ciresele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin continutul ridicat in vitamine, saruri...

7/24/2019 Ciresele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin continutul ridicat in vitamine, saruri minerale, zaharuri, fac obiectul unuia dintre cele mai eficiente activi

1/7

CIEREUL I VIINUL

Vechimea in cultura a ciresului si visinului se poate aprecia ca fiind foarte veche. Primeleinformatii scrise s-au pastrat de la filozofii greci Xenofou (536 i.e.n.) si Teophrast (3!-

"# i.e.n.). Visinul este mentionat inca din anul 3!$ (i.e.n.) intr-o lucrare a lui %ristotel in

care se descrie tehnica de inmultire.& data cu aparitia erei crestine informatiile despre agricultura devin din ce in ce mai

putine si ne parvin pe cai indirecte' prin intermediul cronicilor. %ia in perioada lui arol

cel *are ("!-#+!) intalnim din nou mentiuni despre cultura visinului ce se practica pedomeniile regale.

,n anul +"#' la nunta regelui uediei s-a servit visinata' iar acest lucru ne indreptateste a

crede ca arealul de cultura a visinului se etinsese pana in candinavia.

Tot in mod indirect aflam despre eistenta celor doua specii pe teritoriul de astazi a

/omaniei. inca de la inchegarea primelor state feudale' respectiv din timpul domniei lui*ircea cel 0atran' cand sunt atestate documentar *anastirea Visina si localitatea

ireasov (+!$). eva mai tarziu' documentele timpului amintesc localitatile iresu(+5"$)' Valea iresului (+5"#)' Visina (+55$) iar astazi identificam urmatoarele localitati

cu numele speciei si anume1 iresu' iresoaia' ireseni' ireasa' iresel' ireseanu'

Valea Valea iresoii' Valea iresului etc.iresele sunt primele fructe proaspete ale anului' iar prin continutul ridicat in vitamine'

saruri minerale' zaharuri' fac oiectul unuia dintre cele mai eficiente activitati comerciale.

2ructele sunt destinate atat consumului in stare proaspata cat si prelucrarii industriale suforma de sucuri' siropuri' compoturi' gemuri' dulceturi etc.

2ructele de cires contin1 sustanta uscata +$'#-"!'' zahar total '-+6'#' aciditatetotala $'!4-+'3' sustante tanoide $'6-+'3' sustante pectice $'$6-$'36' vitamina V6'5+' % $'5 mg' 0+' ' a' ' P' 2e' etc.

2ructele de visin se folosesc in special pentru industrializare dar si pentru consum in stare

proaspata' avand un continut comple echilirat' ogat in elemente nutritive' saruriminerale' si vitamine cum ar fi1 sustanta uscata +3'4-"3'"' zaharuri 5-+4' acizi

organici $'4-!'4 mg' ' P' *g' a' vitamina PP' ' 0+' 0"' caroten etc.

7emnul de cires este foarte apreciat in industria lemnului. Visinul este o specie decorativadar si una melifera.

Consideratii generale

iresul este o specie originara din zona cuprinsa intre *area 8eagra si *area aspica de

unde s-a raspandit in uropa si %sia. ,n stare salatica se mai intalneste in ,ran' hina'

/usia' %sia *ica' %sia entrala' %frica de 8ord' udul si stul uropei.,n prezent ciresul se cultiva intre paralelele de !$-6$9 latitudine nordica' dar izolat se

intalneste pe toate continentele.

,storia culturii visinului este strans legata de cea a ciresului' desi unele date din literaturade specialitate sunt contradictorii. Visinul comun nu se intalneste in stare salatica insa

:::.re


2/7

creste semispontan in ;urul *arii aspice in aucaz' ,ndia' ,ran' %sia *ica si Peninsula

0alcanica' care ar fi si originile sale. pre deoseire de cires' care nu poate depasi

paralela de 6$9 latitudine nordica' visinul depaseste acesta cota devansand chiar sicultura marului.

Cultura visinului si ciresului in lume

Productia mondiala de cirese si visine reprezinta circa $' din productia totala de fructe.


3/7

eistenti in gradinile familiale sau in livezi mici' in ;urul marilor orase' menite sa

satisfaca cerintele unor piete strict locale unde se valorificau cantitati reduse de fructe.

u timpul ciresul si visinul si-au conturat anumite centre pomicole cum ar fi1 ,asi'/amnicu - arat' iiu' 7eordeni - Topoloveni.

?upa nationalizare si colectivizare' pomicultura a fost gandita pe principii noi' fiind

redusa ponderea livezilor familiale pe masura infiintarii de plantatii comerciale dedimensiuni mari dar intensivizarea accentuata a culturii necesitand un volum foarte mare

de forta de munca la recoltare. ,n loc sa creasca productia' aceasta a scazut si a fost

inferioara productiei otinute pe teritoriul /omaniei *ari in anul +43#.,n /omania se mai cultiva circa mii ha' cea mai mare parte in sectorul privat' pe care se

otine o productie de circa 6$ mii tone.

Principalele ;udete producatoare sunt1 ,asi' >alati' Vrancea' Vaslui' 0otosani' 8eamt'

%rad. ?inamica productiei este in descrestere continua.Visinul ocupa circa 6 mii ha cu o productie de aproimativ !$ mii tone anual. Principalele

;udete producatoare sunt1 ,asi' 0otosani' 0acau' %rges' 0uzau' lu;' *ures' ?ol;' Valcea.

?in productia totala cca ! este destinata consumului direct iar "! se prelucreaza su

forma de compot' dulceata gemuri' etc. portul de fructe proaspete (cirese A visine)reprezinta circa " din tari ca1 >ermania' %ustria' ,talia' datorita dispersiei mari a

livezilor si de lipsa depozitelor frigorifice care creeaza mari partizi si preracirea fructelor.,n ceea ce priveste sortimentul' acesta a suferit o permanenta innoire prin continua

selectie de iotipuri locale valoroase si nu in ultimul rand prin introducerea de noi soiuri

din strainatate si a noilor creatii romanesti otinute de 0istrita' Pitesti si ,asi.?upa +44$' numarul de pomi valorificati de pepiniere a scazut pe masura diminuarii

interesului populatiei pentru plantarea ciresului in masiv.

Principalele oiective de ameliorare sortimentala au avut in vedere1 autofertilitatea'

calirul mare al fructelor' vigoarea mica a pomilor' compactitatea coroanelor' marireaperioadei de recoltare si consum' precocitatea de rodire' calitatea si fermitatea superioara

a fructelor' rezistenta la oli' la ger' si nu in ultimul rand tardivitatea infloritului.

Principalele soiuri de cires cultivate sunt1

Van

- oi originar din anada.

- Pomul de vigoare medie spre mare' cu coroana larg piramidala' cu

cresteri moderate' permeaila pentru lumina' cu fructificare pe uchetede mai' cu mare plasticitate ecologica. ste precoce si productiv.

- 2ructele sunt mari (-# g)' glouloase' usor aplatizate' rosii

stralucitoare. Pulpa este pietroasa' roz-rosiatica' cu sucul sla colorat'gust dulce-acidulat de foarte una calitate.

- Perioada de maturare1 decada a doua a lunii iunie.

tella - oi originar din anada.

- Primul soi autofertil' cu larga raspandire in toate tarile cultivatoare.

- Pomul este viguros' formeaza o coroana larga' ramificata' inegarnisita cu ramuri de rod. oiul este rezistent la ger.

- 2ructul este mare (-# g)' cordiform' rosu stralucitor' cu pulpa de

fermitate medie. ste sensiil la crapare. Pulpa este pietroasa' crocanta'rosie' dulce-amaruie' placuta la gust.


4/7

- Perioada de maturare1 a ,,-a decada a lunii iunie.

corospelBa

- oi originar din


5/7

mediu rezistent la ger' recomandat mai ales pentru zonele sudice ale

tarii.

- 2ructele sunt mari pentru un soi timpuriu (5'5-6'$ g)' cordiforme'rosii-deschis. Pulpa este semipietroasa' dulce-acidulata' de culoare roz-

deschis' placuta la gust.

- *aturitatea de recoltare1 prima decada a lunii iunie.

0ing

- oi originar din .


6/7

rosie' gust placut.

- *aturitatea de recoltare1 sfarsitul lunii iulie.

chattenmorelle

- oi originar din >ermania.

- Pomul de vigoare mica-mi;locie' cu coroana sferic-turtita' cu

fructificare preponde-renta pe ramuri mi;locii. oiul este autofertil'foarte productiv' rezistent la ger' sensiil la oli.

- 2ructul este mi;lociu (!'5-5 g)' ovosferic sau larg cordiform' visiniu-

inchis pana spre negru la supramaturare' cu pulpa si sucul colorate.Pedunculul este ine prins de fruct.

- *aturitatea de recoltare1 decada a doua a lunii iulie.

?e 0otosani

- oi originar din /omania.

- Pomul de vigoare medie' cu coroana glouloasa si fructificarepreponderenta pe uchete de mai.

- 2ructul este mi;lociu (5'5-6 g) spre mare' turtit la aza' rosu-visiniu'

lucios. Pulpa este rosie-visinie' suculenta' mediu consistenta' cu suculcolorat. ste asemanator cu soiul risane.

- *aturitatea de recoltare1 decada a doua a lunii iunie.

Tehnica formarii coroanelor

oiurile de cires altoite pe portaltoi franc realizeaza in forma naturala coroane de -# m

inaltime si #-4 m in diametru. iresul' spre deoseire de alte specii' in primii ani dupaplantare a re o crestere inceata iar ulterior creste viguros.

Pomii intra pe rod la !-5 ani de la plantare si nu au periodicitate de rodire. iresul

infloreste pe uchete de mai' ramuri plete mi;locii si lungi.Pornind de la portretul natural al pomilor' inclusiv manifestarea pregnanta a fenomenului

de eta;are a ramurilor' se considera mai adecvat pentru cires piramida eta;ata rarita.

%ceasta forma de coroana' datorita aului puternic dezvoltat si sarpantelor prearamificate' ridica talia pomului' devine prea larga si insuficient luminata. Tinand cont de

ponderea mare a cheltuielilor cu recoltarea fructelor' aceasta forma de coroana este

inconvenaila.

Volumul taierilor la cires este mai mic comparativ cu alte specii. ste necesar de stiut caciresul nu are nevoie de coroana luminata pentru colorarea fructelor ci pentru formarea

mugurilor de rod. ?e aceea sunt de preferat coroane liere la cires fara a.

Planul de combatere a bolilor si daunatorilor

&tinerea de recolte mari si fructe de una calitate' este corelata cu o una stare desanatate a pomilor. ,n conditiile tarii noastre prin negli;area olilor si daunatorilor la cires

si visin se poate pierde circa !5-+$$ din recolta soiurilor cu coacere mi;locie si tarzie

(Victoria uta' +46).0olile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt1

antracnoza frunzelor de cires (ocomice hiemalis)' ciuruirea frunzelor (tigmina


7/7

carpophila)' moniloza (*onilia laa' *onilia fructigena)' paduchele din an =osD

(Euadraspidiotus perniciosus)' paduchele negru al ciresului (*Czus cerasi)' musca

cireselor (/hagoletis cerasi)' acarieni' viespea neagra a frunzelor de cires' cotarul verde'insecte minatoare etc.

,n faza de uton al si dupa inflorire se utilizeaza' de regula' fungicide sistemice care

prote;eaza frunzisul si fructele fata de principalii patogeni' o perioada mai indelungatafata de cele de contact si in general nu pateaza fructele. ?intre acestea mentionam ca

foarte eficace produsele 0avistin ?2' aprol' core' 2olicur solo' ?erosal 5$ ..' etc.

?upa recoltare' pe langa produsele cuprice' se recomanda si cele de contact1 aptadin'2olpan' ?ithane.

Pentru comaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele ?ecis' arate' alCpso'

*ospilan' Victenon etc.

Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. ?eremarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii

pomicole.

ciresele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin continutul ridicat in vitamine, saruri...

Documents