clasa a v-a i exemple de activit ĂŢi de …...clasa a v-a obiective de referinŢĂ Şi exemple de...

CLASA a V-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi

capabil Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj oral / text audiat

exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat; exerciţii de confirmare a răspunsului corect (bifare, completare de tabel, alegere multiplă etc.); exerciţii de completare de text lacunar.

să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj oral

exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2. să sesizeze unităţi lexicale necunoscute în timpul ascultării şi să identifice sensul acestora

exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări sensul mesajului. exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context;

să sesizeze în timpul ascultării unităţi lexicale necunoscute

exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de stabilire a unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

1.3 să sesizeze corectitudinea unui enunţ din punct de vedere al normelor lingvistice ale limbii literare

exerciţii de identificare de elemente fonetice şi de structuri gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunţului; exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;

să sesizeze corectitudinea unui enunţ din punct de vedere al normelor fonetice ale limbii literare

exerciţii de identificare a structurilor gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunţului;

1.4 să sesizeze ordinea evenimentelor relatate într-un text scurt

exerciţii de ordonare a propoziţiilor dintr-un set, conform textului audiat;

să manifeste interes pentru mesajul comunicat de partener

exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul partenerului.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi




PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi




2.1. să-şi exprime succint un punct de vedere pe o temă cunoscută

exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare şi nonliterare; exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a semnificaţiei acestora în diverse contexte; exerciţii de utilizare de achiziţii lexicale noi în contexte diferite; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii sau câmpuri lexicale;

să-şi exprime succint un punct de vedere pe o temă cunoscută

exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare şi nonliterare; exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a semnificaţiei acestora în diferite contexte; exerciţii de utilizare în contexte diferite a achiziţiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii sau câmpuri lexicale; exerciţii de utilizare a sinonimelor şi a antonimelor în contexte date;

2.2. să construiască propoziţii şi fraze corecte din punctul de vedere al limbii literare

exerciţii de construire corectă de propoziţii simple şi dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi subordonării; exerciţii de conştientizare a diferenţei dintre pronunţia regională şi cea literară, şi de corectare a pronunţiei regionale; exerciţii de folosire în context a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie;

să construiască propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi subordonării; exerciţii de folosire corectă într-un context dat a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire; exerciţii de utilizare în context a părţilor de propoziţie;

2.3. să utilizeze relaţiile de sinonimie şi antonimie în organizarea mesajului oral

exerciţii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciţii de diferenţiere a sensurilor cuvântului în context;; exerciţii de utilizare de sinonime şi antonime în contexte date;

să utilizeze relaţiile de sinonimie şi antonimie în organizarea mesajului oral

exerciţii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciţii de diferenţiere a sensurilor cuvântului în context;

2.4. să vorbească despre sine, despre persoane, obiecte şi activităţi din universul imediat

exerciţii de realizare de descrieri simple cu suport verbal (întrebări, cuvinte de sprijin), scris şi / sau





imagini; 2.5. să-şi adapteze vorbirea la partener şi

la situaţia de comunicare exerciţii de rostire a cuvintelor cu probleme de accentuare; exerciţii de rostire fluentă a unor enunţuri scurte sau lungi; activităţi în perechi şi în grupe; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri, de recitare a unor poezii; exerciţii de exprimare de opinii personale şi de justificare a acestora în funcţie de context; exerciţii de exprimare a acordului şi a dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei.

să-şi adapteze vorbirea la partener şi la situaţia de comunicare

exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; exerciţii de rostire fluentă a unor enunţuri scurte sau lungi; exerciţii de conştientizare a diferenţei dintre pronunţia regională şi cea literară, şi de corectare a pronunţiei regionale; exerciţii de punere în scenă a unor povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale şi justificarea acestora în funcţie de context; exprimarea acordului şi a dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei şi a interogaţiei.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi




3.1. să extragă un plan de idei simplu după citirea globală a unui text

întrebări cu răspuns la alegere; exerciţii de identificare a ideilor principale şi secundare ale unui anumit text dat; exerciţii de discriminare a ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat;

să extragă un plan de idei după citirea globală a unui text

întrebări cu răspuns la alegere; exerciţii de abordare a ideilor principale şi secundare ale unui anumit text dat; exerciţii de discriminare a ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat;

3.2. să extragă ideile principale dintr-un text

exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; exerciţii de formulare a ideilor principale ale unui text citit;

3.3 să identifice personajele principale şi secundare şi trăsături ale acestora

exerciţii de selectare din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;

să identifice personajele principale şi secundare

selectarea pe text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; grupări de personaje în funcţie de





exerciţii de grupare de personaje în funcţie de anumite caracteristici;

anumite caracteristici;

3.4. să identifice elemente de versificaţie (vers, strofă)

exerciţii de identificare a elementelor de versificaţie dintr-o poezie lirică sau epică;

să identifice elemente de versificaţie (vers, strofă)

exerciţii de identificare a noţiunilor de versificaţie dintr-o poezie lirică sau epică;

3.5 să identifice cuvintele şi expresiile noi în text

exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de folosire a dicţionarelor; exerciţii de identificare de sinonime şi de antonime;

să identifice elementele şi expresiile noi în text

exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de folosire a dicţionarelor; identificarea de sinonime şi de antonime;

3.6. să sesizeze corectitudinea utilizării categoriilor gramaticale învăţate

exerciţii de identificare a elementelor lingvistice cu rol expresiv; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor;

să sesizeze corectitudinea utilizării categoriilor gramaticale învăţate

exerciţii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare în scris PROGRAMA 1999 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi




4.1. să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, pe baza unui plan dat

exerciţii de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciţii de selectare a ideilor pentru un text propriu; exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual, a unui plan de idei;

să redacteze lucrări scurte pe o anumită tema, urmărind un plan dat

exerciţii de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciţii de selectare a ideilor pentru un text propriu;

4.2. să utilizeze în redactare sinonime, antonime


să utilizeze în redactare sinonime, antonime


4.3. să alcătuiască enunţuri după o schemă dată (propoziţii simple)

exerciţii de relatare a unor fapte şi întâmplări personale; exerciţii de reducere a enunţurilor dezvoltate la informaţia esenţială;

să extragă ideile principale dintr-un text

exerciţii de delimitarea unui text narativ în fragmente logice; exerciţii de formulare a ideilor principale ale unui text citit;

4.4. să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

exerciţii de rezumare de fraze şi texte (nonliterare/literare)

să alcătuiască enunţul după o schemă dată (propoziţii simple)

exerciţii de relatare a unor fapte şi întâmplări personale;





exerciţii de reformulare exerciţii de transformare de dialoguri în povestire

exerciţii de reducerea enunţurilor dezvoltate la informaţia esenţială; exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual, a unui plan de idei;

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studierea limbii materne şi a culturii etnice PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi




5.1. să cunoască personalităţi ale culturii propriei etnii

alcătuirea unor lucrări scurte / prezentări / proiecte despre personalităţi studiate.

să cunoască personalităţi ale culturii propriei etnii

alcătuirea unei lucrări scurte despre o personalitate studiată.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 1. 1. Lectura

Teoria literară 1.1.1. Textul şi opera. Opera literară. 1.1.2. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul). Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.1.3. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima şi ritmul. Textul 1.2.1. Textele literare – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. 1.2.2. Textele nonliterare „utilitare” (articolul de dicţionar, reclama etc.)

1. Lectura. 1.1 Teoria literară 1.1.1. Textul şi opera. Opera literară. 1.1.2. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul). Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic şi portretul moral. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.1.3. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima şi ritmul. 1.2 Textul 1.2.1. Textele literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. Textele nonliterare „utilitare" (articolul de dicţionar, reclama etc.)

2. Practica raţională şi funcţională a limbii Tipuri de comunicare 2.1 Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare 2.1 Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării. 2.1.2. Structurarea textului oral (a) Organizarealogico - semantică amesajului.Ideea principală,ideea

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 2.1.2. Structurarea textului oral Organizarea logico – semantică a mesajului. Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral. Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.). Text dialogat şi text monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare. Se recomandă ca elevii să exerseze următoarele acte de vorbire (funcţii lingvistice): cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs; exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană; descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; descrierea de persoane; prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni; compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei. 2.2 Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). personale. Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele. 2.2.2. Contextele de realizare Scrierea funcţională. Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială. Scrierea reflexivă. Relatarea unor fapte şi relatări personale. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat în

secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral. (b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.). (c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare. Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs; exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană; descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni; compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei. 2.2 Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii (a) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). (b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). (c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele. 2.2.2. Contextele de realizare (a) Scrierea funcţională. Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială. (b) Scrierea reflexivă. Relatarea unor fapte şi relatări personale. Scrisoarea

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii text narativ. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.

familială. Scrisoarea de felicitare. (c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul. (d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.

3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1. Lexicul. Vocabularul limbii croate. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens). Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Familia lexicală. Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.). Sinonimele. Antonimele. Regionalismele lexicale. Arhaismele lexicale. Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale. 3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (ie - ije). Pronunţarea şi scrierea corectă a sunetelor „č, ć, dž, đ”. Scrierea cu majusculă a adjectivelor provenite din substantive proprii. Scrierea şi pronunţarea corectă a cuvintelor declinate. 3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Părţile gramaticii. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţie simplă şi propoziţie dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţie afirmativă şi negativă. Propoziţie enunţiativă, interogativă şi exclamativă. Fraza. Arhaismele lexicale. Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale. 3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (ie - ije). Pronunţarea şi scrierea corectă a sunetelor „č, ć, dž, đ”. Scrierea cu majusculă a adjectivelor provenite din substantive proprii. Scrierea şi pronunţarea corectă a cuvintelor declinate. 3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul

3. Elemente de construcţie a comunicării. 3.1. Lexicul. Vocabularul limbii croate. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens). Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Familia lexicală. Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.). Sinonimele. Antonimele. Regionalismele lexicale. Arhaismele lexicale. Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale. 3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (je - ije). Pronunţarea şi scrierea corectă a sunetelor „č, ć, dž, đ". Scrierea cu majusculă a adjectivelor provenite din substantive proprii. Scrierea şi pronunţarea corectă a cuvintelor declinate. 3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Părţile gramaticii. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţie simplă şi propoziţie dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţie afirmativă şi negativă. Propoziţie enunţiativă, interogativă şi exclamativă. Fraza. 3.4. Morfosintaxa. 3.4.1. Verbul- nucleul comunicării. Timpul, persoana, numărul (actualizare). Timpurile verbului în limba croată.

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii primar). Părţile gramaticii. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţie simplă şi propoziţie dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţie afirmativă şi negativă. Propoziţie enunţiativă, interogativă şi exclamativă. Fraza. 3.4. Morfosintaxa. 3.4.1. Verbul – nucleul comunicării. Timpul, persoana, numărul (actualizare). Timpurile verbului în limba croată. Verbe auxiliare: a fi, a vrea. Funcţia sintactică – predicat verbal, predicat nominal. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Cazurile substantivului. Nominativul. Genitivul. Dativul. Acuzativul. Vocativul. Locativul. Instrumentalul. Funcţiile sintactice ale cazurilor. Declinarea substantivelor. 3.4.3. Substituţi ai substantivului. 3.4.3.1. Pronumele. Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Declinarea pronumelui personal. Formule reverenţioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. 3.4.4. Determinanţii substantivului. 3.4.4.1. Adjectivul. Tipurile. Adjectivele articulate şi nearticulate. Topica adjecti-vului. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile. 3.4.5.1. Adverbul. Adverbele de mod, de timp, de loc. Adverbe provenite din adjective. Funcţie sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare. 3.5. Sintaxa propoziţiei. 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ simplu şi multiplu. 3.5.2. Subiectul.

Verbe auxiliare: a fi, a vrea. Funcţia sintactică — predicat verbal, predicat nominal. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul.

Cazurile substantivului. Nominativul. Genitivul. Dativul. Acuzativul. Vocativul. Locativul. Instrumentalul. Funcţiile sintactice ale cazurilor.

Declinarea substantivelor. 3.4.3. Substituţi ai substantivului. 3.4.3.1. Pronumele. Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Declinarea pronumelui personal. Formule reverenţioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul numeralul cardinal. Numeralul ordinal 3.4.4. Determinanţii substantivului. 3.4.4.1. Adjectivul. Tipurile. Adjectivele articulate şi nearticulate. Topica adjectivului. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile. 3.4.5.1. Adverbul. Adverbele de mod, de timp, de loc. Adverbe provenite din adjective. Funcţie sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare. 3.5. Sintaxa propoziţiei. 3..5.1. Predicatul. Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ simplu şi multiplu. 3..5.2. Subiectul. Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral).Acordul predicatului cu subiectul. 3..5.3. Atributul. Elemente regente ale atributului. Atributul adjectival. Atributul substantival. 3..5.4. Complementul. Elementele regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Complementul direct şi indirect. 3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formulată din

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul. Elemente regente ale atributului. Atributul adjectival. Atributul substantival. 3.5.4. Complementul. Elementele regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Complementul direct şi indirect. 3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formulată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elemente de relaţie în frază: conjuncţiile şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea. 3.4. Morfosintaxa. 3.4.1. Verbul – nucleul comunicării. Timpul, persoana, numărul (actualizare). Timpurile verbului în limba croată. Verbe auxiliare: a fi, a vrea. Funcţia sintactică – predicat verbal, predicat nominal. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Cazurile substantivului. Nominativul. Genitivul. Dativul. Acuzativul. Vocativul. Locativul. Instrumentalul. Funcţiile sintactice ale cazurilor. Declinarea substantivelor. 3.4.3. Substituţi ai substantivului. 3.4.3.1. Pronumele. Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Declinarea pronumelui personal. Formule reverenţioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. 3.4.4. Determinanţii substantivului. 3.4.4.1. Adjectivul. Tipurile. Adjectivele articulate şi nearticulate. Topica adjecti-vului. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile.

propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elemente de relaţie în frază: conjuncţiile şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 3.4.5.1. Adverbul. Adverbele de mod, de timp, de loc. Adverbe provenite din adjective. Funcţie sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecţia. Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare. 3.5. Sintaxa propoziţiei. 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ simplu şi multiplu. 3.5.2. Subiectul. Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul. Elemente regente ale atributului. Atributul adjectival. Atributul substantival. 3.5.4. Complementul. Elementele regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă. Complementul direct şi indirect. 3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formulată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elemente de relaţie în frază: conjuncţiile şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi

capabil Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să distingă între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu, conţinute

- exerciţii de interpretare a unui mesaj audiat;

să distingă între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu,

- exerciţii de interpretare a mesajului comunicat; exerciţii de

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi




într-un mesaj oral - exerciţii de sesizare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat; - exerciţii de identificare de informaţii din mesaje audiate de tip adevărat/fals, cu alegere multiplă, completare de tabele;

conţinute într-un mesaj oral sesizare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat;

1.2. să deducă din context sensul unei unităţi lexicale necunoscute / noi

- exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; - exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; - exerciţii de sesizare a sensului omonimelor;

să deducă din context sensul unei unităţi lexicale cunoscute / noi

- exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt; exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi non literare; exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciţii de sesizare a sensului omonimelor; exerciţii de identificare a arhaismelor şi regionalismelor;

1.3 să recunoască în timpul ascultării, abateri de la normele fonetice şi gramaticale ale limbii materne

- exerciţii de sesizare a structurii gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunţului; - exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice;

să recunoască în timpul ascultării abateri de la normele fonetice şi gramaticale ale limbii materne

exerciţii de sesizare a structurii gramaticale corecte sau incorecte în fluxul enunţului; exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice;

1.4 să recepteze corect esenţa mesajelor în funcţie de particularităţile de vorbire ale

- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii (proprii sau improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunţare a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor; - exerciţii de identificare a

Să recunoască intenţiile de comunicare exprimate prin mijloace lingvistice (diminutive, augmentative)

- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii (proprii sau improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunţare a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor





arhaismelor şi regionalismelor; 1.5. să recepteze adecvat formule de

iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog

- exerciţii de sesizare a formelor de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog.

Să recepteze adecvat formule de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog

exerciţii de sesizare a formelor de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi




2.1. să prezinte opinii personale şi sentimente pe subiecte de interes

- miniprezentări, discuţii, - formularea unor opinii şi propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscut;

să-şi susţină cu argumente opinia pe o temă cunoscută

- exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscut; - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile;

2.2. să utilizeze corect categoriile gramaticale învăţate în diverse tipuri de propoziţii

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; - exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; - exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi subordonării; - exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de

să utilizeze corect categoriile gramaticale învăţate în diverse tipuri de propoziţii

- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile;





vorbire flexibile; 2.3. să utilizeze formule de iniţiere, de

menţinere şi de încheiere a unui dialog

- exerciţii de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog; - dialoguri situaţionale, joc de rol, activitate în perechi - exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse sau propuse;

2.4. să relateze întâmplări şi evenimente - activităţi în perechi şi pe grupuri - exerciţii de povestire;

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi




3.1. Să deosebească elementele generale de cele de detaliu dintr-un text

- exerciţii de redare a conţinutului prin rezumare / povestire - identificarea ideilor fundamentale dintr-un text

3.2. să transfere informaţii dintr-un text într-o diagramă / schemă / tabel

- exerciţii de construire de diagrame, scheme / completare de tabele

3.3 să extragă planul de idei dezvoltat al unui text

- exerciţii de realizare a unui plan simplu al unui text şi de dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare;

să extragă planul de idei dezvoltat al unui text

- exerciţii de realizare a unui plan simplu şi de dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat şi povestirea scrisă;

3.4. să identifice procedee de caracterizare a personajelor

- exerciţii de identificare a caracteristicilor fizice şi morale a personajelor; - exerciţii de sesizare a diverselor mijloace de caracterizare a personajelor;

să identifice procedee de caracterizare a personajelor

- exerciţii de identificare a caracteristicilor fizice şi morale a personajelor; exerciţii de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor;

3.5 să recunoască într-un text modurile - exerciţii de identificare a să recunoască într-un text modurile exerciţii de identificare a





de expunere şi procedeele de expresivitate artistică

momentelor subiectului într-o naraţiune; - exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; - exerciţii de identificare de caracteristici ale operelor epice şi lirice; - exerciţii de identificare a figurilor de stil într-un text liric sau epic; - exerciţii de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului;

de exprimare momentelor subiectului într-o naraţiune; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi a descrierii într-o naraţiune; exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice şi lirice; exerciţii de identificare a figurilor de stil într-un text liric sau epic; exerciţii de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului;

3.6. să sesizeze organizarea morfologică şi sintactică a unor enunţuri simple

- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a relaţiilor sintactice, având rol în structurarea textului.

să sesizeze organizarea morfologică şi sintactică a unor enunţuri simple

exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a relaţiilor sintactice, având rol în structurarea textului literar.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare în scris PROGRAMA 1999 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi




4.1. să utilizeze corect formatul unor texte funcţionale cu diverse destinaţii

- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; - exerciţii de diferenţiere a formatului unor texte funcţionale

să redacteze texte cu diverse destinaţii (scrisori, cereri, invitaţii, cărţi poştale, telegrame)

exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de structurare a detaliilor în jurul idei principale; exerciţii de redactare a unor texte utilitare;

4.2. să redacteze texte funcţionale (scrisori personale, cereri, invitaţii, cărţi poştale, telegrame)

- exerciţii de selectare a informaţiei necesare; - exerciţii de redactare a unor texte funcţionale;

să utilizeze în redactare omonime exerciţii de valorificare a posibilităţilor de expresie oferite de omonime; exerciţii de recunoaşterea sensurilor cuvintelor în contexte diferite;

4.3. să utilizeze în redactare omonime - exerciţii de valorificare a posibilităţilor de expresie oferite de

să utilizeze corect semne ortografice şi de punctuaţie

exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază;





omonime; - exerciţii de recunoaştere a sensurilor cuvintelor în contexte diferite;

exerciţii de ortografiere a diftongilor (ije-je); exerciţii de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire în silabe a cuvintelor; exerciţii de scriere a cuvintelor neologice;

4.4. să utilizeze corect despărţirea în silabe, semne ortografice şi de punctuaţie

- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţii şi în fraze; - exerciţii de ortografiere a diftongilor (ije-je); - exerciţii de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire în silabe a cuvintelor; - exerciţii de scriere a cuvintelor neologice;

să producă un text prin dezvoltarea unui plan simplu de idei

exerciţii de redare a unui text prin rezumat după un plan simplu de idei; exerciţii de identificare a unei probleme principale tratate într- un text literar sau nonliterar;

4.5. să producă în scris propoziţii dezvoltate după o schemă dată

- exerciţii de alcătuire în scris a unor propoziţii dezvoltate după o schemă dată;

să producă în scris propoziţii dezvoltate după o schemă dată

- exerciţii de alcătuire scrisă a unor propoziţii după o schemă dată;

4.6. să producă un text prin dezvoltarea unui plan de idei

- exerciţii de redare a unui text prin rezumat după un plan simplu de idei; - exerciţii de structurare a detaliilor în jurul idei principale; - exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat şi povestirea scrisă; - exerciţii de identificare a unei probleme principale tratate într-un text literar sau nonliterar;

4.7. să construiască propoziţii cu anumite categorii gramaticale indicate

- exerciţii de formulare a unor enunţuri cu anumite categorii gramaticale indicate.

să construiască propoziţii cu anumite categorii gramaticale indicate

indicate - exerciţii de formulare a unor enunţuri cu anumite categorii gramaticale indicate

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studierea limbii materne şi a culturii etnice PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi




5.1. să identifice elementele de cultură şi civilizaţie specifice etniei (culte şi populare)

- proiecte, culegere de legende şi creaţii folclorice locale;

să identifice elementele de cultura şi civilizaţie specifice etniei (tradiţii culte şi populare)- culegere de legende şi creaţii folclorice locale;

- culegere de legende şi creaţii folclorice locale;

5.2. să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei (meşteşuguri)

- alcătuirea unor proiecte despre meşteşuguri specifice etniei croate;

să recunoască diversitatea aspectelor specifice culturale ale etniei (meşteşuguri)

alcătuirea unei lucrări scrise despre meşteşuguri etniei croate;

5.3. să cunoască contribuţia personalităţilor la dezvoltarea propriei culturi etnice

- alcătuirea de biografii ale personalităţilor care au contribuit la dezvoltarea culturii croate.

să cunoască contribuţia personalităţilor la dezvoltarea propriei culturi

- alcătuirea de biografii ale personalităţilor care au contribuit la dezvoltarea culturii croate.



1.1 Teoria literară 1.1.1. Autorul: eul liric şi naratorul 1.1.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). 1.1.3. Figuri de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora. 1.1.4. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rime. Măsura. Ritmul. 1.2 Textul 1.2.1. Texete literare- populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Caracteristicile operei folclorice. Opera epică. Opera lirică. 1.2.2. Specii literare: schita, nuvela, fabula, pastelul, balada. 1.2.3. Texte nonliterare ‘’utilitare” (anuntul, ştirea, afisul, etc) distractive, etc.

1. Lectura 1.1 Teoria literară l.1.l. Autorul: eul liric şi naratorul 1.1.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). 1.1.3. Figuri de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora. 1.1.4. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rime. Măsura. Ritmul. 1.2 Textul 1.2.1. Texte literare –populare şi culte-aparţinând diverselor genuri şi specii. Caracteristicile operei folclorice. Opera epică. Opera lirică. 1.2.2. Specii literare: schiţa, nuvela, fabula, pastelul, balada. Texte nonliterare "utilitare" (anunţul, ştirea, afişul, etc.) distractive, ele.

2. 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe sau mediate). 2.1.2. Structurarea textului oral a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor

2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe sau mediate). 2.1.2. Structurarea textului oral a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii (actualizare). b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări). Organizarea replicilor într-un dialog complex. Formule de iniţiere, de încheiere şi de menţinere a dialogului (actualizare). Structurarea secvenţelor de tipul,, întrebare-răspuns”. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Se recomandă ca elevii să exerseze următoarele acte de vorbire (funcţii lingvistice): - identificarea sau diferenţierea a unui obiect de altul ori a unei persoane de alta; - susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup; - exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva., stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva; formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri; - descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc); - prezentarea unei acţiuni complexe. 2.2 Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea personală, cererea. telegrama, cartea poştală). b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Rolul simbolurilor şi al imaginilor în pagină. c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: apostroful, semiapostroful, punctul ca semn ortografic. 2.2.2. Contextele de realizare a) Scrierea funcţională. Textul de tip informativ (oferire de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare). b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere. c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice şi lirice studiate.

(actualizare). b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări).Organizarea replicilor într-un dialog complex. Formule de iniţiere, de încheiere şi de menţinere a dialogului (actualizare). Structurarea secvenţelor de tipul „ întrebare-răspuns". Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: identificarea sau diferenţierea a unui obiect de altul ori a unei persoane de alta; susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup; exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva; formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri; descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc); prezentarea unei acţiuni complexe. 2.2 Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea poştală). b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Rolul simbolurilor şi al imaginilor în pagină. c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: apostroful, semi apostroful, punctul ca semn ortografic. 2.2.2. Contextele de realizare a) Scrierea funcţională. Textul de tip informativ (oferire de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare). b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere. c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice şi lirice studiate.

3. 3. Elemente de construcţie a comunicării 3. Elemente de construcţie a comunicării

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 3.1. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea (actualizarea). Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice. Compunerea. Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Adverbe provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din alte părţi de vorbire. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Familia lexicală. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Arhaismele, istorismele şi regionalismele. Pleonasmul. Paronimele Câmpurile lexicale (actualizare). 3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului. Neologismele (aspecte ortoepice). Silaba (actualizare). 3.3. Noţiunea de sintaxă. Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea. 3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul-actualizare. Verbele predicative şi verbele nepredicative Modurile personale şi nepersonale ale verbelor. Timpuri. Funcţii sintactice. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau plural. Substantive colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. 3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice. Pronumele posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

3.1. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice. Compunerea. Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Adverbe provenite din alte părţi de vorbire. Adjective provenite din alte părţi de vorbire. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Familia lexicală. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Arhaismele, istorismele şi regionalismele, Pleonasmul. Paronimele Câmpurile lexicale (actualizare). 3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului. Neologismele(aspecte ortoepice). Silaba (actualizare). 3.3. Noţiunea de sintaxă. Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea. 3.4 . Morfosintaxa 3.4.1. Verbul - actualizare. Verbele predicative şi verbele nepredicative Modurile personale şi nepersonale ale verbelor. Timpuri. Funcţii sintactice. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau plural. Substantive colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. 3.4.3.. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1 Pronumele Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Formele accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice. Pronumele posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Pronumele

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii Pronumele demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri şi funcţii sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice. 3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Formele. Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Funcţiile sintactice. 3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). 3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei. 3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). 3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat Propoziţii fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizarea). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apoziţional. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect.

demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice Pronumele reflexiv-posesiv. Forme cazuri şi funcţii sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Formele. Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice. 3.4.5 .Părţile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Funcţiile sintactice. 3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). 3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei. 3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). 3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat Propoziţii fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul apoziţional. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul direct. Complementul indirect.

CLASA a VII-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va

fi capabil Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

La sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice şi să înţeleagă mesajul esenţial al unui text mai complex audiat

- exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj / text audiat - exerciţii de ascultare simultană / succesivă a cel puţin două mesaje orale şi identificare a ideii principale din ambele;

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va




- exerciţii de sesizare a elementelor perturbatoare / parazite / nesemnificative în comunicarea orală

1.2. să integreze în structurile lexicale proprii, categoriile semantice

- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt în contexte date; - exerciţii de identificare a împrumuturilor neologice; - exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; - exerciţii de sesizare a rolului unităţilor frazeologice într-o comunicare orală;

să integreze în structurile lexicale proprii, categoriile semantice

exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context dat; exerciţii de identificare a împrumuturilor neologice; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciţii de sesizare a rolului unităţilor frazeologice într-o comunicare orală; exerciţii de descifrare a sensurilor unor cuvinte din texte diferite;

1.3 să identifice, în timpul ascultării, abateri de la normele lingvistice

- exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiei paronimice; - exerciţii de identificare a formei corecte a cuvintelor; - exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.

să identifice, în timpul ascultării, abateri de la normele lexicale

exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.

1.4 să identifice natura formală sau informală a unui dialog

- exerciţii de identificare a situaţiei de comunicare - exerciţii de discriminare a mărcilor discursului formal / informal

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va




2.1. să producă texte orale pe bază de idei proprii

- exerciţii de construire a unui discurs pe bază de idei proprii;

să producă un text oral pornind de la o idee proprie

exerciţii de construcţie a unui discurs pornind de la o idee





- exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog; - discuţii, dezbateri, procese literare

2.2. să respecte în vorbire normele morfosintactice ale limbii materne

- exerciţii de utilizare corectă a categoriilor gramaticale; - exerciţii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; - exerciţii de povestire a unor evenimente; - exerciţii de utilizare expresivă a limbii;

.să respecte în vorbire normele morfosintactice ale limbii materne

exerciţii de utilizare corectă a categoriilor gramaticale învăţate; exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii de construire a unor mici naraţiuni; exerciţii de utilizare expresivă a limbii;

2.3. să-şi adapteze vorbirea la specificul comunicării dialogate

- exerciţii de conversaţie în contexte formale sau informale; - exerciţii de comunicare în grup; - exerciţii de adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la situaţi de comunicare inedită;

să-şi adapteze vorbirea la specificul comunicării dialogate

Exerciţii de comunicare în grup; exerciţii de adaptarea comportamentului verbal şi non verbal la o situaţie de comunicare inedită;

2.4. să exprime oral opinii şi sentimente - exerciţii de exprimare de opinii în contexte diverse; - exerciţii de exprimare a poziţiei afective în cadrul unui dialog - exerciţii de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog.

Să stabilească relaţii de comunicare directă cu diverse categorii de persoane

- exerciţii de ascultare simultană sau imediat succesivă a cel puţin două mesaje orale; exerciţii de exprimare a opiniilor; exerciţii de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog.

2.5. să vorbească despre proiecte de viitor şi situaţii ipotetice

- activităţi pe perechi şi de grup

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va




3.1. să recunoască modalităţile specifice - exerciţii de identificare a să recunoască modalităţile - exerciţii de identificare a





de organizare a textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric

textelor epice şi lirice; - exerciţii de discriminare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; - exerciţii de identificare şi de receptare a unor procedee de expresivitate artistică; - exerciţii de identificare a sensului figurat al unor cuvinte;

specifice de organizare a textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric

textelor epice şi lirice; exerciţii de discriminare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate; exerciţii de identificare şi de receptare a unor procedee de expresivitate artistică; exerciţii de identificare a sensului figurat al unor cuvinte;

3.2. să identifice semnificaţia figurilor de stil

- exerciţii de descifrare a sensurilor unor cuvinte din texte diferite; - exerciţii de identificare a semnificaţiei figurilor de stil în funcţie de contextul în care apar;

să identifice semnificaţia figurilor de stil

- exerciţii de identificare a semnificaţiei figurilor de stil în funcţie de contextul în care apar;

3.3 să stabilească relaţia dintre titluri şi conţinut

- exerciţii de deducere a conţinutului textului pe baza titlului.

să stabilească relaţia dintre tipuri şi conţinut

- exerciţii de deducere a conţinutului textului pornind de la titlu

3.4. să demonstreze înţelegerea diferenţelor între texte literare şi nonliterare

- exerciţii de identificare a diferenţelor între texte literare şi nonliterare - exerciţii de identificare a paradigmelor stilistice ale textelor literare şi nonliterare

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare în scris PROGRAMA 1999 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va




4.1. să adapteze redactarea unui text funcţional la capacitatea de receptare a destinatarului,

- exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui anumit auditoriu; - exerciţii de elaborare de argumente şi contraargumente;

să adapteze redactarea unui text funcţional la capacitatea de receptarea destinatarului, utilizând o structura grafică adecvată

- exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu; exerciţii de elaborare a argumentelor şi a contraargumentelor; exerciţii de dispunere în pagină a diverselor texte; exerciţii de scriere îngrijită, lizibilă şi corectă;





4.2. sa utilizeze o structura grafică adecvată în redactarea textelor funcţionale

- exerciţii de dispunere în pagină a diverselor texte; - exerciţii de scriere îngrijită, lizibilă şi corectă;

4.3. să opereze în scris cu diverse sensuri ale unităţilor lexicale polisemantice

- exerciţii de utilizare corectă a sensurilor unităţilor lexicale polisemantice în contexte adecvate;

Să opereze cu diverse sensuri ale unităţilor lexicale polisemantice (4-5 cuvinte din fondul principal de cuvinte)

- exerciţii de utilizare corectă a sensurilor unităţilor lexicale polisemantice în contexte adecvate;

4.4. să redacteze rezumatul complet al unui text narativ sau dialogat

- exerciţii de redactare a rezumatului complet, prin reorganizarea şi ordonarea ideilor şi detaliilor;

să redacteze rezumatul complet al unui text

- exerciţii de redactare a rezumatului complet , prin ordonarea detaliilor, în funcţie de textul dat;

4.5. să organizeze secvenţele textuale, în funcţie de o cerinţă specifică (alineat, capitol, tablou)

- exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte (alineat, capitol, tablou).

Să organizeze secvenţele textuale, în funcţie de o cerinţă specifică (alineat, capitol, tablou)

- exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte (alineat, capitol, tablou).

4.6. să exprime în scris opinii, sentimente, atitudini

- exerciţii de redactare nuanţată în funcţie de opţiuni personale - redactare de texte diverse pe teme de interes

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studierea limbii materne şi a culturii etnice PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VII-a elevul va




5.1. să identifice fenomene de interculturalitate

- proiecte de grup – alcătuirea unor lucrări scurte despre aspecte şi fenomene de interculturalitate;

să identifice fenomene de interculturalitate

- alcătuirea unei lucrări scurte despre fenomene de interculturalitate ;

5.2. să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei (arta culinară, muzică)

- proiect – descrierea unor aspecte legate de specificul artei culinare a etniei croate; - proiect – alcătuirea unei culegeri de cântece populare din folclorul local;

să recunoască diversitatea aspectelor culturale ale etniei

descrierea unor aspecte legate de specificul artei culinarea etniei croate;(arta culinară, muzică)alcătuirea unei culegeri de cântece populare din folclorul local;

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 1. 1. Lectura

1.1 Teoria literară 1.1.1 Cui îi este adresat mesajul? 1.1.2 Structura operei literare. Structuri în textele epice şi lirice 1.1.3 Figurile de stil. Repetiţia. Antiteza. Metafora. 1.1.4 Versificaţia. Tipuri de rimă. Tipuri de ritm. Versul liber. 1.2 Textul 1.2.1 Texte literare – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. 1.2.2 Texte nonliterare „,utilitare” (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele poştale, programul de spectacol

1. Lectura 1.1 Teoria literară 1.1.1 Cui îi este adresat mesajul? 1.1.2 Structura operei literare. Structuri în textele epice şi lirice 1.1.3 Figurile de stil. Repetiţia. Antiteza. Metafora. 1.1.4 Versificaţia. Tipuri de rimă. Tipuri de ritm. Versul liber. 1.2 Textul 1.2.1 Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. 1.2.2 Texte nonliterare ,,utilitare" (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele poştale, programul de spectacol)

2. 2.1 Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Dialogul formal şi informal. (Adaptarea la vârsta şi la statutul interlocutorilor). 2.1.2. Structurarea textului oral (a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Raportul dintre ideea principală şi detaliile aferente. Modalităţi textuale argumentative. (b) Organizarea formală a mesajului. Modalităţile de asigurare a progresiei în textul oral, monologat şi dialogat. Înlănţuirea elementelor verbale şi nonverbale în context. Se recomandă ca elevii să exerseze următoarele acte de vorbire (funcţii lingvistice): - identificarea sau diferenţierea unui obiect ori a unei persoane de alta; - susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);NU APARE la obiective sau activ. de învăţare! - prezentarea unor proiecte, punerea în relaţie a două evenimente sau a două acţiuni viitoare; - stabilirea de relaţii temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat; - interpretarea sau reproducerea spuselor cuiva; - formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie; - stabilirea de comparaţii sau de analogii; - caracterizarea unui personaj; - formularea unei judecăţi de valoare; - prezentarea unei acţiuni complexe (narative, cotidiene).

2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare 2.1 Comunicarea orală 2.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Dialogul formal şi informal. (Adaptarea la vârsta şi la statutul interlocutorilor). 2.1.2. Structurarea textului oral (a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Raportul dintre ideea principală şi detaliile aferente. Modalităţi textuale argumentative. (b) Organizarea formală a mesajului. Modalităţile de asigurare a progresiei în textul oral, monologat şi dialogat. Înlănţuirea elementelor verbale şi nonverbale în context. Se recomandă ca elevii sa poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea sau diferenţierea unui obiect ori a unei persoane de alta; - susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic); - prezentarea unor proiecte, punerea în relaţie a două evenimente sau a

două acţiuni viitoare; - stabilirea de relaţii temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat; - interpretarea sau reproducerea spuselor cuiva; - formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie; - stabilirea de comparaţii sau de analogii; - caracterizarea unui personaj; - formularea unei judecăţi de valoare; - prezentarea unei acţiuni complexe (narative, cotidiene). 2.2. Scrierea 2.2.1.Procesul scrierii(a) Organizarea textului scris. Exerciţii de

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 2.2. Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii (a) Organizarea textului scris. Exerciţii de alcătuire a planului unei lucrări pe o temă dată. Reorganizarea unui text propriu. Exerciţii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrângere. (b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Structura grafică specifica unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie şi proză). (c) Punctuaţia. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie. 2.2.2. Contextele de realizare (a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fişa de bibliotecă şifişa de lectură. Prezentarea unui eveniment cultural. (b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Exprimarea în scris a unui punct de vedere personal. (c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Dinamica structurării unei descrieri. Compoziţii personale realizate prin structura variată a unui text narativ propriu. (d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Completarea unei secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text ştiinţific.

alcătuire a planului unei lucrări pe o temă dată. Reorganizarea unui text propriu. Exerciţii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrângere. (b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Structura grafică specifică unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie şi proză). (c) Punctuaţia. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie. 2.2.2. Contextele de realizare (a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fişa de bibliotecă şi fişa de lectură. Prezentarea unui eveniment cultural. (b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Exprimarea în scris a unui punct de vedere personal. (c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Dinamica structurării unei descrieri. Compoziţii personale realizate prin structura variată a unui text narativ propriu. (d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Completarea unei secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text ştiinţific.

3. 3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1 Noţiuni de sintaxă Discursul. Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt. Tipuri de propoziţii (actualizare). Propoziţia principală şi propoziţia secundară. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Raporturile de coordonare şi subordonare în propoziţie şi în frază. 3.2 Lexicul Vocabularul fundamental şi masa vocabularului (actualizare). Sensul cuvintelor în context. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare) Derivarea (actualizare). Rolul sufixelor în realizarea sensului

3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1 Noţiuni de sintaxă Discursul. Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt. Tipuri de propoziţii (actualizare). Propoziţia principală şi propoziţia secundară. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Raporturile de coordonare şi subordonare în propoziţie şi în frază. 3.2 Lexicul Vocabularul fundamental şi masa vocabularului (actualizare). Sensul cuvintelor în context. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare) Derivarea (actualizare). Rolul sufixelor în realizarea sensului cuvintelor.

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii cuvintelor. Compunerea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale (actualizare). Împrumuturile. Neologismele. Evitarea greşelilor în întrebuinţarea neologismelor. Pleonasmul (actualizare). Paronimele (actualizare). Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (actualizare). 3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare) Evitarea greşelilor de pronunţare provocate de tendinţele fonetice manifestate în limba croată contemporană. 3.4 Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Diatezele: activă şi pasivă Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare) Verbele personale şi verbele impersonale. Funcţiile sintactice ale verbului. 3.4.2. Substantivul (actualizare) Funcţiile sintactice ale substantivului 3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele (actualizare) Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, reflexiv-posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice Pronumele nehotărât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Numeralul (actulalizare) Funcţiile sintactice ale numeralului. Specificul numeralului în limba croată. 3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare) Funcţiile sintactice ale adjectivului. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile 3.4.5.1. Adverbul (actualizare) Tipurile de adverbe în limba croată. Funcţiile sintactice ale adverbului. 3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare) 3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare) Conjuncţiile. 3.4.5.4. Interjecţia (actualizare).

Compunerea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale (actualizare). Împrumuturile. Neologismele. Evitarea greşelilor în întrebuinţarea neologismelor. Pleonasmul (actualizare). Paronimele (actualizare). Categorii semantice (actualizare). Sinonime . Antonime. Omonime (actualizare). 3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare) Evitarea greşelilor de pronunţare provocate de tendinţele fonetice manifestate în limba croată contemporană. 3.4 Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Diatezele: activă şi pasivă Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare) Verbele personale şi verbele impersonale. Funcţiile sintactice ale verbului. 3.4.2. Substantivul (actualizare) Funcţiile sintactice ale substantivului 3.4.3. Substituţi ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele (actualizare) Pronumele personal, posesiv, reflexiv, demonstrativ, reflexiv- posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice

Pronumele nehotărât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Numeralul (actualizare) Funcţiile sintactice ale numeralului. Specificul numeralului în limba croată. 3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare) Funcţiile sintactice ale adjectivului. 3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile 3.4.5.1. Adverbul (actualizare) Tipurile de adverbe în limba croată. Funcţiile sintactice ale adverbului. 3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare) 3.4.5.3 .Conjuncţia (actualizare).Conjuncţiile. 3.4.5.4. Interjecţia (actualizare).

CLASA a VIII-a OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va

fi capabil Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va fi capabil

Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să desprindă şi să interpreteze intenţiile de comunicare dintr-un mesaj audiat, exprimate prin mijloace suprasegmentale

- exerciţii cu alegere duală / multiplă - exerciţii de rezumare a unor mesaje orale; - exerciţii de decodare a intenţiilor comunicative exprimate prin mijloace suprasegmentale

să desprindă şi să interpreteze intenţiile de comunicare dintr-un mesaj audiat , exprimate prin mijloace suprasegmentale

exerciţii de rezumare a unor mesaje orale; exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală;

1.2. să recunoască dialectul (graiul), subdialectul căruia ii aparţine un text audiat

- exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; - exerciţii de identificare a particularităţilor vorbirii regionale;

să recunoască dialectul (graiul), subdialectul căruia îi aparţine un text audiat

exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; exerciţii de identificare a particularităţi- lor vorbirii regionale;

1.3 să distingă între texte ficţionale şinon-ficţionale

- exerciţii de comparare a unor texte ficţionale cu texte non-ficţionale pe aceeaşi temă observând scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar);

să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite, exprimate de interlocutori şi faţă de argumentele acestora

exerciţii de ascultare consecutivă; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate în funcţie de utilizarea mesajului; exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;

1.4 să recepteze mesaje orale şi să evalueze critic ideile vehiculate de acestea

- exerciţii de ascultare consecutivă; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate în funcţie de utilizarea mesajului; - exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;

să distingă între texte ficţionale şi non-ficţionale

- exerciţii de comunicare a unor texte ficţionale cu altele non-ficţionale pe aceeaşi temă observând scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar);

1.5. - să recunoască trăsături definitorii ale comunicării ficţionale şi non-ficţionale (se va avea în vedere, de exemplu: la ce se referă textele ficţionale şi non-ficţionale respective, ce limbaj folosesc, cu ce scop au fost

- exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor ficţionale şi, respectiv, non-fic ţ ionale referi toare la contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare.

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va




concepute, ce efecte de lectură produc etc.)

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va




2.1. să-şi adapteze vorbirea la cerinţele/specificul unei situaţii de comunicare

- exerciţii de formulare a ideilor în jurul unei teme date; - exerciţii de (re)modelare a discursului în funcţie de situaţia de comunicare

să-şi adapteze vorbirea la cerinţele / specificul unei situaţii de comunicare: monolog

exerciţii de formulare a ideilor în jurul unei teme date; exerciţii de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt;

2.2. să-şi susţină cu argumente şi exemple opinii proprii despre subiecte / teme cunoscute

- exerciţii de formulare a unui text / replici care să exprime opinia personală despre un anumit fapt; - exerciţii de argumentare şi exemplificare a ideilor susţinute

să utilizeze într-un mesaj oral diferite categorii lexicale

exerciţii de utilizare a prefixoidelor; exerciţii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt; exerciţii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice;

2.3. să utilizeze într-un mesaj oral diferite categorii lexicale

- exerciţii de utilizare a prefixoidelor; exerciţii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt; - exerciţii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; - exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală; - exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice;

să asigure corectitudinea relaţiilor sintactice la nivelul textului comunicat, evitând interferenţa cu limba de stat sau cu alte limbi

exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze; exerciţii de evidenţiere a rolului elementelor de legătură în frază; exerciţii de contragere a unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare;

2.4. să asigure corectitudinea relaţiilor - exerciţii de relaţionare a părţilor să capteze atenţia interlocutorului - exerciţii de respingere sau de





sintactice la nivelul textului comunicat, evitând interferenţa cu limba de stat sau cu alte limbi

de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze; - exerciţii de utilizare a elementelor de legătură în frază; - exerciţii de contragere a unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare;

prin modul de prezentare a mesajului

acceptare a unor opinii; exerciţii de prezentare a unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată; exerciţii de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situaţii

2.5. să capteze atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

- exerciţii de respingere sau de acceptare a unor opinii; - exerciţii de prezentare a unor puncte de vedere personale într-un dialog; - exerciţii de utilizare a unor mijloace de persuasiune;

să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării scrise în redactarea unor texte diverse

- exerciţii de redactare a unor texte (rezumate, povestiri, proiecte), folosind normele limbii literare;

2.6. - să specifice sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate

- activităţi în grup: inventarierea surselor de informare pe care elevul le poate folosi pentru a-şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni de teorie, istorie şi critică literară, de retorică, stilistică şi lingvistică; discutarea în clasă şi evaluarea de către profesor a acestei investigaţii;

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va




3.1. să identifice genul şi specia literară cărora le aparţine un text receptat prin lectură

- exerciţii de identificare a genului şi a speciei literare într-un text dat;

să identifice genul şi specia literară cărora le aparţine textul receptat prin lectură

- exerciţii de identificare a genului şi a speciei literare într-un text dat;

3.2. să identifice valorile culturale şi etice dintr-un text

- exerciţii de identificare şi analiză a elementelor referitoare la valori etice şi culturale dintr-un text;

să identifice valorile culturale şi etnice dintr-un text

- exerciţii de analiză a elementelor etice şi culturale descoperite într-un text;

3.3 să discrimineze între diverse tipuri - exerciţii de identificare a





de texte funcţionale trăsăturilor specifice diverselor tipuri de texte funcţionale

3.4. să utilizeze eficient în lectură instrumentele lexicografice (dicţionar bilingv, explicativ, îndreptar)

- exerciţii de utilizare eficientă în lectură a dicţionarului explicativ şi bilingv şi a îndreptarului

să utilizeze eficient în lectură instrumentele lexicografice (dicţionar bilingv, explicativ, îndreptar)

- exerciţii de utilizare eficientă în lectură a dicţionarului explicativ şi bilingv; exerciţii de întocmire a fişei de lectură;

3.5 să identifice cuvintele şi expresiile noi în text

exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de folosire a dicţionarelor; exerciţii de identificare de sinonime şi de antonime;

să analizeze componente structurare şi expresive ale textelor studiate şi rolul lor în tratarea temelor

- exerciţii de diferenţiere a componentelor structurare şi expresive specifice operelor tematic studiate (de exemplu: temă, motive, elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor, simboluri centrale etc.).

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare în scris PROGRAMA 1999 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va




4.1. să elaboreze texte aparţinând diferitelor stiluri funcţionale (proces-verbal, declaraţie, scrisoare oficială, felicitare, invitaţie)

- exerciţii de redactare a unor texte funcţionale (scrisoare, oficială, telegramă, declaraţie, cerere, proces-verbal, raport, invitaţie, curriculum vitae); - exerciţii de transpunere în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal (felicitare, invitaţie, etc);

să elaboreze texte aparţinând diferitelor stiluri funcţionale (proces-verbal, declaraţie)

- exerciţii de redactare a unor texte funcţionale (scrisoare, bilet, telegramă, declaraţie, cerere, proces- verbal, raport, invitaţie, curriculum vitae); exerciţii de transpunere în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal; exerciţii de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect prin utilizarea resurselor expresive ale limbii

4.2. să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfosintaxă, folosind adecvat semne ortografice şi de punctuaţie

- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenţă); - exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie;

să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfosintaxă folosind adecvat semne ortografice şi de punctuaţie;

- exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenţă); exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfosintactice de exprimare scrisă





- exerciţii de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect prin utilizarea resurselor expresive ale limbii - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi sintactice cu rol expresiv în exprimarea scrisă

corectă;

4.3. să alcătuiască rezumatul unui text sub formă de fişe de lectură

- exerciţii de elaborare a planului de idei a unui text dat; - exerciţii de rezumare pe baza de enunţuri date; - exerciţii de întocmire a fişei de lectură

să alcătuiască rezumatul unui text într-un număr de enunţuri dat;

- exerciţii de elaborare a planului de idei a unui text dat; exerciţii de alcătuire a rezumatului pe baza enunţurilor date;

4.4. - să utilizeze valorile gramaticale ale cuvintelor

- exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi sintactice cu rol expresiv

4.5. - să identifice interferenţele între ficţional şi non-ficţional în texte de graniţă (de exemplu: amestecul de "'realitate'1 şi " inven ţ ie" , caracterul subiect iv al informaţiei prezentate etc.)

- exerciţii de identificare a elementelor ficţionale şi non-ficţionale care se combină în textele de graniţă (adevăr /actual şi invenţie epică, obiectivitate şi subiectivitate) ; - exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri de texte non-ficţionale incluse în texte ficţionale (de exemplu: scrisoarea sau epistola ca specii literare, jurnalul intim ca text privat şi ca formulă românească etc.) ;

5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studierea limbii materne şi a culturii etnice PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Observaţii La sfârşitul clasei a VIII-a elevul va




5.1. să compare elemente de cultură şi civilizaţie maternă cu elemente de

- descrierea unor sărbători şi obiceiuri locale;

să compare elemente de cultură şi civilizaţie maternă cu elemente

- descrierea unor sărbători şi obiceiuri locale;





cultură şi civilizaţie cu care vine în contact

de cultură şi civilizaţie cu care vine în contact

5.2. să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate

- vizionare de filme şi spectacole; - dezbateri pornind de la textele studiate.

să comenteze contribuţia personalităţilor culturii propriei etnii raportând-o la cultura naţională română

- alcătuirea unei lucrări scurte despre o personalitate studiată

5.3. să manifeste toleranţă faţă de opinii diferite, exprimate de interlocuitori

- exerciţii de caracterizare pozitivă a unei persoane, a unui personaj, a unei situaţii.

să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate

- vizionare de filme şi spectacole ; - - dezbateri pornind de la lecţiile studiate.



1.1 Teoria literară 1.1.1 Cum este structurat mesajul operei literare? 1.1.2 Structurarea operei literare. Actualizarea – prin analiza unor texte literare – a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice 1.1.3 Figurile de stil (actualizare) Alegoria. Inversiunea. 1.1.4 Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa, (actualizare). 1.1.5 Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic, ritmul, versul, strofa Poemul eroic, oda, proverbele, zicătorile, balada, etc. Opera dramatică: Comedia. Balada populară. Schita. Nuvela. 1.2 Textul 1.2.1 Texte literare – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii (aprofundarea unor tipuri de texte învăţate anterior). 1.2.2 Texte nonliterare: “utilitare” (ziarul, catalogul de expoziţie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

1. Lectura 1.1 Teoria literară 1.1.1 Cum este structurat mesajul operei literare? 1.1.2 Structurarea operei literare. Actualizarea — prin analiza unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice Figurile de stil (actualizare) Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistică :invocaţia, interogaţia şi exclamaţia retorică 1.1.3 Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa, (actualizare). 1.1.4 Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic, ritmul, versul, strofa Poemul eroic, oda, proverbele, zicătorile, balada, etc. Opera dramatică: Comedia. Balada populară. Schiţa. Nuvela. Romanul (fragmentul). Scrieri SF. 1.2 Textul 1.2.1 Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii (aprofundarea unor tipuri de texte învăţate anterior). 1.2.2 Texte nonliterare: "utilitare " (ziarul, catalogul de expoziţie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 2. 2. Practicarea raţională a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orală. Convergenţa ideilor în jurul unei teme. Alocuţiunea. Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale, regulile dialogului. Organizarea logico-semantică a mesajului. Modalităţi textuale argumentative. Textul dialogat şi cel monolagat. Organizarea monologului expozitiv şi demonstrativ. Organizarea dialogului informal şi formal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţile de exprimare a gusturilor şi a opiniilor. Se recomandă ca elevii să exerseze următoarele acte de vorbire (funcţii lingvistice): - susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct; - exprimarea sau acceptarea de opinii diferite; - exprimarea unei atitudini; - formularea unei judecăţi critice 2.2. Comunicarea scrisă Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Aşezarea în pagină a textului. Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie (actualizare). Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar.

2. Practicarea raţională a limbii: tipuri de comunicare 2.1. Comunicarea orală. Convergenţa ideilor în jurul unei teme. Alocuţiunea. Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale, regulile dialogului. Organizarea logico-semantică a mesajului. Modalităţi textuale argumentative. Textul dialogat şi cel monolagat. Organizarea monologului expozitiv şi demonstrativ. Organizarea dialogului informai şi formal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţile de exprimare a gusturilor şi a opiniilor. Invocaţia, exclamaţia şi interogaţia retorică. Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct; - exprimarea sau acceptarea de opinii diferite; - exprimarea unei atitudini; formularea unei judecăţi critice 2.2. Scrierea Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Aşezarea în pagină a textului. Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie (actualizare). Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Citirea şi completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitaţii (aniversări, evenimente familiale etc.). Curriculum-ul vitae. Procesul verbal. Conspectul.

3. 3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1. Noţiuni de sintaxă. Discursul (actualizare). Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază. 3.2. Lexicul (actualizare) Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele. Sufixoidele. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale (vechi şi noi). Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. 3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare).

3. Elemente de construcţie a comunicării 3.1. Noţiuni de sintaxă. Discursul (actualizare). Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază. Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor. 3.2. Lexicul (actualizare) Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele. Sufixoidele. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. împrumuturile lexicale (vechi şi noi). Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu

PROGRAMA 2002 PROPUNERE DE REVIZUIRE 2008 Observaţii 3.4. Morfosintaxa 3.4.1 Verbul (actualizare). Verbele personale şi verbele impersonale. 3.4.2 Pronumele (actualizare). Pronumele interogativ şi relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice Locuţiunea adverbială. 3.4.3. Prepoziţia (actualizare). Locuţiunea prepoziţională. 3.4.4. Conjuncţia (actualizare).Locuţiunile conjuncţionale. 3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare) 3.5.1. Predicatul (actualizare) Predicatul verbal şi cel nominal. 3.5.2. Subiectul (actualizare) Subiectul exprimat şi cel neexprimat. Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale. 3.5.3. Atributul (actualizare) Tipurile de atribute în limba croată 3.5.4. Complementul (actualizare) Tipurile de complemente circumstanţiale în limba croată. Complementul direct. Complementul indirect.

omonimia. Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei. Argoul şi jargonul. 3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). Limba croată contemporană. Pronunţarea numelor proprii străine. 3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Verbele personale şi verbele impersonale. 3.4.2. Pronumele (actualizare). Pronumele interogativ şi relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice Locuţiunea adverbială. 3.4.3. Prepoziţia (actualizare). Locuţiunea prepoziţională. 3.4.4. Conjuncţia (actualizare). Locuţiunile conjuncţionale. 3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare) 3.5.1. Predicatul (actualizare) Predicatul verbal şi cel nominal Propoziţia subordonată predicativă. 3.5.2. Subiectul (actualizare) Subiectul exprimat şi cel neexprimat. Subiectul nedeterminat (aplicativ). Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale. Propoziţia subordonată subiectivă. Propoziţia principală insuficientă. 3.5.3. Atributul (actualizare). Propoziţia subordonată atributivă. Tipurile de atribute în limba croată. Propoziţia subordonată completivă. 3.5.4. Complementul (actualizare) Tipurile de complemente circumstanţiale în limba croată. Complementul direct. Complementul indirect. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Tipurile de propoziţii circumstanţiale specifice gramaticii limbii croate.

clasa a v-a i exemple de activit ĂŢi de …...clasa a v-a obiective de referinŢĂ Şi exemple de...

Documents