clement alexandrinul 1

(138 CLEMENT ALEXANDRINUL Dacă lipseşte una din ele, gnoza şchioapătă. 2, De aceea dumnezeiasca Scriptură spune : «Şi a grăit Domnul către Moisi zicînd : « Vorbeşte fi- ilor lui Israel şi spune-le : Eu sînt Domnul Dumnezeul vostru. 3. După obiceiurile Egiptului in care aţi locuit, să nu faceţi, nici după obiceiurile pâmintului C anaan, in care Eu vă voi băga, 4. să nu faceţi, după legile lor să nu umblaţi. Judecăţile Mele să le faceţi şi poruncile Mele să le păziţi şi să umblaţi intru ele. Eu sint Domnul Dumnezeul vostru. 5. Să păziţi toate poruncile Mele şi să le faceţi pe ele. Omul care le va face pe ele viu va fi intr-insele. Eu sint Domnul Dumnezeul vostruM 47. 1. Fie că Egiptul şi pămîntul Canaan sînt simboluri ale lumii şi ale înşelăciunii, fie că sînt simboluri ale patimilor şi viciilor de care trebuie să fugim, totuşi cuvintele acestea ale Scripturii ne arată că felul nostru de vieţuire trebuie să fie dumnezeiesc, nu lumesc. 2. Cînd Scriptura spune : «Omul care le va face pe ele va fi viu intr-insele» 162, vorbeşte *de îndreptarea evreilor şi a acelor apropiaţi de ei, adică a noastră, vor- beşte de ascetismul şi propăşirea în viaţă, şi a lor şi a noastră. 3. Că -«cei morţi prin păcate au ajuns vii prin Hristos» 103 , datorită testamen- tului nostru. 4. Scriptura, repetînd de multe ori cuvintele : «Eu sint Domnul Dumnezeul vostru» l64r caută să ne înduplece, într-un chip care e în stare să ne întoarcă, învăţîndu-ne să urmăm lui Dumnezeu, Cel ce a dat poruncile; dar totodată ne aminteşte potolit să căutăm pe Dum- nezeu şi să încercăm să-L cunoaştem atît cît putem. Aceasta este cea mai mare contemplaţie, care priveşte cel mai înalt grad de iniţiere, a- devărata ştiinţă, pe care nici un argument raţional n-o poate dărîma. Numai aceasta este gnoza înţelepciunii, de care purtarea cea dreaptă niciodată nu se desparte. CAPITOLUL XI 48. 1. Dar gnoza, celor care se socotesc înţelepţi — fie că aceştia •sînt eretici barbari, fie că sînt filozofi greci — îngîmfă 165 , după cum spune apostolul. Gnoza noastră, însă, este plină de credinţă, pentru că este o dovedire ştiinţifică a învăţăturilor transmise potrivit adevăratei filozofii. Am putea spune că gnoza este raţiunea care din adevărurile mărturisite aduce credinţă în adevărurile îndoielnice. 2. Pentru că cre- dinţa este dublă, una ştiinţifică şi alta conjecturală, nimic nu ne împie- dică să numim dublă şi demonstraţia, una ştiinţifică şi alta conjectu- ri. Lev. 18, 1—5. 162. Lev. 18, 5 ; Gal. 3, 12. 163. El. 2, 5. 164. Lev. 18, 2 .4 . 5. 165. LCor. 8, 1.

Upload: vladalexandru

Post on 01-Oct-2015

212 views

Category:

Documents

0 download

Report

Download

Embed Size (px):

TRANSCRIPT

(138 C L E M E N T A L E X A N D R IN U L

Dac lipsete una din ele, gnoza chioapt. 2, De aceea dumnezeiasca Scriptur spune : i a grit Dom nul ctre M oisi zicnd : V o rbete f iilor lui Israe l i spune-le : Eu snt Dom nul Dum nezeul vostru . 3. D up ob ice iu rile Egiptului in care ai locuit, s nu facei, nici dup ob iceiurile pm intului Canaan , in care Eu v v o i bga, 4. s nu facei, dup le g ile lor s nu um blai. Ju d e c ile M ele s le face i i poruncile M ele s le pzii i s um blai intru ele. Eu sin t Dom nul D um nezeul vostru . 5. S pzii toate poruncile M ele i s le facei pe ele. Om ul care le v a face pe e le v iu v a fi intr-insele. Eu sin t Dom nul Dum nezeul vostruM 47. 1. Fie c Egiptul i pmntul Canaan snt simboluri ale lumii i ale nelciunii, fie c snt simboluri ale patimilor i viciilor de care trebuie s fugim, totui cuvintele acestea ale Scripturii ne arat c felul nostru de vieuire trebuie s fie dumnezeiesc, nu lumesc. 2. Cnd Scriptura spune : O m ul care le v a fa c e pe e le v a fi v iu in tr-in sele 162, vorbete *de ndreptarea evreilor i a acelor apropiai de ei, adic a noastr, vorbete de ascetismul i propirea n via, i a lor i a noastr. 3. C -cei m ori prin pcate au a ju n s v ii prin H ristos 103, datorit testamentului nostru. 4. Scriptura, repetnd de multe ori cuvintele : Eu sint Dom nul Dum nezeul vostru l64r caut s ne nduplece, ntr-un chip care e n stare s ne ntoarc, nvndu-ne s urmm lui Dumnezeu, Cel ce a dat poruncile; dar totodat ne amintete potolit s cutm pe Dumnezeu i s ncercm s-L cunoatem att ct putem. Aceasta este cea mai mare contemplaie, care privete cel mai nalt grad de iniiere, a- devrata tiin, pe care nici un argument raional n-o poate drma. Numai aceasta este gnoza nelepciunii, de care purtarea cea dreapt niciodat nu se desparte.

CAPITOLUL XI48. 1. Dar gnoza, celor care se socotesc nelepi fie c acetia

snt eretici barbari, fie c snt filozofi greci ngmf 165, dup cum spune apostolul. Gnoza noastr, ns, este plin de credin, pentru c este o dovedire tiinific a nvturilor transmise potrivit adevratei filozofii. Am putea spune c gnoza este raiunea care din adevrurile mrturisite aduce credin n adevrurile ndoielnice. 2. Pentru c credina este dubl, una tiinific i alta conjectural, nimic nu ne mpiedic s numim dubl i demonstraia, una tiinific i alta conjectu

ri. Lev. 18, 1 5.162. Lev. 18, 5 ; Gal. 3, 12.163. El. 2, 5.164. Lev. 18, 2 .4 .5.165. L C o r. 8, 1.