ministerul educaţiei şi cercetării · web view1. majoritatea suplinitorilor testaţi au avut...
TRANSCRIPT
RAPORT DE ACTIVITATERAPORT DE ACTIVITATE LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURALA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ ROMÂNĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009ÎN ANUL ŞCOLAR 2008-2009
În anul şcolar 2008 / 2009 demersul managerial al inspectorului de
specialitate la limba şi literatura română s-a desfasurat in conformitate cu fişa
postului si cu specificul activităţii de predare – învăţare a disciplinei ţinând cont
de recomandările inspectorului de specialitate din cadrul MECI.
Activitatea de îndrumare şi control În acest an scolar, în atenţia inspectorului şcolar de specialitate au stat în
vedere o serie de obiective menite să asigure calitatea activităţii de
predare – învăţare evaluare:
a) desfăşurarea eficientă a activităţii de predare – învăţare – evaluare, in
primul rand respectarea modelului comunicativ – funcţional în predare,
asigurarea finalităţii scontate pentru a se obţine rezultatele dorite;
b) asigurarea caracterului modern al lecţiei de limba şi literatura română
s-a realizat prin integrarea în demersul didactic a unor elemente
menite să sporească eficienţa demersului didactic.
c) activitatea bibliotecilor şcolare, înţelegerea corectă a rolului
bibliotecarului şcolar, colaborarea acestuia cu catedra de limba şi
literatura română, în contextul obiectivelor comune;
d) asigurarea eficienţei activităţii de perfecţionare la nivelul catedrei de
limba şi literatura română;
e) valorificarea tradiţiei în predarea lecţiei de limba şi literatura română,
din perspectiva căreia să se perceapă în mod corect, creator,
modernitatea şi eficienţa demersului instructiv – educativ;
f) activitatea suplimentară şi diferenţiată cu elevii, pregătirea acestora
pentru a obţine rezultate bune la tezele unice şi la examenul naţional
de bacalaureat;
g) pregătirea centralizată a elevilor capabili de performanţă în vederea
participării acestora la etapele Olimpiadei de limba si literatura romana.
În anul şcolar precedent, activitatea de îndrumare şi control s-a
concretizat într-o serie de forme specifice, menite să asigure eficienţa
activităţii şi finalitatea propusă prin planul managerial :
a. scrisori metodice;
b. consilierea profesorilor, stagiari în primul rand, de către
metodişti şi de către inspectorul de specialitate;
c. inspecţia şcolară şi valorificarea observaţiilor rezultate în urma
asistenţelor la lecţii;
In anul şcolar precedent, pe baza consultării cu membrii consiliului
consultativ, inspectorul de specialitate a elaborat şi a trimis în
unităţile şcolare scrisori metodice care, în principal, se referă la
activităţile de perfecţionare la nivelul catedrei, pregătirea
corespunzătoare a elevilor pentru testele naţionale şi pentru
examenul naţional de bacalaureat ori selectarea şi pregătirea
elevilor pentru Olimpiada de limba si literatura romana
Profesorii metodişti au fost selectaţi în anul şcolar 2008 / 2009astfel
încât să corespundă cerinţelor calitative şi să se implice eficient în
realizarea obiectivelor conturate prin planul managerial al
inspectorului de specialitate.
Puncte tari în activitatea metodiştilor :- au contribuit la efectuarea inspecţiilor stabilite prin
graficul semestrial şi anual de inspecţii;
- au propus soluţii eficiente în cadrul inspectiilor, au
discutat cu profesorii inspectaţi recomandându-le
bibliografia necesară.
Puncte slabe :
- nu s-a asigurat pe deplin caracterul permanent al
activităţii metodiştilor, aceştia făcându-şi simţită prezenţa
în special cu ocazia inspecţiilor ori a inspecţiilor frontale;
- nu s-au verificat de către inspectorul de specialitate toate
rapoartele întocmite de către metodişti cu ocazia
inspecţiilor pentru gradele didactice;
- nu s-a manifestat în toate situaţiile exigenţa necesară ,
aspect ce rezultă din unele rapoarte întocmite de către
profesorii metodişti.
a. În anul şcolar precedent s-au efectuat :
Inspecţii curente, conform graficelor
Inspecţii speciale pentru definitivat
Inspecţii curente pentru gradul II
Inspecţii speciale pentru gradul II
Preinspecţii pentru gradul I
Neajunsuri constatate cu ocazia activităţii de control : - nu toţi profesorii stabilesc corect obiectivele lecţiei,
pentru a-şi structura activitatea de predare – învăţare în
funcţie de aceste obiective ;
- o perspectivă tradiţională asupra lecţiei, care nu este pe
deplin înţeleasă ca activitate de lucru cu elevii, de dialog
în vederea asigurării obiectivelor propuse, transmiterea /
însuşirea de informaţii, neevidenţiindu-se satisfăcător
caracterul formative al lecţiei;
- manualul şcolar nu se stabileşte în funcţie de specificul
clasei;
- se constată o insuficientă pregătire pentru lecţie, din
punct de vedere metodic şi ştiinţific, lipsa unei structuri
riguroase şi eficiente a acesteia, în special în mediul
rural;
- reţinere în ceea ce priveşte înţelegerea în lecţie a unor
mijloace menite să asigure eficienţa şi modernitatea
demersului didactic.
-
I. Activitatea de perfecţionare în anul şcolar 2008 / 2009
În demersul activităţii de perfecţionare metodico – ştiinţifică, în anul şcolar
precedent s-au avut în vedere următoarele obiective:
reînţelegerea structurii şi a finalizării lecţiei în învăţământul actual;
specificul pregătirii profesorului de limba şi literature română pentru lecţie;
lecţia de limba şi literatura română şi contextul ei;
În anul şcolar trecut, pe lângă formele consacrate ale activităţii de
perfecţionare, s-au mai avut în atenţie :
o perfecţionarea la nivelul catedrei de limba şi literatura română din
fiecare unitate şcolară ;
o organizarea unor activităţi la nivel judeţean, participarea
profesorilor de limba şi literatura română concretizându-se prin
susţinerea unor referate sau ca audienţi;
o cercuri metodico – ştiinţifice;
o colaborări privind editarea de carte şcolară cu importante edituri din
judeţ şi din ţară;
Referitor la activitatea de perfecţionare la nivelul catedrei de limba şi
literatura română, considerăm că s-a diminuat formalismul constatat în anii
precedenţi, în activitatea de perfecţionare abordându-se tot mai dezinvolt
aspecte ţinând de realitatea şi specificul colectivelor de elevi. S-a trecut, în multe
catedre, la realizarea unei analize a neajunsurilor din pregătirea elevilor,
profesorii analizându-şi cu luciditate propriul demers didactic.
Consfătuirile judeţene ale profesorilor de limba şi literature română s-au
desfăşurat, ca şi în anii precedenţi, în plen şi pe secţiuni, prezentarea
materialelor specifice ( plan managerial al inspectorului, obiective / sarcini pentru
anul şcolar) fiind însoţită de o dezbatere atentă a unor modalităţi moderne de
predare – învăţare. Profesorilor li s-au prezentat noutăţile editoriale, nelipsind
activităţi ce ţin de colaborarea permanentă a Inspectoratului Şcolar Judeţean
Maramures cu Facultatea de Litere a Universităţii de Nord Baia Mare, dar si cu
alte Universitati, profesori ai acestei instituţii participând efectiv la activitatile
profesorilor de limba şi literatura română.
În anul şcolar 2008 / 2009 activitatea de perfecţionare a profesorilor de
limba şi literatura română s-a realizat prin CCD Maramures, dar si prin
Universitati, activitati ce permit valorificarea pregătirii ştiinţifice şi metodice a
profesorilor de limba şi literatura română. Subliniem că s-au organizat, în primul
rand, simpozioane şi colocvii în mediul urban si rural, intenţia fiind în egală
măsură de a valorifica tradiţia faţă de care să se motiveze modernitatea
demersului didactic, dar şi de a stimula profesorii din mediul rural, într-o relativă
măsură plasati într-o poziţie nu tocmai generoasă faţa de un iluzoriu centru al
informaţiei.
În ceea ce priveşte colaborarea cu editurile din alte judeţe şi din ţară,
menţionăm că s-au editat în anul şcolar precedent peste 20 lucrări didactice
(cărţi,auxiliare), menite să contribuie la eficientizarea lecţiei, lucrări la care au
colaborat numerosi profesori de limba şi literatura română din judeţul nostru.
Titularizare
Sesiunea iulie 2008
s-au inscris 195 candidati
s-au prezentat 147 .
S-au titularizat 21.
au obtinut note peste 7.00 un numar de 83 profesori
au obtinut note sub 5.00 un numar de 9 profesori
Sesiunea iulie 2009
s-au inscris 196 candidati
s-au prezentat 168 .
S-au titularizat 23.
au obtinut note peste 7.00 un numar de 98 profesori
au obtinut note sub 5.00 un numar de 11 profesori
Datele statistice arată ca rezultatele obtinute in cei doi ani la
examenul de titularizare sunt aproximativ aceleasi.
Din analiza unor lucrări pe tranşe de note din iulie 2009 se poate stabili
configuraţia pregătirii metodice şi de specialitate a candidatului la examenul
de titularizare.
Notele sub 5 vizează candidatul :- care nu cunoaşte romanul psihologic, mai mult, confundă romanul cu
nuvela, aceasta nici măcar psihologică;
- care nu cunoaşte acele probleme de limbă ce nu constituie o dificultate
nici măcar pentru absolventul modest al clasei a VIII-a;
- care vorbeşte la subiectul de metodică despre şcoală şi elevi cu aerul că
tratează subiectul cerut la examen;
Pe candidatul care a obţinut note între 5,00 şi 6,99 îl caracterizează :
- o lectură superficială, uneori incompletă a romanului, incapacitatea de a
sesiza trăsăturile definitorii ale acestuia şi de a-l recepta tinând seama de
specificul său;
- cunoştinţe nesatisfăcătoare de limbă: nu pot fi precizate funcţiile sintactice
ale unor părţi de vorbire, nu se pot construi enunţuri, etc;
Insistăm, în mod cu totul special asupra caracteristicilor lucrărilor acelor
candidaţi care au obţinut note de titularizare ( şi care s-au şi titularizat), unii
aşteptând o detaşare la o unitate şcolară din mediul urban) :
- capacitatea de selecta tipul de roman solicitat şi de a-i indica trăsăturile
definitorii;
- se cunosc mijloacele de caracterizare a personajului iar personajul este în
permanenţă prezentat prin raportare la tipul de roman; precizarea
mijloacelor de caracterizare, a trăsăturilor şi ilustrararea acestora prin
citate amintesc însă o anumită naivitate a lucrărilor de bacalaureat;
- se cunosc noţiunile de teorie literară, conceptele operaţionale, pe care
candidaţii le inserează convigător şi dezinvolt în demersul analitic;
- se cunosc probleme de limbă, se motivează semne de ortografie şi
punctuaţie din text;
- în redactarea lucrării se respectă cerinţe care permit acordarea punctajului
prevăzut de barem;
Dincole de aceste aspecte:
- lucrările trădează o anumită reţinere, lăsând impresia unei cuminţenii
explicabilă prin teama faţă de barem;
- obedienţă faţă de opiniile unor critici literari pe care candidatul îi scoate în
faţă, în defavoarea exprimării unor puncte de vedere personale.
Din alt punct de vedere:
- se remarcă un contrast între nivelul scăzut al cunoştinţelor ori lipsa
aptitudinii interpretative şi cunoaşterea bună a temei de la metodică, fapt
explicabil prin ideea de a compensa prin „studiu” capacitatea de recepta
convingător literatura.
NOTĂ : În data de 28 august a.c. o parte dintre candidaţii care au obţinut note
sub 5,00 la concursul de titularizare s-au prezentat la testarea suplinitorilor
calificaţi. Examenul oral a scos în evidenţă o serie de aspecte negative dintre
care, aici, semnalăm:
1. Majoritatea suplinitorilor testaţi au avut probleme de receptare a cerinţelor la
subiectul al II-lea, cel de metodică. S-a făcut confuzia între obiectivele de
referinţă şi competenţele de evaluare, între metodele de evaluare şi notarea
efectivă, între metodele didactice utiizate la clasă şi mijloacele de învăţământ.
2. Suplinitorii calificaţi care au obţinut note mici la scris, au lacune mari şi la
pregătirea profesională de specialitate. La subiectul I, de literatură, candidaţii
care au extras bilete ce conţineau perioada postbelică nu au ştiu să se fixeze
auspra unei opere literare contemporane. De asemenea nu s-a cunoscut numele
personajelor, perspectiva naratorială sau structura subiectului la nivelul
pretenţiilor de cadru didactic.
3. Puţini candidaţi, maxim 25 % dintre suplinitori, au răspuns corect în
totalitate cerinţelor de gramatică la nivel de gimnaziu. Dificultăţi în a depista
verbele copulative, propoziţiile predicative şi subiective. S-a făcut de asemenea
confuzia între familia lexicală a unui cuvânt şi câmpul lexical aferent unui termen.
4. O proporţie de aproximativ 50% din candidatii evaluaţi nu şi-au format
competenţa de a se exprima fluent oral, de avea cursivitate în idei. Vocabularul a
fost minimal, sărăcăcios şi neconvingător.
5. Statistic, din 25 de candidaţi evaluaţi, notele au fost mediocre.
Propunere: profesorii calificaţi care obţinut la scris, titularizare, note de 1, 2
sau 3 să nu mai aibă dreptul de a preda un an de zile în învăţământ. Lacunele
sunt atît de evidente, încât scade calitatea şi prestanţa actului educaţional.
II. Nivelul de pregătire al elevilor. Tezele unice, examenul naţional de bacalaureat, Olimpiada de limba şi literatura română.
În judeţul Maramureş Teza cu subiect unic s-a desfăşurat în toate
unităţile şcolare din judeţ, atât în anul şcolar 2008, cât şi în anul 2009.
Comisiile din unităţile şcolare, din centrele de comunicare şi
din centrele de evaluare au fost constituite conform cerinţelor prevăzute în
Metodologia de organizare şi desfăşurare a Tezei cu subiect unic.
În urma centralizării materialelor obţinute din teritoriu, s-au desprins
următoarele concluzii:
- analiza rezultatelor obţinute de către elevi la tezele din semestrul al
II-lea şi compararea acestora cu notele obţinute la evaluările pe parcus, în
vederea identificării neconcordanţelor dintre cele două tipuri de evaluare, s-
a făcut pe baza machetei primită de la CNCAIP şi a machetei proprii a ISJ
Maramureş, elaborată de preşedintele comisiei, inspector şcolar general
adjunct, prof. Mariana Pop;
- s-a constatat o creştere a notelor la teza cu subiect unic, pe semestrul
al II-lea, comparativ cu semestrul I, la majoritatea disciplinelor şi s-au
obţinut următoarele rezultate:
urban – procentul notelor obţinute la evaluarea pe parcurs
<0,5 puncte – 42%; 0,5-1 punct – 40% şi > 1 punct - 18%;
rural – procentul notelor obţinute la evaluarea pe parcurs
<0,5 puncte – 50%; 0,5-1 punct – 33% şi > 1 punct - 17%;
Diagramă comparativă privind rezultatele tezelor cu subiect unic la
Limba şi literatura română, în anii 2008, respectiv 2009, pentru clasa a VII
Diagramă comparativă privind rezultatele tezelor cu subiect unic la
Limba şi literatura română, în anii 2008, respectiv 2009, pentru clasa a VIII
La teza cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, la disciplina
Limba
şi literatura română, au fost înscrişi în anul şcolar 2007-2008, un număr de
5405 elevi de clasa a VII-a şi 5490 elevi de clasa a VIII-a. Numărul acestora
a crescut în anul şcolar următor fiind centralizate următoarele date: 10523
elevi înscrişi pentru clasa a VII-a şi 10099 elevi pentru clasa a VIII/a.
În tabelul următor este prezentată situaţia defalcată a prezenţei, în funcţie de
mediul de provenienţă, participare sau promovabilitate:
Cls. Elevi înscrişi
2008/2009
Elevi prezenţi
2008/2009
VII 5405
2868-
urban
2537-rural
10523
5388-urban
5135-rural
5238
2840-urban
2398-rural
10265
5266-urban
4999-
rural
VIII 5490
2960-
urban
2530-rural
10324-
5295-urban
5029-rural
5379
2938-urban
2441-
rural
10093
5197-urban
4896-
rural
Cls. Elevi participanti
2008 / 2009
Elevi promovati
2008 / 2009
Procent promovabilitate
2008 / 2009
VII 5238 10265 3890 9151 74,40% 79,86%
VII 5379 10093 3812 8178 70,46% 80,97%
Din studiul comparativ al datelor de mai sus se observă că procentul de
promovabilitate se menţine aproximativ acelaşi în cei doi ani şcolari.
In ceea ce priveste repartizarea notelor pe număr de elev se constată
următoarele:
Anul şcolar 2007-2008
Clasa Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
VII 834 859 864 745 512 76VIII 853 757 721 702 601 178
Anul şcolar 2008-2009
Clasa Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
VII 1814 1543 2616 2716 8813 405VIII 1527 1533 1610 1641 1430 430
Note sub 5
An şcolar VII VIII
2007-2008 1348 1114
2008-2009 1567 1912
Se observă că în anul şcolar 2007-2008 au fost obţinute mai multe note
sub 5, la clasa a VII-a, comparativ cu anul şcolar următor, în care procentul
de promovabilitate scade la clasa a VIII-a.
Sugestii:
tezele susţinute în timpul programului de lucru al şcolii au bulversat
procesul de învăţământ , în şcolile cu mai multe clase a VII-a şi a
VIII-a şi în cele cu indice 2 de funcţionare;
timpul acordat a fost insuficient;
încurajarea acumulării de informaţii în detrimentul formării unor
competenţe.
Rezultatele examenului de bacalaureat – 2008, respectiv 2009, la disciplina Limba şi literatura română, în judeţul Maramureş
În baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat,
2008, respectiv 2009, din liceele şi grupurile şcolare ale judeţului Maramureş s-au înscris
5131 candidaţi, în sesiunea iunie-iulie 2008 , 730 , în sesiunea august 2008, numărul
candidaţilor înscrişi în anul următor având un procentaj în creştere. Astfel în sesiunea
iunie-iulie 2009 numărul candidaţilor înscrişi la bacalaureat fiind 5554, sesiunea din
august 2009 nefiind finalizată.
În sesiunea iunie-iulie 2008 procentul de promovabilitate la disciplina Limba şi
literatura română, înainte de contestaţii, a fost de 74.69 %, iar după contestatii de
75.65%. În sesiunea august 2008, procentul de promovabilitate înainte de contestaţii a
fost de 36,22%, procentul crescând după contestaţii la 36,52%. Tabele sinoptice de mai
jos certifică un procentaj de prezenţă de peste 90% la fiecare sesiune.
Situaţia statistică privind desfăşurarea probei A scris la bacalaureat-
sesiunea iunie-iulie 2008
Id_judet Proba Forma de invatamant
Nr elevi inscrisi
Nr. elevi prezenti
Nr. elevi neprezentati
Nr. elevi eliminati
Procentaj de
prezentaMM A scris Zi 4264 4227 37 1 99.13%
Seral 246 222 24 0 90.24%Distanţă 0 0 0 0 #DIV/0!
Fără frecvenţă 19 16 3 0 84.21%
Frecvenţă redusă 602 577 25 0 95.85%
Total 5131 5042 89 1 98.27%
Sesiunea august 2008
Id_judet Proba Forma de invatamant
Nr elevi inscrisi
Nr. elevi prezenti
Nr. elevi neprezentati
Nr. elevi eliminati
Procentaj de
prezenta
MM A scris
Zi 478 441 37 2 92.26%Seral 60 45 15 0 75.00%
Distanţă 0 0 0 0 0.00%Fără
frecvenţă 9 6 3 0 66.67%
Frecvenţă redusă 183 168 15 0 91.80%
Total 730 660 70 2 90.41%
Proba A oral
Forma de invatamant
Nr elevi inscrisi
Nr. elevi prezenti
Nr. elevi neprezentati
Nr. elevi eliminati
Numar de
candidati respinsi
Din care cu medii: Nr.
elevi reusiti< 5 5 - 5.99
Zi 199 183 16 0 5 5 178Seral 15 9 6 0 0 0 9
Distanţă 0 0 0 0 0 0 0Fără
frecvenţă 1 0 1 0 0 0 0
Frecvenţă redusă 27 14 13 0 0 0 14
Din care cu medii: Procentajul de
promovare5 - 5.99
6 - 6.99
7 - 7.99
8 - 8.99
9 - 9.99 10
6 30 35 37 41 29 97.27%0 3 2 1 1 2 100.00%0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
0 0 0 0 0 0 #DIV/0!
2 3 4 3 2 0 100.00%
8 36 41 41 44 31 97.57%
Se poate observa că procentajul de promovabilitate este mai mare la
proba orală cu aproximativ 7 procente comparativ cu cea scrisă, acest lucru
datorându-se complexităţii competenţelor evaluate prin probele scrise, care
necesită în acelaşi timp o elaborare judicioasă, stiinţifică, într-un limbaj
exegetic şi specializat, pliat temei propuse pentru evaluare.
Sesiunea iunie-iulie 2009
Form
a de
in
vata
man
t
Tipu
l pro
bei
(obl
igat
oriu
sa
u la
al
eger
e)
Initi
ala
prob
ei
Disciplina Fel
exam
inar
e (s
cris
, ora
l, pr
actic
)
Can
dida
ti in
scris
i
Can
dida
ti re
usiti
Zi Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 4336 4314
Seral Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 123 109
Fără frecvenţă Obligatorie ALimba si literatura romana Oral 27 26
Frecvenţă redusă Obligatorie A
Limba si literatura romana Oral 1072 1019
TOTAL proba A 5558 5468
Zi Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 4334 3811
Seral Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 122 58
Fără frecvenţă Obligatorie ALimba si literatura romana Scris 27 15
Frecvenţă redusă Obligatorie A
Limba si literatura romana Scris 1071 655
TOTAL proba A 5554 4539
Datele statistice arată o creştere a afluenţei elevilor spre forma de
învăţământ frecvenţă redusă, dar şi un număr mai mare de absolvenţi la
forma de învăţământ - zi.
În ceea ce priveşte proba orală, examinarea a vizat, în general,
măsurarea unor achiziţii cu accent pe latura formativă, atât în 2008, cât şi în
2009, gradul de dificultate fiind aproximativ acelaşi, cu excepţia faptului că
în anul şcolar 2007-2008 , textele selectate pentru biletele de examen au fost
publicate pe site-ul MECI. Examinarea a urmărit de fiecare dată
competenţele de comunicare orală, aplicate în receptarea mesajelor orale şi
scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,
argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. In acest context
notele s-au situat aproximativ pe aceeaşi scală valorică, majoritatea
situându-se între 8 şi 10, ceea ce denotă faptul că elevii stăpânesc tehnicile
de comunicare orală, competenţele şi conţinuturile vizate de programa
şolară.
Considerăm deosebit de importantă însă evaluarea scrisă unde
notele suportă o micşorare considerabilă faţă de proba orală, acest
examen având o reală funcţie de diagnosticare a factorilor care
concură la obţinerea performanţei şcolare şi de prognosticare a
performanţelor ulterioare, cu implicaţii sociale extrem de mari. In
sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2009, notele la proba scrisă au
suportat o uşoară creştere, fapt care denotă o mai bună înţelegere din
partea elevilor a faptului că învăţământul românesc trebuie să se
orienteze spre achiziţii formative, nu doar informative, prin învăţarea
mecanică a unor comentarii literare.
În vederea participării elevilor la Olimpiada de Limba şi Literatura
Română, s-a organizat pregătirea centralizată a lotului reprezentând judeţul,
pregătire ce a constat în teme / şedinţe, ţinute de către profesori cu incontestabil
prestigiu.
Elevii care au obtinut premii si mentiuni la etapa nationala a olimpiadei de
limba si literatura romana si a concursurilor pot fi socotiti autentici
« ambasadori » ai limbii romane in unitatile lor scolare, repere/modele pentru
ceilalti ; asa se explica probabil faptul ca la etapa judeteana s-a inregistrat un
numar mai mare de participanti tocmai de la scolile premiantilor la etapa
nationala.
III. Biblioteci şcolare
Cu ocazia activităţii de îndrumare şi control s-a constatat că în multe
unităţi de învăţământ rolul bibliotecarului ramane acela de a gestiona fondul de
carte, eliberând sau primind cărţile împrumutate către elevi. De asemenea, o
parte din timpul de lucru al bibliotecarului şcolar este rezervat unor probleme din
şcoală care ţin de administrator sau secretariat.
Din această cauză, s-au impus următoarele :
- colaborarea permanentă a bibliotecarului şcolar cu
catedra de limba si literatura română;
- afişarea la bibliotecă a bibliografiei şcolare, a lecturilor
obligatorii;
- implicarea bibliotecarului şcolar în îmbogăţirea fondului
de carte ( sponsorizări, donaţii);
- organizarea unor activităţi care să stimuleze lectura
elevilor.
IV. CONCLUZIIPRIORITATI PENTRU NOUL AN ŞCOLAR IN VEDEREA CRESTERII EFICIENTEI ACTULUI DIDACTIC
Chiar dacă rezultatele obţinute în anul şcolar precedent au fost bune,
considerăm că este necesar ca în anul şcolar următor să eliminam neajunsurile,
punctele slabe înregistrate, astfel încât întreaga activitate să fie vizibil
îmbunătăţită in toate compartimentele mai sus menţionate.
Pentru aceasta ne propunem următoarele:
Creşterea calităţii demersului didactic;
Strategiile didactice moderne să se caracterizeze printr-o permanentă
deschidere la înnoire, la inovaţie:
o Valorificarea tuturor metodelor în vederea antrenării elevilor, a
participării lor efective la dobândirea cunoştinţelor, priceperilor,
deprinderilor;
o Accelerarea caracterului formativ al tuturor metodelor de instruire
utilizate în activitatea de predare-învăţare-evaluare;
o Aplicarea cu prioritate a metodelor activ-participative centrate pe
elev;
Sporirea exigenţelor în ceea ce priveşte pregătirea elevilor în vederea
participării la examenele naţionale;
Stragerea şi stimularea profesorilor de limba şi literatura română în
pregătirea elevilor pentru a participa la olimpiadele şcolare sau la alte
concursuri;
Creşterea calităţii acţiunilor desfăşurate în cadrul cercurilor pedagogice
şi reorganizarea lor pe centre în mediul rural;
Sprijinirea şi îndrumarea profesorilor debutanţi în formarea profesională
cu sprijinul profesorilor metodişti şi prin cursuri de perfecţionare special
organizate;
Continuarea implementării platformei A.E.L. atât la nivel gimnazial, cât
şi la nivel liceal;
Organizarea de noi acţiuni în colaborare cu alte judeţe, cu Societatea
de Stiinte Filologice, cu Biblioteca Judeţeană, cu Universitatea de Nord,
dar si cu alte Universitati de prestigiu.
Inspector de specialitate Prof. Valentina Todoran