agricole .
Pentru ca o activitate economicǎ sǎ fie eficientǎ, ea presusune practicarea unui management performant şi de calitate, în care gestiunea exploataţiilor agricole este bazatǎ pe informaţii, calcule şi management adecvat.
Omenirea are un apetit infinit de a se iluziona şi o alarmantă incapacitate de a-şi gestiona destinul în armonie cu preceptele Divine. Prin dezvoltarea economică, omul se îndepărtează tot
mai mult de valorile morale şi chiar de cele culturale.
Pătrundem tot mai vizibil în societatea vidului, societate în care individul evoluează către un soi
de narcisism. Se uită în oglindă, se glorifică pe sine, se raportează numai la sine, nimic din jur nu contează. Exacerbarea egoului îl împinge pe individ către o lume fără reguli.
Managementul agro-alimentar tropical in regiunea Marilor Lacuri Africane este o problemă primordială în societatea africană, unde o bună parte a populaţiei este ameninţată de spectrul
foametei.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
53
BIBLIOGRAFIE
1. Ardelean Marin (2006), Principii ale metodologice cercetării agronomice şi medical
veterinare, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
2. Ardelean Marin (2007), Metodologia elaborării tezelor de doctorat, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
3. Arion Felix (2007), Consultanţă, editura AcademicPres, Cluj-Napoca 4. Brăescu Maria (2000), Dicţionar Român-Francez, editura Niculescu, Bucureşti 5. Buiga Anuţa, Andreea Botezatu, Ramona Scutelnicu – Analiză şi previziune privind populaţia
României – Simpozionul internaţional; Specializare, integrare şi Dezvoltare, Facultatea de Ştiinţe economice, Cluj Napoca, 2003
6. Carnegie Dale (2002), Secretele succesului, editura Curtea Veche, Bucureşti 7. Cornwell John (20005), Oamenii de ştiinţă ai lui Hitler, editura Aquila 8. Dubois Pierre-Louis, Jolibert Alain (1994), Marketing Teorie şi practică (vol II), editura
Economica, Paris 9. Dubois Pierre-Louis, Jolibert Alain (1994), Marketing Teorie şi practică (vol I), editura
Economica, Paris 10. Duda Marcel-Matei (2003), Fitotehnie tropicală şi subtropicală, editura AcademicPres, Cluj-
Napoca,
11. Fottorino Eric (1988), 1972-1987 les Années folles des Matières Premières, editura Hatier, economie mondiale
12. Funar Sabina, Radu Modola, Marius Sabău (2002, Marketing, Consideraţii teoretice şi practice, editura Alma Mater, Cluj-Napoca
13. Hakizimana Ch. (2007) - La comercialisation et la productions des produits agricoles dans les
pays des grands lacs africains et dans le monde, buletin USAMV-CN, 64/2007 (1-2), pag. 356-360, ISSN 1843-5254
14. Hakizimana Ch., E. Merce, F. H. Arion (2009) – The Management of Burundi Coffee Business; Buletin USAMV, Horticulture, 66 (2)/2009, ISSN 1843-5254
15. Kevin Bales: Disposable People: New Slavery in the Global Economy (Oameni la îndemână:
Noua sclavie în economia globală), publicat la University of California Press 16. Kotler Philip (2000), Managementul marketingului (ediţia a-II-a), editura Teora, Bucureşti
17. Laza Kekic. "A pause in democracy‟s march" (From The World in 2007 print edition) 18. Margareta Chis , Elena Merce ,(1999), AGRICULTURA Spre ECONOMIA DE PIATA
,Concepte,cerinte,Strategii,Editura aletheia,Bistrita
19. Marian Margareta, Merce Emilian, Merce Elena (1994), Introducere în Managementul exploataţiilor agricole, editura IntelCredo, Deva
20. Mărghitaş Marilena, Rusu Mihai (2003), Utilizarea îngrăşămintelor şi amendamentelor în agricultură, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
21. Merce Cristian Călin (2007), Microeconomie, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
22. Merce E. – Tranziţia – un episod pasager sau un mod de viaţă? – Viaţa Transilvaniei, Anul II, Nr. 1, ianuarie – februarie 2008
23. Merce E., Arion F.H., Merce C.C. (2000), Management general şi agricol, editura Academicpres, Cluj-Napoca
24. Merce E., D. M. Sabău, Elena Merce (2007) - Specific Diferencies of the Cereals Production
within the Central And Eastern Europe Countries; Proceedings of the 50th International Scientific Conference “Romanian Agriculture in EU - Opportunities and Perspectives” of
USAMV Iaşi 18-19 octombrie, vol. 3, pag. 352-357, ISSN 1454-7414 25. Merce E., Elena Merce (2005) - Performanţe, decalaje şi strategii posibile în producţia
agricolă a României, Lucrări ştiinţifice, vol. 14, economie, Chişinău 2005, pag. 195-201
26. Merce E., Merce C.C. (2007), Statistică Economică – caiet de probleme - editura AcademicPres, Cluj-Napoca
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
54
27. Merce Elena, Merce E., Merce C.C., Arion F., GH.Tuţă (1999), Strategii de dimensionare a
factorilor de producţie în agricultură, editura Aletheia, Bistriţa 28. Merce Emilian (2006), Pauze îngândurate (Plus) Confesiuni, editura Aletheia, Bistriţa 29. Merce Emilian (2006), Pauze îngânedurate (Plus) Evocări şi opinii, editura Aletheia, Bistriţa
30. Merce Emilian, Ivan Ilarie (2005), Managementul exploataţiei agricole, editura Risoprint, Cluj-Napoca
31. Merce E., C. C. Merce, Ch. Hakizimana (2008) – Existential correlations. Buletinul ştiinţific USAMV; vol 65 (2); Cluj-Napoca, pag 225-229, ISSN 1843-5254
32. Merce E. , C. C. Merce, F.H. Arion, Ch. Hakizimana (2008) – Economical Decalages –
Natural and Imposed premises (Decalaje economice – decalaje naturale şi impuse), Lucrări ştiinţifice, seria „Management, inginerie economică în agricultură şi dezvoltare rurală, vol
8/2008, pag110-115, ISSN: 1844-5640; Bucureşti; 33. Muntean Leon Sorin, Mircea Ştirban, Emil Luca, Avram Fiţiu, Leon Muntean, Sorin
Muntean, Imre Albert (2005), Bazele agriculturii ecologice, editura Risoprint, Cluj-Napoca
34. Naghiu Alexandru, Gualtiero Baraldi, Karl Maurer, Hans Oechsner, Ioan Drocaş, Livia Naghiu, Adrian Molnar (2003), Baza energetică pentru agricultură, editura Risoprint, Cluj-
Napoca 35. OKETCH, JS & POLZER, T 1992 "Conflict and Coffee in Burundi" IN Lind, J & Sturman, K
(eds) Scarcity and Surfeit: The ecology of Africa's conflicts, Institute for Security Studies
36. PALL ORGA , DESPINA MUSAT,(1989), curs de protectia plantelor tropicale, subtropicale si mediteraneene , ed. tipoagronomia Cluj-Napoca
37. Pecican Eugen Ştefan (1994), Econometrie, editura All, Bucureşti 38. Petre Ana, Ionel Papuc, Mircea Ioan Oltean, Filomena Manole, Oana Olar (2002), Despre
practica pedagogică, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
39. Ros Taylor, John Humphrey (2003), Cum să ajungi în top, editura Polirom, Bucureşti 40. Rotar Ioan, Lucien Carlier (2005), Cultura Pajiştelor, editura Risoprint, Cluj-Napoca
41. Rusu Mihai, Mărghitaş Marilena, Ioan Oroian, Tania Mihăiescu, Adelina Dumitraş (2005), Tratat de agrochimie, editura Ceres, Bucureşti
42. Slăvescu Micaela, Sanda Mihăescu Cîrsteanu, Iulia Giroveanu (1992), Dicţionar Francez-
Român, editura Mondero, Bucureşti 43. ST.ERDELYI, VIORICA TARAU , I.ROTARU (1993), curs cultura plantelor de camp in
conditii tropicale si subtropicale , ed.tipo agronomia Cluj-Napoca 44. Stana Doina, Daniela Stana, Sandor Rozsa, Ana-Maria Florescu Gligore (2002), Mic dicţionar
poliglot de terminologie botanică, editura AcademicPres, Cluj-Napoca
45. Steiner Rudolf (1997), Bazele spiritual-ştiinţifice pentru prosperarea agriculturii, editura Triade, Cluj-Napoca
46. Vincze Maria (1999), Politici agricole în lume, Teorii şi realităţi, editura Presa Universitară Clujeană
47. Welther Marcel Tiberiu (1997), O noapte la Sarmisegetuza, editura Triade, Cluj-Napoca
48. Zatman A. (1990), Le Tiers-monde les stratégies de développement à l‟épreuve des faits..., editura Hatier, France
49. Zănoagă Lenuţa , Enciclopedia Ilustrată, editura Maxim Bit, Cluj-Napoca
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
55
DOCUMENTE ŞI SURSE WEBOGRAFICE
1. A History of the African People, by Robert W July, chapters 8-13, Fourth Edition, 1992,
Waveland Press. (A fifth edition, 1997, exists.)
2. Dictionnaire Encyclopedique (2001), editura Larousse, Paris 3. Dicţionar Vizual în 5 limbi (2007), editura Litera Internaţional, Bucureşti
4. Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia 1998 5. Domesday Book, registrul cadastral, arăta că zece la sută din populaţia Angliei era încă formată
din sclavi în 1086.
6. FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 10 September 2008 7. FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2008 | 10 September 2008
8. FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009 9. FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 14 July 2009 10. GLOBAL INTERNALLY DISPLACED PERSON PROJECT 2005 "Ethnic background and
pre-colonial times" IN Burundi, 11. Helsinki Watch, 1991, p.10
12. History of Africa, by Kevin Shillington, chapters 16-20, St Martin's Press, 1989. 13. http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_deperfectionare/economie.generala/ingineria%20ecosiste
melor%20agricole/cap9.pdf
14. http://www.db.idpproject.org 15. http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri_Burundi.pdf
16. http://www.fsmitha.com/h3/h37-af.html 17. http://www.iss.co.za/AF/profiles/Burundi/Politics. 18. http://www.iss.co.za/pubs/Books/ScarcitySurfeit/Chapter3.
19. http://www.omnimpexagro.ro/html/ghidul_agricultorului.html 20. http://www.omnimpexagro.ro/html/metode_de_aplicare_a_ingrasami.html
21. http://www.omnimpexagro.ro/html/metode_de_aplicare_a_ingrasami.html 22. http://www.selfdetermine.org/conflicts/burundi_body 23. INSTITUTE FOR SECURITY STUDIES 2005 "Burundi: Political System and history",
24. Le Petit Larousse (1995), editura Larousse, Paris 25. Morocco since 1830: a History, by CR Pennell, Chapters 1 and 2, New York University Press,
2000. 26. opens new window, (accessed 22 Oct 2007).MTHEMBU-SALTER, G 2002 "Self-
Determination Regional Conflict Profile: Burundi" IN Self determination in focus, Foreign
Policy In Focus, 27. The Economist Intelligence Unit's index of democracy 2006
28. The Economist Intelligence Unit's index of democracy 2008 29. World Bank, WDI, februarie, 2008. Date pe anul 2005 30. www.Burundicoffe africa .com
31. www.didactic.ro/files/13/ingrasaminte_minerale.ppt 32. www.eco.md/article/6140
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
56
RESUMÉ DU THESE
Le voyage de Burundi, Afrique Centrale jusqu‟en Roumanie, dans le continent Européen, les
expériences accumulées pendant les années passées ici m‟ont aidés pour apprendre la grande école
de la vie. Après j‟ai fini la Faculté d‟Agronomie j‟ai commencé à regarder la vie d‟une autre manière, avec
ses échecs et ses problèmes. Un bon manager de n‟importe quelle branche d‟activité peut éloigner les manques
matériels et les souffrances des autres. La source de toute personne soit ingénieur soit docteur dans
n‟importe quel domaine, c‟est le travail de touts les jours. La technologie d‟aujourd‟hui a conduit l‟homme vers un état spéculatif en ce qui concerne l‟effort
pour s‟informer, tout le monde cherche sur internet la réponse pour touts les problèmes ou presque touts les besoins.
MUHANGA –KAYANZA –BURUNDI
Sursa . Ch. Hakizimana in Câmp de cercetare .BURUNDI
Mon passé et mes amis qui ne vivent plus m‟ont aidé pour former un caractère pour voir que mon destin est dans la main de Dieu.
Même si je ne sais pas quand sera la fin de toutes les choses j‟ai confiance que Dieu va
éclairer mon chemin vers le succès, l‟école de chaque jour avec Dieu, les expériences de deux continents, africain et européen, construiront un grand avantage et un grand support pour ma vie.
Premièrement je veux remercier à mon professeur de doctorat, Prof. Dr. Univ. Emilian Merce, qui a sacrifie un moment spécial et beaucoup de temps dans l‟élaboration de ce travail, avec des informations sans lesquels je n‟aurai pas eu la possibilité de finir ce travail.
La vie est une lutte quotidienne pour construire un caractère et une vision pour la création de l‟harmonie universelle. On doit apprendre pour pouvoir comprendre le monde, le destin du monde,
le parcours de la civilisation et des cultures dans la société moderne dans laquelle nous vivons, qui est juste pour quelques uns et injuste pour les autres.
J‟espère que les expériences de mon stage de doctorat constituiront un avantage dans la vie et
dans mes projets personnels et me donnent des satisfactions dans le plan éducationnel et professionnel.
En ce qui concerne les relations économiques avec les pays des Grands Lacs africaines a été énoncé l‟accord commercial entre les pays de l‟UE et ACP. Celui-ci a été réalisé verbalement.
On été crée des marchés internationales régionales pour les produits agroalimentaires, la
création des écoles, des facultés, universités de spécia lisation. Les associations interrégionales africaines pour le développement économique sont : CEPGL, CPE, OBK, COMESA. La
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
57
technologie de lutter contre les maladies tropicales, les insectes nuisibles pour les plantes tropicales,
les engrais naturels ne sont pas suffisantes pour la promotion et le développement des produits écologiques sur le marché africain ou sur la marché européenne.
Dans le monde moderne, l‟individu a commencé se libérer de toutes les obligations, essayant
de transformer l‟éphémèrité de son existence dans le point central de l‟espèce en mettant dans un cône d‟ombre même la perspective de l‟homme sur la Terre.
CHAPITRE 1. LA POLITIQUE ADMINISTRATIVE ET SOCIAL-ÉCONOMIQUE
DANS LA RÉGION DE GRANDS LACS AFRICAINS
La plus grande partie des personnes sont influencées par des problèmes politiques et
éducationnels, ceux-ci constituent une priorité dans la vie de chaque jour. L‟instabilité politique est lie à la crise économique externe dans laquelle la majorité des pays développés ont leurs propres intérêts et ils ne s‟impliquent pas dans les problèmes internes du continent „noir‟ sans avoir du
profit. L‟ethnicité, les classes sociales, les classes administratives, les classes politiques, l‟instabilité politiqué, tous cela constituent une influence politique interne de concurrence, les pays du troisième
monde se confrontant par la suite avec des problèmes économiques et sociales. La politique instable, la famine, la manque des médecines et la santé qui ne sont pas réels, le manque de l‟éducation constituent une partie des problèmes des pays autour des Grands Lacs de l‟Afrique.
L‟instabilité politique et sociale de l‟Afrique constitue la cause d‟une mauvaise compréhension de la paix et de la liberté des personnes, ceux-ci ne comprennent pas
jusqu‟aujourd‟hui ce que signifie de vivre dans la paix. Le continent africain n‟est pas condamné de vivre dans une crise économique, sociale,
politique ou de vivre chaque jour dans la famine et dans la misère. La discrimination raciale et
sociale continue dans l‟Afrique, en particulier dans la région des Grands Lacs. Un bon coordonnateur doit acquérir les notions nécessaires pour devenir un grand
intellectuel et un bon manager. Dans le règlement international de l‟import-export devrait être imposer des facilités pour l‟instauration des utiles agricoles pour obtenir le matériel fini des produits agricoles. L‟économie mondiale a besoin du développement des stratégies pour obtenir une
économie de marché stabile dans les pays sous développés
CHAPITRE 2. LES CARACTÉRISTIQUES HISTORIQUES
DES PAYS AUTOUR DES GRANDS LACS AFRICAINS
L’esclavage a donné des conséquences négatives, ce fait a produit l‟abandonne du pays natale, ayant comme conséquence la perte des droit légales. Le peuple a abandonné les ressources
propres du pays en devenant des nomades pour toute la vie. Les ressources naturelles économiques dans les pays n‟étaient pas exploitées à cause de manque de la force de travail de la population active. Ce développement du commerce noir a été suivi, dans le plus part des cas, d‟un fort
sentiment raciste. Le continent africain, spécialement la population de l‟Afrique Centrale a souffert à cause du
commerce d‟esclaves. Les gens ont su comment importer et exporter des personnes de valeur dans d‟autres continents du monde pour la production économique ou meilleure dire pour obtenir un rendement positif.
Le colonialisme est une domination d‟un État ayant une forme culturelle, idéologique, politique qui porte avec elle un état de dépendance économique de la colonie. Après la période des
grands découverts géographiques du Colomb (1492), Magellan ou Vaco da Gama, la colonisation en comparaison avec la colonisation de l‟antiquité connait une nouvelle forme qui va durer jusqu‟à la fin du 2-éme guerre mondiale.
La population guerrière s‟est établie il y a 500 ans en Rwanda, Burundi et en Congo de l‟Est. Les spécialistes portent toujours des discutions sur leurs origines, les uns en les considèrent
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
58
un mélange entre les nomades de la „race blanche‟ et les africaines. En Burundi, a été distingué le
roi N‟Tare Rugamba, de la dynastie Banyginya, du même siècle-19-éme. Aujourd‟hui plus de 12 millions de tutsi sont dispersés dans l‟Afrique Sous Saharienne, sont des gens entreprenants, militaires, commerçants, agriculteurs (des personnes qui élèvent des animaux, des intellectuels
ayant une excellente conscience identitaire. En 1890, le roi Mwezi Gisabo de Burundi a été obligé d‟accepter la domination coloniale allemande. Six ans après Rwanda et Burundi étaient contrôlés
par les allemands. Sur le plan politique, la démocratie on peut la définir comme le régime politique qui a le fondement sur le principe de la souveraineté nationale (la nation conduit l‟État par ses représentants élus, par le
principe de la séparations des pouvoirs dans l‟État, sur le principe de l‟égalité devant la loi). Le journal britannique The Economist a effectué un étude de la démocratie dans 167 de pays et il a
essaye de le quantifier avec l‟indice de démocratie de l‟Economist Intelligence Unit, qui a été focusé sur quatre catégories générales : démocratie plein, démocratie vicié, régimes hybrides et régimes autoritaires. Les régimes hybrides sont considérés comme des démocraties et les régimes
autoritaires sont considérés des dictatures. Cela signifie la préoccupation des citoyens pour les problèmes de la communité, les
responsabilités, l‟intérêts pour les événements sociales majeurs discutés par mass media et même l‟engagement politique dans le développements des cette région.
CHAPITRE 3. DELIMITATION DE L’ECHANTILLON
DES PAYS RECHERCHE ET LES METHODES DE LA LABORATION DES DATES.
Le choix des ces pays a été réalisé en fonction des conditions climatiques et en fonction de
la situation géographique. Les pays de l‟échantillon sont choisis de 5 continents ayant des caractéristiques communes avec les pays situés dans les régions autour des Grands Lacs africains.
Ces caractéristiques sont : les relations de parteneriate, les influences climatiques, les particularités politiques et social - économiques, les particularités historiques et géographiques.
Les pays de Grands Lacs sont bien structurés et bien situés pour obtenir une économie
agricole développée. De ce qu‟on connait la situation géographique est bien placé du point de vue climatique pour favoriser les cultures agricoles, entre 10 degrés d‟une partie et de l‟autre de
l‟Ecuator. Burundi est un État de l‟Afrique Centrale, au Nord s‟avoisine avec Rwanda, à l‟Est avec
Tanzanie, à l‟Ouest avec la République Démocratique Congo. Les ressources naturels sont : nickel,
uranium, phosphate, vanadium, or, étain, cobalt, cuivre, platine, kaolin, calcaire, turbe, pétrole, le terre arable, les ressources hydroénérgetiques.
La technologie de l‟usinage et l‟industrialisation des ressources naturels de cette région reste un domaine non - développé, parce il y a pas des utiles suffisantes et des personnes qualifiées dans ce domaine pour exploiter ces ressources naturels.
Les pays développé pourraient être un soutien pour l‟exploitation des ces ressources pour élever le niveau de l‟existence (de la vie) du pays sous développé Par la documentation on peut
assurer la quantité des informations qui permetent la caraterisation théoretique-empirique des phénomènes et des processus manageriales, l‟amplification des connaisances concernant leur forme de manifestation et les facteurs qui conditionnent l‟évolution de ces phénomènes. La complexité de
l‟activité de documentation est généré par les deux composants de son contenu, c‟est-à-dire : l‟information et la documentation proprement dit.
L‟étude générale de la bibliographie offre une orientation d‟ensemble sur le thème de la recherche. Pour une analyse approfondie et pour la connaisance rigoureuse du cadre de manifestation du phénomène économique étudie, il est nécessaire d‟identifier et de parcourir la
bibliographie de spécialité, qui continent des donnés concrètes et qui traite directement le thème qui
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
59
fait l‟objet de mon étude. La réalisation d‟une documentation théorique de qualité implique le
largement de l‟étude pour les plus récentes publications dans le domaine de management. La réalisation d‟une opération spécifique pour l‟activité de documentation avec l‟ordinateur
par la création d‟une base de donnés qui peut emmagasiner dans le support magnétique une
évidence des ressources bibliographiques et qui permeter d‟identifier rapidement les information utiles. L‟observation des faits, des actions et l‟activité managerielle constitue une composante
essentielle dans l‟activité de documentation pratique. Si cette partie sera mal préparée et rédigé, cela peut produire l‟insuccès de l‟entier processus de l‟élaboration de l‟étude.
La documentation concernant la partie applicative offre la possibilité de la formulation des
solutions et de mesures pour la perfectionnement de l‟activité dans le cadre duquel ont lieu les phénomènes investigués. La connaisance de la réalité managériale par l‟observation du matériel réel
qui caractérise le phénomène étudié est suivi par l‟analyse des informations pour pouvoir formuler et vérifier les hypothèses.
Cette étape suppose l‟utilisation des méthodes spécifiques pour l‟analyse du matériel,
comme : les méthodes mathématiques, statistiques, économiques, sociologiques, le degré de formalisation, le caractère opérationnel accentué, capable d‟assurer un traitement rapide des
informations avec des résultats en ce qui concerne la décision et l‟action.
CHAPITRE 4. LES RESOURCES NATURELLES
ET ÉCONOMIQUES DES PAYS AUTOUR DES GRANDS LACS
Burundi ne pas situé sur une très grande partie du territoire de l‟Afrique, mais ce pays détienne un sol fertile et convenable pour les activités agricoles. A cause de la croissance de la population en 2007 les zones cultivées ont eu une croissance de 70% envers l‟année 1962, de sorte qu‟en 1962 le
poids était de 25% vers 33% de la superficie totale du pays. Malheureusement cette croissance a été réalisée par des actions intenses de défrichement, fait qui pourrait affecter le développement durable
de la région. Une des meilleures choses constitue les régions cultivées avec des cultures pérennes. La superficie totale des principales catégories cultivées est en croissance en Burundi. Dans le même temps il y a la possibilité, qu‟au moment que les conflits cessent, la croissance démographique entre
dans le rythme normale comme dans la période 1962-1977 ainsi que des nouveaux régions agricoles seront défrichés.
Kenya avec une superficie totale qui peut être comparé avec celle de la France (20 fois plus grande que celle de Burundi), qui détienne une superficie cultivée plus petite envers la superficie totale des deux pays mentionnés. Ainsi la superficie cultivée est de 5 fois plus grande que celle de
Burundi, mais en ce qui concerne les cultures pérennes la différence est de 25% pour Kenya. Si on prend en considération la superficie cultivé par habitant, on remarque une stabilisation en France,
une baisse au moitié dans les pays africains (Burundi et Kenya), une baisse dramatique en Colombie. Si on France il y a une stabilité tant que pour les superficies cultivées que pour la population, en Burundi et en Kenya la ressource du fond foncier par habitant baisse à cause de la
croissance de la population. Si on compare les données pour la France avec celles de Burundi on remarque que dans ce
cas même si la superficie de la France est de presque 20 fois plus grande et le nombre des habitants de presque 8 fois en 2007, la densité de la population, même s‟il y a eu des croissances dans les 40 ans, est sous le niveau de celle enregistré en Burundi pour la période analysée.
Par l‟analyse des données on remarque qu‟il y a chaque année une croissance de la population en Burundi. Même si Burundi est la plus petit pays avec un petit nombre des habitants,
la densité est la plus grande, et il y a besoin du développement d‟une agriculture intensive pour assurer les besoins alimentaires.
Comme on peut voir des recherches faites, la population totale de Burundi a augmenté avec
148%, la population rurale avec 126%, et la population économique active en agriculture avec 132,5%. À la différence des autres pays analysés, seulement en Burundi a été remarqué une
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
60
tendance ascendante de la population rurale, mettant en évidence le fait que la population rurale est
celle qui prédomine. Dans l‟agriculture biologique, pour le concept d‟engrais on préfère celui de fertilisation, parce que le principal but de l‟apport nutritif n‟est pas la nutrition directe des plantes, tel comme on pratique dans l‟agriculture conventionnelle, mais l‟enrichissement du sol.
Les engrais avec potassium contient potassium comme la substance active et on peut les obtenir pas le traitement des ..............
Même si les sols continent une grande quantité de potassium, l‟utilisation des engrais avec potassium donne la possibilité d‟obtenir des grand rendements et des produits de qualité, en spécial quand on les utilise ensemble avec les engrais d‟azote et de phosphore. Les engrais avec potassium
on peut les utiliser en dose de 50-100 kg par ha où plus, en fonctionne du type du sol.
CHAPITRE 5.LES PERFORMANCES DE LA PRODUCTION PHISIQUE
L‟agriculture assure l‟intégration du nécessaire pour l‟alimentation de la population et une
grande partie pour l‟export, spécialement du café. Le coton est devenu un produit significatif pour l‟export à peu près 10% dans le chiffre d‟affaires.
La plus grande partie de la production du coton est exporté en Belgique. En même temps, Burundi reçoit de l‟assistance technique de l‟étranger pour le développement des autres cultures.
Le développement de l‟élevage des animaux est stoppé par le système social qui encourage
l‟élevage des troupeaux plus grands et moins exploités. En ce qui concerne la deuxième culture végétale, inclue dans l‟étude, la culture de bananes, c‟était
le Camerun qui a été choisi comme pays de référence, ayant une production de 65 milles tonnes en 2007, à peu prés 5 fois moins que Burundi, qui a eu une production de 300 mille tonnes dans le même année. Entre 1961 et 2007, la période pris en considération dans l‟analyse, la production de
bananes dans les deux pays a eu une croissance continue, en Colombie plus de 2, 5 fois et en Burundi seulement 1, 5 fois. En thermes physiques, cela signifie un degré de production de 110
mille tonnes en Burundi, c‟est-à-dire, à peu près la production des bananes de Camerun pour deux années au niveau du 2007.
L‟introspection sur les deux cultures permette de prendre en considération les considérants
générales sur l‟inconsistance des tendances de la production du thé vert et des bananes, fait qui produit des problèmes en ce qui concerne l‟assurance de la sécurité alimentaire.
En ce qui concerne la production du thé vert par habitant, on été fait des calcules pour une série des indicateurs, par comparaison, tant qu‟au niveau de Burundi, que pour les deux pays : la Brasil et la Colombie. Si on prend en considération la tendance en décroissance pour la production
du café d‟une partie et d‟une autre partie le niveau de la croissance de la population dans chacune des ces trois pays analysé, il est évident la pante descente de l‟évolution du café par habitant, en
réduisant à la moitié en Brasil et en Burundi, et un peu moins qu‟un quartier en Colombie. En dépit de la grande production des bananes par habitant, le Burundi n‟est pas un pays
exportateur de cette culture. On peut remarque que les bananes représente le principal aliment en
Burundi et il est utilisé pour une large gamme de plats alimentaires et pour les boissons. La deuxième conséquence représente la population qui est un grand consommateur de bananes, la
balance alimentaire n‟est peut pas être assure conforme aux besoins, dans le futur il y aura besoin d‟une diversification de l‟alimentation. Le jus de bananes est obtenu de la cuisse du fruit et il a l‟arôme et le goût initial et il est estoqué concentré, ayant la couleur de l‟ambre et il est utilisé après
pour préparer le jus de bananes. La farine de bananes on peut l‟obtenir si on sèche le fruit, on épluche le fruit, puis on doit chauffer et on moudre le fruit. Les chips de bananes sont un produit
très facile de préparer et s‟il est bine emballé on peut le garder plusieurs mois.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
61
CHAPITRE 6. LA VALORIFICATION DE LA PRODUCTION
PAR LE COMMERCE INTERNE ET EXTERNE
L‟étude pour le degré du développement ou de sous-développement d‟une région de la zone
de Grands Lacs africains, a été réalisé pour la production de la plus grand culture agr icole, la production du café et de son pourcentage pour l‟activité réalisé.
Entre 1967 et 2007 l‟export du café a crû en Burundi de 3,69 fois. Si on fait une comparaison de ces résultats avec celles des autre pays importants en ce qui concerne l‟export du café entre 1976 et 2007, en Colombie les chiffres s‟élèvent à 3, 49 fois. De ce point de vue les croissances de l‟export
du café en Burundi sont à peu pré les mêmes que celles du grand producteur du café, la Colombie. Dans la période analysé, on peut remarquer une croissance de la population du Burundi. La
croissance un peu réduite de la population totale, en comparaison avec l‟export du café indique un certain développement du secteur agricole, et en spécial de la production du café. Si on compare la situation du Burundi avec celle du Kenya on remarque les conclusions suivantes :
Le développement des ces régions et du niveau de la vie pour une population qui devienne de plus en plus nombreuse, ne peut pas être réalisé que par une action établie par les communauté
internationales. Ils on l‟obligation morale d‟identifier les secteurs économiques avec du potentiel dans le développement du sol africain, et après de l‟assurance du capital nécessaire pour le développement
La valeur de l‟export du café, entre 1992-2006, a été en décroissance à cause de la guerre et de la crise politique et économique dans les pays de Grands Lacs. La guerre de Rwanda et de Burundi en
1994 jusqu‟au 2005 a affecté la relation de coopération politico-économique et le développement économique interne et externe.
CHAPITRE 7. LES EVALUATIONS QUANTITATIVES CONCERNANT
LA SITUATION SOCIO-ÉCONOMIQUE DES PAYS DE GRANDS LACS AFRICAINS
Dans le monde moderne, l‟individu a commencé a se débarrassé de toute contrainte, en
essayant de faire de l‟éphémèrité de l‟existence le point centrale de l‟espèce. L‟homme moderne
veut tout ce qu‟il y a et seulement pour lui, en affrontant les principes biologiques, sociales, économiques et morales.
Une grande partie de l‟humanité (les pays avec des grands revenus) développent une société qui ne seulement qu‟elle ne cultive des sentiments morales, mais elle les euphémisme, les discrédite. Le culte pour les sacrifices est dévalorisé, en simulant les désirs immédiats. Dans la
recherche des relations de causalité on a parti de la prémisse que le niveau de vivre, le revenu brut national par habitant est la principale cause de certains indicateurs démographiques et des
principales caractéristiques de la vie. Tant le niveau de vivre est plus élevé, tant le nombre des enfants d‟une femme est moins. La
relation de détermination n‟est pas linière mais avec des tendances d‟atténuation des effets
négatives au moment que le phénomène atteint un état alarmant. L‟espérance moyenne de la vie se trouve dans une relation directe de détermination avec le
niveau de vivre, mais avec une tendance de se plafonner, ce qui confirme les limites biologiques de ce paramètre démographique. La différence entre espérance moyenne de la vie atteinte dans les pays développé et les pays pauvres est de presque 20-48 ans.
Les croissances moyennes absolues du revenu national brut par habitant, obtenus par des situations linéaire, 2149, 7 $ dans les pays avec des grands revenus, 305, 6 $ dans les pays avec des
revenus moyens et 57,5 $ dans les pays avec des petits revenus, représente la preuve la plus éloquente que les décalages entre les pays développé et les pays pauvres s‟accentuent chaque année. L‟analyse comparative de la structure du revenu interne brut et de la structure de la population par
groupes des pays est mis en évidence par le fait que à peu prés 80% des richesses du monde sont détenus par approximativement 16% de la population du globe.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
62
La relation de causalité entre le revenu national brut par habitant et certains indicateurs
démographiques, ça veut dire d‟état, est éloquemment illustrée par des coefficients de corrélation. Le nombre d'enfants par femme est de retour dans une relation inverse pour déterminer le
revenu national brut par habitant (r = - 0,8914). La mortalité infantile est également dans une
relation inverse avec le degré de développement économique (r = - 0,8058). Le degré de scolarisation tertiaire est dans une relation directe et très intense de détermination avec le degré de
développement économique (r = 0,9677). Par ailleurs, l'espérance de vie moyenne est aussi directement déterminée par le degré de développement économique (r = 0,8914). Les différences économiques entre les pays du monde sont de réalités avec des racines
historiques très profondes. Les différences établies, au commencement, à la base des qualités naturelles, ont été accentuées par l‟exercice du droit de la force sur la force de droit.
Il est vrai que entre les pays dans le monde il existe des différences significatives, chacun ayant des racines historiques très profondément ancrées dans la conscience humaine. L‟organisation pyramidale du monde et la loi de la distribution normale sont des lois naturelles qui
régissent tous les systèmes vivants, économiques ou sociaux. Il faut dire, cependant, que les différences établies au commencement sur les qualités
naturelles ont été accentuées par l‟exerce le droit du force sur la force du droit. Malgré les imperfections éprouvées à travers l'histoire, l'humanité a encore un appétit infini pour s‟illusionner et une alarmante incapacité de gérer son destin en harmonie avec les préceptes divins.
Ing. Charles Hakizimana Rezumat teză de doctorat
63
,,,,,,VIVE LA COOPERATION ET LA FRATERNITE ENTREVIVE LA COOPERATION ET LA FRATERNITE ENTRE
LALA ROUMANIEROUMANIE ET ET LE BURUNDILE BURUNDI .,,,.,,,
« On comprendre la société du vide, une société dans laquelle l‟individu évolue vers un type de narcissisme. Il se regarde dans la miroir, il se glorifie lui-même, il se rapport seulement à lui-même, rien autour ne lui ne compte plus. L‟exacerbation de l‟ego pousse l‟individu vers un monde
sans règles. Instruit pour comprendre le Monde, le destin de l‟Humanité, l‟évolution de la civilisation et des cultures.
Que Dieu nous aident !