FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA 1.2 Facultatea / Departamentul ARTE ŞI DESIGN 1.3 Catedra DESIGN SI ARTE APLICATE 1.4 Domeniul de studii CERAMICA- STICLA- METAL 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea CERAMICA

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Documentare si cercetare practica de specialitate 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei P

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 28

Distribu ţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

6. Competenţele specifice acumulate C

omp

ete

nţe p

rofe

sio

nal

e

Utilizarea elementelor specific gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs plastic.

Utilizarea tehnicilorşi a tehnologiilor, tradiţionale şi moderne, specific ceramicii, sticlei şi metalului, necesare pentru transpunerea concretă a proiectului artistic.

Reproducerea unui obiect dat, cu ajutorul tehnicilor specific ceramicii, sticlei sau metalului.

Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionale, bidimensionale şi tridimensionale.

Consilierea profesională în probleme de artă decorativa sau plastică.

Elaborarea de proiecte de opera artistice originale.

Com

pet

enţe

tr

ans

vers

ale

• Aplicarea unor strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă, de punctualitate şi răspundere personal faţă de rezultat, pe baza principiilor, normelor şi valorilor de etica profesionala.

• Identificarea oportunităţilor de formare continua şi valorificarea eficientă a resurselo rşi a tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul propune iniţierea studenţilor în lucrări practice initiindu-se in

diferite tehnici de decorare– în scopul cunoaşterii proprietăţilor materialelor ceramice şi a coloranţilorceramici (angobe, pigmenţi, oxizi), a aplicării acestora pentru a însuşi un bagaj de cunoştiinţe necesare pentru a se exprima plastic la disciplinele de bazăşi de specialitate

7.2 Obiectivele specifice Întrebuinţarea materialelor ceramice şi a coloranţilor ceramici în scopul dezvoltării competenţelor necesare exprimării plastice la disciplinele de bază şi de specialitate.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Aplicarea angobelor pe diferite obiecte funcţionale sau decorative prin tehnici tradiţionale: pensulare, acoperirea suprafeţelor cu glazură, aplicarea culorilor prin îmbăiere, ori decorarea cu ajutorul cornului. Arderea obiectelor decorate se va efectua la o temperatură de până la 900ºC. Materiale:angobe şi glazuri ceramice

Se va folosi permanent un bogat material didactic, exemplificând cu lucrări personale şi din arhiva şcolii, expoziţii, colecţii, reviste şi cărţi de specialitate. Prezentarea informaţiilor se va face gradat, de la noţiunile elementare la cele mai complexe. Pe parcursul lucrărilor se efectuează în permanentă corecturi şi

discuţii cu studenţii, având la bază cunoştinţele acumulate anterior

Bibliografie • Catalog Bienala Internaţională Artele Focului –Ceramică, sticlă, metal,Bucureşti 1998 • Catalog Fletcher Challenge, Ceramics Award 1994, New Zealand • Catalog XXX Concorso Internazionale della Ceramica D’Arte – Gualdo Tadino 1990, Italia • David Rago – American Art Pottery, Editura Knickerbocker Press, New York, 2001 • Dr. Yoshiaki Inui, Ceramica japoneză contemporană – studiu la catalogul expoziţiei prezentată în S.U.A. în anul 1986 • Egmund de Waal – Design Sourcebook Ceramics, Editura New Holland, 1999

• Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Vol. I., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 • P. Brestyánszky Ilona, Kovács Margit, Editura Corvina, Budapest, 1982

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Aplicarea angobelor pe diferite obiecte funcţionale sau decorative prin tehnici tradiţionale: pensulare, acoperirea suprafeţelor cu glazură, aplicarea culorilor prin îmbăiere, ori decorarea cu ajutorul cornului. Arderea obiectelor decorate se va efectua la o temperatură de până la 900ºC. Materiale:angobe şi glazuri ceramice.

Se va folosi permanent un bogat material didactic, exemplificând cu lucrări personale şi din arhiva şcolii, expoziţii, colecţii, reviste şi cărţi de specialitate. Prezentarea informaţiilor se va face gradat, de la noţiunile elementare la cele mai complexe. Pe parcursul lucrărilor se efectuează în permanentă corecturi şi discuţii cu studenţii, având la bază cunoştinţele acumulate anterior.

Bibliografie • Catalog Bienala Internaţională Artele Focului –Ceramică, sticlă, metal,Bucureşti 1998

• Catalog Fletcher Challenge, Ceramics Award 1994, New Zealand

• Catalog XXX Concorso Internazionale della Ceramica D’Arte – Gualdo Tadino 1990, Italia

• David Rago – American Art Pottery, Editura Knickerbocker Press, New York, 2001

• Dr. Yoshiaki Inui, Ceramica japoneză contemporană – studiu la catalogul expoziţiei prezentată în S.U.A.

în anul 1986

• Egmund de Waal – Design Sourcebook Ceramics, Editura New Holland, 1999

• Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Vol. I., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984

• P. Brestyánszky Ilona, Kovács Margit, Editura Corvina, Budapest, 1982

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinutul cursului va fi în concordanţă cu specializările detaliate de nomenclatorul de meserii – COR – oferind studenţilor competenţele necesare încadrării pe piaţa muncii la finalizarea studiilor pe unul dintre posturile pentru care a obţinut calificările specifice. Astfel studentul va fi capabil să acopere cerinţele existente pe piaţa de muncă în diverse domenii sau va putea continua activitatea de cercetare prin etapele superioare de studiu.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs - originalitate

- încadrareaîntemă - acuratețetehnică de

- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator

10.5 Seminar /

laborator excepție

10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI

11. Date despre program 1.2 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA 1.2 Facultatea / Departamentul ARTE ŞI DESIGN 1.3 Catedra DESIGN SI ARTE APLICATE 1.4 Domeniul de studii CERAMICA- STICLA- METAL 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea CERAMICA

12. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Documentare si cercetare practică de specialitate 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei P

13. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 28

Distribu ţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 2

14. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

15. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

16. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe p

rofe

sio

nal

e • Utilizarea elementelor specific gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs plastic.

• Utilizarea tehnicilorşi a tehnologiilor, tradiţionale şi moderne, specific ceramicii, sticlei şi metalului, necesare pentru transpunereaconcretă a proiectului artistic.

• Reproducerea unui obiect dat, cu ajutorul tehnicilor specific ceramicii, sticlei sau metalului. • Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionale,

bidimensionale şi tridimensionale. • Consilierea profesională în probleme de artă decorative sau plastică. • Elaborarea de proiecte de opera artistice originale.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

• Aplicarea unor strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă, de punctualitate şi răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor, normelor şi valorilor de etica profesionala.

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificare eficientă a resurselor şi a tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

17. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul propune iniţierea studenţilor în lucrări practice cunoscând diferite

tehnici de decorare– în scopul cunoaşterii proprietăţilor materialelor ceramiceşi a coloranţilorceramici (angobe, pigmenţi, oxizi), a aplicării acestora pentru a însuşi un bagaj de cunoştiinţe necesare pentru a se exprima plastic la disciplinele de bazăşi de specialitate

7.2 Obiectivele specifice Întrebuinţarea materialelor ceramice şi a coloranţilor ceramici în scopul dezvoltării competenţelor necesare exprimării plastice la disciplinele de bază şi de specialitate.

18. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Aplicarea angobelor pe diferite obiecte funcţionale sau decorative prin tehnici tradiţionale: pensulare, acoperirea suprafeţelor cu glazură, aplicarea culorilor prin îmbăiere, ori decorarea cu ajutorulcornului. Arderea obiectelor decorate se vaefectua la o temperatură de până la 900ºC. Materiale: pigmenti,

glazuri si saruri ceramice. Bibliografie • Catalog Bienala Internaţională Artele Focului –Ceramică, sticlă, metal,Bucureşti 1998 • Catalog XXX Concorso Internazionale della Ceramica D’Arte – Gualdo Tadino 1990, Italia • David Rago – American Art Pottery, Editura Knickerbocker Press, New York, 2001 • Dr. Yoshiaki Inui, Ceramica japoneză contemporană – studiu la catalogul expoziţiei prezentată în S.U.A. în anul 1986 • Egmund de Waal – Design Sourcebook Ceramics, Editura New Holland, 1999 • Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Vol. I., Editura Ştiin ţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984

• P. Brestyánszky Ilona, Kovács Margit, Editura Corvina, Budapest, 1982 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Aplicarea angobelor pe diferite obiecte

funcţionale sau decorative prin tehnici

tradiţionale: pensulare, acoperirea

suprafeţelor cu glazură, aplicarea culorilor

prin îmbăiere, ori decorarea cu

ajutorulcornului. Arderea obiectelor

decorate se vaefectua la o temperatură de

până la 900ºC. Materiale: pigmenti, glazuri si

saruri ceramice.

Se va folosi permanent un bogat material didactic, exemplificând cu lucrări personale şi din arhiva şcolii, expoziţii, colecţii, reviste şi cărţi de specialitate. Prezentarea informaţiilor se va face gradat, de la noţiunile elementare la cele mai complexe. Pe parcursul lucrărilor se efectuează în permanentă corecturi şi discuţii cu studenţii, având la bază cunoştinţele acumulate anterior.

Bibliografie • Catalog Bienala Internaţională Artele Focului –Ceramică, sticlă, metal,Bucureşti 1998

• Catalog XXX Concorso Internazionale della Ceramica D’Arte – Gualdo Tadino 1990, Italia

• David Rago – American Art Pottery, Editura Knickerbocker Press, New York, 2001

• Dr. Yoshiaki Inui, Ceramica japoneză contemporană – studiu la catalogul expoziţiei prezentată în S.U.A.

în anul 1986

• Egmund de Waal – Design Sourcebook Ceramics, Editura New Holland, 1999

• Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Vol. I., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984

• P. Brestyánszky Ilona, Kovács Margit, Editura Corvina, Budapest, 1982

19. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinutul cursului va fi în concordanţă cu specializările detaliate de nomenclatorul de meserii – COR – oferind studenţilor competenţele necesare încadrării pe piaţa muncii la finalizarea studiilor pe unul dintre posturile pentru care a obţinut calificările specifice. Astfel studentul va fi capabil să acopere cerinţele existente pe piaţa de muncă în diverse domenii sau va putea continua activitatea de cercetare prin etapele superioare de studiu.

20. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs

10.5 Seminar / laborator

- originalitate - încadrareaîntemă - acuratețetehnică de excepție

- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator

20% 30%

10.6 Standard minim de performanţă

• prezența minim 70% la cursuri; • realizareatemei date facândapeldoar la metodeletehnicefara a avea un aportcreativ personal.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Arte şi Design 1.3 Catedra Design şi Arte Aplicate 1.4 Domeniul de studii Ceramica- Sticla- Metal 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ceramica

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Obiecte si structuri ambientale 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 4

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

2

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

ona

le

Disciplina „Obiecte si structuri ambientale” are în vedere iniţierea studenţilor în procesul de concepţie şi execuţie a obiectelor ambientale. Pentru stimularea creativităţii studenţilor va fi prezentată istoria ceramicii funcţionale începând cu perioada neoliticului, arta feniciană, arta greacă, ceramica orientală şi apoi continuând evoluţia acestui gen de artă până în zilele noastre. Cursul urmăreşte perceperea şi exploatarea realităţii obiective şi formarea unor moduri proprii de reprezentare şi exprimare plastică.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu procesul de creaţie a obiectelor ambientale şi artistice. Se va pune accent pe exploatarea creativităţii şi ingeniozităţii studenţilor.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Această disciplină va fi corelată cu atât cu „desenul” – în faza de

proiectare, cât şi cu disciplina „Tehnici şi tehnologii de transpunere” în momentul în care proiectele vor fi finalizate şi transpuse în material finit (porţelan, terracotă, vitrus, faianţă).

7.2 Obiectivele specifice • Documentare în ceramica neolitică. • Alegerea unor exemple pentru discuţii. • Realizarea schiţelor – selectarea acestora, desen la scară,

confecţionarea şabloanelor pentru mărimea reală a obiectului. • Realizarea prin modelare a unui vas de inspiraţie neolitică fără

decor. Acest tip de vas fi modelat în trei variante diferenţiind proporţiile acestuia pe verticală şi orizontală.

• Arderea obiectelor se va realiza la 1000-1200ºC. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Studierea ceramicii neolitice, proporţia şi armonia vaselor – tehnici de abordare.

Curs

Bibliografie

• Vladimir Dumitrescu , Arta preistorică în România, Ed. Meridiane, 1974 • Domakovszky Gyorgy, A keramia muveszet kezdetei (Începuturile Artei Ceramicii), Kepzomuveszeti

Alap Kiadovallalata, Budapest, 1981 • http:wikipedia

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

3

TEMA: Vasul – obiect funcţional

Reevaluarea obiectelor ceramice din perioada neolitică în cadrul diferitelor culturi (Vădastra, Cucuteni, Tepe-Sarab, Maya, Aztecă, etc.).

Proiectarea și realizarea unei familii de forme de inspiraţie neolitică. Demersul va urma un traseu personal care să conţină elemente şi forme comune de decor.

Metoda demonstratiei, corecturi

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului •

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Prezență, implicare

10.5 Seminar / laborator

Concizia abordării şi claritatea demersului vizual şi tehnologic propus

10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

4

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.2 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Arte şi Design 1.3 Catedra Design şi Arte Aplicate 1.4 Domeniul de studii Ceramica- Sticla- Metal 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Ceramica

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Obiecte si structuri ambientale 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DD

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

6. Competenţele specifice acumulate

5

Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

Disciplina „Obiecte si structuri ambientale” are în vedere iniţierea studenţilor în procesul de concepţie şi execuţie a obiectelor ambientale. Pentru stimularea creativităţii studenţilor va fi prezentată istoria ceramicii funcţionale începând cu perioada neoliticului, arta feniciană, arta greacă, ceramica orientală şi apoi continuând evoluţia acestui gen de artă până în zilele noastre. Cursul urmăreşte perceperea şi exploatarea realităţii obiective şi formarea unor moduri proprii de reprezentare şi exprimare plastică.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu procesul de creaţie a obiectelor ambientale estetice. Se va pune accent pe exploatarea creativităţii şi ingeniozităţii studenţilor.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Această disciplină va fi corelată cu atât cu „desenul” – în faza de

proiectare, cât şi cu disciplina „Tehnici şi tehnologii de transpunere” în momentul în care proiectele vor fi finalizate şi transpuse în material finit (porţelan, terracotă, vitrus, faianţă).

7.2 Obiectivele specifice • Documentare în ceramica utilitară. • Alegerea unor exemple pentru discuţii. • Realizarea schiţelor – selectarea acestora, desen la scară,

confecţionarea şabloanelor pentru mărimea reală a obiectului. • Realizarea unor forme la strung de ipsos. • Multiplicarea obiectelor realizate în diferite materiale ceramice. • Arderea obiectelor se va realiza la 1000-1200ºC.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Iniţiere în proiectarea obiectelor de serie. Însuşirea tehnicii strunjirii corpurilor de rotaţie, proporţia şi armonia acestora în relaţie cu alte forme geometrice. Serializarea obiectelor.

Curs

Bibliografie

• Cornel Ailincai, Opera <fereastra>, Ed. Dacia, Cluj, 1991 • Vadas Jozsef, A Muveszeti Ipartol az Ipari Muveszetig, Muveszet es elmelet - Tanulmanyok (De la Arta

Mestesugurilor la Design – Artă şi teorie - Studii), Ed. Corvina, Budapest, 1979 • W. Braun- Felweg, Ipar es forma, Muveszet es elmelet – Tanulmanyok (Formă şi Idustrie – Artă şi teorie

6

– Studii), Ed. Corvina, Budapest,1978 • Barbu Slătineanu, Studii de Artă populară, Ed. Minerva, Bucureşti, 1972 • http:/wikipedia.com.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

TEMA: obiect funcţional pentru uz casnic

Proiectarea și realizarea unei familii de forme în spiritul Şcolii Bauhaus. Relaţionarea unor corpuri geometrice cu diferite dimensiuni.

Metoda demonstratiei, corecturi

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului •

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Prezență, implicare

10.5 Seminar / laborator

Concizia abordării şi claritatea demersului vizual şi tehnologic propus

10.6 Standard minim de performanţă

•

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA 1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE ARTE SI DESIGN 1.3 Catedra DESIGN SI ARTE APLICATE 1.4 Domeniul de studii CERAMICA-STICLA -METAL 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea CERAMICA

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Obiecte si structuri ambientale

2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5 3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

6. Competenţele specifice acumulate C

omp

ete

nţe p

rofe

sio

nale

Utilizarea elementelor specifice gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs plastic. Utilizarea tehnicilor şi a tehnologiilor, tradiţionale şi moderne, specifice ceramicii, sticlei şi metalului, necesare pentru transpunerea concretă a proiectului artistic. Reproducerea unui obiect dat, cu ajutorul tehnicilor specifice ceramicii, sticlei sau metalului. Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionala, bidimensionale şi tridimensionale. Consilierea profesională în probleme de artă decorativă sau plastică. Elaborarea de proiecte de opere artistice originale. C1

• Utilizarea elementelor specifice gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs plastic Adaptarea elementelor de limbaj artistic, prin corelare cu un context predefinit, la necesităţile domeniului sau ale unui proiect specific. Autoevaluarea critică şi constructivă a propriului demers, prin raportarea la conceptele, teoriile şi metodologiile utilizate în elaborarea discursului plastic. Elaborarea unui model de discurs vizual-plastic (schiţa proiectului), adaptat mediilor de transpunere în materialele specifice (ceramică, sticlă, metal). Utilizarea conceptelor şi a metodologiilor de analiză a limbajului artistic. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru a identifica elemente conexe, din diverse limbaje vizuale, necesare în construirea traseelor cognitive specifice domeniului. Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionale, bidimensionale şi tridimensionale.

C4

• Analiza factorilor esenţiali proporţie, culoare, ponderea elementelor semnificative vizual, pentru rezolvarea ecuaţiei tensiunilor vectoriale şi a echilibrului perceptual al unui ambient sau al unei compoziţii plastice. Elaborarea unui model de armonizare a unui ambient sau a unei compoziţii plastice. Formularea unor ipoteze de lucru, în vederea armonizării sau ameliorării estetice a unui ambient sau a unei compoziţii plastice. Interpretarea cauzelor care stau la baza unei situaţii dizarmonice dintr-o compoziţie plastică sau ale unui spaţiu ambiental, din punct de vedere vizual, pentru elaborarea unei strategii de corecţie estetică. Precizarea, din perspectiva psihologiei percepţiei vizuale, a elementelor esenţiale care contribuie la realizarea unei relaţii armonice între elementele unei compoziţii plastice sau ale unui spaţiu ambiental.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

• Aplicarea unor strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă, de punctualitate şi răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor, normelor şi valorilor de etica profesionala.

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi a tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Punerea în relaţii armonioase a mai multor elemente într-o anumită ordine şi compunerea

lor într-un parametru spaţial. În acest context, obiectele (formele) în sine, pot determina aria spaţială a compoziţiei. Delimitarea spaţiului compoziţional se stabileşte fie cu răsfrângerea sa spre interior cu ajutorul stabilirii înălţimii ca dominantă a volumului, sau alcătuind un şir volumetric compus din îmbinarea elementelor prin încastrare sau succedarea lor într-o logică de îmbinare armonioasă transformat într-un element modular ce va crea un ansamblu plastic. Aici se formează implicit raportul reciproc între spaţiu si obiect.

7.2 Obiectivele specifice A se stabili o reţea geometrică multiplicând o formă-modul cu caracter organic. Organizarea formei modul într-un sistem geometrizat care compune un câmp organic inspirat din forma unui sistem celular. Acest exerciţiu în modelaj va reda un spaţiu bidimensional, care va urmări să configureze un segment compoziţional imitând un impuls mecanic asupra detaliului cât şi a întregei FORME-ORGANISM.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Tema: Compoziţie tridimensională de forme ambientale alcătuită dintr-o familie de forme organice derivate din tema sistemului celular.

Modul spaţial. Tema de documentare – (inspiraţie) „coloana vertebrală”. Elementele modulare tridimensionale care imită sistemul mecanic de îmbinare a vertebrelor se vor organiza în plan spaţial într-un şir orizontal sau vertical. Tema incastrului de acest tip presupune utilizarea ritmului formelor prin stabilirea proporţiilor într-un joc sacadat prin alternanţa stabilită, precum şi a raportului de volum-plan, gol-plin, concav-convex, formă ascuţită-arcuită etc. Tehnica de execuţie în modelaj.

Cursul va fi predat folosind permanent un bogat material didactic, sustinut de proiectii foto si prezentare de site-uri artistice din domeniu, albume de specialitate dar si exemplificând cu lucrări personale şi din arhiva şcolii, expoziţii, colecţii, reviste şi cărţi de specialitate. Prezentarea informaţiilor se va face gradat, de la noţiunile elementare la cele mai complexe. Un loc special se acordă lucrărilor practice, pe parcursul cărora se efectuează în permanentă corecturi şi discuţii cu studenţii, având la bază cunoştinţele acumulate anterior.

Dimensiuni estimative : modul de 15-15 cm, executat în număr de 10 module îmbinate între ele. Tehnica de modelare : liberă, ridicarea peretelui formei prin suluri suprapuse astfel încât volumul să rămână gol pe interior. Sistemul de pliere a formelor se v-a efectua dupa metoda incastrului. Dimensiuni estimative a formei principale : 30 cm pentru înălţime.

Bibliografie. Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, 1979 Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Ed. Meridiane Bucuresti, 1988 Jean Chevalier, Dictionar de simboluri, Ed. Artemis, 1969 Andra Panduru, Ordine si armonie, proportii in natura si arta, Ed.Paideia.2006 Adriana Crainic, Arta romaneasca si contemporana, Ed.Sigma, 2000 Ivan Evseev Enciclopedia semnelor si simbolurilor culturale, Ed. Amarcord. 1999. Pierre Francastel - Realitatea figurativă, Ed. Meridiane, 1972 Rene Huyghe, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, 1981 Ivan Evseev, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri Culturale, Ed. Amarcord, 1994 Henri Focillon, Arta Sculptorilor Romanici, Ed. Meridiane, Bucureşti 1989 Jean Chevalier A. Gheerbrant, Dicţionar de simboluri Vol.3, Ed. Artemis, Bucureşti 1995 Clare Gibson, Semne & Simboluri, Ed. Aquila '93, Oradea1998 Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni Tripolie ,Muzeul de istorie Piatra – Neamţ ,1995 Vladimir Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane, Bucureşti. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Executare prototipului, transformarea lui

în negativ şi transpunerea lui prin presare

în material finit.

Executarea schiţelor de proiect bazate pe documentarea la temă. Executarea formelor de lucru în tehnologia specifică, transpunerea lucrărilor în material şi definitivarea obiectelor prin ardere. Analiză prin analogie şi contrast ale etapelor de lucru şi transferarea lor în forme sau compoziţii semnificative. Formarea unui sistem critic de raportare şi orientare la creaţia artistică contemporană

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Se va ţine cont de gradul de implicare a studentului asupra temei date, colaborare, promtitudinea răspunsului la temă şi prezenţă

Analiza lucrărilor la finalul execuţiei lor precum şi la finalul semestrului.

10.5 Seminar / laborator

10.6 Standard minim de performanţă •

FIŞA DISCIPLINEI

11. Date despre program 1.2 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA 1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE ARTE SI DESIGN 1.3 Catedra DESIGN SI ARTE APLICATE 1.4 Domeniul de studii CERAMICA-STICLA -METAL 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea CERAMICA

12. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Obiecte si structuri ambientale

2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS

13. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 14 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

14. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

15. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

16. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe p

rofe

sio

nal

e

Utilizarea elementelor specifice gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs plastic.

Utilizarea tehnicilor şi a tehnologiilor, tradiţionale şi moderne, specifice ceramicii, sticlei şi metalului,

necesare pentru transpunerea concretă a proiectului artistic.

Reproducerea unui obiect dat, cu ajutorul tehnicilor specifice ceramicii, sticlei sau metalului.

Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionale,

bidimensionale şi tridimensionale.

Consilierea profesională în probleme de artă decorativă sau plastică.

Elaborarea de proiecte de opere artistice originale.

C1

• Utilizarea elementelor specifice gramaticii limbajului vizual, necesare elaborării unui discurs

plastic Adaptarea elementelor de limbaj artistic, prin corelare cu un context predefinit, la necesităţile

domeniului sau ale unui proiect specific.

Autoevaluarea critică şi constructivă a propriului demers, prin raportarea la conceptele, teoriile

şi metodologiile utilizate în elaborarea discursului plastic.

Elaborarea unui model de discurs vizual-plastic (schiţa proiectului), adaptat mediilor de

transpunere în materialele specifice (ceramică, sticlă, metal).

Utilizarea conceptelor şi a metodologiilor de analiză a limbajului artistic.

Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru a identifica elemente conexe, din diverse limbaje vizuale,

necesare în construirea traseelor cognitive specifice domeniului. Dezvoltarea unei strategii de organizare a formelor de expresie liberă sau funcţionale,

bidimensionale şi tridimensionale. C4

• Analiza factorilor esenţiali proporţie, culoare, ponderea elementelor semnificative vizual,

pentru rezolvarea ecuaţiei tensiunilor vectoriale şi a echilibrului perceptual al unui ambient

sau al unei compoziţii plastice.

Elaborarea unui model de armonizare a unui ambient sau a unei compoziţii plastice.

Formularea unor ipoteze de lucru, în vederea armonizării sau ameliorării estetice a unui

ambient sau a unei compoziţii plastice.

Interpretarea cauzelor care stau la baza unei situaţii dizarmonice dintr-o compoziţie plastică

sau ale unui spaţiu ambiental, din punct de vedere vizual, pentru elaborarea unei strategii

de corecţie estetică.

Precizarea, din perspectiva psihologiei percepţiei vizuale, a elementelor esenţiale care

contribuie la realizarea unei relaţii armonice între elementele unei compoziţii plastice sau

ale unui spaţiu ambiental.

17. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Punerea în relaţii armonioase a mai multor elemente într-o anumită ordine şi compunerea

lor într-un parametru spaţial. În acest context, obiectele (formele) în sine, pot determina aria spaţială a compoziţiei. Delimitarea spaţiului compoziţional se stabileşte fie cu răsfrângerea sa spre interior cu ajutorul stabilirii înălţimii ca dominantă a volumului, sau alcătuind un şir volumetric compus din îmbinarea elementelor prin încastrare sau succedarea lor într-o logică de îmbinare armonioasă transformat într-un element modular ce va crea un ansamblu plastic. Aici se formează implicit raportul reciproc între spaţiu si obiect.

7.2 Obiectivele specifice Forme ambientale construite pe principiul expresiei convex-concav. Executarea unor forme ambientale tridimensionale compuse din elemente structurale încorporate în componenţa pereţilor formei. Structura de rezistenţă a formelor de bază va fi compusă din module de inspiraţie organică. „Îmbrăcarea” naturală a formei ambientale cu elemente modulare vor face parte dintr-o reţea structurală. Structura organică fixă va urmări treptat profilul formei tridimensionale şi în funcţie de modificarea acesteia se va deforma firesc având aspectul unui modelaj care urmăreşte suprafaţa formei prestabilite. Compoziţie din două-trei volume goale în interior care vor urmări scoaterea în evidenţă a structurii lor, expresive în modelaj ajutate de perforaţii şi incizii.

18. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Tema: Compoziţie tridimensională de forme ambientale alcătuită dintr-o familie de forme organice derivate din tema sistemului cellular.

Modul spaţial. Tema de documentare – (inspiraţie) „coloana vertebrală”. Elementele modulare tridimensionale care imită sistemul mecanic de îmbinare a vertebrelor se vor organiza în plan spaţial într-un şir orizontal sau vertical. Tema incastrului de acest tip presupune utilizarea ritmului formelor prin stabilirea proporţiilor într-un joc sacadat prin alternanţa stabilită, precum şi a raportului de volum-plan, gol-plin, concav-convex, formă ascuţită-arcuită etc. Tehnica de execuţie în modelaj.

Cursul va fi predat folosind permanent un bogat material didactic, sustinut de proiectii foto si prezentare de site-uri artistice din domeniu, albume de specialitate dar si exemplificând cu lucrări personale şi din arhiva şcolii, expoziţii, colecţii, reviste şi cărţi de specialitate. Prezentarea informaţiilor se va face gradat, de la noţiunile elementare la cele mai complexe. Un loc special se acordă lucrărilor practice, pe parcursul cărora se efectuează în permanentă corecturi şi discuţii cu studenţii, având la bază cunoştinţele acumulate anterior.

Dimensiuni estimative : modul de 15-15 cm, executat în număr de 10 module îmbinate între ele. Tehnica de modelare : liberă, ridicarea peretelui formei prin suluri suprapuse astfel încât volumul să rămână gol pe interior. Sistemul de pliere a formelor se v-a efectua dupa metoda incastrului. Dimensiuni estimative a formei principale : 30 cm pentru înălţime.

Bibliografie. Ca sursă de documentare se v-a apela la atlase de anatomie zoologică sau umană etc. Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, 1979 Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Ed. Meridiane Bucuresti, 1988 Jean Chevalier, Dictionar de simboluri, Ed. Artemis, 1969 Dan Mihailescu, Limbajul culorilor si al formelor, Ed. Ştinţifică şi enciclopedică,1980 Andra Panduru, Ordine si armonie, proportii in natura si arta, Ed.Paideia.2006 Herbert Read, Semnificatia artei, Ed.Meridiane, 1969 Adriana Crainic, Arta romaneasca si contemporana, Ed.Sigma, 2000

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

• Aplicarea unor strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă, de punctualitate şi

răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor, normelor şi valorilor de etica

profesionala.

• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de

tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

• Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi a

tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare.

Ivan Evseev Enciclopedia semnelor si simbolurilor culturale, Ed. Amarcord. 1999. Pierre Francastel, Realitatea figurativă, Ed. Meridiane, 1972 Rene Huyghe, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, 1981 Ivan Evseev, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri Culturale, Ed. Amarcord, 1994 Henri Focillon, Arta sculptorilor romanici, Editura Meridiane, Bucureşti 1989 Ivan Evseev, Enciclopedia Semnelor si simbolurilor culturale, Ed. Amarcord, Timişoara 1995 Constantin Prut, Dictionar de arta moderna si contemporana, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti 2002 Jean Chevalier, A. Gheerbrant, Dicţionar de simboluri Vol.3, Editura Artemis, Bucureşti 1995 Clare Gibson, Semne & Simboluri, Ed. Aquila '93, Oradea1998 Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni Tripolie ,Muzeul de istorie Piatra – Neamţ ,1995 Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu, Lucian Roşu, Dicţionar enciclopedic de artă veche a româniei, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980 Vladimir Dumitrescu , Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane, Bucureşti. Heinrich Lutzeler, Drumuri spre artă, Ed. Meridiane, 1986 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Executarea schiţelor de proiect

bazate pe documentarea la temă. Executarea formelor de lucru în tehnologia specifică, transpunerea lucrărilor în material şi definitivarea obiectelor prin ardere. Analiză prin analogie şi contrast ale etapelor de lucru şi transferarea lor în forme sau compoziţii semnificative. Formarea unui sistem critic de raportare şi orientare la creaţia artistică contemporană

19. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

20. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală 10.4 Curs Se va ţine cont de gradul de implicare a studentului

asupra temei date, colaborare, promtitudinea răspunsului la temă şi prezenţă

Analiza lucrărilor la finalul execuţiei lor precum şi la finalul semestrului.

10.5 Seminar / laborator

10.6 Standard minim de performanţă •

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Arte plastice şi Design 1.3 Catedra Design si arte aplicate 1.4 Domeniul de studii Ceramica- Sticla- Metal 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Ceramica

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Studiul proiectarii pentru ceramică 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

6. Competenţele specifice acumulate C

omp

ete

nţe p

rofe

sio

nale

• Utilizareaelementelorspecificegramaticiilimbajuluivizual, necesareelaborăriiunuidiscurs plastic.

• Dezvoltareauneistrategii de organizare a formelor de expresieliberăsaufuncţionale, bidimensionale.

• Consiliereaprofesionalăînprobleme de artădecorativăsauplastică. • Elaborarea de proiecte de opereartisticeoriginale.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

• Aplicareaunorstrategii de muncăriguroasă, eficientăşiresponsabilă, de punctualitateşirăspunderepersonalăfaţă de rezultat, pebazaprincipiilor, normelorşivalorilor de eticaprofesionala.

• Identificareaoportunităţilor de formarecontinuăşivalorificareaeficientă a resurselorşi a tehnicilor de învăţarepentrupropriadezvoltare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Studiulproiectarii pentru ceramică este o disciplinăfundamentală, acesta fiind un instrument al gândirii prin imagine. Urmăreşte cunoaşterea potenţialului propriu al studentului, în scopul dezvoltării personalităţii şi al spiritului de observaţie al acestuia prin proiectare. Cursul urmăreşte perceperea şi exploatarea realităţii obiective şi formarea unor moduri proprii de reprezentare şi exprimare plastică. Urmăreşte concomitent dezvoltarea aptitudinilor specifice prin relaţia percepţie – conştientizare- prelucrare – reprezentare.

7.2 Obiectivele specifice Studiul proiectarii pentru ceramică urmăreşte ca studenţii să gândească formaîn aşa fel, încât să conţină suficiente informaţii spaţiale, volumetrice şi structurale spre a putea reprezenta o posibilă lucrare tridimensională punându-seaccent pe stabilirea unui discurs plastic coerent cu mijloacele specifice proiectarii: modelaj, structurigeometrice, tridimensionalesau plane.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Cursul teoretic este orientat pe o structura de abordare care va uşura înţelegerea şi însuşirea noţiunilor specifice proiectarii. Astfel, cursul debutează cu initierea in modelarea structurilor. În acest capitol sunt expuse momentele cheie din istoria artei care au dus fixarea imaginii in tridimensional. Odata înţelese originea şi rolul modelajului în exprimarea plastică, etapa urmatoare constă în exersarea unui discurs plastic coerent cu mijloacele specifice proiectarii.

Cursul este structurat în funcție de nivelul de percepție a studentului. Informația predata va fi întotdeauna controlata prin feed-back-ul primit din partea studenților, iar evoluția cursului va ține cont de acest raspuns. Pentru o asimilare optima, informația textuala va fi alternata cu exemple vizuale – imagini – destinate a uşura percepția şi a ține treaz interesul pentu subiectele predate. Fixarea noțiunilor se va face prin aplicarea acestora în diverse teme practice ce au un grad de dificultate crescător. Evaluarea

studenților se va realiza prin diverse metode pe tot parcursul semestrului, nu numai prin forma finala de verificare. Astfel va exista un mai bun control asupra acumularii şi fixarii noțiunilor predate.

Bibliografie Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010 Arnheim, Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti 1979; Arnheim, Rudolf, Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti 1995; Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1994; Lhote, Andre, Tratat despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucuresti 1969; Mănescu, Mihail, Percepţie şi expresivizare, Ed. UNArte, Bucuresti 2004; Stendl, Ioan, Desenul. Estetica, suporturi materiale. O paralelă între Renaştere şi secolul XX , Ed. Semne, Bucureşti 2004 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Studiul formelor din natură; valorificarea unor forme minerale, vegetale, elemente zoomorfe. – selectarea unor forme care prezintă interes din punct devedere volumetric. - analiza morfologică. - secţionarea formelor. - recunoaşterea proprietăţiilor. - redarea materialităţii. - plasticitatea obiectelor studiate. - recunoaşterea relaţiei dintre interior - exterior. - relaţia dintre detaliu şi întreg. - exagerarea unor detalii. - subordonarea unor detalii în relaţie cu întregul. - supradimensionarea formelor. Tehnica: modelaj.

Lucrările sunt structurate în funcție de nivelul de percepție a studentului. Informația predata va fi întotdeauna controlata prin feed-back-ul primit din partea studenților, iar evoluția cursului va ține cont de acest raspuns. Pentru o asimilare optima, informația textuala va fi alternata cu exemple vizuale – imagini – destinate a uşura percepția şi a ține treaz interesul pentu subiectele predate. Fixarea noțiunilor se va face prin aplicarea acestora în diverse teme practice ce au un grad de dificultate crescător. Evaluarea studenților se va realiza prin diverse metode pe tot parcursul semestrului, nu numai prin forma finala de verificare. Astfel va exista un mai bun control asupra acumularii şi fixarii noțiunilor predate.

Bibliografie Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010 Arnheim, Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti 1979; Arnheim, Rudolf, Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti 1995; Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1994; Lhote, Andre, Tratat despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucuresti 1969; Mănescu, Mihail, Percepţie şi expresivizare, Ed. UNArte, Bucuresti 2004; Stendl, Ioan, Desenul. Estetica, suporturi materiale. O paralelă între Renaştere şi secolul XX , Ed. Semne, Bucureşti 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinutul cursului va fi în concordanţă cu specializările detaliate de nomenclatorul de meserii – COR – oferind studenţilor competenţele necesare încadrării pe piaţa muncii la finalizarea studiilor pe unul dintre posturile pentru care a obţinut calificările specifice. Astfel studentul va fi capabil să acopere cerinţele existente pe piaţa de muncă în diverse domenii sau va putea continua activitatea de cercetare prin etapele superioare de studiu.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs - prezența şi participarea activă la cursuri - realizarea problemelor date printr-un aport personal creativ consistent.

raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) - testarea periodica prin lucrari de control - testarea continua pe parcursul semestrului

10.5 Seminar / laborator

- originalitate - încadrarea în temă - acuratețe tehnică de excepție

- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator

10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI

11. Date despre program 1.2 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Arte plastice şi Design 1.3 Catedra Design si arte aplicate 1.4 Domeniul de studii Cearmica- Sticla- Metal 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Ceramică

12. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Studiul proiectarii pentru ceramică 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DD

13. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 din care: 3.5 curs 1 3.6 seminar/laborator 1

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat 2 Examinări 5 Alte activităţi…………………………………… 5

3.7 Total ore studiu individual 40 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 3

14. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

15. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •

16. Competenţele specifice acumulate C

omp

ete

nţe p

rofe

sio

nale

• Utilizareaelementelorspecificegramaticiilimbajuluivizual, necesareelaborăriiunuidiscurs plastic.

• Dezvoltareauneistrategii de organizare a formelor de expresieliberăsaufuncţionale, bidimensionale.

• Consiliereaprofesionalăînprobleme de artădecorativăsauplastică. • Elaborarea de proiecte de opereartisticeoriginale.

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

• Aplicareaunorstrategii de muncăriguroasă, eficientăşiresponsabilă, de punctualitateşirăspunderepersonalăfaţă de rezultat, pebazaprincipiilor, normelorşivalorilor de eticaprofesionala.

• Identificareaoportunităţilor de formarecontinuăşivalorificareaeficientă a resurselorşi a tehnicilor de învăţarepentrupropriadezvoltare.

17. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Studiulproiectarii pentru ceramică este o disciplinăfundamentală, acesta fiind un instrument al gândirii prin imagine. Urmăreşte cunoaşterea potenţialului propriu al studentului, în scopul dezvoltării personalităţii şi dezvoltarea spiritului de observaţie al acestuia prin desen. Cursul urmăreşte perceperea şi exploatarea realităţii obiective şi formarea unor moduri proprii de reprezentare şi exprimare plastică. Urmăreşte concomitent dezvoltarea aptitudinilor specifice prin relaţia percepţie – conştientizare- prelucrare – reprezentare.

7.2 Obiectivele specifice Studiul proiectarii pentru ceramică urmăreşte ca studenţii să gândească modelajulîn aşa fel, încât să conţină suficiente informaţii spaţiale, volumetrice şi structurale spre a putea reprezenta o posibilă lucrare tridimensională punându-seaccent pe stabilirea unui discurs plastic coerent cu mijloacele specifice modelajului:structurigeometrice, tridimensionalesau plane.

18. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Cursul teoretic este orientat pe o structura de abordare care va uşura înţelegerea şi însuşirea noţiunilor specifice modelajului. Ulterior cursului desfăşurat în primul semetru în care s-a procedat la initierea in modelaj, se va urmări perceperea şi exploatarea realităţii obiective şi formarea unor moduri proprii de reprezentare şi exprimare plastică, precum şi dezvoltarea aptitudinilor specifice prin relaţia percepţie – conştientizare- prelucrare – reprezentare.

Cursul este structurat în funcție de nivelul de percepție a studentului. Informația predata va fi întotdeauna controlata prin feed-back-ul primit din partea studenților, iar evoluția cursului va ține cont de acest raspuns. Pentru o asimilare optima, informația textuala va fi alternata cu exemple vizuale – imagini – destinate a uşura percepția şi a ține treaz interesul pentu subiectele predate. Fixarea noțiunilor se va face prin aplicarea

acestora în diverse teme practice ce au un grad de dificultate crescător. Evaluarea studenților se va realiza prin diverse metode pe tot parcursul semestrului, nu numai prin forma finala de verificare. Astfel va exista un mai bun control asupra acumularii şi fixarii noțiunilor predate.

Bibliografie Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010 Arnheim, Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti 1979; Arnheim, Rudolf, Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti 1995; Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1994; Lhote, Andre, Tratat despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucuresti 1969; Mănescu, Mihail, Percepţie şi expresivizare, Ed. UNArte, Bucuresti 2004; Stendl, Ioan, Desenul. Estetica, suporturi materiale. O paralelă între Renaştere şi secolul XX , Ed. Semne, Bucureşti 2004 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Corpuri geometrice vizibile in tridimensional. Urmărirea construcţiei formei. Determinarea volumelor prin racordarea de planuri drepte şi curbe, insistenţă asupra unor zone prininterventiaspecificamodelajului. Tehnica: modelaj, turnare in ipsos.

Lucrările sunt structurate în funcție de nivelul de percepție a studentului. Informația predata va fi întotdeauna controlata prin feed-back-ul primit din partea studenților, iar evoluția cursului va ține cont de acest raspuns. Pentru o asimilare optima, informația textuala va fi alternata cu exemple vizuale – imagini – destinate a uşura percepția şi a ține treaz interesul pentu subiectele predate. Fixarea noțiunilor se va face prin aplicarea acestora în diverse teme practice ce au un grad de dificultate crescător. Evaluarea studenților se va realiza prin diverse metode pe tot parcursul semestrului, nu numai prin forma finala de verificare. Astfel va exista un mai bun control asupra acumularii şi fixarii noțiunilor predate.

Bibliografie Ailincăi, Cornel, Introducere în gramatica limbajului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010 Arnheim, Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti 1979; Arnheim, Rudolf, Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti 1995; Kandinsky, Wassily, Spiritualul în artă, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1994; Lhote, Andre, Tratat despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucuresti 1969; Mănescu, Mihail, Percepţie şi expresivizare, Ed. UNArte, Bucuresti 2004; Stendl, Ioan, Desenul. Estetica, suporturi materiale. O paralelă între Renaştere şi secolul XX , Ed. Semne, Bucureşti 2004

19. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinutul cursului va fi în concordanţă cu specializările detaliate de nomenclatorul de meserii – COR – oferind studenţilor competenţele necesare încadrării pe piaţa muncii la finalizarea studiilor pe unul dintre posturile pentru care a obţinut calificările specifice. Astfel studentul va fi capabil să acopere cerinţele existente pe piaţa de muncă în diverse domenii sau va putea continua activitatea de cercetare prin etapele superioare de studiu.

20. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs - prezența şi participarea activă la cursuri - realizarea problemelor date printr-un aport personal creativ consistent.

raspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finala) - testarea periodica prin lucrari de control - testarea continua pe parcursul semestrului

10.5 Seminar / laborator

- originaleitate - încadrarea în temă - acuratețe tehnică de excepție

- raspunsurile finale la lucrarile practice de laborator

10.6 Standard minim de performanţă

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului