» SPONSORIZ~RIPrim`ria comunei Ciorogârla, prin domnul

primar Nicolae Victor, a sponsorizat*

„Balul Bobocilor” de la Grupul [colar

„Pamfil {eicaru” (ac]iune distractiv` tradi-

]ional`) [i o excursie de dou` zile, cu auto-

carul, la care au participat femeile \n

vârst`, nevoia[e, din satul Dârvari.

Duminic` 23 nov 2008, acela[i spon-

sor a organizat o axcursie de o zi, tot cu

autocarul, pentru cet`]enii din Români

- Ciorogârla. Tabelele cu numele partici-

pan]ilor vor fi publicate \n num`rul viitor al

ziarului.

» CANDIDA}I LOCALIDintr-un justificat orgoliu local, credem

c` trebuie sus]inut candidatul ciorogâr-

lean Constantin Constantin la alegerile

pentru Senatul Romaniei. Experien]a [i

calita]ile sale \l recomand` pentru aceast`

demnitate.

» SFIN}IRE|n prezen]a primarului Niculae Victor [i

a unui mare num`r de parin]i [i copii din

satul Dârvari, parintele Codea Nicolae [i

un sobor de m`icu]e au sfin]it noul local

al [colii Generale.

Inspectoratul [colar regret` c` nu a fost

invitat la acest eveniment s` se bucure

al`turi de s`teni [i copii de uria[ele fon-

duri trimise de Ministerul \nv`]`mântului

prin Inspectoratul [colar pentru realizarea

acestui obiectiv. Inspectoratul [colar sper`

c` va fi invitat la sfin]irea noului local al

gr`dini]ei din comuna Ciorogârla, con-

struc]ie finan]at` din acelea[i surse cen-

trale prin I.S.J. Ilfov.

Redactia: Strada Gr`dinari, nr. 53, Ciorogârla

Ziarul de Ciorog=rla a[teapt` informa]ii, foto sau video surprinse de dvs., dac` acestea pot deveni [tiri. e-mail: ziarul_ciorogarla@yahoo.com; telefon: 0728.732.181

» Ultimul an ne-a adus de toate. Ne-a adus o cre[tere economic` f`r` prec-edent [i o criz` financiar` [i economic` mondial`, importat` [i de noi. Ne-a adus campanii electorale prelungite pentru europarlamentare, pentru alegerile lo-cale [i cele generale. Bietul aleg`tor este permanent solicitat s` voteze pentru un partid sau altul. A fost [i este mare g`l`gie. G`l`gie, propagand`, agita]ie, confrunt`ri violente, afi[e [i vorbe mari.

I-am votat pe europarlamentari. V` mai aminti]i pentru care dintre promi-siunile f`cute cu emfaz`? [i cu ce s-a \m-bun`t`]it traiul nostru de zi cu zi? I-am votat pentru c` a[a cerea aderarea Rom=niei la Comunitatea European` [i at=t. Au trecut alegerile europerlamen-tare, totul a intrat \n uitare [i nepasare. Totu[i ne-am ales cu ceva: foarte mul]i bani cheltui]i pentru propaganda electo-ral`. A, uitasem, ne-am ales [i cu un partid nou – Partidul Democrat Liberal.

Nici nu se uscase bine tu[ul pe afi[ele europarlamentarelor [i au venit al]i mun]i de afi[e pentru alegerile locale, au venit cheltuieli oficiale [i neoficiale de miliarde de lei. Au venit „cadouri” date aleg`torilor pentru a le cumpara bun`voin]a. Aici au fost fonduri extrabugetare... Ce risip`! De fapt, tu aleg`torule, sim]i lipsa pentru risipa f`cut`, dar ei, ale[ii, o recupereaz` repede... {i... cu profit.

La scrutinul din Ciorog=rla a]i ales, cu dreptate, pe candidatul care a f`cut mai multe lucruri bune pentru localitate dec=t predecesorii s`i \ntr-o perioad` de av=nt economic na]ional, cu bani mul]i. I-a]i dat primarului reales TOAT~ PUTEREA vot=ndu-l pe el [i pe con-silierii partidului dumnealui: 8 din 13 consilieri sunt PD-L.

Vom analiza consecin]ele \n alt num`r. Deocamdat` ne oprim aici promi]=nd s` analiz`m detaliat consecin]ele rezultatu-lui alegerilor locale.

Vom aborda subiecte referitoare la scorul final, echilibrul putere-opozi]ie, calitatea [i... „complicit`]ile”... consi-lierilor locali, sistematizarea localit`]ii, chestiuni referitoare la p`m=nt..., buget,

investi]ii [i activit`]i gospod`re[ti, \n-v`]`m=nt etc. P=n` atunci, le ur`m spor la treab` [i multe activit`]i utile \n slujba celor care i-au ales.

Sarabanda alegerilor se termin` \n acest an cu alegerile generale. La 30 no-iembrie ve]i vota deputa]ii [i senatorii din colegiile uninominale.

Aici miza este foarte mare pentru c` partidul c`[tig`tor va desemna pe Primul-ministru, care va forma Guvernul.

Noutatea alegerilor din acest an const` \n faptul c` sunt uninominale, adic` se voteaz` un candidat nominalizat \ntr-un colegiu electoral (un grup de comune [i ora[e). Comuna Ciorog=rla face parte din Colegiul 3 Ilfov pentru Camera Deputa]ilor al`turi de localit`]ile Bragadiru, Chitila, Chiajna, Clinceni, Domne[ti, Cornetu, Dragomire[ti-Vale, Jilava [i M`gurele. Pentru Senat, comu-na Ciorog=rla este inclus` \n Colegiul 2 format din Colegiile3 [i 4 pentru Camera Deputa]ilor.

Dumeavoastr` ve]i pune [tampila pe un nume inclus \ntr-un p`trat cu sigla partidului s`u, nu o list` de partid.

Pentru parlamentare, fondurile pentru campanie sunt foarte mari. Candida]ii nu sunt oameni s`raci. Au proprii lor bani, dar [i fonduri foarte mari provenite din dona]ii, sponsoriz`ri... etc.

Este de \n]eles c` mul]i oameni de afaceri, cu bani, nu arunc` aiurea sume mari f`r` interese politice [i economice. Dac` \n sistemul vechi clientela politic` a unui partid era oarecum limitat` la marii juc`tori economici, \n sistemul uni-nominal vor intra \n joc [i oamenii de afa-ceri mai mici din teritoriu. Feudele mici, locale, vor \ntregi feudele de la nivelul central, ca o piramid`...

Sistemul uninominal favorizeaz` pe candida]ii cu bani mul]i [i c=teva partide importante: PSD, PD-L, PNL.

Lupta pentru putere este acerb`, f`r` menajamente, uneori ira]ional`.

Ne a[teptam s` vedem o lupt` de idei, o lupt` pentru sus]inerea unor programe concrete. Din p`cate, pe toate posturile de televiziune, angajate [i ele politic, vedem

acelea[i figuri reprezent=nd partide \m-pro[c=nd cu „noroi” unul \n cel`lalt. Se inventeaz` subiecte false, se pun la cale lovituri sub centur`, se acuz` reciproc de incompeten]`, auzim de lovituri de stat (Doamne, fere[te!), de legi neconstitu-]ionale etc. Politicienii au \ntrecut m`sura. Nu mai exist` acea elegan]` [i luciditate a comportamentului [i a discursului.

|n Parlament se voteaz` populist legi care acord` salarii exorbitante, f`r` sus-]inere economic`. Pu]ini se g=ndesc la consecin]e, la faptul c` am intrat \ntr-o periculoas` criz` economic`. Profesorii au devenit subiect [i obiect de umilin]` pen-tru voturi favorabile unor partide. Liderii de sindicat sunt [i ei angaja]i politic.

Oare, se g=nde[te cineva CINSTIT la viitorul ]`rii, la binele Dumneavoastr`? Deviza general`, adoptat` tacitum, pare a fi: „Da]i-ne voturi [i vedem noi dup` aceea!” A[a st=nd lucrurile, g=ndi]i-v` bine pe cine vota]i. Unii candida]i vin la poarta dumneavoastr`, v` laud` [i v` promit, v` fac s` v` sim]i]i importan]i \n campania electoral`, dar dup` aceea? Poate c` unii candida]i boga]i v` m=ng=ie f`]arnic iar acas` se dezinfecteaz` ... [i-[i toarn` pe haine mult parfum scump.

V` recomand`m c=teva criterii de care trebuie, credem noi, s` ]ine]i seama la alegerea candidatului potrivit: seriozi-tatea argumentelor, sinceritatea, activi-tatea lor anterioar`, ce a f`cut pentru binele vostru partidul pe care-l reprezint` (salarii [i pensii m`rite, trai decent, acces la bun`stare [i civiliza]ie ...).

Nu-i crede]i pe cei care zbiar` cel mai tare [i sunt violen]i! Nu v` l`s]i cump`ra]i!

Porni]i de la faptul c` NU sunte]i o MARF~, ci oameni demni. Dac` „nada” v` ispite[te, lua]i de la to]i [i vota]i a[a cum v` dicteaz` constiin]a.

Criza economic` se amplific` iar dup` alegeri niciun partid politic nu va mai m`ri populist pensiile [i salariile. C=]iva ani buni vom fi nevoi]i s` supravie]uim dac` nu suntem ra]ionali de pe acum.

Ajut`-ne, Doamne, s` nu gre[im!

Redac]ia

Ciorog=rlaZIARUL DE

APARE DIN 2008; NR. 4; EDITAT DE MARCA INVEST (WWW.MARCAINVEST.RO); NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008

{TIRI

DARURI PATRIARHALE

Au trecut localele, vin parlamentarele

» Pe [oseaua Bucure[ti se lucreaz` la finalizarea unor lucr`ri de construire de pode]e [i trotuare.

» Pe Strada {colii au \nceput lucr`rile de amenajare a unor trotuare, absolut necesare pentru securizarea circula]iei pietonilor, \n marea lor majoritate elevi de liceu.

Preafericitul P`rinte Patriarh Daniel prezent la sarbatorirea bicentenarului m`n`stirii Samurc`[e[ti a d`ruit cu m`rinimie sf=ntului l`ca[ ve[m=ntul moa[telor Cuvioasei Parascheva [i crucea patriarhal`, pentru activitatea duhovniceasc` [i administrativ`, Stavroforei Lucia Bostan, stare]a M`n`stirii.

Trotuare noi

02 ZIARUL DE Ciorog=rla NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008

Imobiliare Pharma

Pia]a imobiliar` din Sud-Vestul Capitalei

Farmacia naturii

Prof. ing. }ecu Doina

» Criza fi nanciar` mondial` are, f`r` \ndoial`, impact [i asupra pie]ei imobiliare din Rom=nia de[i p`rerile speciali[tilor \n domeniu contrazic acest lucru consider=nd pia]a imobiliar` autohton` mai stabil` dec=t alte piete. Prognozele plaseaz` criza \ntr-un interval de timp de 6 luni - max. 2 ani.

De[i asist`m la o sc`dere con-siderabil` a creditelor acordate \n ultima perioad`, situa]ia este departe de a fi dep`[it`, condi]iile de acordare a acestora se \n`spresc pe zi ce trece iar dob=nzile \n cre[tere vor face sistemul de credi-tare greu accesibil sau chiar inac-cesibil multora dintre solicitan]i. Creditele pe termen lung erau sursa de fi nantare a celor mai mul]i investitori numai c` b`ncile [i-au gestionat defectuos rezervele

intr=nd \n criz` de lichiditati. Dob=nzile extrem de mici pe care acestea le acordau depozitelor, a \ndrept`]it omul de r=nd s` pre-fere investi]ia oric`rei acumul`ri \n banc`, aceasta din urm` dovedndu-se deseori paguboas`. A[a se face c`, semeni de-ai nostri, cu spirit \ntreprinz`tor, au cump`rat la pre-]uri rezonabile suprafe]e \ntinse de teren pe care ulterior le-au rev=ndut ob]in=nd profi turi con-siderabile. C=[tigul a fost de ambele p`r]i. Proprietarii, la ran-dul lor, au primit sume considera-bile care le-a permis construirea unor vile impun`toare, achizi]io-

narea ma[inilor str`ine, scutere, ATV-uri [i multe alte mofturi care fac via]a mai frumoas` dar sec`tuiesc conturile. Pu]ini sunt – din nefericire, cei care [i-au inves-tit banii \ntr-o afacere care s` le asigure bun`starea [i \n momente difi cile precum cele pe care toc-mai le travers`m. Oferta exist` \n continuare \ns` interesul este u[or atrofi at.

Pentru a fi v=ndute, \n noile condi]ii, pre]ul activelor imobiliare va trebui s` scad` considerabil. Este un fenomen fi resc. Vreau s` v=nd, reduc pre]ul, altfel mai a[tept o perioad`.

Proprietarul \n]elept se adap-teaz` condi]iilor pie]ei, d` dovad` de r`bdare [i fl exibilitate \n nego-cieri, c=nt`re[te inten]iile poten-]ialului comp`r`tor [i nu ia o hot`r=re pripit`. Dup` ce nordul Capitalei a devenit mai pu]in atrac-tiv datorit` pre]urilor exagerate, sudul [i vestul intr` tot mai mult \n sfera de interes a investitorilor chiar dac` se traverseaz` o perioad` mai difi cil` \n plan fi nanciar.

|n sfera imobiliar`, Ciorog=rla – p=n` mai ieri suprafe]e \ntinse de ciulini, buruieni [i arbu[ti –, \nc` promite terenuri cu poten]ial indus-trial dar [i reziden]ial. Inaugurarea

outlet-ului West Park Militari, din imediata apropiere a comunei va determina cre[terea cotei de pia]` a bunurilor imobiliare din zon` \ntr-un viitor nu foarte indep`rtat.

Momentan nu sunt bani. Tranzac-]iile imobiliare au \nghe]at, con-struc]iile concediaz` masiv, multe fi rme care depind de credite \[i \nchid por]ile, conform regulii domi-noului. Urmeaz` o perioad` mai grea, de selec]ie natural` \n care scap` cine poate. {i cum spune o vorb`, ce nu te omoar` \]i d` imu-nitate, peste ceva vreme, vom fi din nou ce-am fost, ba chiar ceva mai mult. R`bdare na]iune!

Dr Ing.Simionescu Liliana, Dr Ing. Simionescu Alexandru

» Din natur` lu`m tot ceea ce avem nevoie. C=nd ne \mboln`vim, tot natura este cea care ne ajut` s` ne vindec`m, oferindu-ne plantele pentru ceaiuri, siropuri, creme, tincturi [i nu numai.Mai mult ca \n orice alt` perioad` a anului, \n perioada rece, apel`m tot mai des la ajutorul plantelor medicinale. P=n` ajungem la doc-tor, mul]i dintre noi, prepar`m un ceai. De aceea, venim \n ajutorul dumneavoastr`, [i v` prezent`m c=teva dintre plantele medicinale care cresc pe l=nga noi, \n gr`dina noastr` sau chiar pe malul g=rlei.

MU{E}ELUL Chamomilla recutita este o plant` comun` \n \ntreaga ]ar`, \nt=lnit` mai ales pe locuri ne-cult ivate, pe l=ng` d r u m u r i [i paji[ti. Florile se recolteaz` din mai

p=n` \n iulie [i sunt folosite pen-tru tratarea gripei, diareei, colicil-or abdominali, astmului bron[ic, abceselor dentare, arsurilor, sinu-zitelor, conjuctivitelor, \ngrijirea p`rului, cosmetica fe]ei. Guturaiul [i sinuzita se amelioreaz` repede dac` se inhaleaz` vapori de mu[e]el. Uleiul de muse]el era folosit \nc` din antichitate ca frec]ie con-tra nevralgiilor [i a reumatismului articular. La vechii egipteni, mu[e]e-lul era considerat, datorit` puterii sale de a sc`dea febra, drept fl oarea zeului soare.

COADA {ORICELULUI Achillea millefo-lium este \nt=lnit` \n poieni, f=ne]e, margini de p`dure, margini de drum [i c`i ferate, soluri nisipoase relativ umede, \nsorite sau umbrite. Florile sunt albe sau trandafi rii [i au un parfum aromatic, acri[or [i se recol-teaz` \n lunile de var` c=nd soarele la amiaz` este puternic, con]inutul \n uleiuri volatile fi ind maxim \n acest moment al zilei. Infl orescen-]ele [i partea aerian` a plantei se folosesc pentru ceaiuri \n tratarea tusei, bron[itelor, rinitelor, cistitelor,

osteoporo-zei, infl a-m a ] i i l o r ovare lor , eczemelor, arsurilor. Ceaiul este de un aju-

tor foarte rapid [i pentru hemo-ragiile stomacale, pentru hemo-roizii care s\ngereaz` puternic. |n r`celi, dureri de spate sau dureri reumatice trebuie b`ut ceai de coa-da-[oricelului \n cantitate mare [i c=t se poate de fi erbinte. Ceaiul stimuleaz` [i activitatea renal` regu-lat`, \nl`tur` inapeten]a, balon`rile [i crampele stomacale, tulbur`rile hepatice, stimuleaz` activitatea intestinal`.

P~P~DIA Taraxacum offi cinale este considerat` de mul]i o buruian` sup`r`toare, dar pentru cei sufe-rinzi, reprezinta o planta de leac deosebit de valoroas`. Aceasta \n-fl ore[te \n locuri umbrite [i semium-brite, \n p`[uni, \n locuri cultivate, \n f`ne]e [i poieni. De la aceat` plant` se folosesc at=t frunzele [i

r`d`cina, c=t [i planta \n \ntregime pentru reumatism, eczeme, ulcer varicos, afec]iuni ale aparatului uri-nar, tulbur`ri digestive, gut`, trata-rea tenului \nro[it. Ajut` [i \n bolile biliare [i \n cele hepatice. \nainte de \nfl orire se recolteaz` frunzele, prim`vara sau toamna r`d`cinile, iar tulpinile \n timpul \nfl oririi. P ` p ` d i a are o infl u-en]` bene-fi c` [i asu-pra fi catu-lui dac` se c o n s u m ` t u l p i n i l e proaspete. Diabeticii ar trebui s` consume aceste tulpini proaspete at=t timp c=t p`p`dia este \nfl orit`. Folosit` extern, p`p`dia proasp`t` vindec` eczemele varicoase rezis-tente chiar [i ani de zile la alte forme de tratament. Ceaiul de papadie este indicat [i \n comba-terea obezit`]ii.

IZMA Mentha piperita este o plant` peren` pe care majoritatea din-tre noi o cultiv`m \n gradin`, se

\nmul]e[te foarte u[or prin divizarea r`d`cinilor [i se planteaz` oric=nd \n perioada de cre[tere, prefer=nd solurile fertile. Frunzele [i p`r]ile aeriene ale plantei se recolteaz` din iunie p=n` \n august.Ceaiul de izm` are un efect benefi c pentru durerile de burt`, \nl`tur` senza]ia de vom`, ajut` la func]io-narea fi catului [i calmeaz` st`rile de nervozitate.Inhala]iile cu ulei de izm` sunt benefi ce \n problemele respiratorii, \n r`celi, astm, bron[ite. Uleiul de ment` calmeaz` durerile de cap [i migrenele atunci c=nd este aplicat la t=mple [i la ceaf`. Menta este foarte util` \n st`ri de oboseal` cauzat` \n special de suprasolicitare intelectual`, stres sau epuizare. |n uz extern, menta este indicat` \n cazurile de astenie, dureri reumati-ce, r`celi, m i g r e n e , inflama]ii ale urechii, grip`, dez-infectarea c a v i t ` ] i i bucale.

Nu mai este un secret pentru nimeni c` ultimele 3 luni ale acestui an au fost marcate de o sc`dere sem-nifi cativ` a investi-]iilor imobiliare [i \n judetul Ilfov.

NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 03

Opinia cet`]enilor|nainte de alegerile parlamentare am vrut s` afl `m opinia cet`]enilor din satul D=rvari [i comuna Ciorog=rla cu privire la campania electoral`, ce ar trebui s` fac` seantorii [i deputa]ii ale[i pentru comun`, s` numeasc` c=teva priorit`]i ale comunei noastre [i s` spun` dac` au \ncredere \n viitorul a[a cum se prefi gureaz` dup` alegerile de la 30 noiembrie 2008.

Cred ca \n nici o campanie electoral` nu s-au cheltuit at=]ia bani. Tot ce exist` deasupra p`m=ntului (pomi, st=lpi, garduri etc) este aco-perit de afi[e. Pe candida]ii foarte boga]i \i cuno[ti dup` afi[e [i zecile de banere foarte scumpe at=rnate pe st=lpi [i deasupra drumurilor. Pe noi oamenii de r=nd, nu ne intereseaz` politica, ci

nevoile de zi cu zi. S` nu-[i fac` iluzii staff-urile de campanie c` noi vot`m poze [i afise. To]i can-dida]ii sunt la fel. Nu le pas` de noi. |n America un milionar adun` banii aceia mul]i \n multe ge-neratii, la noi miliardarii au ap`rut peste noapte. Speran]e \n viitor? Nici una. De ce s` mai merg la vot?

Oare c=t o fi costat muntele de afi[e, banere, emisiunile electorale la tv [i la radio? Cu banii aceia s-ar putea \m-bun`t`]i pu]in viata celor saraci. Poze pe to]i st=lpii. Poze cu candida]ii [i sus]i-n`torii lor, parc` ar candida toti. Nici nu mai [tii pe cine s` votezi. Cu siguran]` ca pe noi, s`racii, ne vor uita ale[ii dup` scrutin. Dac` m` v=nd pentru „cadouri” sau promisiuni, m`n=nc bine o zi – dou`, ei r`m=n mari [i eu fraier. Ce \mi aduce viitorul? Nu stiu, dar nu cred c` ceva bun. Nevoile noastre ]in mai mult de prim`rie, mai pu]in de legiuitori pentru c` [i a[a legile nu se respect`. Apoi avem destule promisiuni neonorate: gaze, trotuare, canalizare, dispensar la D=rvari... Dup` asfaltarea str`zilor, drumurile s-au \n`l]at iar cur]ile noastre sunt \n groap` [i apa ne b`lte[te \n prag. Astept`m de la par-lamentari s` ajute prim`ria s` dea acte de proprietate cet`]enilor de pe strada Piersicilor pentru terenurile pe care [i-au construit locuin]e [i s` dea planuri de cas` tinerilor c`s`tori]i. Alegerile trec, EI se aseaz` \n scaune \nalte iar noi r`m=nem tot ca .... \nainte. Dar le-am facut jocul.

Campaniile electorale sunt [i costisitoare. Poate c` o parte din banii cheltui]i pe afi[e [i emisiuni radio [i tv ar fi trebuit s` mearg` \n s`n`tate, \nv`]`m=nt. Eu, personal, sunt mul]umit de con-ducerea comunei care ar trebui s` fie ajutat` [i

de parlamentari. Am speran]a c` noii ale[i vor fi mai buni dec=t cei vechi [i ne vor asigura un vii-tor mai bun [i mai lini[tit. O problem` spinoas` este retrocedarea \n totalitate a p`m=nturilor c`tre proprietari. Cred c` viitorul va fi mai bun.

Eu nu votez pozele, ci omul real despre care trebuie s` [tiu ce a facut \n via]` [i ce vrea s` fac` pentru noi. Satul este \ntr-o \ncordat` a[teptare. Trebuie rezolvat` problema retroced`rilor, a diferen]ei de p`m=nt oprit` prin procesul de corec]ie. De fapt, noi s`tenii nu [tim nimic despre mo[ia satului nostru:

suprafa]a total`, parcel`ri, domeniile comunei etc. Pensionarii CAP au pensii foarte mici. Unii tineri pri-mesc ajutoare sociale f`r` temei. Cei buni de munc` s` mearg` la munc`! Cum v`d viitorul? Nu [tiu exact. Depinde de cei pe care \i vot`m. Dac` merg la vot? Nu sunt hot`r=t.

Ies la poarta [i nu mai recunosc ambian]a stradal`: afi[e, banere, poze peste tot – c=t` cheltuiala inutil`! Scrie]i acolo: s` se voteze cinstit, f`r` „cadouri” electorale. Lasa]i oamenii s` voteze cum vor nu-i mai c`ra]i cu ma[inile! Mi[un` noaptea pe la casele noastre propagandi[tii partidelor. Priorit`]i ale comunei: trotuare (Ave]i grij` de via]a noastr`, e circula]ie

infernal` pe strada noastr`. Ne e fric` pentru securitatea copiilor no[tri [i a noastr`.). Vrem s` se introduc` din nou ma[inile RATB. S` se de ajutoare [i b`tr=nilor, pensionari CAP, nu numai unora, chiar tineri, ale[i pe nu [tiu ce interese. Cei care primesc ajutoare s` presteze munc` pentru comun`, a[a cum cere legea. M` tem de viitor. Nu am \ncredere \n parlamentari.

» BURCA DUMITRU

» DU}~DUMITRU

» RADU VI{INOVSKI

» IONEL SEBE

» MIOARA NICULA

strada 1 Mai nr 3, D=rvari

strada 1 Martie nr 26, D=rvari

strada Mare nr 2

strada Ana Ip`tescu nr 37

strada Ana Ip`tescu nr 46

04 ZIARUL DE Ciorog=rla NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008

Cultur` Tradi]ii

Localitatea Ciorog=rla, a[ezare de oameni gospodari, era obi[nuit` s` \[i respecte tradi]iile legate de ciclul fi resc al anotimpurilor [i s` \[i s`rb`toreasc` toamna \ncununarea activit`]ilor lucrative de peste an.

» De ceva vreme \ncoace, aceste activit`]i au fost \mbog`]ite de pre-ocuparea din ce \n ce mai evident` pentru via]a cultural` [i spiritual` a colectivit`]ii.

Prof. Marinela Fuf`Prof. Irina CehanProf. Iordan Gabi dir. adj.

|n toamna acestui an, M`n`stirea din localitate a s`rb`torit 200 de ani de la ctitorirea sa. A fost un eveni-ment plin de semnifi ca]ie religioas` [i datorit` faptului c` acest lucru s-a \ntamplat \n ziua de 14 octombrie, zi deosebit` \n calendarul cre[tin ortodox, \n care este pr`znuit` Sf=nta Paraschieva. M`n`stirea are hramurile, Adormirea Maicii Domnului, Sf=nta Treime [i Cuvioasa Paraschieva. Slujba din incinta bisericii M`n`stirii a fost una deosebit`, iar importan]a eve-nimentului a fost amplifi cat` de participarea Preafericitului Daniel, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom=ne.

O alt` institu]ie de baz` a comu-nit`]ii este [coala. Luna aceasta, \n ziua de 22 octombrie, la Grupul [colar Pamfi l [eicaru s-a desf`[urat o ampl` activitate [tiin]ifi co-meto-dic`. Este vorba de cercul peda-gogic la care au participat profesori din aria curricular` Om [i Societate (geografi e, istorie, discipline socio-umane, consiliere [i orientare). Au fost prezen]i circa 150 de profesori, al`turi de inspectori de speciali-tate, metodi[ti [i al]i ivita]i ai I.S.J. Ilfov.

Realizat` cu sprijinul colectivu-lui managerial al Grupului [colar, al colectivului de cadre didac-tice [i al personalului adminis-trativ, activitatea a fost apreciat` ca deosebit`, iar ecourile acestei ac]iuni au contribuit la conturarea imaginii [colilor din Ciorog=rla [i a calit`]ii actului educa]ional la nivelul jude]ului. Au fost sus]inute lec]ii demonstrative de profesori de la Grupul [colar Pamfi l {eicaru [i [colile generale din localitate. Au urmat o serie de dezbateri [i inform`ri, iar aten]ia participan]i-lor a fost atras` de prezentarea

monografi c` a a[ez`rii, realizat` de un echipaj de elevi ai Grupului [colar care au participat la faza na]ional` a concursului Cultur` [i civiliza]ie rom=neasc`, desf`[urat \n luna mai a acestui an la Tulcea. Elevii Cimpoeru Liliana, Aramba[a Cosmin [i Foca Ciprian, componen]i ai echipajului, au realizat o docu-mentare temeinic`, \ncep=nd cu luna ianuarie, 2008.

Prezentarea lor a fost sus]inut` [i de realizarea unui proiect cu tit-lul Istoria din cimitirul M`n`stirii Samurc`[e[ti, Ciorog=rla. |n rea-lizarea lui, elevii au benefi ciat de \n]elegere din partea Maicii Stare-]e Stavrofor, Lucia Bostan [i de sprijin din partea maicii ghid a muzeului din incinta m`n`stirii. Un ajutor deosebit l-au avut copii din partea preotului paroh Codea Nicolae, care [i-a oferit sprijinul at=t prin informa]ii inedite cu pri-vire la via]a comunit`]ii, c=t [i prin materiale [i obiecte cu \nc`rc`tur` istoric` deosebit`.

|n preg`tirea echipajului s-a ]inut cont [i de sugestiile d-nei prof. Dr`ghici Ionica, pre[edinte al fi lialei Ilfov a Societ`]ii de Istorie.

Materialele [i informa]iile au fost adunate [i cu sprijinul altor cadre didactice de la Grupul [colar Pamfi l {eicaru: prof. Mariana Str`ulescu, prof. Irina Cehan, prof. Oana Georgescu, prof. Claudiu Stoian, prof. C`t`lin Tatu, maistru Constantin Prunoiu. A fost demon-strat` \nc` o dat` cu acest prilej puterea lucrului \n echip`. Elevi [i profesori, comunitate local` [i colectiv managerial, cu totii [i-au adus contribu]ia la atingerea aces-tei performan]e. Punctajul ob]inut (87,60 puncte), chiar dac` nu a fost r`spl`tit dec=t printr-o diplom` de participare, a demonstrat nivelul de preg`tire al elevilor [i dorin]a lor de a mediatiza informa]ii deose-bite despre localitatea Ciorog=rla, despre locuri [i oameni despre care nici nu realiz`m uneori c=t de deo-sebi]i sunt.

|n aprecierea calit`]ii ridicate a actului educativ cu puternice valen-]e culturale desf`[urat la Grupul [colar Pamfi l {eicaru pe 22 octo-mbrie, a contat \n mod deosebit aceea[i cooperare \n lucrul realizat \mpreun`, elevi, profesori, colectiv managerial [i comunitate.

Via]a cultural` a a[ez`rii

Tradi]ii de Cr`ciunSe apropie Cr`ciunul, atmosfera

de s`rb`tori ne cuprinde pe to]i, ne inv`luie cu c`ldur` [i cu dorin]a de a fi

mai buni [i mai \n]eleg`tori.

Cei cu spiritul \nc` tân`r au scris deja scrisorele Mo[ului, cei mai sceptici, recunoa[-te]i, a[tepta]i [i voi cadouri, s`rm`lu]e [i friptur`.Este perioada \n care totul este posibil, ne amintim de copil`rie, ne \nv`luim |n miresme de brad [i de cozon`cei fragezi [i pufosi [i ne \nc`lzim sufl etele cu colinde. Cât` veselie, cât` armonie, cât` zarv` pl`cut` de colind [i de glasuri de copii!S`rb`toarea Na[terii Domnului prilejuieste \ntâl-nirea cu membrii familiei, cei mai mul]i alegând s`-[i pet-reac` \n acest mod Cr`ciunul. Dar prilejuie[te [i \ntâlnirea cu unele dintre cele mai frumoase tradi]ii [i obiceiuri române[ti, care s-au p`strat [i s-au diversifi cat \n func-]ie de zon` [i capacitatea oamenilor de a men]ine spir-itul s`rb`torilor aprins.|mpodobirea bradului de Cr`ciun este datina pe care mai to]i românii o respect`

cu sfi n]enie. Aceast` datin` este strâns legat` de mitul lui Mos Cr`ciun, b`trânelul jovial [i c`runt, cu barba mare, care vine tocmai de la Polul Nord \ntr-o sanie tras` de reni, se strecoar` pe hornul de la casa [i \mparte cadouri copiilor care au fost cumin]i.[i adul]ii se pot bucura de d`rnicia Mo[ului, nimeni nu este exclus de pe lista de cadouri frumos ambalate [i l`sate de b`trânel sub brad.S`rb`toarea de Cr`ciun mai imbin` \ns` [i alte obi-ceiuri, dominate de credin]a cre[tin` legat` de na[terea lui Hristos. Evenimentul na[terii Fiului lui Dumnezeu este s`rb`torit` prin colinde cre[tine, a c`ror menire este de a provoca \ndeplinirea dorin]elor [i ocrotirea fa]` de for]ele r`ului.Primele colinde rasun` \nc` din noaptea de 23 spre 24 decembrie. \n Ajun numai copiii colind`, deoarece ei simbolizeaz` puritatea, cur`]enia sufl etesc`. Cete de copii

cu clopo]ei [i bice, [iraguri de zurg`l`i, \ncep „a colinda/ pe la case a ura”, strigând pe la u[i [i la ferestre „Buna dimin-ea]a la Mos Ajun/ [i mâine la Mo[ Cr`ciun/Ne da[i ori nu ne da]i”. Tradi]ia spune c` nu este bine s` respingi colin-dul, deoarece astfel respingi [i binecuvânt`rile acestuia. Gazdele ies \n u[` [i-i poftesc pe micu]i \n cas`, servindu-i cu bomboane, covrigei, cu nuci [i mere. Tradi]ia spune c` primii care intr` in gospod`ria gazdei sunt b`ie-]ii, deoarece aduc bel[ug \n gospod`rie. |n unele regiuni, \n noaptea de Craciun putem \ntâlni [i o traditie cre[tin`, cântarea religioas` cunoscut` sub numele de Viclaim sau Irozii, care \nf`]i[eaz` Na[terea Domnului.Aceasta este noaptea \n care se presupune c` animalele vorbesc graiul uman, \ns` pot fi \n]elese numai de c`tre copii, c`ci adul]ii [i-au pier-dut acest dar. Tot acum vinul

se poate transforma \n ap`.De la Craciun [i pân` la Boboteaz` copiii umbl` cu Steaua, vestind Na[terea Pruncului Sfânt. Ei \[i confec-]ioneaz` o stea, de obicei din carton, pe care o \mpodo-besc frumos, pun icoana pe partea din fa]` reprezentând scene ale Na[terii Domnului sau imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul, iar \n col]uri \i pun ciucurei. Aceasta se refera la steaua care i-a ghidat pe cei trei magi de la Rasarit.|ncepând cu zilele de Cr`ciun, \n unele zone exist` obiceiul ca fl `c`ii s` colinde cu Capra. Acesta este un joc cu m`[ti, menit s` aduc` rodnicie anului care urmeaz`, spor de animale [i bog`]ie recoltelor. Unul dintre fl `c`i \ntruchipeaz` capra [i joac` dup` cântec de fl uier, zurg`l`i, [i tobe. {i cum nu se poate Cr`ciun f`r` o masa mare [i bogat`, v` dorim bel[ug \n cas`, spor la cozonaci [i poft` mare la s`rm`lu]e! Craciun fericit!

Prof ing Mihalcea Mariana, Director Gr Sc „Pamfi l Seicaru”

NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008 ZIARUL DE Ciorog=rla 05

Omagiu Dic]ionare

V` regret`m, STIMAT~ DOAMN~

S` respect`m DOOM 2» Pentru mul]i dintre noi DOOM reprezint` o necunoscut`. O [i mai mare necunoscut` este DOOM 2 cu toate c` a ap`rut pe pia]` de mai bine de doi ani. De aceea \n pagi-nile acestei publica]ii vom \ncerca sa ne \mprietenim (\ncet, \ncet) pe parcursul mai multor numere ale ziarului, cu aceast` necunoscut`. Nu suntem siguri c` ne va pl`cea ce vom descoperi de-a lungul aces-tei incursiuni \n fascinanta lume a cuvintelor. Dar, cu siguran]`, vom fi \n m`sur` s` spunem, \n cuno[tin]` de cauz`, dac` pe viitor vom respecta DOOM-ul. Sau nu!

Prof. B`ciucu Mihaela

Asadar DOOM 2 este un dic]ionar elaborat sub egida Academiei Rom=ne, al Institutuluide Lingvistic` Iorgu Iordan - Al Rosseti [i are ca obiectiv principal prezentarea [i aplicarea detaliat` la cuvintele limbii rom=ne, a regu-lilor ortografi ei (scrierea ofi cial` corect`) [i a normelor de ortoepie (pronuntarea corect`) [i de mor-fologie (privind schimbarea formei actuale a cuvintelor pentru marca-rea valorilor gramaticale). Pe scurt - Dic]ionar Ortografi c Ortoepic [i Morfologic.

Nu multe subiecte lingvistce au n`scut at=tea controverse ca aceste

modifi c`ri. Revolta multor oame-ni de litere a fost mai puternic` chiar dec=t \n cazul celebrelor, de acum ‘=’ din ‘a’ sau ’sunt’ \n loc de ‘s\nt’. {i totu[i acestea au fost acceptate. |ntr-un fi nal. {i acum exist` publica]ii prestigioase, ca de exemplu Editura Humanitas, care lupt` cu \nd=rjire pe fron-tul p`str`rii nealterate a formelor ’nici un’ ‘nici o’ \n locul formelor propuse de noul dic]ionar: ’nici-un’, ’nicio’, ’niciunui’, ’niciunei’. |n schimb Humanitas Educational nu a putut p`stra direc]ia impus` de Radu Paraschivescu, redactor-[ef la Humanitas, \ntruc=t tot ceea ce \nseamn` examen national se

sus]ine dup` regulile instituite de DOOM2.

|n schimb tab`ra advers` sus]ine c` era normal s` apar` un nou dic-]ionar, ]in=nd cont c` de la apari]ia precedentului au trecut mai bine de 25 de ani.

Reformi[tii consider` aceste modifi c`ri binevenite, ]in=nd cont de evolutia limbii. Este cazul, spun ei, s` ne obi[nuim cu faptul c` limba evolueaz` mai repede dec=t suntem noi gata s` acceptam. Mai ales c` limba evolueaz` (sau invo-lueaz`) f`r` s` ]in` cont de p`rerea noastr` sau a academicie-nilor, ci doar de uz.

Profesor Iordan Stan

» Nu vom vorbi de abilit`]ile sale profesionale, acestea erau excelente. Cuno[tea [i aplica prompt, f`r` patim`, legile [i regulamentele [colare. Era o excelent` planifi catoare [i o ne\ntrecut` cunosc`tore a legisla]iei fi nanciare.

Vom vorbi despre latura cealalt`, sufl eteasc` , a doamnei.

|n prezen]a Dumneaei te sim]eai demn [i atunci c=nd „cheile” unui formular statistic nu se core-lau perfect.

Omului nobil i-a dat Dumnezeu de toate: origine social` demn` – familia preotului Anghel Tudor i-a asigurat o educa]ie ingrijit` [i atent` - doamna avea tact \n rela]ii-le cu ceilal]i, cump`tare \n discu]ii [i comportament, bun`tate [i \n-]elegere. Te primea \n birou cu un z=mbet fermec`tor. Vocea \i era

cald` [i binevoitoare. Se adresa cu respect tuturora \ntr-o formul` anume pentru fi ecare.

Te \nt=mpina cu un „bun` ziua, domnule profesor, cu ce v` pot fi de folos?”

Din toat` atitudinea Dumneaei se degaja c`ldura sufl eteasc` de[i erau numai ni[te relatii de serviciu.

Pentru Dumneaei peti]ionarii, p`rin]ii copiilor, elevii , profesorii, personalul administrativ, to]i erau deopotriv` respecta]i [i trata]i cu solicitudine.

Doamna Marin nu-[i at=rna pe

u[` programul de lucru [i de audi-en]e. Erai bine venit [i bine primit oric=nd. Respect pentru doamna Simionescu Gabi [i pentru doamna

Doina care aveau dreptul s` vor-beasc` cu oricine, aveau dreptul la opinii proprii, f`r` restric]ii [i \ngr`diri, nu se temeau de tirania [efei, pentru c` nu exista a[a ceva.

Dumnealor m=ncau \mpreun`, \[i beau cafeaua \mpreuna [i tot \m-preun` \[i \mp`rt`[eau bucuriile [i necazurile.

Atmosfera s-a stricat c=nd a fost angajat` o t=n`r` care [edea ve[nic bosumfl at`, privea cu du[manie [i suspiciune pe to]i, se uita cu ciud` la [ef` zic=ndu-[i parc` \n g=nd: ”va veni [i vremea mea, o s` v` aranjez eu pe to]i!”

{i a venit vremea ei. Dar despre ea vom vorbi \n num`rul urm`tor \ntr-un articol intitulat „ACRITURA”

av=nd ca moto: „D`-i, Doamne, complexatului o func]ie oric=t de mic`, ca s` vezi c=t de neam prost este!”

Genera]iile se succed. A[a e lumea. Apa trece, pietrele r`m=n... Pentru noi, STIMATA DOAMN~, r`m=ne]i o piatr` nestemat` rar`, pus` \ntr-o caset` intim` a sufl etu-lui. Noi nu v-am uitat .

V` regret`m [i v` pre]uim, STIMAT~ DOAMN~.

Dumnezeu s` v` dea ani mul]i [i ferici]i al`turi de membrii familiei dumneavoastr` cu care v` in]elege]i minunat, a[a cum v-a]i \n]eles cu toata lumea \n lunga dumneavostr` carier` profesional`.

Vremurile tulburi [i cr=ncene, \ncor-d`rile [i privirile piezi[e de acum ne fac s` evoc`m adesea pe cea care a [tiut s` conduc` cu tact [i noble]e un grupule] de func-]ionari cu r`spunderi \n treburile de secretariat de la Grupul [colar „Pamfi l {eicaru” – Doamna Marin Mariana, pensionar` acum.

Moto1Ce e nobil nu p`str`m, c=nd \l pierdem, regret`m.

Moto2Omul nobil r`m=ne OM [i c=nd are o func]ie mai pu]in important`.

06 ZIARUL DE Ciorog=rla NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2008

UtileConcurs

Redac]iaRedactor [ef: Prof. Iordan StanColaboratori:Director liceu Mihalcea Mariana; Director adjunct liceu Iordan Gabi; Profesor Marinela Fuf`; Profesor ing. Jercan Lili; Profesor ing. }ecu Doina; Profesor dr. ing Simionescu Liliana; Profesor dr. ing Simionescu

Alexandru; Profesor ing. Prunoiu Ionel Claudiu; Profesor Tatu Catalin Stefan

Concept grafic [i tehnoredactare: C`t`lin Ciolca

Tip`rit la: Marca Invest

Profesor Iordan Stan

» De cur=nd am descoperit o carte va-loroas`, scris` cu patos [i nerv, documen-tat` dup` puteri si distribuit` cu satisfac-]ie cuno[tin]elor cu c=te un mic autograf. Esen]a moralizatoare a c`r]ii, cred eu, o g`sim chiar \ntr-un autograf dintr-un volum pe care l-am tras la Xerox: „3 Dec 2002. Nepoatei mele Mariana. Iube[te locurile natale, ele i]i dau substan]a [i for]a de a exista”, semneaz` Dumitru Dima.

Autorul v` este cunoscut tuturora pentru c` nu e altul dec=t fostul primar al comu-nei Ciorog=rla, mult` vreme. El \nsu[i m`rturiseste c` nu a mai scris niciodat` o carte, „... dar iubirea locurilor natale, dra-gostea de glia stramo[easc` m-au \ndem-nat s` incerc s` g`sesc izvoarele, na[terea localit`]ii Ciorog=rla. Am socotit, socotesc c` oricine a luat parte la evenimente, la o f`r=m` de istorie \[i iube[te localiatea, patria, meleagurile unde s-a n`scut [i a tr`it, este dator s` lase o descriere a ceea ce [tie despre acele evenimente. |mi doresc ca pu]ina mea contribu]ie s` poat` r`spl`ti eforturile [i truda celor ce au realizat ceva \naintea mea.”

Cartea cuprinde referiri detaliate la istoricul localit`]ii, cadrul geografic, com-pozi]ia [i evolu]ia demografic`. Se dau date exacte, extrase din documente, cu privire la num`rul locuitorilor, suprafa]a arabil`, distribu]ia acesteia pe zone, resurse natu-rale, ocupa]ii ale locuitorilor din vremurile \ndep`rtate p=n` ast`zi etc. Toate acestea [i altele pe care le vom aminti \i dau car]ii un

puternic caracter monografic constituind o surs` pre]ioas` pentru oricine dore[te s` afle c=te ceva din istoria Ciorog=rlei.

Aceast` lucrare reproduce, \n multe pagini, documente referitoare la procesul s`tenilor \nst`ri]i din comun` \n frunte cu preotul Anghel Tudor, procesul ob[tei s`te[ti intentat doamnei Elena I.R. Simons, inginerului Ioan P. Giugurtu [i statului rom=n pentru st\p=nirea mo[iei Ciorog=rla Samurc`[e[ti.

Fotografiile, din p`cate \n alb-negru, trezesc nostalgia celor de o v=rst` apro-piat` cu cea a autorului.

Titlul c`r]ii „Pu]ine cuvinte despre isto-ria unei localit`]i de l=ng` Bucure[ti – Ciorog=rla” sugereaz` faptul c` \n edi]ia urm`toare, la cuvintele pu]ine, va ad`uga [i altele. Astept`m noile contribu]ii \n edi]ia a doua.

Specificul ziarului nostru ar avea nevoie de un bun cunosc`tor al istoriei locale [i am fi onora]i dac` autorul ar accepta s` ne fie colaborator permanent.

» |n urma unui accident de ma[in` un depu-tat moare. Ajuns la por]ile raiului este \ntrebat de Sf\ntul Petru:

- Tu ce ai fost \n via]a p`m=nteasc`? - Deputat , Sfinte!- Atunci se cuvine ca tu s` alegi \ntre iad

[i rai. Hai s` mergem s` vezi despre ce e vorba!Ajun[i \n iad, deputatul vede o parte din fo[tii colegi din Parlament, care trecuser` la cele ve[nice, cum chefuiau, jucau golf, se distrau cu feti]ele, via]a fain` [i huzureal` \n toat` regula. Merg=nd apoi \n rai sunt \nt=mpina]i de c=ntece de harp`, lini[te, pace, \ntr-un cuv=nt, plictiseal`.L`sat o noapte s` se g=ndeasc`, parlamen-tarul este \ntrebat a doua zi unde prefer` s` mearg`, \n rai sau \n iad. Deputatul

r`spunde f`r` a mai sta pe g=nduri:- Sfinte Petru, prefer s` merg in iad, c`

acolo sunt b ie]ii mei, ne distr`m [i noi, ne mai aducem [i noi aminte de vremurile bune.Zis [i f`cut. Numai c` merg=nd \n iad, \n locul vie]ii pline de veselie [i huzur, acum \i vede pe prietenii s`i \n cazanele cu smoal`, cu dracii care a]=]au focul [i nu \i lasau s` fug`, deci jale mare! Stupefiat \l \ntreab` pe Sf=ntul Petru:

- Bine frate , ieri c=nd m-ai adus aici era chef mare, veselie, via]` aleas`. Care e treaba?Sf=ntul Petru \i raspunde:

- P`i am uitat s`-]i spun. Ieri eram \n cam-panie electoral`

A povestit profesor Mutulescu Marius.

POVESTE CU T+LC

Marinescu Gheorghe [i Florentina, strada Dealului nr. 127

Strada 1 mai nr. 44, proprietar Tudor Ion

Strada 1 martie nr. 49, proprietar Feraru Corina

Strada Aduna]i nr. 39, proprietari Aurel [i Domnita Preda

Strada Ana Ip`tescu nr. 98 f, Proprietar Ion [i Maria Mitroi

Strada 1 martie nr. 5, proprietar Alexandru Vasile [i fiica d=nsului, Constan]a

Strada 1 martie nr. 80, proprietari Carmen [i Ioan Oprea

Strada Aduna]i nr. 58,proprietar Vasile Ion

Electorale

» MULTUMIRE

Redac]ia mul]ume[te numero[ilor cititori care i-au trimis, pentru pub-licare, [tiri, materiale [i fotografii, telefonic, pe e-ailul ziarului prin scrisori [i verbal.Majoritatea acestora se refer` la nemul]umirile cet`]enilor referi-toare la rela]iile cu autorita]ile locale. Suntem m`guli]i c` vede]i \n acest ziar singura posibilitate de a populariza necazurile dumnea-voastr` [i de a le face cunoscute, spre rezolvare, organelor jude]ene: Prefectur`,Consiliul Judetean... etc.

Vrem sa fim ap`r`torii one[ti ai intereselor dumneavoastr` legi-time.Evitam s` publicam materialele incomode la adresa candida]ilor PD-L pentru c` acestora nu le-a fost verificat` veridicitatea prin 2-3 surse independente [i apoi, sunt puerile.Ne gândim la deschiderea unei rubrici:„Zvonuri, bârfe, [u[anele”.A[teptam \n continuare mesajele dumneavoastr`.

O carte document

Rubric` realizat` de eleva Constantin Ioana

|n acest numar v` prezent`m unele dintre cele mai frumoase case din satul D=rvari. Faza final` a concursului – \ntr-un num`r viitor.