Circumstantele atenuante si cele agravanteNotiune si caracterizareCircumstantele atenuante sau agravante sunt acele stari, situatii, intamplari, calitati ori alte date ale realitatii care stau in afara continutului infractiunii, dar care insotesc fapta sau care privesc situatia personala a faptuitorului si detemina sporirea sau diminuarea gradului de pericol social al faptei ori periculozitatea faptuitorului.

Asa cum rezulta din definitie, aceste cirumstante au caracter accidental, intamplator; ele nu insotesc obligatoriu un anumit act infractional si nu sunt legate de persoana oricarui infractor, ci insotesc intamplator pregatirea, savarsirea sau consecintele faptei.

Circumstantele atenuante si cele agravante nu trebuie confundate cu alte cauze de modificare a pedepsei, cum sunt starile de agravare sau de diferentiere a pedepsei (concursul de infractiuni, recidiva, infractiunea continuata), care atrag o agravare a pedepsei ori determina o atenuare a pedepsei (minoritatea si tentativa).

Clasificarea circumstantelorA. Dupa efectul pe care il produc in procesul stbilirii si aplicarii pedepsei, circumstantele sunt atenuante sau agravante, dupa cum ele conduc la usurarea sau inasprirea tratamentului sanctionator. Caracterizarea unei circumstante ca atenuanta sau agravanta decurge din insasi natura circumstantei, fie din semnificatia pe care o capata in raport cu complexul de imprejurari in care s-a savarsit o fapta concreta. B. In raport cu modul de stabilire a circumstantelor si cu forta lor de influentare in operatia de individualizare a pedepsei se face distinctia intre cirumstantele legale si circumstantele judiciare ( judecatoresti). Circumstantele legale sunt acelea al caror caracter atenuant sau agravant este stabilit de lege, avand in vedere caracterul lor univoc agravant sau atenuant, oricand ar aparea in realitate. Circumstantele legale fiind expres si limitativ prevazute de lege, se impun instantei de judecata, care nu poate aprecia caracterul lor, ci numai existenta sau inexistenta acestora in savarsirea faptei. Circumstantele legale, in raport de sfera de incidenta, se clasifica in circumstante legale generale si circumstante legale speciale.

Circumstantele legale generale sunt reglementate in Partea generale a Codului penal si pot fi retinute in cazul oricarei infractiuni.

Circumstantele legale speciale sunt prevazute in Partea speciala a Codului penal si opereaza numai pentru infractiunea la care se refera.

Circumstantele judiciare, spre deosebire de cele legale, nu sunt prevazute limitativ de lege, ci numai exemplificativ, fiind lasate la aprecierea instantei de judecata, care are dreptul a le considera ca circumstante agravante sau atenuante ori sa nu retina o astfel de semnificatie. Odata retinute de instanta, circumstantele judiciare au aceleasi efecte ca circumstantele legale.

C. Potrivit obicetului la care se refera (fapta sau faptuitor), circumstantele pot fi reale sau personale.

Circumstantele reale sunt imprejurari care privesc insasi fapta prevazuta de legea penala si au in genere caracter obiectiv. Ele constau in situatii, stari, intamplari etc. a caror existenta in savarsirea faptei influenteaza pericolul social concret al acesteia. Circumstantele personale sunt acele stari, situatii, intamplari etc. care privesc pe faptuitor si sunt susceptibile de a-l particulariza.

D. Dupa atitudinea subiectiva a infractorului, circumstantele se clasifica in circumstante cunoscute si circumstante necunoscute. O circumstanta este considerata cunoscuta infractorului daca acesta site de existenta ei sau a carei ivire el a trebuit sa o prevada in momentul cand a savarsit infractiunea. Sunt considerate ca fiind cunoscute infractorului si acele circumstante pe care el, desi le-a prevazut, a socotit totusi ca nu se vor ivi, fara a fi luat vreo masura de peintampinare.Deosebirea dintre circumstantele cunoscute si cele necunoscute infractorului prezinta importanta din punct de vedere al efectelor pe care le produce eroarea asupra lor. Necunoasterea unei circumstante agravante determina retinerea numai a formei simple tipice a infractiunii.

E. In raport cu savarsirea infractiunii, circumstantele pot fi anterioare, concomitente sau subsecvente. Sunt considerate circumstante anterioare , de exemplu : premeditarea , organizarea, provocarea, antecedentele infractorului etc.; cele concomitente se refera la locul, timpul, modul de savarsire a infractiunii; din categoria circumstantelor subsecvente putem mentiona : prezentarea de bunavoie la organelor de urmarire penala, recunoasterea faptei, sustragerea de la urmarirea penala, incercarea de a impiedica producerea rezultatului, repararea pagubei produse prin infractiune etc. Circumstantele atenuante in reglementarea Noului Cod penal

Noul Cod penal reglementeaza circumstantele atenuante legale si judiciare in art. 75. Potrivit alin.(1), urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuante legale:

a) savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produse prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava;

b) depasirea limitelor legitimei aparari;

c) depasirea limitelor starii de necesitate;

d) acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. [...] de citit articolul.

A. Provocarea.

Potrivit art. 75 alin. (1) lit. a) N.C.pen. , aceasta circumstanta atenuanta legala consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

Starea de provocare nu se prezuma, ci trebuie constatata. Pentru a se retine provocarea, instantele de judecata trebuie sa stabileasca existenta urmatoarelor conditii:

actul de provocare sa fie produs de victima prin violenta, atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. Prin violenta se intelege atat violenta fizica, cat si violenta psihica sau amenintarea.

atingerea grava a deminitatii persoanei poate constitui act de provocare. De asemenea, provocarea se poate produce si prin orice actiune ilicita grava actul de provocare sa nu fie justificat de imprejurarile in care a avut loc sau sa nu fie imputabil infractorului.

actul de provocare sa fie indreptat impotriva infractorului ori a altor persoane.

infractiunea sa fie savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii.

emotia sau tulburarea sa fi fost determinate de o provocare din partea victimei.

infractiunea sa fie comisa impotriva provocatorului.

B. Depasirea limitelor legitimei aparari.

Din coroborarea dispozitiilor art. 75 alin. (1) lit. b) si art. 19 N.C.pen., depasirea limitelor legitimei aparari poate fi definita ca acea imprejurare in care infractorul comite fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general, dar prin comiterea faptei a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul, fara ca infractorul sa se afle intr-o stare de tulburare sau temere generata de atac. In cazul depasirii limitelor legitimei aparari, este vorba de o aparare excesiva, disproportionata in raport cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul, fara a fi justificata de starea de tulburare sau temere a celui atacat.

Pentru existenta depasirii limitelor legitimei aparari, ca circumstanta atenuanta legala, se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii :

fapta infractorului sa fi fost savarsita in stare de legitima aparare. fapta savarsita in aparare sa fi depasit limitele unei aparari legitime. excesul de aparare sa nu fi fost determinat de existenta unei stari de tulburare sau temere a persoanei care a efectuat apararea.

C. Depasirea limitelor starii de necesitate.

Este reglementata in dispozitiile art. 75 alin. (1) lit. c) coroborate cu art. 20 N.C.pen. Poate fi definita ca fiind acea imprejurare in care infractorul savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat in alt mod viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia ori un bun important al sau ori al altuia sau un interes general, dar prin savarsirea faptei se pricinuiesc urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat, urmari de care autorul a fost deplin constient.

Pentru a se retine depasirea limitelor starii de necesitate ca circumstanta atenuanta, trebuie sa se constate intrunirea urmatoarelor conditii :

fapta sa fie savarsita in stare de necesitate.

fapta sa fi cauzat urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi putut produce prin neinlaturarea starii de pericol.

faptuitorul sa-si fi dat seama de existenta disproportiei in momentul comiterii faptei.

Efectele cirumstantelor atenuante in Noul Cod penal

Potrivit dispozitiilor cuprinse in Noul Cod penal, circumstantele atenuante, indiferent daca sunt legale sau judiciare, au ca efect atenuarea obligatorie a pedepsei concrete, ceea ce presupune fie reducerea pedepsei sub minimul special, dar nu mai jos de o anumita limita, fie schimbarea acesteia intr-una mai usoara.

In cazul in care exista circumstante atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc cu o treime. Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, in cazul retinerii circumstantelor atenuante se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.

Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor atenuante retinute.

Circumstantele agravante in reglementarea Noului Cod penal

Sub denumirea de circumstante agravante legale, in dispozitiile art. 77 N.C.pen. au fost cuprinse acele imprejurari care reflecta totdeauna si in mod univoc un pericol social mai ridicat al infractiunii si o periculozitate sporita a infractorului, determinand, astfel, aplicarea unei pedepse mai aspre. Aceste circumstante au caracter general, putand fi aplicate, de regula, in cazul oricarei infractiuni la care ele devin incidente, cu exceptia situatiilor in care unele dintre aceste imprejurari constituie element al continutului agravant sau calificat al infractiunii. De aceea, atunci cand una dintre circumstantele agravante legale este prevazuta de lege ca element circumstantial in continutul infractiunii, ea nu mai poate fi retinuta ca circumstanta agravanta in caracterizarea aceleiasi infractiuni.

Constituie circumstantele agravante legale, potrivit art. 77 N.C.pen., urmatoarele imprejurari :a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. Aceasta circumstanta este susceptibila de a fi retinuta numai in cazul infractiunilor intentionate sau praeterintentionate, intrucat legea se refera la savarsirea impreuna de catre mai multe persoane a aceleiasi fapte, ceea ce implica ideea unor actiuni deliberate. Dar chiar si atunci cand infractiunile sunt savarsite cu intentie, dispozitiile art. 77 lit. a) N.C.pen. nu pot fi aplicate daca pluralitatea de faptuitori constituie un element obligatoriu pentru existenta infractiunii si nici in situatia in care savarsirea infractiunii de catre mai multe persoane constituie un element circumstantial al infractiunii. Pentru a se retine circumstanta agravanta la care ne referim, este necesar ca cele trei sau mai multe persoane sa savarseasca fapta impreuna. O fapta este savarsita impreuna de mai multe persoane numai daca toate aceste persoane contribuie efectiv si concomitent la comiterea ei, neavand relevanta daca unele dintre acestea participa la savarsirea faptei fara vinovatie. Este de ajuns ca unul dintre participanti sa fi actionat cu intentie. Aceasta cerinta este intrunita totdeauna daca fapta este savarsita de trei sau mai multi coautori, dar si in ipoteza in care unii dintre cei trei (sau mai multi) participantii au actionat in calitate de complici, daca activitatea lor de inlesnire sau ajustare la savarsirea faptei s-a efectuat concomitent cu executarea de catre autor a faptei. b) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violenta asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public. In continutul acestei circumstante sunt cuprinse trei imprejurari de agravare: acte de cruzime, violente asupra membrilor familiei si metode sau mijloace care prezinta pericol public.Prin cruzimi se inteleg acele acte de comitere a infractiunii prin care se provoaca victimei suferinte fizice sau psihice grele, prelungite, datorita modului inuman, feroce in care infractorul a actionat ori a utilizat mijloace si procedee salbatice, nemiloase si care nu erau necesare, in mod normal, pentru producerea rezultatului specific infractiunii respective.

Prin membru de familie se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Nu opereaza daca imprejurarea este prevazuta ca element in continutul agravat al infractiunii.Mijloacele sau metodele care prezinta pericol social sunt acelea prin a caror folosire se creeaza o stare de pericol pentru securitatea sociala, pentru un numar nedeterminat de persoane, bunuri sau alte valori. Se poate retine aceasta imprejurare cand infractiunea a fost savarsita prin incendii, folosirea de substante chimice, asfixiate, inflamabile ori toxice. Nu isi gaseste aplicarea daca constituie un element al infractiunii.

c) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor. Aceasta circumstanta este determinata de periculozitatea infractorului major care atrage sau incurajeaza minorul la savarsirea infractiunii, constituind un exemplu negativ pentru acesta. Pentru retinerea agravantei pentru major, este necesar sa se constate ca a savarsit infractiunea impreuna cu minorul, indiferent daca acesta raspunde penal sau nu si care a fost contributia la comiterea infractiunii. De asemenea trebuie stabilit ca majorul a cunoscut ca cel cu care opereaza este minor. Agravanta se realizeaza atat in cazul pluralitatii ocazionale (participatie proprie sau imporprie), cat si in cazul unei pluralitati naturale de infractori. Fiind o circumstanta reala se rasfrange asupra participantilor majori numai daca acestia au cunoscut faptul cooperarii cu un minor. d) Savarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport cu celelalte. Aceasta circumstanta agravanta a fost introdusa pentru a realiza o protectie nondiscriminatorie a grupurilor supuse discriminarii, conform art. 4 alin. (2) si art. 16 din Constitutia Romaniei, precum si conform obligatiilor internationale ale statului roman si fata de Uniunea Europeana. e) Savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii infractiunii. Intoxicatia voluntara preordinata (produsa dinadins) constituie totdeauna o circumstanta agravanta, caracterizata ca atare de legiuitor, fiindca releva periculozitatea sportia a infractorului. Provocandu-si starea de intoxicatie in vederea savarsirii infractiunii, faptuitorul premediteaza asupra acesteia, se pregateste pentru a o comite mai usor, cu mai mult curaj ori pentru a putea invoca starea de intoxicatie ca o imprejurare usuratoare, in cazul in care infractiunea ar fi descoperita si el ar fi prins. Existenta acestei agravante nu este conditionata de caracterul complet sau incomplet al starii de intoxicatie; este suficient ca faptuitorul sa fi consumat o cantitate de alcool sau alte substante spre a-si crea climatul psihic necesar savarsirii infractiunii.

f) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorita varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor cauze.

Efectele circumstantelor agravante in Noul Cod penal

In cazul in care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator , in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 2 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor agravante retinute.