Cladirea Bancii, sau cladirea CEC-ului se afla pe coltul de nord-vest si este o frumoasa constructie in stil eclectic ce dateaza din 1906.

Parcela pe care se afla imobilul ocupa din punct de vedere urbanistic o pozitie privilegiata in ansamblul pietelor medievale ale orasului realizand legatura dintre Piata mare si Piata Mica si strada Samuel Brukenthal.

Constructia este unul dintre utimele imobile aparute in ansamblul medieval al orasului in anul 1906 ca sediu al Bancii de Credit Funciar, fiind primul edificiu primul edificiu din acesta zona care apare de la inceput ca sediu de banca, raspuns direct al necesitatilor economice de inceput de secol XX.

Constructia este inclusa in rezervatia de arhitectura-Cetatea Sibiului. Statutul de zona protejata conferit de CNMASI rezulta din valoarea urbanistica a ansamblului medieval si din densitatea de constructii semnificative din punct de vedere istoric si arhitectural. De asemenea imobilul se afla pe Lista monumentelor istorice a Municipiului Sibiu.

Planul cladirii are forma unei potcoave, urmand in intregime conturul parcelei pe care se afla. Edificul are subsol, parter, mezanin, doua etaje si un etaj partial la nivelul podului. In zona centrala se afla o curte interioara dreptunghiulara.

Constructia este realizata din caramida portanta cu plansee din lemn si plansee din bolti de caramida si grinzisoare metalice. Sarpanta este formata din structura de lemn, in doua ape cu pante accentuate.

Accesele sunt rezolvate cu ajutorul a doua scari in patru rampe care urca pana la etajul doi plecand de la subsol, respectiv parter si o scara balansata de la subsol pana la nivelul podului. Legatura dintre parter si etajul unu se realizeaza si prin intermediul unei scari monumentale, cu rampe divergente, in dreptul accesului principal dinspre strada Samuel Brukenthal, orientata spre curtea interioara si acoperita cu luminator de sticla pe structura metalica. Treptele sunt realizate din piatra sau lemn, spre subsol, iar parapetii sunt din fier forjat cu mana curenta din lemn si din piatra cu balustrii in cazul scarii principale.

S-au rezolvat cerintele de ordin functional ale Primariei Municipilui Sibiu, prin lucrarile proiectate urmarindu-se reabilitarea imodilului din punct de vedere arhitectural si urbanistic. Astfel prin configurarea spatiilor interiare s-a pus in valoare potentialul existent al cladirii in conditiile implicarii functionale in viata orasului.

Fatadele imobilului au urmat un program de restaurare, de completare a elementelor deteriorate si refacere a celor distruse, in aceasta categorie intrand elemente de fatada (pilastrii cu caneluri, cornise, ghirlande vegetale, ecusoane, masti, ancadramente, etc.) si elemente decorative de acoperis din tabla din zinc.

La inceputul sec. XX au fost demolate casele de pe latura nord-vestica a Pietei Mari de lnga turnul Bisericii Romano-Catolice, construindu-se edificiul Bancii de Credit Funciar n anul 1906 n stil Eclectic, cu elemente de Art Nouveau. Imobilul a fost nationalizat n perioada comunista, gazduind diferite institutii administrative si financiare. Dupa 1990 aceste institutii s-au retras pe rnd, edificiul intrnd n patrimoniul municipalitatii. Ulterior au fost demarate ample lucrari de reabilitare si recompartimentare, incluznd si extinderea spatiilor de birouri n mansarda nefolosita anterior, instalarea unui ascensor care sa permita accesul persoanelor cu handicap, precum si transformarea curtii interioare ntr-o ncapere acoperita, ce va constitui un spatiu de asteptare pentru persoanele care au probleme de rezolvat n Primarie. Au fost reconfigurate spatiile interioare, care dupa amenajari numara 75 de birouri, o sala expozitionala alaturi de alte patru anexe, trei sali de sedinta, zece holuri publice pentru a asigura accesul n birourile, plus un subsol multifunctional n care va functiona si arhiva institutieiBibliografie

Daniela, MARCU ISTRATE,Sibiu. Piata Huet. Monografie arheologica,Editura ALTIP, 2007, ALBA IULIA

dr. arh. Horia Radu Moldovan, Studiul general privind evoluia istoric a esutului urban al oraului sibiu

ISTRATE, Angel, Piata Mare. Cercetari arheologice

http://wikimapia.org/5693344/ro/Fostul-Palat-al-B%C4%83ncii-de-Credit-Funciar-Primaria-Sibiuhttp://www.concefa.ro - portofoliu lucrari Reabilitare Primarie Sibiu

http://www.razvanpop.ro/2011/04/04/istoria-orasului-nostru-sibiu-54/