Serge Hutin

ISTORII SECRETEALE OMENIRII

Traducere de Daniela-Cristina Dumitrescu

Dinasty Bools Procfui $Tipografie

CUPRINS

CuvAnt'inainte.....,.....''.........'.........''.........'

Marile secrete ale alchimiei. ............7

Cunoaqterea interzisi........ .........,..... 9

Alchimia. $tiinfa regenerd.rii eliberatoare.. ........27

Civilizafiile disp[rute....... .,.............24

Secretul vizual al vitraliilor ermetice ale Renaqterii.........................................27

Leonardo da Vinci, geniul inifiat. .........................29

Situafia istoric[ a alchimiei europene...... ...........32

Bognfii spirituale ale ezoterismului islamic. Pe marginea unei cd.r1i....,.,.,...34

Societilile secrete in China.........,...................... .............,.............41

Robert Fludd............. .........,.............52

Istoria secreti a Statelor Unite............. ................54

Contele de Saint-Germain.................. ................... 58

Eckartshausen............,........ ............. 62

Miqcarea, spaliul qi durata........ .............................65

Tradilii secrete din Atlantida pAni in Egipt.............. .................7L

Absurdul.,..... ......................... ...,........73

Secretele Triunghiului Bermudelor.. ...................75

Strania vari a anului 1792 .,,,,,.......,. ......................81

Legenda lui Christian Rosenkreutz qi simbolismul siu tradifionaI............... 86

Magie qi metafizici .........................90

Universurile paralele....,..... ,,,,.,,.,,,.,95

Catarii........... ........... 105

SecretulinifiaticalluiRichardWagner......... ...........................i13

Domeniul straniului...... ................ i15Iluminalii din Bavaria... ................1I7

Trubaduri qi tribunale ale dragostei ..................I22

Pacea interioari - Necesitate vitaii .,.,.........,....124

Simbolismul, cunoa$terea, cosmosul gi riala ....,.,,,,,,.,.,,,.,,,,,.,127

239 -

Serge Hutin

-240 -

MARILE SECRETEALE AI,CHIMIEI

La auzul cuvAntului ,,alchimie", pufini sunt birbalii qi femeile, chiar cei

cu o educafie foarte modesti, care nu se cred capabili si dea un rlspuns pe loc;

alchimia, vor spune ei, este o Etiinfi ocultl din Evul Mediu, care urmirea trans-formarea metalelor,yulgare" (in special plumbul) in aurul cel mai pur. Pentru

a putea da un rispuns valabil la intrebarea: ,,Ce este alchimia?", cel mai bine ar

fi, la urma-urmei, si se porneascl de la aceasti reacfie imediati a publicului.

Mai intAi, este o gregeali s[ se considere cercetirile alchimice ca fiindspecifice Evului Mediu, deqi aceastl perioadl, mult mai complex[ qi atrig[-toare decAt ne-am putea gAndi in mod obiqnuit, a cunoscut o puternicl inflo-rire a artei sacre. RezumAndu-ne doar la exemplul Franfei, aici s-a dezvoltat

prestigioasa carieri a lui Nicolas Flamel, care a descoperit piatra filosofall cu

ajutorul afectuos qi inepuizabil al soliei sale, Pernelle, qi care a dispus con-

struirea bisericii pariziene de la Saint-facques-la-Boucherie, din care a mai

rimas doar clopotnila, cunoscuti sub denumirea de turnul Saint-]acques.

Pe de o parte, intr-adevir, arborele genealogic al alchimiei are r[dicinice dateazl din vremurile indeplrtate ale Antichitl1ii. F[r[ a mai mentionaipoteticele discipline taumaturgice ale civilizafiilor insemnate (ca a Atlantidei)dispirute de mii de ani, putem sublinia, aici, asocierea strAnsi, ce se regd-

seqte pretutindeni pe glob, a unui prestigiu magic al artizanilor ce defineau

secretele tradilionale ale prelucririi metalelor. Chiar qi in Vechiul Testament,

reglsim aceasti fascinafie, amestecati in mod inextricabil cu teama fafi de

fierar. Mircea Eliade qi alfi specialiqti s-au str[duit, cu o atenfie conferitl de

experienfa lor, si scoati in evidenfi aceste origini legendare, renumite qi bles.

temate in acelaqi timp (pentru c[ fierarii erau considerafi nigte fiinte de temut,

care le furaseri zeilor qi demonilor cunogtinte aprofundate privind topirea qi

alte meqtequguri). TrecAnd la perioada istorici, alchimia, constituitl intr-odisciplinl oculti autonoml, se dezvolti, dup[ c6.t se pare, mai intAi in China;

apoi se manifest[ in India, in Asia Centrali, ajunge in Orientul Mijlociu gi

in Egipt, unde asimileaz[, de altfel, tradilii aseminltoare avind surse foarte

vechi. Abia la inceputul Evului Mediu (gi, astfel, credinta populari este con-firmati), cercetlrile alchimice, transmise prin intermediul Bizantului gi al

arabilor, iqi vor face aparifia in Europa, unde lor influenla toate !6rile, rAnd

pe rdnd (deoarece tratatele de alchimie ror fi redactate atAt in Islanda, inExtremul Orient, cit qi in indepirtata \foxovi).

Serge Hutin

Pe de altl parte, este total gregit s[ se creadl ci arta lui Hermes, dupl ce

a cunoscut o dezvoltare ieqiti din comun in Evul Mediu, a dispirut, incetulcu incetul, in fafa aparifiei treptate a ceea ce avea si devini chimia de azi,asemenea cercetlri disp[rind pentru totdeauna dupi reapari{ii sporadice,atunci cind Lavoisier,la sfirqitul secolului al XVrI-lea, a dat o lovituri mortalisperanfelor de preschimbare a metalelor, prin teoria sa privind constanfa ele-mentelor simple in materie. OricAt de fantastic qi de iegit din comun i se poateplrea acest lucru omului din secolul al XX-lea, mai exist[ alchimiqti, qi, trebuieprecizat, alchimiqti tradilionali, adici nu savanli sau ingineri preocupali deexperientele nucleare care au devenit posibile datoriti aparaturii moderne qiminunilor tehnicii. Nu! Nu este vorba aici despre cercetitori intreprinzitorila care este evidenti latura de,,alchimigti moderni", ,,de,,spirgitori de atomi"care, comparativ, ar fi asemenea pilolilor de supersonice in raport cu primiilansatori de baloane; este vorba despre adevlrali alchimigti care, chiar daclsunt la curent (asemenea lui Ren6 Alleau, de exemplu) cu descoperirile celemai recente ale chimiei, sunt, in realitate, oameni ale ciror principii sunt celeale lui Nicolas F1amel. Aceasti ,,supraviefuire" ar putea plrea uimitoare, eafiind, totuqi, de net[giduit; alchimiqti tradiqionali pot fi glsifi nu doar printremaeqtrii tantrici din Himalaya sau din mlnistirile de orientare specifici sufis-mului din Orientul Apropiat, ci qi in centrul q[rilor angajate in mod decisiv giinexorabil in marea aventuri mecanicistd pe care o cunoa$te lumea actual6;asemenea oameni ii reglsim in Franfa, in Marea Britanie, in Germania, instatele Unite etc. Dar ce naiba (expresia se impune deoarece abordim domeniidespre care se qtie ci,,miros a sulf") ar putea ciuta ei?

Degi procedeele strict alchimice nu se inscriu deloc in linia tehnicilor upto datd (aparatura moderni nu joaci dec0.t un rol accesoriu, instrumenteleesenfiale ale alchimistului r[mAnAnd cele ale inaintagilor medievali: retortlde cristal, cuptorul din Evul Mediu, creuzet...), nu poate fi negat faptul c[aceqti oameni lucreazi in laborator, indeplinind operafiuni materiale, gi nuputem considera (degi misticii au uzat de bun[voie de simbolismul prefaceriimetalelor incercand si defineasc[ etapele transfiguririi interioare) lucr[rilelor ca fiind de ordin pur simbolic sau filosofic. La urma-urmei, ce se caut[ sise oblini din ,,oul filosofal" (retorta de cristal) sau din creuzet (atunci cindartistul foloseqte procedeul numit al ,,clii uscate", extrem de periculos intrucAtpresupune chemarea trisnetului)? Aurul? Cu siguranfi, transmutalia metalicieste una dintre puterile misteriosului compus preparat de artist, faimoasa

,,piatri filosofali" pe care Van Helmont ti alli martori demni de incredereafirml ci au vizut-o qi au atins-o. Dar trebuie subliniat ci aceasta nu estedecit una dintre capacitilile alchimiei operative. Toli autorii insisti asupra

1 Actuale (engl.) (n. trad.).

-8-

Istorii secrete ale omenirii

faptului c[ cel care se va angaja pe drumul fabricirii pietrei filosofale pdntru

simpla pllcere de a se imbog6li o va lua pe drumul greqit qi, contrar a ceea

ce gi-ar putea imagina cineva, capacitatea de a realiza transmuta(ii metalice

nu se dobAndeqte deloc uqor. Andr6 Arnyvelde ne explic6, in mod minunat,

aceastl mare ambilie eliberatoare a alchimiei tradilionale:

,,O frumoasi fabull orientali povesteqte cum un om slrac doarme qi are

un vis absurd qi minunat. intr-un palat in care este prin!, este inconjurat de

toate plicerile qi, imediat ce simte o dorinli, esteinviluit din senin de parfu-

muri, voluptifi, feluri de mAncare divine, aur, bijuterii, muzicl. in somn, intimp ce simte c[ se topeqte de satisfacfie qi pace, scoate un strigit de fericire(aluzie la mantrl, formula magic6, ce deschide accesul imaginafiei alchimis-

tului la planurile superioare ale realitilii), qi zgomotul strigitului il trezeqte. $iiati c[-qi revine cu totul; este pe jumltate ridicat in agternutul siu, pleoapele

i se-zbat, degetele ii sunt inclegtate pe cearqaf, dar visul incil bintuie, Este

cuprins de o halucinalie nebuneasci. in mijlocul camerei sale, nu se mai afllfamiliara mas[ instabili, ci o mas[ pe care strilucesc cristale, merinde de

r. culoare roqu-aprins qi aurite, fructele din Canaan... Lucru ceJ inspiimAnt[

| ;i-l uluieqte in acelaqi timp" (LArche - 1920).

Ce putem spune despre asemenea cercetlri? Evident (deoarece interfe-

r[m cu domenii de ordin taumaturgic), le este specific chiar faptul ci ele nupot fi confirmate qtiinfific. $i, totuqi, alchimia tradilionall alc[tuieqte, lucrupe care suntem obligali si-l admitem, nu un amestec incoerent, ci un intreg

foarte solid construit, cu logicl proprie (oricit de diferitl ar fi ea de logica

qtiinfific[ actualfl). $i, in plus, existi unele fapte concrete invocate de alchimiqti(in special, fenomenele transmutafiei) care pot face obiectul examinirilorqtiinfifice, deqi sunt doar factori izolali in acest caz, in timp ce transmuta-

lia metalelor alcituieqte un ansamblu structurat, in care niciun element nu

poate fi separat in mod arbitrar. Fie c[ vrem sau nu, clutarea pietrei filosofale

presupune elemente care ar fi eliminate automat prin orice tentativl de a le

transforma in instrumente de control gtiinfific.

CUNOA$TEREA INTERZISA

Sir Henry Rider Haggard (1856-1925) a rimas in amintirea tuturor ca

unul dintre maeqtrii englezi ai romanului de aventuri, dar autorul Minelorregelui Solomon trebuie considerat qi o figur[ importanti in domeniul roma-

nului fantastic de inspiraqie ,,oculta/'. Nu trebuie si uitlm, intr-adev[r, ciprincipala operi a lui Haggard, Sfre (publicati in 1887), qi cele trei continulri

-9-

Serge Hutin

ale acesteia, ,4yesha sau intoarcerea lui she, Fiica inferepciunii, she si Allan,sunt lucrlri clar teozofice. intr-adevir, majoritatea operelor de ,,ficfiune" aleacestui autor, cirti care sunt numeroase, contin multe aluzii, explicite sauvoalate, la doctrine qi la invlfituri secrete. Haggard a fost influent,at in modprofund de sincretismul ,,ocultist" din epoca victoriani tdrzie: spiritism, teo-zofie stricto sensu (sistemul doamnei Blavatsky qi al discipolilor ei englezi)etc. omul care a scris s&e gi celelalte clrfi extraordinare era el insuqi unmare erudit in materie de ocultism. un studiu exhaustiv al surselor sale ardezvdlui o cunoaqtere profundi i multor cir[i qi autori, printre care un bunprieten al lui Haggard, Andrew Lang, admirator erudit al doctrinelor secreteale Egiptului antic, una dintre marile obsesii ale romancierului. Dar Haggardnu a fost elevul condescendent al unuia sau mai multor maegtri ai ocultismu,lui. El trebuie considerat mai curand un scriitor care gi-a formulat, incetulcu incetul, propriul sistem teozofic prin includerea, intr-o sintezi originali,a speculafiilor mistice qi metafizice oarecum eterogene.

Sperim ci vom demonstra, printr-un mare numir de citate, faptul ciopera romanesc[ a lui sir Henry Rider Haggard dezviluie interesul pasionalal autorului slu fafl de toate formele superioare ale cunoaqterii interzise.

Haggard este un adversar invergunat al metafizicii clasice. Departe de ademola capacitifile imaginafiei umane, el nu ezitl si scrie: ,,[...] cine este instare si spunl in ce proporlie pot rezida faptele din trecut, prezent sau viitor,in imaginafie? Poate cr aceasta este o umbri a adev[rurui intangibil, poatec[ este rafiunea sufletului."

Inspirafia directl poate fi completati cu ajutorul tehnicilor tradifionale,transmise pe cale secretl de la maestru la discipol, care pot dezvolta in sufletuladormit al omului eunoaqterea metafizic[:

,,Am s[ vi spun ceea ce n-am spus niciodati pAni acum unei fiinfe vii.Ani de zile, am studiat cunogtinfele tradilionale aproape uitate in aceasti tar[,Anglia, o qtiinfi care, odati ce a fost dobandit[ integral, pune la dispozifiaposesorului ei puteri care sunt ascunse in naturd, qi-i va permite chiar sipriveasci dincolo de naturi, qi, poate, referitor la durata existenfei, s[ devinist[panul propriului timp. vefi putea inv[fa aceasti qtiinfi, in ciuda eqeculuimeu. Inteligenla gi hotlrirea mea m-au ajutat si descopir calea de acces laaceasta qi la unele iecrete, firr a putea sd le urmez insd; am invifat, prea tarziu,ci doar cei buni qi curali pot face asta."

Trebuie si alegem intre cunoagtere qi afectivitate. conform opiniei luiHaggard gi a multor ocultigti, partea spirituall a omului trebuie si se dezvoltepe seama inveliqului fizic Ai a pasiunilor pimintegti.

Totugi, infelepciunea ocult[ este, intotdeauna, in opera lui Haggard, ocunoaftere interzisi. omul poate dobandi gnoza metafizic6,, elpoate cuceriminunate secrete practice, poate invoca spiritul mortilor, igi poate cunoa$te

10-

Istorii secrete ale omenirii

propriile incarn[ri anterioare etc. Dar este periculos ca omul se intre incontact cu forlele oculte, intrucit risci qocuri teribile atunci cind incearc[si se ridice deasupra condiliei sale.

in ceea ce privegte existenla noastri terestrl, Rider Haggard este de

un pesimism lucid qi lipsit de echivoc. Prequl plitit pentru cunoagtere este,

intotdeauna, in opinia lui, congtientizarea vanitlfii tuturor lucrurilor terestre:

,,Oh, voi, bieli muritori, ii implora(i pe zeii voqtri s[ vi acorde mulli ani

de via[[, flri s[ qtifi c[ sem[na[i in pieptul vostru o s[min[[ din care vefi

recolta mii de nefericiril Nu qtifi voi oare ci lumea asta este, pe drept cuvdnt,

casa iadului, in camerele clreia spiritul rimine la anumite intervale, pentru

o scurti perioadl de timp, in care, situl qi stupefiat, se grlbeqte gemAnd spre

pacea pe care a dobAndit-o?"

,,Roata cea mare a sorlii inainteaz[ asemenea carului lui Djaggernaut gi

ne striveqte pe to!i, treptat, pe unii mai devreme, pe allii mai tArziu, lucru care

n-are importanfi, intrucit la sfArqit ne va zdrobi pe to!i. Nu ne prosterniminaintea ei asemenea slrmanilor indieni; fugim incoace qi-ncolo, implorimmili, dar nu serveqte la nimic. intunecatul destiri tuni qi ne transforml incenuqi atunci cAnd doregte."

$i Haggard precizeazi. aceasti idee in urmitorul mesaj:

,,Lumea spiritelor este, aqa cum cred eu, cea reall. Restul este doar uncogmal pentru c[ noi nu cunoagtem nici inceputul, nici sfArgitul acestui vis."

Omul este supus flri mil[, prin destinul siu ciudat, legii infernale a

reincarn[rilor neincetate. ,,Privegte soarta omului! Aceasta ne va atinge inmod infailibil, qi noi vom dormi. Tot in mod infailibil, ne vom trezi qi vom

trli din nou qi iarlgi vom dormi; qi tot aqa, de-a lungul perioadelor, spaliilor qi

timpului, din eon in eon, pinl cAnd lumea va fi moarti, iar lumile de dincolo

de lume vor muri qi nimic nu va mai trii in afara Spiritului Viefii... $i, totuqi,

moartea nu este decflt noaptea viefii, dar noaptea naqte o a doua zi, carevaconduce la o alt[ noapte."

,,Atunci voi credeli c[ triim din nou pe acest plmAnt? Din nou gi dinnou, pini cAnd va veni, pentru noi, vremea s[ plrisim pdmintul pentrutotdeauna. De asta, sunt sigur."

,,Da, aceastd paslre cllitoare (omul), care mi s-a pdrut cI zbura dintenebre in tenebre, putea si-qi fi intins hripile la lumina altor sori, cu milioaneqi milioane de ani inainte, qi le-ar mai putea intinde, devenind strilucitoareqi luminoasl, vreme de milioane qi milioane de ani, intr-un timp care incinu exist[,"

,,[...] Viafa era ceva imens gi splendid care se intindea dincolo de cAmpul

vizual, ceva trimis de Dumnezeu, care incepea gi se termina in absolutul etern

qi care participa, in final, la atributele sale qi la natura sa...?"

-11

Serge Hutin

Pentru Haggard gi mulli alti ,,oculgi", reincarnarea umani. este un faptatestat de numeroase constatiri tulburitoare, de exemplu, dragostea la primavedere.

Condilia umani este mizerabil[, dar se poate obline eliberarea printr-unantrenament mistic pe care individul il descoperi in forul lui interior:

,,[...] mi s-a revelat brusc faptul ci sufletul meu era Maestrul ascuns dela care trebuia sd,mi invi! lecfia".

Pe de alti parte, trebuie s[ admitem ci dragostea umani (pe toate pla-nurile: fizic, sentimental gi spiritual) este singura forfi care poate invingedestinul inexorabil:

,,Nu existl decAt o lumini fixi in ceafa ce inviluie riticirile noastre.Aceasti lumind este dragostea!

Nu existi decit o speranf[ in noaptea deznldejdii noastre.Aceast[ speran[i este dragostea.

Restul este doar falsitate. Restul este umbra ce se miqcl la suprafafa apei.Restul este doar vint gi vanitate.Cine va spune care este greutatea sau misura dragostei?Aceasta s-a nlscut din carne qi rezidl in spirit.Ea igi afli consolarea in fiecare (dintre cei doi)."Agadar, vom constata f[r[ uimire la Haggard un adevlrat cult al femeii.

Romancierul cinti,,[...] minunitia din inima femeii, care este un microcos-mos de speranfe, de temeri qi de disperiri ale umanit[fii, a clrei mam[ estedin vreme in vreme."

Femeia este capabili de sacrificiul suprem; Yva, eroina din When theworld shooV, se arunci singuri in focul teluric pentru a impiedica modi-ficarea catastrofall a echilibrului P[mAntului: ,,o fracfiune de timp, [yva] arimas acolo, asemenea unui inger incandescent, inviluiti in fliclri. Apoi a

dispirut asemenea unei fantome din fafa ochilor nogtri. Yva devenise cenuql.Yva dispiruse! Sacrificiul se consumase.

,,Lumea a tremurat, dar Yva salvase lumea."Dar femeia poate fi, de asemenea, o fiinli perversi gi demonicl sau poate

reuni, suprem echivoc, bun[tatea qi cruzimea. Personajele feminine ale luiHaggard sunt simboluri ale tuturor puterilor misterioase, benefice, male-fice sau ambivalente ale femeii, care dobandeqte o semnificalie metafizic[ ceaminteqte de vechile mitologii matriarhale.

Cea mai interesanti dintre eroinele lui H. Rider Haggard este, flri tigadi,misterioasa,,Nemuritoare" care este Ayesha, ,,Cea-clreia-trebuie-s[-i-se-dea-ascultare". Aceasta reunegte toate atributele atrlgitoare, stranii sau inspii-mintitoare ale eternului feminin.

1 Cind lumea s-a cutremurat (engl.) (n. trad.).

12-