clasificarea legilor

8/2/2019 Clasificarea legilor

1/7

Page3

Introducere

Alturi de instituia efului statului i guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati

democratice, institutia politica cu rol major in structurarea i funcionarea acesteia. Ea este creaia

politic a burgheziei, a aplicarii n practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii

promovate de aceasta clasa. Aparuta nca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a

cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si

functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului.

In perioada contemporan a Republicii Moldova, reeind din art. 60, alin. 1 din Constituie

identificm c:

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova i unica autoritate

legislativ a statului.

Aadar, Parlamentul Republicii Moldova este instituia juridic compus din 101 deputai care se

bucur de anumite imunitai, avnd drept de control asupra autoritilor executive i fiind unica

autoritate legislativa din stat. Parlamentul poate adopta acte cu caracter juridic i acte cu caracter

exclusiv politic.

Actele Parlamentului - Legea, ca act juridic al Parlamentului


2/7

Page3

1. Conceptul de lege

Prin termenul LEGE, noi identificm dou sensuri: Lato sensu, adic sensul larg care presupun

toate actele normative si stricto sensu, sensul restrns care se desemneaza actul juridic emis de

autoritate legislativ, adic de Parlament. Ambele sensurii sunt corecte ns distincia din punct de

vedere tiinific se impune atunci cnd urmarim sa stabilim ierarhia izvoarelor de drept, s facem

delimitarile necesare dintre diversele acte emise de autoritatile publice i prin urmare, i ntre cele ale

Parlamentului, sau cnd vrem sa explicm supremaia juridica a legii. Aceasta deoarece suprematia

legii priveste numai legea ca act juridic al Parlamentului.

Reieind din cele menionate mai sus, putem contura o definiie a legii prin sensul su restrns

care este: Actul juridic al Parlamentului, elaborat n conformitate cu Constitutia, potrivit unei

proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai importante.

Din aceast definiie, desprindem faptul c legea este actul juridic al Parlamentului,

identificndu-se astfel organul emitent. De aici rezult ca legea este n exclusivitate actul

Parlamentului, definiia punnd n valoare dispoziiile potrivit carora Parlamentul este unicul organ

legislativ (Constituia Republicii Moldova, art. 60, alin. (1)). Aceasta prevedere constituional i

realitate statal sunt rezultatul faptului c Parlamentul este singurul organ de stat ales de ctre toi

cetaenii rii direct,prin vot universal, egal i secret i liber exprimat (Constituia Republicii Moldova,

art. 61, alin. (1)).

Prevederile exprese ale Constitutiei Republicii Moldova cuprinse in art. 72, alin. (1) impune

clasificarea legilor n:

- legi constitutionale

- legi organice

- legi ordinare

Aceasta clasificare se realizeaza pe criteriul continutului reglementarilor, dar si pe cel al procedurii de

adoptare.Constitutionale sunt legile care privesc revizuirea Constitutiei Republicii Moldova (art 72, alin. (2))

Art. 72 alin. (3) al Constituiei Republicii Moldovaspecific c legilor organice le sunt rezervate

domeniile:

a) sistemul electoral;

b) organizarea i desfurarea referendumului;

c) organizarea i funcionarea Parlamentului;d) organizarea i funcionarea Guvernului;

c) organizarea i funcionarea Curii Constituionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a

instanelor judectoreti, a contenciosului administrativ;


3/7

Page3

f) organizarea administraiei locale, a teritoriului, precum i regimul general privind autonomia

local;

g) organizarea i funcionarea partidelor politice;

h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;

i) regimul juridic general al proprietii i al motenirii;

j) regimul general privind raporturile de munc, sindicatele i protecia social;

k) organizarea general a nvmntului;

l) regimul general al cultelor religioase;

m) regimul strii de urgen, de asediu i de rzboi;

n) infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora;

o) acordarea amnistiei i graierii;

p) celelalte domenii pentru care, n Constituie, se prevede adoptarea de legi organice;

r) alte domenii pentru care Parlamentul consider necesar adoptarea de legi organice.

Ct priveste legile ordinare, (art. 72 alin. (3) al Constituiei Republicii Moldova), Parlamentul poate

intervine n orice domeniu al relaiilor sociale, cu excepia celor rezervate legilor constituionale i

legilor organice.

In ceea ce priveste delimitarea legilor n dependen de procedura de adoptare (procedura parlamentara

si procedura prin referendum permite posibilitatea delimitarii legilor neconstitutionale sau n

dependen de fora lor juridic n dou subcategorii distincte:

- lege adoptata prin referendum(legi cu forta juridica suprema) ;

- legi adoptate in Parlament (legi cu for juridic inferioara legilor adoptate prin referendum).

2. Clasificarea legilor

Legile constitutionale sunt acele legi prin care se revizuieste Constituia. Sub aspectul

coninutului ele conin reglementri ale relaiilor sociale fundamentale i care sunt eseniale pentru

instaurarea, meninerea si exercitarea statal a puterii. Sub aspect procedural ele se adopta cu votul a

cel putin doua treimi din numarul deputatilor alei.

Legile organice, sub aspectul continutului sunt acelea care intervin n domeniile rezervate prinart. 73 alin. (3) din Constitutie. Sub aspect procedural ele se adopta cu votul majoritii deputatilor

alei.


4/7

Page3

n ierarhia legislativa legile organice constituie un esalon intermediar ntre legile constitutionale si

cele ordinare.Aceste legi reprezent o dezvoltare a normelor constitutionale i pot intervene numai n

domenii deosebit de importante pentru care legislativul considera necesar adoptarea unei legi

organice. Domeniile care se reglementeaza prin legea organic stabilite de art. 72 alin. 3 lit. a) din

Constitutia RMsi anume: sistemul electoral, organizarea i desfurarea referendumului, organizarea i

funcionarea Parlamentului,organizarea si functionarea Guvernului,organizarea si functionarea

partidelor politice etc. In conformitate cu aceste articole din Constitutie prin legile organice se mai

reglementeaz i alte domenii, se deosebete n acest caz o categorie de legi care poate fi numit

categoria legilor statutare prin intermediul carora se instituie juridic diferite organe ale statului, noi

elemente social statale de reglementare i administrare i solutionare a conflictelor sociale. In acest caz

legea organic constituie mijlocul soluionrii unei situaii sociale tipologice de apariie a necesitatii

interveniei legiuitorului n domeniul relaiilor sociale. Aceasta categorie de legi se adopt cu votul

majoritii deputailor alei dup cel putin 2 lecturi iar modificarea,completrea i abrogarea lor sau ale

unor dispoziii ale acestora se fac tot printr-o lege organic conform procedurii stabilite n acest sens.

Legile ordinare sunt este adoptate de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de

importan mai redus pentru care nu este necesar adoptarea unei legi organice. Legea ordinar se

adopt cu votul majoritii deputailor prezeni la edin Parlamentului i sunt subordonate legilor

constitutionale si organice. Acest tip de legi intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia

domeniilor supuse reglementarii prin Constituie si legi organice. Modificarea, completarea si

abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se fac, de regula, prin lege ordinara,

conform procedurii stabilite n acest sens.

Deosebirile dintre legile organice i legile ordinare sunt date de poziia lor ierarhic i de modalitatea

lor de adoptare.

Legile ordinare din punct de vedere al obiectului de reglementare normativ juridic constituie categoriacea mai numeroasa de legi. Dup cum am menionat mai sus, ele intervin n orice domeniu al relatiilor

sociale cu exceptia domeniilor supuse reglementarii prin constitutie si legi organice. Prin procedura mai

simpla de adoptare a legilor ordinare, ele constituie categoria cea mai dinamica de legi. Legile ordinare

reglementeaza cele mai distincte si dispersate institutii sociale, sunt lipsite de complexitate i de

formalism. Aceasta categorie de legi este chemat s asigure n condiii, adesea de urgen, principiul

supremaiei legii n raport cu alte categorii de acte normativ-juridice. Aceast categorie de lege este

destinat preponderent soluionarii unor situaii problematice, relaii sociale, evoluia echilibrat nraport cu organismul social a crora necesit intermedieri de ordin normativ-juridic. In Republica

Moldova aceasta categorie de lege nu trebuie sa contravin dispoziiilor constitutionale si organice iarwww.referat.ro


5/7

Page3

modificarea, completarea si abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se fac de

regula prin lege ordinar conform procedurii stabilite n acest sens.

3. Suprematia legii

Conceptul de suprematie a legii

Suprematia legii este un principiu constitutional ce exprima acea calitate a legii (trastur a legii)

n virtutea careia legea, elaborata n conformitate cu litera si spiritul Constitutiei, este superioara juridic

tuturor actelor normative existente ntr-un sistem constitutional.

Suprematia legii se explica deci prin funciile sale n exprimarea si realizarea voinei

poporului ca voin general obligatorie (de stat). Fundamentarea tiinific a supremaiei legii se

regsete n totalitatea urmtorilor factori:

- economici

- sociali

- politici

- juridici

factori ce se afla ntr-o strns legatur i interaciune i care trebuie privii n raport cu legea nindivizibilitatea lor.

4. Elaborarea legii

Procedura de elaborare a legilor cuprinde urmatoarele etape:

1) initiativa legislativa;

2) examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare;

3) includerea proiectului de lege pe ordinea de zi a sedinei parlamentului;

4) dezbaterea proiectului de lege n plen;

5) votarea proiectului de lege;

6) promulgarea si publicarea legii;

7) aprobarea legii prin referendum (doar pentru legile constitutionale).

Initiativa legislativa


6/7

Page3

Dreptul de iniiativ legislativ aparine deputailor n Parlament, Preedintelui Republicii Moldova,Guvernului, Adunrii Populare a unitii teritoriale autonome Gguzia (art. 73 din Constituia RM)

Initiativa legislativa a Guvernului se exprima prin prezentarea de proiecte de legi, n timp ce

deputaii prezint propuneri legislative.

Pentru ca proiectul de lege sau propunerea legislativa sa ajunga pe agenda de lucru aparlamentului (pentru a se putea realiza deci initiativa legislativa) ele trebuie verificate att sub aspectul

coninutului reglementrilor, ct si al tehnicii juridice si al armonizarii (corelarii) cu ntregul sistem de

drept. De aceea normele de tehnica legislativa prevd obligaia unor organisme statale de a examina,

dezbate, aviza proiectele de legi, naintea sesizarii parlamentului deci n faza de conturare a initiativei

legislative. Aceasta activitate complexa de examinare si avizare d certitudine c proiectul de lege

reprezint un text bine alctuit i util.

Examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare

Examinarea si avizarea proiectelor de legi de catre comisiile parlamentare este o activitate

complexa, de mare utilitate, aceasta permitnd o verificare, la nalt nivel statal a coninutului i formei

proiectelor de legi.

Comisiile parlamentare examinnd un proiect de lege pot propune adoptarea sa, eventual cu

amendamente sau respingerea proiectului. Ele nu pot nsa propune un alt text dect cel prezentat de

catre initiatori. Trebuie sa subliniem ca punctul de vedere al comisiilor parlamentare nu obliga nici pe

iniiator si nici parlamentul. Soarta proiectului de lege este hotrt exclusiv de Parlamentul, n afaracazurilor n care iniiatorul si retrage proiectul, n condiiile prevazute de lege.

Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei

Parlamentului

La ntocmirea proiectului ordinii de zi, biroul permanent trebuie sa aiba n vedere proiectele de

legi i propunerile legislative nregistrate. Orice proiect de lege depus, trebuie deci supus atentiei.

Dezbaterea proiectului de lege n plenul Parlamentului

Dezbaterile ncep prin expunerea de motive facute de ctre iniiatorul proiectului de lege. Este

ascultat apoi raportul comisiei parlamentare competente. Proiectul este supus n continuare discutiei

generale si apoi discuiei pe articole.

Fiecarui deputat i se nmneaza, n timp util, cte un exemplar tiparit din proiectul de lege i din

expunerea de motive, nainte sau cu ocazia dezbaterilor n plen, depuatii pot propune amendamente.

Cu privire la amendamente exista regula de a se cere ntotdeauna avizul comisiei parlamentare (sau n

orice caz a raportorului acesteia atunci cnd parlamentul le dezbate fara a cere avizul comisiei) precumi de a se asculta iniiatorul proiectului de lege. Cel care a propus amendamentul poate sa-1 retraga

pna cnd este supus votului.


7/7

Page3

Votarea proiectului sau a propunerii de lege intervine dupa discuia pe articole a proiectului.

Publicarea legilorprezinta o mare importanta deoarece este operaiunea de care este legata intrarea lorn vigoare.

Art. 76 din Constituia RMstipuleaz c Legea se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldovai intr n vigoare la data publicrii sau la data prevzut n textul ei. Nepublicarea legii atrage

inexistena acesteia.

Aprobarea legii prin referendum

Art. 75, alin. (1) din Constituia RM stipuleaz c Cele mai importante probleme ale societii i ale

statului snt supuse referendumului.

Hotrrile luate n baza rezultatelor Referendumului au putere suprem juridic.

clasificarea legilor

Documents