.CIVILIZATIA EUROPEANA IN EPOCA MODERNA:Primii care au transformat Europa dintr-o denumire geografica incerta intr-onatiune politica au fost imparatii crestini(imparatii bizantini din sec.VII-XV).TREI EVENIMENTE au precedat aceasta schimbare:1.Separarea Imperiului Roman(in 395) in Imp.Roman de Rasarit siImp.Roman de Apus.2.Cucerirea Romei de catre barbari,de catre neamurile germanice in anul476,ceea ce a facut fara sens separarea Romei fata de barbari.ImperiulRoman deus e desfiintat si pe ruinele sale sunt intemeiate regatele barbare. 3.Aparitia Islamului in sec.VII,iar la inceputul sec VIII arabii islamizatipatrund in Europa.In fata amenintarii Islamului se pune problema afirmariiunei identitati europene.Aceasta identitate apare in documente in 732,cand in fata expansiunii arabeeste mentionata armata europenilor(in timpul bataliei de la POITIERES din732).De Craciunul anului 800 la Roma,Carol cel Mare este incoronat caimparat al Occidentului,iar contemporanii il numesc noul suveran alEuropei.CAROL CEL MARE a fost pana atunci regele francilor,neam germaniccare ocupase vechea provincie romana Galia.Francii devenisera crestini inanul 426 sub regele Clavis.Carol cel Mare este urmasul lui Carol Martel,cel care facuse parte din armataeuropenilor care a pus capat expansiunii maure in Occident.NOUA EUROPA,EUROPA CRESTINA,EUROPA CATOLICA,spredeosebire de cea a grecilor si romanilor,se muta spre centrul si nordulcontinentului,Imperiul lui Carol cel Mare si Imperiul Occidentului incluzandteritorii ce astazi apartin Germaniei , Frantei, Belgiei, Olandei,Luxemburgului, Spaniei si Austriei.Daca grecii si romanii aveau drept centre Marea Mediterana,EuropaCatolica are drept ax Valea Rinului, stimuland ulterior o pluralitate de centrede interes. Marea Mediterana devine dupa expansiunea araba,un spatiu dedispute intre musulmani,bizantini si catolici.Proiectul politic al lui Carol cel Mare este acela al refacerii unitatii fostuluiImp. Roman.Proiectul caroligian era noul unificator dupa modelul Imp.Roman.Noua capitala a spatiului imperial,care era pE Rin,la AACHEN(purta sinumele de AIX-LA-CHAPELLE) instituia un important ax care in zilelenoastre s-ar putea echivala cu intelegerea franco-germana care sta la bazaU.E. de astazi.PROECTUL POLITIC CAROLIGIAN reprezenta de fapt o sinteza a 4valori cu adevarat europene: gandirea greaca, ordinea(dreptulroman),credinta crestina si libertatea cultivata de germani.Acest proiect politic are 2 trasaturi majore.In primul rand,urmarind refacereavechiului Imp.Roman,acest proiect va fii deschis spre capacitatea deasimilare a noi popoare si culturi.In al 2-lea rand,diversitatea etnica silingvistica care exista in Imp.Caroligian va aduce la existenta unor diviziunipolitice care va provoca dezmembrarea rapida a Imperiului dupa moarteaintemeietorului sau,unitatea Omperiului fiind bazata pe administratie unicaimperiala si pe crestinism. Carol cel Mare organizeaza imperiul sau impunand aceleas norme de drepttuturor supusilor sai,dar respectand oboceiurile locale,sprijinindu-se peguvernarea locala,sefii diferitelor regiuni ale Imperiului,reunindu-se annualin ADUNAREA GENERALA care se tinea la AACHEN.La aceasta unificare identitara contribuie si renasterea culturala animata deteologul ALCUIN care traieste intre 735-804,care copiaza manuscriselelatine existente in Italia si in fostele provincii ale Imp.Roman de Apus si lefoloseste pentru intemeierea a 2 noi institutii: Cancelaria Imperiala si asa-numitele scoli palatirale care functionau in cadrul manastirii.Aceasta valorificare a culturii antice va da nastere ulterior la aparitia uneitensiuni intre cele 2 culturi(pagana si crestina),insa fara reforma culturala,Europa Moderna ar fi ramas deconectata,desprinsa de antichtate.In paralel cu Imp.Occidental,pe teritoriul EUropei de astazi se dezvoltau sialte entitati culturale: in Rasarit-Imp.Bizantin, In Spania-Califatul arab deCordoba, Imp. Bulgar si Imp. Romano-bulgar(imp.Asarestilor) in regiuneaDunarii de Jos si Imp. KHAZAR in sudul Rusiei si stalele slave.Dupa MOARTEA LUI CAROL, imperilu sau se destrama in 3 parti(anul843),prin asa-zisa INTELEGERE de la VERDUN:-in partea occidentala-statele care azi formeaza Beneluxul si Germania-in partea orientala-stateleromei(Italia)Secolele IX-X aduc noi invazii in Eoropa:invazia vikingilor,invaziamaghiarilor(huni).Germania se imarte in mici entitati politice,ca si Italia.Dupa incetarea acestor invazii are losc o renastere urbana ,o dezvoltare aoraselor in centrul si vestul Eoropei.Relativ economice,dinamice siprospere,orasele care se vordezvolta in sec XII-XIV vor fi focareledezvoltarii capitalismului european. Ideologic,clasa nobililor profita deaceasta ameliorare economica datorata raspindirii oraselor libere,acreditandideea concentrarii puterii din nou in mainile nimanui ,absolut lui D-zeu.Puterea centralizata dupa disparitia Imp. Lui Carol cel Mare fusesefaramitata si dispersata intre marii feudali.Pt. a concentra din nou puterea, nobilii sprijiniti de biserica, opuleaza ideeatranscendentei statului, fata de indivizii care il servesc.Conform acestei teze,statele,care urmau sa fie reprezentate de regi monarhisunt entitati durabile exterioare persoanelor guvernate.Putereamonarhilor(regilor) urma sa fie astfel legitimata prin considerarea ei ca fiindde esenta divina. Religia catolica s-a impus ca o aspiratie universala,ca ocredinta ce urma sa fie impartasita de toti oamenii.Dincolo de diviziunileadministrative si de diversitatea culturala,Biserica Catolica promova unitateaspirituala. Aceasta noua forma de integrare ,cea spirituala,se exprima in 3 forme deunitate:-unitatea credintei si identitatea institutiilor ecleziastice-unitatea organizarii sociale si interdependenta celor 3 categorii care formausocietatea crestinea(clericii=cei care se roaga,cavalerii=cei care selupta,populatia de rand=cei care muncesc)-unitatea scrierii si a limbii latine,folosita atat in biserica,cat si ineducatie,administratie si cultura profana.In intentia Bisericii Catolice de a face unitate europeana,Europa ar fi avutdrept capitala spirituala orasul ROMA, care s-ar fi aflat in centrul unei retelede episcopii, orase episcopale,inzestrat fiecare cu o catedrala,scoli ,biblioteci si de asemenea o retea numeroasa de parohii,care ar fi reprezentatsediul unor scoli primare.Biserica Catolica urmarea intemeierea unor republici crestine, in care ar fifost inclusa Europa. Aceasta unificare spirituala era insa doar relativa, cacise limita la elita care era capabila sa scrie si sa citeasca. Din aceastaunificare s-au nascut 3 CULTURI DISTINCTE CU VOCATIEEUROPEANA alaturi de cultura taraneasca, folclorica, care era etnocentrica,periferica si locala:-Cultura scolastica era promovata de clerici ,transmisa prin institutiile deinvatamant,aflate sub patronajul Bisericii,prin cele 4 discipline clasicecunoscute sub numele de CVADRIUM:teologia,filosofia,dreptul simedicina.Aceasta cultura a propus personalitati ilustre ca THOMASDAQUINO,DUNS SCOTT.-Cultura cavalereasca-era partial laica, avand ritualurile sale: ucenicia,initierea, juramantul,turnirurile,codurile de onoare, aceasta cultura fiindpromovarea unor modele de comportament fondate pe valorile si virtutiilefeudale:fidelitatea fata de suveran si suzeran, loialitatea, camaradenia,onoarea, apararea celor defavorizati, curtoazia si curtarea femeilor, curajul,interesul pt literatura epica si poezia trubadurilor(de dragoste).-Cultura burgheza(oraseneasca) s-a dezvoltat indeosebi in orase si era inmare parte laicizata.Este cultura orasenimii bogate ,indeosebi din oraseleitaliene,din orasele Flandrei, orasele de pe valea Rinului, asa-numitele orasehauseatice(Hamburg, Bremen, Dantz,Brugges). Institutia de baza era scoalaunde se invata scrisul ,cititul, aritmetica, limbile rationale, contabilitate,geografie, aceste scoli dezvoltand si neincurajand interesul pt istoria locala sipatriotismul local.Aceste 3 culturi se intrepatrund, exemplu tipic fiind Italia.Cele 3 culturi au coexistat si au asigurat armonia crestinatatii pana cand,inurma reformei religioase promovate in sec Xvi de Martin Luther si Jean Calvin,apar conflicte intre papi si monarhi,intre clerici si burghezi,intrenobili si tarani.Dupa INCHEIEREA MARILOR INVAZII ,la sfarsitul sec X, in Europa s-acreat si a functionat o tesatura culturala si sociala intensa (care a functionatpana in epoca noastra).Pot fi mentionate urmatoarele tipuri de retele activecare au favorizat unitatea Europei:-CRUCIADELE: au difuzat idealul cavaleresc si valorile medievale.Intimpul cruciadelor au aparut o serie de ordine militare,cu institutii care leerau subordonate castele,spitale, stabilimente pt saraci,ptorfani,biblioteci.Dintre cele mai imprtante ordine amintim: Ordinul Sf.IoanAl Cavalerilor din Malta,Ordinul Cavalerilor Templieri(1119), ordinulteutonic fondat in anul 1198,deosebit de activ in Prusia,Polonia,TarileBaltice.-CALUGARII CISTERCIENI(fondat in 1098): erau calugari constructoricare au extins stilul gotic in toata Europa,au realizat mari defrisari deterenuri, au intemeiat sute de abatii din Portugalia pana in Lituania.-PELERINAJELE intreprinse de credinciosi la locurile consideratasfinte.Unul din acestea e drumul Romei,iar al 2-lea e pelerinajul la Santiagode Compostella(Spania) la care participau crestini din toata Europa.-MARILE TARGURI EUROPENE care dezvoltau rutele comerciale aleEuropei, uneau negustorii si comerciantii europeni, gazduiau asociatii denegustori(care se grupau in ligi: Liga Saxonilor,etc)-RETEAUA UNIVERSITATILOR: primele univ au fost infiintate laBologna(sec XII),Oxford, Paris ca institutii multiculturale.Univ. reuneaustudenti dint toate tarile Europei,grupati pe nationes.Curriculum-ul eracentrat pe teologie,drept si medicina iar studentii di profesorii erauitinerati(se mutau de la o facultate la alta).Dupa inventarea tiparului la mijsec XV de catre JohanGutenberg,circulatia cartilor se intensifica, suntincurajate limbile nationale iar cunoasterea depaseste cu mult frontiereleteritoriale.Toate aceste retele formeaza cea de-a 3-a unificare europeana. Renastereaitaliana si iluminismul sunt momentele de varf ale acestei evolutii.Apar institutii transnationale noi: Academiile de Stiinte, Saloanele Literare,opera. 2 Rationalismul modern- o tema defilozofiePosted on martie 8, 2010 by irina_arh Noi afirmam ca frumusetea trebuie definita prin evidenta perfectiune; cu alte cuvinte, ca trebuie sa iubim, sa admiram si sa apreciem drept frumos numai ceea ce avem toate motivele sa consideram perfect. Ceea ce definim prin perfectiune este nu frumusetea comuna, ci frumusetea rationala, frumusetea astfel cum o concepe o fiinta cu adevarat rationala, care inlatura toate contradictiile din gandire si care se opune oricarei admiratii nejustificate. Frumusetea trebuie definita prin perfectiune. Acesta e primul principiu al esteticii noastre rationale. (Paul Souriau- 1904, La beaute rationnelle)Pornind de la celebrul citat a lui Descartes cogito ergo sum ( cuget deci exist), consider necesar sa fac intai o referire la contextul istoric in care apare aceste concept filozofic al rationalismului modern. Ganditorul al carui principii au stat la baza acestui concern este Descartes a carui filozofie invita omul sa-ti caute raspunsurile inlauntrul propriei fiinte. De aici, se pot sustrage cateva idei aplicabile conceptelor arhitecturale moderne care ating prin constructia lor teoretica aceste aspecte fundamentale pentru rationalisti. Acestea sunt ordinea geometrica si formele curate care sunt considerate singurele adevaruri universale la care se poate ajunge prin gandire logica. Cunoscut fiind faptul ca in dimensiunea sa temporala filosofia si arhitectura evolueaza incontestabil impreuna, putem spune ca odata cu aceasta forma de simplificare a gandirii pe care rationalismul modern l-a constituit, arhitectura si-a dezvoltat propriile sale forme de exprimare in acord cu noua gandire.Astfel rationalismul in arhitectura este regasit in diverse forme, functie de spatiul cultural in care se dezvolta. In Franta, prin Le Corbusier regasim rationalismul formal, in Germania, prin Walter Gropius si scoala Bauhaus este rationalismul didactic, in Rusia prin constructivistii rusi (Lisestski) este rationalismul ideologic, in Olanda prin neoplasticistii de Stijl (Theo van Doesburg) este rationalismul formalist, in Finlanda prin Alvar Alto este rationalismul scandinav, in America prin Frank Lloyd Wright este rationalismul organic si nu in ultimul rand, in Italia prin Terragni, Libera si Moretti este rationalismul totalitar. Insa rationalismul si geometria nu sunt valori universale, ci produse ale unui anume spatiu geografic, istoric, psihologic si cultural, idealuri care isi pierd legitimitatea sau sunt interpretate diferit sau daca se transplanteaza in alte arii. Criteriile de organizare si eficienta au de asemenea valabilitate limitata in functie de context. De accea este interesant sa privim un aspect mai concret al acestui curent ideologic pentru a putea intelege dimensiunea lui in conceptul de arhitectura. Le Corbusier este deopotriva teoretician de arhitectura cat si arhitect, iar de-a lungul carierei sale, acesta a emis mai multe teorii pe care le-a introdus in celebrele sale carti care astazi constituie biblia arhitecturii moderne. La randul sau, Corbusier este elevul lui Peter Brehens care are drept filozofie sa cucereasca lumea mecanicista prin puterea formei artistice si a ordinii estetice. Aceste aspecte se regasesc si la Mies van de Rohe care deasemenea este invatacelul lui Peter Brehens. Totusi Corbusier este prin opera sa, cel care a reusit sa puna in lumina volumele, sa creeze o unitate de locuit tipizata si sa gandeasca un intreg sistem de standarde de locuit generate de nevoile oamenilor, acest lucru fiind remarcabil prin complexitatea pe care o presupune tot acest studiu. Ca rezultat al acestui studiu al sau, Corbusier a creat modulorul despre care se spune ca ar fi o prima expresie a globalizarii. De altfel, credinta lui Corbusier legata de existenta omului generic si a omului modulorului, standardizat si abstract, cu nevoi definite exact si minimal (din motive de eficienta), care traieste perfect in masina lui de locuit si este satisfacut de utilizarea tehnologiei, este pentru timpurile noastre o utopie. Dintr-o perspectiva sociala, as putea fi de acord cu existenta unui standard de locuit valabil pretutindeni, insa cred ca asta as rapi arhitectului bucuria conceptului si a creatiei fara constrangeri. Standardele lui Le Corbusier sunt raspunsurile unor nevoi ale oamenilor, insa ele nu pot fi general valabile, tot asa cum actualitatea lor se pierde in timp..Pentru a reveni asupra aspectelor pe care rationalismul le prezinta in arhitectura, merita mentionat si articolul lui Adolf Loos Ornament si crima in care acesta condamna folosirea ornamentului si indeamna catre noi cautari formale care sa raspunda unor nevoi rationale de locuit in primul rand. In plan secund acesta afirma ca eliminarea decoratiei este o forma de simplificare a arhitecturii care insa nu-i stirbeste frumusetea. El adauga ca poate aceasta este frumusetea noii arhitecturi si ca trebuie profitat de aceasta forma de simplificare prin dinamizarea formelor si volumelor si prin utilizarea unei noi estetici bazata pe rational si eficient.In jurul anului 1900, ideile artistice novatoare erau inca divergente si confuze. Se simtea nevoia unei doctrine capabile sa dea o orientare filozofica unitara noilor tendinte artistice. Doua curente de idei se anfruntau: unul idealist-sentimental, manifestat prin orientarea decorativista a modern-stilului, si unul rationalist, admirator fara rezerve al tehnicii, al marilor constructii ingineresti si al productiei industriale.Souriau intreprindea prima incercare serioasa de a sintetiza teoriile rationaliste din a doua jumatate a secolului al XlX-lea intr-un tot unitar, fundamentat din punct devedere filozofic si estetic si bazat pe o conceptie stiintifica, opusa celei idealist-sentimentale. El inchega o doctrina estetica cu multiple rezonante si urmari in orientarea artei moderne, doctrina ale carei ecouri pot fi regasite in pictura cubista, sau constriictivista, in industrial-designul modern sau in arhitectura functionalista a lui Gropius, Le Corbusier sau Oud.Din perspectiva influentelor pe care rationalismul le are in arhitectura, asa cum am enuntat anterior, exista parti ale sale care pot fi considerate pozitive cum ar fi asigurarea unor conditii optime standardizate de locuire pe tot globul, insa exista si numeroase aspecte care privesc latura sa negativa. In cele ce urmeaza imi voi apleca atentia asupra acestora, in scopul evidentierii nevoii firesti de evolutie si progres.Desi exemplul pe care urmeaza sa-l dau a devenit deja un cliseu, planul lui Corbusier pentru un oras cu 3 milioane de locuitori si al orasului conceput de la zero, Chandigarh reprezinta pentru arhitectii contemporani si pentru criticii de specialitate o utopie intrucat nu este posibil ca strandardizarea si gloalizarea sa mearga pana intr-acolo incat sa dirijeze modul de viata al oamenilor. Acest tip de gandire pare sa neglijeze personalitatea si cultura individului, supunandu-l unei egalitati cu alti semeni de-ai sai, fapt care contravine poate si unor norme morale. Rationalismul, in ubicuitatea sa propune un tip de constrangere care limiteaza proiectul de arhitectura si il transforma intr-un act pur mercantil, functionalist, departe de o frumusete estetica. Repetabilitatea unor elemente aduce la o suprasaturare si chiar la epuizarea lor stilistica.In concluzie, desi rationalismul are in esenta sa intentii bune, care proclama ordinea si geometria spatiului, ideea ca spatiile sa fie concepute dinspre interior spre exterior ( care porneste din filozofia lui Descartes de a cauta raspunsurile in interiorul fiintei) este una care duce la limitarea expresiei formale.3. Iluminismul Dup Marea Schism din 1054 si Reforma Protestant, al treilea eveniment responsabil pentru crearea veacului nostru modern post-crestin a fost Iluminismul. Noua mentalitate Renascentisto-Protestant de contestare a autorittii Bisericii istorice si excesele rationaliste ale Calvinismului au fost duse pn la ultimele lor consecinte logice, secularizate de ctre filozofii iluministi de secol XVIII. Alexis de Toqueville vorbeste gritor despre impactul pe care Protestantismul l-a avut asupra unuia din printii Iluminismului, Voltaire: "Sederea de trei ani n Anglia [Protestant] l-a familiarizat pe Voltaire cu libertatea politic fr ca aceasta s-l si seduc. Ceea ce cu adevrat i-a plcut n acea tar a fost filosofia sceptic att de rspndit acolo." n secolele XVII si XVIII anumiti filosofi francezi au nceput s ridiculizeze toat religia, chiar si idea c supranaturalul exist, nlocuind astfel de concepte religioase cu ceea ce ei numeau 'ratiune'. Iluminismul asadar avea s se nasc n contextul exploziv al certitudinilor religioase istoric-crestine care ncepeau s se clatine, al scolasticismului Romano-Catolic rationalist, al noilor dogme Protestante si al rigidului determinism rationalist calvin. Ceea ce au fcut filosofii Iluministi a fost s secularizeze revolutia Protestant si s o desvrseasc, la fel cum Darwin mai trziu avea s secularizeze conceptul teologic al selectiei, numindu-l supravietuirea celor puternici, iar Marx avea s secularizeze idea augustiniano-calvin a predestinrii, numind-o 'marsul inevitabil al istoriei'. mi pare c Iluminismul este 'copilul din flori' secularizat al celor trei miscri reactionare, care, toate aveau s-i datoreze aparitia coruptiei din Biserica Latin Apusean: miscarea scolastic, Renasterea si Reforma. Astfel, Iluminismul a fost o miscare condus de oameni care au respins nvtturile Bisericii Romano-Catolice istorice si, mprumutnd din rebeliunea rationalist a Renasterii si a noii religii Protestante, a nceput s conteste ntreaga autoritate, nssi idea de rnduial divin. Ceea ce eruditii Renasterii au nceput prin contestarea Sfintei Traditii avea s sfrseasc printr-o respingere a acelei Traditii. Ceea ce au nceput Protestantii printr-o revolt mpotriva coruptiei papale, avea s sfrseasc printr-o rzvrtire mpotriva lui Dumnezeu. Ceea ce pornise printr-o respingere a autorittii sacramentale a Bisericii, a sfrsit prin respingerea sfinteniei vietii omenesti. Ceea ce a nceput prin batjocorirea Sfintelor Taine de ctre miscarea rationalist scolastic, a sfrsit prin proclamarea unor muritori drept noi 'zei'. La sfrsitul Reformei, cultura occidental era pe punctul de a-si pierde simtul sacrului. Filosofii Iluministi au dat oamenilor ultimul brnci nspre prpastia ndoielii unde fuseser adusi de ctre corupta Biseric Roman scolastic si de ctre Reformatorii Protestanti. n timpul Iluminismului, ctiva filosofi francezi, printre care Voltaire si Turgot au respins viziunea traditional crestin asupra lumii, adoptnd credinte anti-crestine si anti-traditionale care s-au pstrat pn n ziua de azi. Filosofii au nvtat c oamenii nu au nevoie de adevrul transcendent, dat de Dumnezeu, si nici de cluzirea Sfintei Traditii crestine. Ei credeau c oamenii pot hotr mult mai bine n ceea ce priveste chestiunile morale, fr ajutorul religiei, autorittii Bisericii sau lui Dumnezeu. Au afirmat, mai mult dect att, c cei care mprtsesc o viziune traditional-religioas asupra vietii sunt un obstacol n calea progresului uman si ratiunii. Credeau c ratiunea secular este singura necesitate pentru cunoastere si progres. Gndirea omeneasc, nu Dumnezeu ar constitui astfel o temelie suficient de 'progresist' pentru societatea viitorului. Reformatorii au respins Sfnta Traditie din vechime a Bisericii, nlocuind-o cu sloganul 'Sola Scriptura !', au spus c nu au nevoie de nici o traditie pentru interpretarea Scripturilor, afirmnd c dac omul se foloseste de ratiune, Biblia se explic de la sine. Filosofii Iluministi au dus mai departe ideile Reformatorilor - respingnd nu numai Biserica istoric, slujirea liturgic, Sfintele Taine, sacramentele si Sfnta Traditie, ci si Biblia nssi. Tot ce le-a rmas a fost credinta Reformatorilor n puterea intuitiv a omului de a interpreta marile taine ale vietii fr nici un ajutor exterior. Ei aveau s reduc sloganul Reformatorilor 'Sola Scriptura' la numai 'Sola!' Marchizul de Condorcet, prieten si truditor cu Voltaire n via Iluminismului a scris acest sumar celebru al principalului crez Iluminist: "Am fost martorii evolutiei unei noi doctrine care urmeaz s dea lovitura final structurii descompuse a prejudectii [religioase]: este nssi ideea perfectibilittii nelimitate a speciei umane." O astfel de afirmatie pare, la prima vedere a fi la polul opus celor cinci puncte ale Calvinismului. Dar cu drumul pavat de ctre scolastici pentru impulsul irational al reductionismului, cu Dumnezeu 'explicat' de ctre Reformatori, cu unitatea sacramental a Bisericii sfrmat de ctre calvinisti, cu 'Dumnezeul' Consilului de la Dort prezentat drept un monstru capricios, ideile lui Condorcet aveau s marcheze, n mod firesc, urmtoarea etap. Daca realitatea a putut fi redus la un simplu joc al selectiei predestinate - supravietuirea celor puternici alesi de Dumnezeu - de ce nu am renunta la serviciile unui zeu care ncepea s semene cu un demon pe zi ce trece? De ce nu am alege un om care s domneasca peste un paradis creat de el? Si de ce nu am inventa o ntreag lume, mntuind omenirea prin art, inginerie social si stiint, nicidecum prin rennoire spiritual? 4. Secolul XIX este o perioad din istoria omenirii caracterizat prin importante fenomene politice, ideologice i culturale. n timp ce portughezii, spaniolii i Sfantul Imperiu Roman se prbueau, Imperiul Britanic, cel German i America au cunoscut o dezvoltare rapid. Conflictele militare au rvit Europa, dar au i ncurajat cercetarea tiinific i explorarea.Dup rzboaiele napoleniene, Marea Britanie a devenit cea mai important putere mondial, controlnd un sfert din populaia globului i o treime din suprafaa teritoriilor de pe uscat. Pax Britanica a condus la un comer mai eficient i a diminuat pirateria. Secolul al 19-lea a fost o perioad a inovaiei i a descoperirilor, cu rezultate notabile n matematic, fizic, chimie, biologie, electricitate i metalurgie, ce au constituit baza evoluiei tehnologice din secolul 20. De asemenea, a nceput Revoluia Tehnologic n Europa i Era Victorian, ce a fost cunoscut pentru angajarea copiilor n fabrici i mine.Avansul n medicin, mai buna nelegere a anatomiei umane, dar i a bolilor au fost parial responsabile pentru creterea rapid a populaiei n lumea vestic. Populaia Europei s-a dublat n secolul al 19-lea, de la 200 de milioane pn la aproape 400. Introducerea cilor ferate a fost o schimbare major n modul n care oameni triau i obineau bunuri, alimentnd micri de urbanizare majore n diferite locuri de pe glob. Londra a devenit cel mai populat ora din lume, mrindu-i populaia de la 1 milion, n 1800, pn la 6.7 milioane, un secol mai trziu. Ultimele teritorii din centrul Africii i Asiei au fost descoperite, iar cu excepia zonelor extreme artice i antartice, au fost realizate cartografieri detaliate i exacte ale globului. n acelasi timp, liberalismul a devenit principala micare de reform n Europa.Sclavia a fost redus considerabil pe glob: Urmnd o revolt ncheiat cu succes a sclavilor din Haiti, Marea Britanie a obligat piraii condui de Barbarossa s opreasc rpirile i transformarea europenilor n sclavi, punnd astfel capt comerului global cu oameni. Marea Britanie a abolit sclavia n 1843. Cel de-al 13 lea amendament al Americii ce a urmat razboiului civil a pus capt sclaviei n 1865. n Brazilia sclavia a fost abolit n 1888. Similar, iobagia a luat sfrit n Rusia.Secolul 19 a fost remarcabil prin larga rspndire i formarea a noi fundaii de aezari care n particular au fost creeate n America de Nord i Australia. n aceast perioad 70 de milioane de europeni au prsit continentul. n acelai timp i organizaiile sportive au cunoscut o perioad nfloritoare n Anglia i America: Comitetul Olimpic Central i federaiile de fotbal, basket, rugby, baseball i volei au fost fondate. Imperialismul i la Belle poque sunt i ele importante pentru btrnul continent.Personaliti notabile ale secolului au fost Abraham Lincoln, cel de-al 16-lea preedinte al Statelor Unite ale Americii, filantropul i omul de afaceri John D. Rockefeller, Geronimo, liderul apailor, dar i infamul Jack Spintecatorul.Artan art, realismul i romantismul de la nceputul secolului au lsat mai apoi loc impresionismului i post-impresionismului n a doua jumtate a secolului, Parisul fiind capitala mondial a artei. n America coala de pe rul Hudson era proeminent. Nume importante din pictura secolului al 19-lea includ: Paul Cezanne (Frana, post-impresionism), Eugne Delacroix (Frana, romantism), Paul Gauguin (Frana, post-impresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, post-impresionism), Claude Monet (Frana, realism, impresionism), Renoir (Frana, impresionism), Rodin (Frana, modernism, sculptor).Muzica

Forma Sonatei s-a maturizat n timpul epocii clasice pentru a deveni principala form de compoziie instrumentale pe tot parcursul secolului al 19-lea. O mare parte din muzica din secolul al nousprezecelea a fost menionat ca fiind in stil romantic. Multi mari compozitori au trit in aceast epoca;ii putem enumera pe Ludwig van Beethoven(Germania,Clasic,Romantic), Georges Bizet(Franta,romantic), Brahms (Germania,romantic), Frdric Chopin (Polonia, romantic) Franz Liszt(Ungaria), Niccol Paganini(Italian), Franz Schubert(Austria) Piotr Ilyich Tchaikovsky (Rusia, romantic) Giuseppe Verdi(Italia,romantic) Richard Wagner(Germania,clasic).Literatura

Pe frontul literar, noul secol este deschis de romantism, o micare care s-a rspndit n Europa ca reacie a raionalismului din secolul al 18-lea i se dezvolt, mai mult sau mai puin, de-a lungul liniilor revoluiei industriale, cu tendina de a reaciona mpotriva schimbrilor dramatice asupra naturii cauzate de motorul cu aburi i de calea ferat. William Wordsworth i Samuel Taylor Coleridge sunt considerai iniiatorii noii coli din Anglia, n timp ce pe continent curentul german Sturm und Drang (Furtun i Stres) i rspndete influena pn n Italia i Spania.Arta francez fusese ngreunat de rzboaiele napoleoniene, dar ulterior s+a dezvoltat rapid, ncepnd modernismul. Fraii Goncourts i Emile Zola n Frana i Giovanni Verga n Italia, produc unele dintre cele mai bune romane naturaliste. Romanele naturalistului italian sunt importante ndeosebi deoarece dau o hart social a Italiei unificate pentru un popor care, pn atunci, fusese abia contient de diversitatea etnic i cultural. Pe 21 februarie, 1848, Karl Marx i Friedrich Engels public Manifestul Comunist.Literatura a prosperat n secolul al 19-lea. Unii dintre cele mai renumii scriitori i includ pe ruii Lev Tolstoi, Anton Chekov i Fiodor Dostoievski; englezii Charles Dickens, John Keats, i Jane Austen; scoianul Sir Walter Scott; irlandezul Oscar Wilde; americanii Edgar Allan Poe, Ralph Waldo Emerson i Mark Twain, i francezii Victor Hugo, Honor de Balzac, Jules Verne i Charles Baudelaire.StiintaSecolul al 19-lea a dat natere tiinei ca profesie. Termenul "om de tiin" a fost inventat n 1833 de ctre William Whewell. Printre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale lui Charles Darwin, care n 1859 a publicat cartea Originea speciilor, ce a introdus ideea de evoluie prin selecie natural. Louis Pasteur a conceput primul vaccin mpotriva rabiei, i a fcut, de asemenea, multe descoperiri n domeniul chimiei, inclusiv asimetria de cristale. Thomas Alva Edison a dat lumii un bec practic ce putea fi folosit n viaa de zi cu zi. Karl Weierstrass mpreun cu ali matematicieni au aritmetizat analiza. Dar cel mai important pas n tiin, pentru acest moment, a fost ideile formulate de ctre Michael Faraday i de James Clerk Maxwell. Munca lor a schimbat faa fizici i a fcut posibil ca noua tehnologie s devin realitate.Se pot aduga ca trsturi principale ale acestui secol i perfecionarea nvmntului, eforturile pentru reducerea analfabetismului, constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestrile expoziionale i preocuparea pentru urbanism ce a permis avntul arhitecturii.Astfel, secolul 19 reprezint unul de mare nsemntate pentru cultur i a lsat o motenire bogat secolelor ce-i vor urma.