1

Clasele construcţiilor ( categorii de importanţă specifice )privesc

construcţiile (sau părţi ale acestora) numai sub anumite aspecte specifice ( acţiunea

seismică, sensibilitatea la vânt şi zăpadă, pericolul de incendiu şi rezistenţa la foc,

aglomeratea cu persoane etc).

Există, spre exemplu situaţii când construcţii de categorie de importanţă normală

şă fie încadrate în clase de importanţă deosebită şi invers.

Se prezintă în continuare câteva clasificări a construcţiilor din punct de vedere al

claselor specifice.

Din punct de vedere al proiectării şi asigurării la acţiunea seismică construcţiile se

încadrează în următoarele clase de importanţă :

Clasa I - Construcţii de importanţă vitală pentru societate, a căror

funcţionalitate în timpul cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se

asigure integral.

- spitale, staţii de salvare, staţii de pompieri.

- Clădiri pentru unităţi administrative, centrale şi judeţene, cu rol de

decizie în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremure.

- Clădiri pentru comunicaţii de interes national şi judeţean

- Unităţi de producere a energiei electrice din sistemul national

- Clădiri care adăpostesc muzee de importanţă naţională

Clasa II - Construcţii de importanţă deosebită la care se impune limitarea

avariilor avându-se în vedere consecinţele acestora:

- celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii

- şcoli, creşe. Grădiniţe, cămine pentru copii, handicapaţi, bătrâni

- Clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane; săli de spectacole

artistice şi sportive, biserici, centre comerciale importante

- Clădiri care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinţifice deosebite

- Clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau

degajări de substanţe toxice.

- Clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare

economică.

- Depozite cu produse de strică necesitate pentru aprovizionarea de

urgenţă a populaţiei.

2

Clasa III - Construcţii de importanţă normală (construcţii care nu fac parte din

clasele I, II sau IV)

- clădiri de locuit, hoteluri, cămine ( cu excepţia celor din clasa II)

- construcţii industriale şi agrozootehnice curente.

Clasa IV. - Construcţii de importanţă redusă:

- construcţii agrozootehnice de importanţă redusă ( de ex.: sere,

construcţii parter diverse pentru creşterea animalelor şi păsărilor,

etc.)

- construcţii de locuit parter sau parter şi etaj

- alte construcţii civile şi industriale care adăpostesc bunuride mică

valoare şi în care lucrează un personal restrâns.

În anumite situaţii, unele componente ale clădirilor, inclusiv instalaţii şi

echipamente ale acestora, se pot încadra în clase de importanţă diferite de cea a

restului clădirii.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată

perioada de viaţă a construcţiei începând cu execuţia ei şi este o activitate

sistematică de culegere şi valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare,

avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din

observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează

proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi

tehnologic.

Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine

informaţii în

vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea

condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv

diminuarea pagubelor materiale,de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului

(natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării

activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a

construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea

cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale

celorlalte cerinţe esenţiale.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor este de două categorii:

-Urmărire curentă;

-Urmărire speciala

Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor

care constădin observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce

pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de

rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.

3

Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor de orice

categorie sau clasă de importanţă şi formă de proprietate de pe teritoriul României,

cu excepţia clădirilor pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele

gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi

construcţiilor provizorii şi are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata

de existenţă fizică a construcţiei respective.

Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează prin examinare

vizuală directă şi dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent

sau temporare.

Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin

instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi în mod

obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundaţii, incendii,

explozii, alunecări de teren etc.)

Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor

care constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a

valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile îşi menţin cerinţele

de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.

Urmărirea specială a comportării construcţiilor se instituie la:

a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională stabilită prin proiect;

b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă, recomandată de rezultatele unei

expertize tehnice sau a unei inspectări extinse;

c) cererea proprietarului, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,

Urbanism şi Amenajarea Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe

domenii de specialitate.

În momentul instituirii urmăririi speciale a comportării construcţiilor aceasta

va îngloba şi urmărirea curentă. Urmărirea specială a comportării construcţiilor se

efectuează cu mijloace de observare şi măsurare complexe şi specializate, adaptate

obiectivelor specifice ale fiecărui caz în parte şi ţinând seama de prevederile

reglementărilor tehnice în vigoare, standarde, normative, instrucţiuni tehnice,

ghiduri tehnice).Organizarea urmăririi speciale este sarcina proprietarului.

In cadrul proiectelor de monitorizare, urmarirea comportarii in timp a constructiilor

se desfasoara pe toata perioada de viata a acestora, incepând chiar din momentul

executiei si reprezinta o activitate de culegere, interpretare a informatiilor rezultate

din observare si masuratori efectuate pentru a determina modificarile de pozitie

survenite in decursul timpului, astfel incât sa fie asigurata stabilitatea si siguranta

in exploatare.

Rezultatele furnizate in cadrul unui proiect de urmarire a comportarii in timp

a constructiilor constituie informatii de o importanta vitala, necesare pentru a

stabili daca acestea pot fi exploatate in siguranta.

4

Din punctul de vedere al metodelor prin care se efectueaza urmarirea

comportarii in timp a constructiilor si terenurilor distingem :

Metode fizice: aparatele cu care se efectueaza masuratorile sunt amplasate

pe constructia cercetata, sau in interiorul ei, situatie in care aparatele se

mişca odata cu constructia. Prin metodele fizice se masoara in general

deplasari relative.

Metode geometrice (geodezice): in acest caz se raporteaza pozitia anumitor

puncte fixate pe constructie, la o serie de puncte fixe amplasate in afara

zonei de influenta a factorilor ce actioneaza asupra constructiilor şi a

terenurilor pe care acestea sunt amplasate. Aceste metode determina

marimile absolute şi relative ale deplasarilor pe verticala, orizontala sau

spatial.

Metodele geodezice sunt cele mai des utilizate in practica, si acestea se

impart in urmatoarele cateorii:

Monitorizarea fisurilor

Monitorizarea tasarilor

Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor plane

Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor spatiale Monitorizarea deplasarilor prin metoda reflectorless

5

Monotorizarea fisurilor

Presupune monitorizarea periodica a evolutiei fisurilor aparute in diferite

structuri datorita anumitor eforturi interne sau externe. In fiecare ciclu de

masuratori se masoara foarte precis latimea, lungimea si adancimea fisurilor.

Masuratorile se efectueaza cu sublere digitale performante ce asigura precizii de

2,3 sutimi de milimetru. Documentatia textuala, predata pentru fiecare transa de

masuratori beneficiarului, este insotita si de fotografii digitale ale fisurilor si

grafice cu evolutia variatiei deschiderii.

Instrumente de masurat

Subler digital de precizie dotat cu falci de masurare conice

Precizie masurare ±0.02-0.03mm

6

Monotorizare tasari

Metoda nivelmentului geometric de precizie inalta a fost şi este, cea mai

folosita metoda in studiul deformatiilor constructiilor.In functie de tipul şi marimea

constructiei studiate, se creeaza reteaua de nivelment geometric pentru

monitorizarea tasarilor . In componenta retelei intra:

punctele de control de cercetat, fixate pe constructia care este supusa cercetarii,

numite in cazul acestei metode şi marci de tasare sau repere mobile.

reperi ficşi, numiti şi reperi de referinta, sunt amplasati in terenuri nedeformabile şi

in afara zonei de influenta a constructiei studiate.

Punctele de control (marcile de tasare), au rol de a reda cat mai fidel

modificarea componentelor verticale ale deplasarilor unor elemente separate sau a

constructiei urmarite, pe care ele sunt fixate, cat şi crearea posibilitatilor de

masurare a acestor componente. Ele se incadreaza in elementele de rezistenta ale

constructiei şi trebuie sa asigure verticalizarea pe acestea a mirelor de nivelment.

Repartizarea marcilor de tasare se face in functie de forma şi dimensiunile

fundatiei, şi de incarcarea diferitelor parti ale acesteia. Ele se repartizeaza in lungul

axelor fundatiilor, pentru a se determina directiile respective, in locuri unde se

aşteapta tasari mari, la rosturile de dilatatie, in jurul zonelor cu cele mai

defavorabile conditii geologice. Aceasta operatie se realizeaza pe baza unui proiect

de amplasare a marcilor de tasare executat de proiectantul general. In cazul

urmaririi comportarii in timp a constructiilor, in perioada executiei şi apoi a

exploatarii, se va avea in vedere luarea de masuri avand ca scop masurarea

deplasarilor verticale incepand cu turnarea radierului de egalizare şi sfarşind cu

darea constructiei in exploatare. In acest fel, se va putea stabilii dependenta

deplasarilor verticale de greutatea proprie a constructiei in diferite etape de

executie, de greutatea tuturor utilajelor inglobate in constructie, la darea in

functiune a acesteia, ca şi la incarcarea constructiei.

In acelaşi timp, se vor urmarii şi deplasarile verticale ale terenului

inconjurator produse de influenta constructiei asupra terenului.

7

Marcile de tasare pe care se efectueaza masuratorile sunt confectionate conform

standardelor romanesti in vigoare, garantand astfel cea mai buna precizie a

masuratorilor. Softurile de calcul si analiza a deplasarilor sunt dintre cele mai

performante pentru a intregi solutia cea mai buna oferita clientilor nostri.

Instrumente de masurat : Nivela .

Precizie masurare ±0.3mm / dublu Km de nivelment.

8

Monotorizarea deplasarilor orizontale

Deplasarile sau deformatiile plane ale constructiilor si terenurilor pot fi

determinate prin metode geodezice utilizand : metode clasice (statii totale) ,

metode GNSS (sisteme de pozitionare globala : GPS, GLONASS, Galileo) sau

metode combiante. Reteaua geodezica formata din reperi de control si puncte

obiect materializate pe corpul obiectului studiat este astfel creata incat in urma

masuratorilor efectuate sa se poata determina miscarea plana absoluta a obiectului

studiat. Pozitia punctelor obiect se stabileste in baza unui proiect de amplasare

executat de proiectantul general. In cazul urmaririi comportarii in timp a

constructiilor, in perioada executiei şi apoi a exploatarii, se va avea in vedere

luarea de masuri avand ca scop masurarea deplasarilor plane incepand cu turnarea

radierului de egalizare şi sfarşind cu darea constructiei in exploatare.

Instrumente folosite: Statie totala, Echipamente GNSS.

9

Monotorizarea deplasarilor spatiale

Problema determinarii pozitiei punctelor intr-un sistem unic de referinta

pentru cele trei coordonate ale sale a fost si este una din preocuparile de baza ale

geodeziei.

Geodezia tridimensionala elimina aceasta separare ,pastrand unitatea

sistemului de referinta la rezolvarea problemei de pozitionare in spatiu a pucntelor

geodezice.Prelucrarea are ca rezultat determinatea,intr-un sistem unitar, a pozitiei

in spatiu cu trei dimensiuni a retelei geodezice.Un alt spcific al prelucrarii consta

in faptul ca in retelele geodezice tridimensionale se are in vedere ansamblul tuturor

masuratorilor geodezice posibile ,raportate la un singur sistem de referinta unitar

adoptat.

In cazul cand se doreste determinarea deplasarilor spatiale ,pentru

reprezentarea celor trei coordonate ale fiecarui punct din reteaua geodezica de

urmarire se utilizeaza un sistem cartezian geocentric caruia ii este atasat un

elipsoid propriu si alte marimi caracteristice definitorii ale datumului .Pentru

determinarea pozitiei punctelor din retea ,se efectueaza masuratori de : directii

azimutale ,distane inclinate,distante zenitale ,si uneori diferente de nivel masurate

prin nivelment geometric.Pentru retelele geodezice de urmarire a comportarii

constructiilor si terenurilor in care se doresc determinarea deplasarilor spatiale ale

punctelor intr-un sistem unitar de coordonate,metoda determinarilor de prezicie

GPS reprezinta cea mai optima si rapida metoda geodezica.

Tehnicile de masurare GPS s-au impus rapid indomeniul urmaririi

comportarii in timp a constructiilor si terenurilor, oferind avantaje semnificative

fata de tehnicile de pozitionare clasice.

Instrumente folosite: Statii totale si echipamente GNSS.

10

Monotorizarea deplasarilor prin metoda Reflectorless

Prin intermediul acestei noi metode de efectuare a măsurătorilor în cadrul

proiectelor de monitorizare a comportării în timp a construcţiilor şi terenurilor,

se elimină complet necesitatea materializării punctelor obiect . Metoda oferă

posibilitatea automatizării integrale a procesului de măsurare, analiza statistică a

parametrilor monitorizaţi şi furnizarea informaţiilor.

Programul DETECT se accesează doar prin intermediul browserelor de

internet fără instalarea în prealabil a altor programe. Pentru utilizarea programului,

calculatoarele trebuie să aibă o configuraţie minimă astfel încât să permită accesul

la internet şi utilizarea browserelor de internet.

Programul permite determinarea şi analiza stabilităţii pentru următorii

parametrii :

Variaţia distanţelor plane

Variaţia distanţelor spaţiale

Deplasări plane determinate pe o anumită direcţie

Deplasări plane corectate cu corecţia de discretizare determinate pe o anumită

direcţie

Deplasări verticale

Deplasări verticale corectate cu corecţia de discretizare

Metoda reflectorless de monitorizare prezentată are numeroase avantaje faţă

de metoda clasică:

Punctele monitorizate nu sunt materializate pe corpul obiectului studiat.

Eliminarea completă a vizării / punctării manuale . Măsurătorile pot fi efectuate cu

unghiuri de pantă chiar şi de 100g .

Măsurătorile se pot colecta în mod semiautomatizat sau chiar complet automatizat

(prin scanare) fară utilizarea prismelor de monitorizare.

Viteza mai mare de colectare a datelor faţă de metoda clasică.

Costuri mai mici pentru materializarea punctelor reţelei geodezice prin eliminarea

materializării punctelor obiect.

Costuri mai mici pentru efectuarea măsurătorilor datorită utilizarii metodei de

colectare a datelor automata sau semiautomata.

Algoritmi simplificaţi şi mai rapizi pentru depistarea deplasărilor sau a variaţiilor

de distanţe plane şi verticale.

11

În cazul utilizării metodei de monitorizare reflectorless în timp real putem avea

disponibile valorile şi testările statistice a parametrilor monitorizaţi imediat după

efectuarea măsurătorii către fiecare punct. În cazul clasic de monitorizare în timp

real rezultatele sunt disponibile doar după efectuarea întregului ciclu de măsurători.

Sunt eliminate complet calculele de compensare a reţelei geodezice fiind necesar

să se asigure doar acelaşi datum între tranşe de măsurători diferite.

Configuraţia punctelor obiect poate fi modificată între tranşele de măsurători fară

complicarea algoritmilor de calcul şi testare statistică a parametrilor monitorizaţi.

În cazul determinării deplasărilor prin aplicarea corecţiei de discretizare punctele

de staţie nu trebuiesc materializate.

12

In cadrul retelelor geodezice folosite la urmarirea comportarii constructiiloe ,se

intalnesc doua categorii de puncte:

-puncte amplasate departe de zona ce face obiectul urmaririi comportarii in timp

-puncte amplasate pe constructia sau suprafata de teren inconjuratoare studiata.

Retea de microtriangulatie folosita la un baraj

In component retelei intra urmatoarele categorii de puncte:

-puncte de control,numite si marci de vizare

Marci de vizare

13

-puncte de statie

Pilastru de beton

-puncte de referinta

-puncte de orientare