BURGHIE

Burghiele sunt scule achietoare utilizate la executarea gurilor din plin, fiind dintre cele mai rspndite scule. Trebuie privite ca scule de degroare, cu toate c, n numeroase situaii, gurile burghiate pot fi considerate suficient de precise, astfel nct nu mai necesitprelucrri ulterioare. Se construiesc, de regul, cu dou tiuri, aflate permanent ncontact cu materialul prelucrat n timpul achierii.Clasificarea burghielor:

1) Dup construcie burghiele pot fi:a) Burghie cu canale elicoidale destinate prelucrrii gurilor cu diametre mai mari de 0,1 mm, sunt cele mai utilizate.

b) Burghie cu canale drepte reprezint o soluie constructiv mai simpl, dar ridic o serie de probleme n ceea ce privete evacuarea achiilor, mai ales n cazul burghierii n poziie vertical sau a prelucrrii gurilor de adncime relativ ridicat.

c) Burghie late (monobloc sau cu lama demontabila) sunt cele mai simple sub aspect constructiv, prezentnd, ns, o serie de dezavantaje legate de durabilitate i de precizia prelucrrii. Sunt folositem, mai ales, sub form de burghie lam, n componena unor scule combinate, pentru prelucrarea alezajelor, avnd partea achietoare fixat mecanic.

d) Burghie pentru alezaje adancie) Burghie inelare (carotiere)Dup forma suprafeei de nfurare: burghie cilindrice; burghie late (zencuitoare).

Dup lungime: extrascurte; scurtenormale; lungi. extralungi

Dup forma cozii: cu coad cilindric;

cu coad conic.

Dupa modul de realizare: cu canale frezate cu canale brazate burghie sinterizate cu canale deformate plastic la cald

Dup materialul prii achietoare, exist: Burghie din oeluri de scule; Burghie din carburi metalice sinterizate.

Dupa scopul utilizarii cele mai folosite sunt:a) Burghiele late cu ghidareCapatul burghiului (a), care serveste la fixarea acestuia in arborele portscula, se numeste coadaburghiului; aceasta poate fi conica sau cilindrica. Gatul 2 este portiunea dintre coada 1 si partea utila (corpul) 3 a burghiului. Aceasta are forma unei tije rotunde care spre capatul (partea taietoare), burghiului capata o forma lata si este prevazuta cu doua taisuri 4 si 5.Pentru ghidarea burghiului, exista o portiune de lungime l, care are o latime egala cu diametrul D al gaurii care urmeaza a fi executata. Pentru a reduce frecarea burghiului lat de peretii gaurii, partile lui laterale, pe intreaga lungime l, se fac tesite sub un unghi de 3-50(b).Unghiul A=2k dintre taisurile burghiului se numeste unghi de varf. Pentru gaurirea fontei dure, acest unghi se ia de 1300, iar pentru gaurirea otelului moale, de circa 900.Daca urmeaza a se prelucra cu acelasi burghiu lat materiale diferite, unghiul A se ia egal cu 1160-1200 Unghiul realeste mai mare decat 900(c)ceea ce cauzeaza conditii grele de lucru. Pentru reducereaacestui unghi -in cazul gauririi materialelor de duritate medie si mica - pe fata de degajare a burghiului se face o ascutire care da un unghipozitivsi care usureaza conditiile de lucru. Fiecare tais al burghiului lat constituie un cutit cu unghi de degajare si de asezare. Fetele de asezare formeaza in centrul burghiului, la intersectia lor o muchie transversala 6 inclinata in raport cu fata de degajare

b) Burghiele pentru gauri adanci acest burghiu se intrebuinteaza la executarea gaurilor adanci la arbori, fusuri, la tevi de tun si de arme. In timpul gauririi piesa se roteste, avansul putand fi transmis piesei sau, mai des, burghiului. Burghiul pentru gauri adanci ( fig. 3) are un singur tais 3; partea utila 1 a burghiului se prezinta ca o tija cu sectiune semicirculara a carei suprafata laterala ghideaza foarte precis burghiul in piesa. Aceste burghie sunt si usor de confectionat, insa lucreaza cu un avans foarte mic(de 0,03-0,1 mm/rot).