CINEFESTIVAL

Numărul 4 • Joi • 25 iunie • 2009

Publicația Festivalului Internațional al Producătorilor de Film Independenți

www.ipiff.ro

Al Incognito

Explozia unei bombela IPIFF 4

Maria Ploaedespre cea maifericită familie

Cine-arhetipuri

Playboy-ul autohton,înainte și după Piersic

PAGINA

2

PAGINA

3

PAGINA

8-9

CostelCașcaval

trăind intens“O secundă de viață”

PAGINA

7

COMENTARII / OPINII2

CRISTIAN RADU NEMA - foto; MARCELLA DRĂGAN - foto;FLORIN VEDEANU și MIRCEA VĂLIMĂREANU - layout; LORIN VASILOVICI

Colectivulredacțional:

Tipărit la CALLASPRINT Mangalia

Criticul la Festivalul Producătorilor

PRIVIND LASPECTATORII DIN SALĂO bombă a explodat ieridimineaţa, în Citipelx 2 de la TomisMall, fără să facă victime, fiindcă

nici un spectator nu se afla în primele şase rînduride fotolii din faţa ecranului, iar în rîndul al şapteleaeram numai sus-semnatul, care am rezistat fluxuluidevastator, fiind imunizat de o precedentă expe-rienţă cu acelaşi mecanism exploziv. E vorba de fil-mul Trip, film pe care-l văzusem cu cîteva luniînainte la Sala Tinerimea Română din Bucureşti. Lasla latitudinea organismelor abilitate deconspirareaefectelor exploziei asupra celorlalţi spectatori, pre-cum şi a numărului lor –, număr redus (dacă nu măînşel şi cu scuza coincidenţei proiecţiei cu ora op-timă a razelor violete) la cel al realizatorilor filmului.Subrubrica Privind la spectatorii din sală s-ar cereastfel rebotezată Privind la/în mine însumi. Şi n-amcu ce să mă laud. Fiindcă n-am rămas cu totulnevătămat de şocul suferit. Mi s-a părut din nou căTrip este nu numai un film despre drogaţiiaparţinînd totodată unor minorităţi sexuale, dar şiun film făcut de o echipă de cineamatori-practi-canţi ai numitelor pasiuni. Ceea ce nu mă împied-icase să răspund unei invitaţii la cuvîntneprevăzute, la Tinerimea Română, improvizîndafirmaţia că e vorba de „un film-eveniment”. Am re-cidivat în sinea-mi cu această exclamaţie şi dupăvizionarea de ieri dimineaţă, făcîndu-mă însă de rîsîn faţă realizatorilor care m-au invitat la o cafea (trecacum la a doua subrubrică).

REVĂZÎND GENERICELE FILMELORCeva dubii în privinţa profilării personale a sem-natarilor genericului am încercat din primul mo-ment cînd am zărit-o pe Florina Titz, carecumulează regia, scenariul, imaginea şi montajulfilmului Trip: o mignonă cu chip angelic, de olimpezime a privirii şi o directeţe a exprimăriidezarmante. Dubiile mi s-au întărit, în timp ce secomandau cafelele, privindu-i pe cei doi interpreţiai rolurilor chieie din film, actorii constănţeni LanaMascaliuc şi Marian Adochiţei: nici o umbră, pechipurile lor, de pe urma bănuitelor practici. Darle-am spus imediat ce crezusem. N-au rîs în ho-hote, însă eu le-am simţit interior. Iar aseară tîrziui-am dat telefon Florinei Titz, ca s-o întreb dacă n-au rîs de-a binelea de credulitatea mea abia fi-indcă am luat de bune explicaţiile lor, că singurasursă de „documentare” despre drogaţi, lezbieneşi homosexuali au fost ceea ce au citit despre sauau aflat prin Internet. M-a liniştit, iar eu sînt fericitcă, după filmul închinat poliţistului care încearcăsă-i apere de represalii pe nişte elevi consumatoride droguri banale, al doilea eveniment de marcăde la IPIFF 4 e opera unor debutanţi din under-ground, care ne plonjează tulburător în acea lumeparalelă.

Al. INCOGNITO

Explozia uneibombe la IPIFF 4

ÎN PREZENTAREA UL-timului său film, în cadrul con-ferinței de presă de miercuri24 iunie, Nicolae Mărgineanua vorbit despre vul ne -rabilitatea impregnată în sufle-tul românilor odată cu ieșireadin socialism și despre dificul-tățile de adaptare pe care ace-știa le-au întampinat într-olume nu tocmai prietenoasăcu cei slabi. Obișnuiți cu sluj-bele lor sigure la stat, astăzi unnumar mare de oameni pre-feră să plece să muncească înstrăinătate. Acolo unde, spuneregizorul, occidentalii îi văd cape o masă de oameni cu aspectdezagreabil, needucați, care le

vorbesc limba cu dificultate.Prin scenariul filmului“Schimb valutar” al lui TudorVoican, după o idee de Cătă-lin Cocriș, s-a dorit scoatereadin anonimat a acestor perso-naje care încearcă să supravie-țuiască într-o Româniedominată de agresivitate, alecărei priorități nu prevăd ocro-tirea cetățenilor săi.

Președintele festivalului,Dinu Tănase, a menționatproiecția în avampremieră alung-metrajului idependentTrip, al Florinei Titz, caresemnează scenariul, regia,imaginea, montajul și pro-ducția filmului. Filmat chiar

aici în Constanța, Trip atacăniște zone în care mulți din-tre noi nu putem pătrundepentru a o înțelege – lumeadrogurilor.

A fost dezbătută și au-diența scăzută din cinemato-grafe sau la manifestăriculturale de calitate, dinConstanța. Spre deosebire depublicul spectator din Cluj,constănțenii nu se lasă atrașicu ușurință spre teatru și ci-nematograf. IPIFF face partedin categoria actelor cultu-rale care încearcă să redeapublicului plăcerea de a so-cializa și în alte spații decâtterase sau cluburi.

România vulnerabilă la„Schimbul valutar”

Lui Nicolae Mărgineanu îi pasă de

UNA PE NOAPTE cu DINUȘERBESCU

interviuri 3

Maria Ploaie despre

Cea mai fericită familieLa Petrimanu, primaîntâlnire cu NicolaeMărgineanu

Prima întâlnire cu NicolaeMărgineanu a fost cea descriptivă,cea care m-a marcat. Eram la fil-mul „Muntele ascuns”, în regia luiAndrei Băleanu. Nicolae era ope-rator, iar eu jucam un rol de maimică întindere, rolul principal îlavea Horațiu Mălăele. Atunci s-aîndrăgostit Nicolae de mine. Îmifăcea buchețele de flori foarte fru-moase pentru că filmam undevaîn munți, la lacul Petrimanu.Acolo ne-am cunoscut, într-undecor romantic. A mai trecutaproape un an și jumătate și ne-am căsătorit exact în anul în caream terminat eu Institutul, aveam26 de ani, era în 1976. A fostfoarte frumos pentru că viațanoastră s-a legat foarte mult dato-rită pasiunii noastre comune pen-tru film. Am făcut foarte multefilme împreună și era bine că dis-cutam de la bun început, de cândera proiectul în fașă, discuții carecontinuau pe tot parcursul pro-iectului. În faza de proiect este celmai frumos pen- tru că a tunci vi-sezi foar te multși îți propuifoarte mult.

Noi toatăviața ne-am do -rit o casă cugră dină, cuflori, cu douăpi sici, cu mes-teceni. Avemacum toate aceste mici minuni pecare ni le-am dorit, copacii, spreexemplu, i-am adus eu, cu mânamea, din cel mai frumos loc dinRomânia, care se numeșteMăgura, undeva în spatele Buce-gilor, la poalele Pietrei Craiului.

Suntem o familie de artiștiBăiatul cel mare, Petru, este compozitor și face

muzica multor filme. Ana Mărgineanu, fetița ceamare, este regizor de teatru, dar îi place și filmul.

Probabil va face la un moment dat,dar deocamdată este împătimită ateatrului. O luam cu mine de micăde cîte ori aveam repetiții și nu afost nici o problemă să iubească șiea teatrul, fără să o împingem noide la spate. Nicolae Mărgineanujunior a făcut multimedia și seocupă de sunet și montaj, el esteînsă mai realist, are simțul afaceri-lor. Se ocupă și de artă pentru că elconduce studioul de dublaj pe

care-l avem. Iar Oana Maria Mărgineanu, fetițanoastră cea mică, este în anul III la UNATC, la ac-torie. Îi pla ce actoria, mu zica, dansul, le împleteștedeo camdată pe toate, să vedem cum vor evolua lu-crurile pentru că studenții sînt foarte mulți, amauzit că vor fi și mai multe locuri, de anul acesta, laInstitut. Sperăm că filmul va rezista în continuare...

Este prima oară cînd vin la IPIFF, soțul meua mai fost anul trecut și mărturisesc sincer căam fost plăcut impresionată că, slavă Domnu-lui, nu mergem numai la festivaluri bune doarîn străinătate.

Filmul lui Porumboiu din deschidere, spre ex-emplu, mi-a fost tare drag, l-am iubit foarte mult,mi-a plăcut tema, povestea și mi se pare un lucruextraordinar de frumos pentru tinerii noștri regi-zori, să abordeze un subiect de-o curățenie atîtde mare. Majoritatea sînt ahtiați după subiectemai șocante. Am fost foarte fericită să văd fimullui Porumboiu și mi-a părut bine de succesul luide la Cannes. M-am bucurat că am avut o sală așade frumoasă, așa de plină.

Văd că festivalul este foarte bine organizat,acest lucru fiind reflectat de gazeta filmului careapare după fiecare seară. Înclin să cred că spec-tatorul nostru mai are drag să vadă un film însala de cinema și nu acasă în fața televizorului.

Filmul lui Porumboiu extraordinar de frumos

Am fostfericită să văd fimullui Porumboiu șimi-a părut bine desuccesul lui de laCannes.

Noitoată

viața ne-amdorit o casăcu grădină,cu flori, cudouă pisici,cu meste-ceni. Acum leavem.

Gabriela NICULESCU

FILME ÎN COMPETIŢIE 4 AZI

Regia: RADU MUNTEANDistribuţia: DRAGOŞ BUCUR, ANAMARIA MARINCA, MIMI

BRĂNESCU, ADRIAN VANCICĂ, VLADMUNTEAN, GEANINA VARGA, ROXANA IANCU

Scenariul: RADU MUNTEAN, ALEX BACIU, RAZVANRADULESCUImaginea: TUDOR LUCACIUMuzica: ELECTRIC BROTHERMontajul: ALEXANDRU RADU

Filmografieproducător

� 2002 – Furia (executive producer)� 2006 – Legături bolnăvicioase (executiveproducer) � 2006 – Hârtia va fi albastră (executiveproducer) � 2008 – Boogie � 2009 – Cea maifericită fată din lume (associate producer)

"Ştiu povestea filmului de mai bine de trei ani, cândRadu mi-a povestit cele două idei pe care voia să le dez-volte şi care au stat la baza filmelor pe care ulterior le-

am făcut împreună, Boogie şi Hârtia va fi albastră. Am rezonatfoarte repede la ideea din „Boogie”, am vârsta personajelor şi su-biectul m-a atins într-un mod foarte personal. Cu Radu lucrez dezece ani în publicitate şi în film. Ne întelegem foarte bine şi avemîncredere unul în celălalt. E un regizor care a căpătat experienţălucrând mult în ultimii ani. Ştie ce vrea şi este sigur pe el, lucru ex-trem de reconfortant pentru un producător."

BoogieProducător:DRAGOŞ

VÎLCUPlecat cu soţia şi copilul de 4 ani la mare, înmini-vacanţa legală, Bogdan Ciocăzanu se întâlneşteîntâmplător cu cei mai buni prieteni din liceu, la data şilocul de care îi leagă cele mai glorioase escapadebahico-sexuale din tinereţe. După masa de seară,servită pe terasa unui hotel care-i trezeşte amintiri dintinereţe, Bogdan, sau Boogie, cum îi spun prietenii, sevede prins între obligaţiile de familie şi tentaţia de aretrăi o seară ca în vremurile bune, când viaţa păreasimplă şi frumoasă. Acum însă lucrurile s-au schimbat,diferenţele dintre ei s-au mărit, iar prietenia nu maipoate fi o relaţie care se bazează doar pe gusturicomune la femei, băutură şi echipe de fotbal.

5FILME ÎN COMPETIŢIE AZI

Regia: RADU JUDEDistribuţia: ANDREEA BOȘNEAG,VASILE MURARU, VIOLETA POPA,ȘERBAN PAVLU, ANDI VASLUIANUScenariul: AUGUSTINA STANCIU,RADU JUDEImaginea: MARIUS PANDURUMontajul: CĂTĂLIN F. CRISTUTIU

Filmografieproducător

� 2006 – Lampa cu căciulă� 2006 – Marilena de la P7(executive producer) � 2006 –Black Sea � 2007 – Acasă � 2007 – Dimineaţa � 2007 –Pescuit sportiv (executiveproducer) � 2009 – Cea maifericită fată din lume� 2009 – Felicia înainte de toate(completed)

Cea mai fericităfată din lume

Delia, o fată de 18 ani dintr-un orăşelromânesc, este norocoasa câştigătoare a

unei campanii de promovare organizată deo companie producătoare de băuturi

răcoritoare: cu doar trei etichete de pesticlele de suc, Delia a câştigat o maşină

foarte scumpă. Fericita câştigătoare,însoţită de părinţii ei, va trebui să pornească

spre capitală pentru a filma o reclamă cares-o arate pe Delia ţării întregi, drept dovadăcă toată campania a fost pe bune. Pe drumul

spre Bucureşti, în familie se iscă un conflict:părinţii vor sa vândă maşina pentru a

deschide o mică afacere, pe când fata arvrea s-o păstreze. O mulţime de probleme

apar şi în timpul filmărilor, dar sfărşitul estefericit. Sau, cel puţin, toţi par mulţumiţi de

ceea ce au primit. Filmul, bazat pe oîntâmplare reală, este o tragicomedie

despre oameni obişnuiţi în circumstanţeneobişnuite, despre legăturile de familie şi

ceea ce se află în spatele lor.

Nu ştiu ce m-a fascinat cel maimult la acest proiect -perspectiva falsei străluciri a

publicităţii, societatea Bucureşteanavazută de la kilometrul zero, încercareacopiilor de a se face înteleşi de părinţi,încercarea părinţilor de a convinge copiiică decizia lor e cea mai bună,interacţiunea dintre cele 3 lumi - familiade provincie, upper middle class-ulpublicitar şi tehnicienii echipei de filmaresau pur şi simplu capacitatea lui RaduJude de a spune o poveste atât de simpluşi emoţionant şi în acelaşi timp cu atât demult umor.

Producător:ADA SOLOMON

CRONICĂ / REPORTAJ6 ZIUA 3

Sergiu Nicolaescunu a putut fi

prezent la eveniment dinpricina unor probleme de

sănatate. Dinu Tănase aținut să facă personal o

prezentare a filmului.

”În această a doua zi a Galei FilmuluiRomânesc avem de-aface cu opremieră, debutul maestrului SergiuNicolaescu în genul docu-dramă.Regret că nu este alături de noipentru că se află în convalescență șinu a mai putut fi prezent la festival.Îi urăm însănătoșire grabnică. Anultrecut Sergiu Ni co la escu fost alăturide noi, la IPIFF, la prezentareafilmului «Supra vie țu i torul»”.

După pre zentarea filmului, re gi -zorul Dinu Tănase i-a invitat în sce năpe “colonelul” Grigoraș, directoruladministrativ al studioului și pe unuldintre actorii preferați ai regizoruluiSergiu Nicolaescu, Geo Do bre. „Amjucat rolul lui Fer di nand. M-ambucurat enorm să in ter pretez acest rol.Mi-ar fi plăcut să fac și eu un film caresă se nu mească «Ferdinand»”, aîncheiat amuzat “polițistul” GeoDobre.

GALA FILMULUIROMÂNESC

Geo Dobre - “Ferdinand”și “colonelul” Grigoraș,în umbra lui Carol I

În absența Maestrului

7CINEFESTIVAL

Ion Cărmăzan

La cea de-a doua proiecție a serii, DinuTănase l-a avut alături pe regizorul fil-mului ”O secundă de viață”, Ion Căr-măzan, alături de care au pășit pe scenăprotagoniștii filmului Antoaneta Cojo-caru și Costel Cașcaval. Degajat, daremoționat de primirea caldă pe care i-afăcut-o publicul, Ion Cărmăzan a ținutun discurs de doar cîteva minute. ” O se-cundă de viață își face debutul la Con-stanța odată cu această Gală . Am făcutdin plăcere acest film și țin foarte mult lael. Filmul a avut și cronici proaste, dar șicronici bune. Trebuie să spun că deobi-

cei la filmele mele sunt cîte 2-5 specta-tori, m-am obișnuit cu public puțin.Acum nu mă așteptam să veniți înnumăr atît de mare, asta mă bucură. Văinvit să vedeți și să judecați filmul. Vreausă știți că nu este un film comod. Îimulțumesc lui Dinu că m-a invitat șidumneavoastră că sunteți aici. „CostelCașcaval a fost plin de vervă, dar a făcutpuține referiri la film. Prezentarea fil-mului a fost însoțită de un evenimenteditorial, regizorul lansăndu-și cu acestprilej și cartea „Elogiul intuiției” . Auvorbit despre această carte Bogdan Pa-pacostea, de la editura Tomis și criticulliterar Gabriel Rusu. „ Cartea are farmec,iar Ion Cărmăzan e un bun eseist. Elbate marginile ca să se apropie de cen-tru. „Elogiul Intuiției” este o carte caremă învață să văd filme. Dacă citiți carteaîl veți descoperi pe Nuțu Cărmăzan alt-fel, așa cum arată el de la o oră la alta”, aspus Gabriel Rusu. Cîteva cuvinte a spusși reprezentantul editurii Tomis „ Din-colo de ce este spus în mod explicitprintre rînduri matematice, carteaconține o poezie implicită. Cea a unuiautor care încearcă să înțeleagă lumea”,încheie acesta.

Livia Lixandru

Dublă lansare la Constanța

“O secundă de viață”și “Elogiul intuiției”

Criticul Bogdan Papacostea,despre “Elogiul elocinței”

Ioan Cârmăzan,alături de protagoniștii “Secundei de viață”

ÎN VIZORUL CRONICARILOR8

CINE-ARHETIPURI

CUM SE ŞTIE, MODELULeste tras în milioane de exem-plare şi pe stradă apar langu-roasele poze melancolicsenzuale à la Rudolph Valen-tino sau figurile incasabil-im-penetrabil ironice ale luiJames Bond sau cele visător-îndepărtate de rebel fărăcauză ale lui James Dean. S-arputea scrie o istorie a cinema-tografiei chiar şi numai cuaceste figuri care dominândmarele ecran au cuceritlumea mai abil şi mai eficientdecât avioanele de vânătoaresau sumbmarinele atomice,iar cinematografia, spre de-osebire de celelalte arte a avutîntotdeauna o componentămitică mai puternică, şi unanumit glamour indispensa-bil, oricât de falsificat, de ilu-zoriu, de inconsistent ar fi el.Ci ne ma tografia este o mareartă a iluziei, iar eroii ei sa-crosanţi sunt mari prestidigi-tatori. Ce putem spune însădespre filmul românesc? Ge-neraţia anilor ’70,’80 îl aveadeja ca june prim pe FlorinPiersic, care a impus un per-sonaj cheie haiducul Şaptecai,transformat apoi în Mărge-

latu. Dinu Cocea lansa în1966, cu Haiducii o serie me-morabilă care avea să se con-tinue cu Haiducii lui Şaptecai(1971), Zestrea dom niţei Ralu(1972), unde Flo rin Piersic îlînlocuia cu succes pe Ema-noil Petruţ din Răzbunareahaiducilor (1968) şi Răpireafecioarelor (1968). Însă per-sonajul care l-a consacrat estecel al multifuncţionalului des-perados paşoptist, Mărgelatu,un hibrid între haiduc, revo-luţionar, amant latin şi scui-pător de seminţe autohton,propulsat cu primul film alseriei, Drumul oaselor (1980)al lui Doru Năstase, urmat deTrandafirul galben (1981),Misterele Bucureştilor (1983)ale aceluiaşi regizor şi conti-nuatorul francizei, GheorgheVitanidis, cu Masca de argint(1985) şi Colierul de turcoaze(1985).

Dacă Florin Piersic puteareprezenta James Bond-ulpaşoptist, Sergiu Nicolaescu,alias comisarul Miclo-van/Moldovan a jucat rolulJames Bond-ului interbelic,în luptă cu hidra legionară înfilme regizate de el însuşi,

Fiecare epocăcinematografică impuneun anumit tipar viril,un erou care devinechintesenţă a tot ceea cecodul cultural stabileştedrept model exemplar devirilitate.

Angelo MITCHIEVICI

Playboy-ulînainte și după

CINEFESTIVAL 9

precum Cu mâinile curate(1972), Ultimul cartuş(1973), Un comisar acuză(1974), Revanşa (1978) şiDuelul (1981). Comisarulafişa un zâmbet sarcastic,pronunţa cuvintele parcătrase la rindea, avea un umorcasant ca şi pumnul, saluta cudouă degete la pălărie şi eraîngrozitor, dar îngrozitor deonest. Sergiu ridicase şta-cheta prea sus, plus că profi-lul nu lăsa nicio şansă uneiadolescente dornice de afir-mare să sufle în fumul careieşea din ţeava pistolului.Pentru ca adolescenţa săpoarte un nume a fost inven-tat liceanul rock and roll, defapt un folkist în şcoala înflă-cărată a cenaclului păunes-cian, Ştefan Bănică junior înseria Liceenii (1987) al lui Ni-colae Corjos, continuată cuExtemporal la dirigenţie(1987) şi Liceenii Rock’n’Roll(1992). Cum arăta juneleprim în ultimul deceniu decomunism? Ei bine, el sestrecura pe furiş în atelier casă-şi depăşească norma,lucra de zor la matematică, casă demonstreze iubitei că

este capabil să intre la facul-tate şi să devină inginer şicânta la chitară în trupa şco-lii, într-o discotecă unde fe-tele se îmbrăcau decent şiunde printre invitaţi se afla şidiriginta sexagenară şi mora-lităţi castratoare şi profeso-rul de filozofie, undialectician al moralei. Nubea, nu fuma, nu... etc.

autohtonFlorin Piersic

EVENIMENT10

Un eveniment senzaționalla IPIFF 2009

SUIE

PAP

ARUD

E

ÎN DESCHIDERE

ADDICTIVE TV

Sâmbâtă 27 iunie, ora 22.00 -Pavilonul Expozițional dinMamaia (vizavi de Hotel Malibu)

ADDICTIVE TV, o trupă elec-tro breakbeat din Londra, carela ora actuală ocupă primul locîn clasamentele VJ. Cei doimembrii ai trupei, Graham șiTolly își descriu proiectul că«auzi ce vezi»; iar sound-ul loreste dub-visual breakbeat, cuinfluențe de ska.

AVANCRONICI REPLICI 11

S-AR PĂREA CA TINERIICINEAȘTI AU dezvoltat o ape-tență pentru numere, nomenclaturaproducțiilor răspândind cifre șiunități de măsură. Printre cele 154 descurt-metraje înscrise în competițiaȘcolilor de Film avem: 70 MM, 5 SE-CUNDE, 2ML, 11 PM, ZIUA 32.

Alexandru Brendea de laUNATC semnează scenariul, regia siimaginea scurt-metrajului 70MM.Filmul prezintă mocănița din Mara-mureș care șerpuiește printre munți,legând două pământuri străine: Ro-mania si Ucraina. 70 mm reprezintălungimea șinei de tren.

În 5 SECUNDE, filmul lui Bog-dan Ilie-Micu de la Universitatea

Media, consecințele unui accident demașina accentuează fragilitatea ome-nească în raport cu timpul, căci indoar câteva secunde destinul ți sepoate schimba. Tot de ordinul se-cundelor ține și amintirea viselor înîncercarea de a le interpreta. Din dis-tribuție fac parte Medeea Marinescuși Liviu Lucaciu. Montajul filmuluieste făcut de Andreea Dănilescu siAlexandru Dorobanțu - cel care sem-nează imaginea si montajul la un altscurt-metraj cu titlu calculat, 2ML.Anul 2009, contraceptivele mascu-line sunt în testare. 2ml este canti-tatea injectată lunar de voluntariiexperimentului, a cărui efecte nu suntînca clare.

11PM, alt titlu ce denotă similaro temporalitate, este scurt-metrajullui Alexandru Sava de la UNATC încare, în timp ce trei microbiști bat unom nevinovat, suparați că echipa lora pierdut, un om înfuriat de zgomotdecide sa rezolve singur situația. Re-gizorul semnează și scenariul, muz-ica, montajul și producția filmuluisău.

În același caracter temporal, totde la UNATC, Andrei Dan Do-

brescu are înscris în competițieZIUA 32. Un film despre teama desingurătate într-o lume a viitorului. Șidacă luna ar avea mai multe zile?

Astăzi, în Rotonda PavilionuluiExpozițional din Mamaia începemult așteptata competiție a filmelorde scurt-metraj studentești. Sperămsă vină cât mai mulți spectatori, iarproducțiile viitorilor cinefili să im-presioneze plăcut. Le urăm: Vizio -nare plăcută!

Avancronici colegiale (III)

GHEORGHE BĂLĂȘOIU

� Scenograf de film și teatru,arhitect, animator cultural, cu obogată carieră în lumea artelor.

� Profesor de scenografie laUNATC, este autorul uneiremarcabile istorii aScenografiei Românești de Film

� În 2004 a fost autorul unuiexcepțional proiect : în cadrulExpoziției «Ștefan cel Mare » dinPalatul Vaticanului, a reconstituit, în secțiune, o mănăstiremoldovenească din lemn.

� În cadrul IPIFF își va lansamonumentala monogragfie «Bucureștiul - ca platou defilmare », pe care a coordonat-oîn cadrul unui consortiuuniversitar.

DANA DUMA

� Critic de film, cu îndelungi statede serviciu la Revista Cinema,este un nume binecunoscut înlumea filmologiei romînești.

� A semnat mai multe volume decritică și istorie a filmului,inclusiv o monografie dedicatălui Woody Allen.

� Autoare de scenarii pentru filmede animație, a fost în juriulmultor festivaluri de profil dintara și din străinătate

� Și-a început cariera didactică laUniversitatea « Hyperion » ,unde a avut și funcția deSecretar Șțiintific

� În prezent este Profesor laUNATC, Catedra deComunicare Audiovizuală

LAURENȚIU DAMIAN

�Născut la 25 ianuarie 1956, laGiurgiu

�Apreciat scenarist și regizor defilme documentare și deficţiune, premiate în țară și înstrăinătate, este unreprezentant de marcă alGenerației 80.

�Director al „Editurii Video” aMinisterului Culturii și ulterior,a contribuit semnificativ larecuperarea și păstrareamemoriei culturale a României.

� În calitatea de Profesor deRegie la UniversitateaNațională de Artă Teatrală șiCinematografică«I.L.Caragiale» din București,a călăuzit primii pași în profesie

a unor nume importante alecinematografului romînesc deastăzi.

�Autor în 2004 al uneiremarcabile monografii afilmului românescdocumentar- «Despredocumentar încă ceva în plus»- considerată cea mai bunăcarte de specialitate a anului șipremiată ca atare de UniuneaCineaștilor și de AsociațiaCriticilor de Film din Romania

�Vocația pentru abordareaintelectuală a artei filmului și-aîmplinit-o într-o remarcabilăcarieră de critic și teoretician defilm, animator al unor apreciatetalk-shouri de televiziune.

Juriul pentru scurt-metrajeDe azi începemunca și pentru

În numărulde mâine puteți citi

date despre ceilalți doi

membri ai juriului:

DAN NANOVEANU și

MIHAI ORĂȘANU

INTERVIU SENZAŢIONAL12

Mi-aș dori din suflet săjoc într-un film românesc

Sînt fericită că se crează o mișcare în jurul filmelorromânești. Vineri am vorbit cu ambasadorul Italiei dela București și va fi oaspete de onoare al festivalului.Am adus un film al lui Guido de Angelis, producătoritalian al filmului Dr. Flaut, în care chiar ar fi trebuit săjoc, pentru că la început era un serial, apoi s-a trans-format într-un film de scurt metraj, iar rolul meu s-ascurtat atât de mult încât nu merita să-l fac. Dar sîntfericită că există foarte mult interes între cele două țări.

R A M O N A B Ă D E S C U

La cooptarea mea în juriu acontribuit o colaborare care a în-

ceput acum două luni de zile,împreună cu Cristian

Zgabercea, când am prezen-tat și am făcut un spectacol

pentru strângerea unorfonduri pentru zececazuri de copii cu prob-leme de sănătate din toată

zona Dobrogei. Am orga-nizat un teledon în urmacăruia s-au strîns peste 200

mii de euro. Am reluat olegătură care se între-

rupsese în urmă cu20 de ani. Nu ne-

am mai văzut din 1991, de la Fes-tivalul de la Mamaia. Reluândaceastă prietenie, avem omulțime de lucruri de făcut, maiales că în Italia, la Napoli, am vor-bit cu președintele regiunii,cerîndu-i să facă o înfrățire întreNapoli și Constanța. Pentru căeste important să arătăm că sîn-tem înafara unor prejudecăți din-tre italieni și români, iar culturaeste singurul mod prin careputem înlătura acesteprejudecăți. Italienii nu știu, deexemplu, că la Constanța a trăitși s-a stins unul dintre cei maifaimoși poeți ai lor, Obidiu.

Acum am terminat de filmat în Italia, un filmfoarte frumos, în costume de la 1900. Filmul are

două episoade și se va transmite din septembriepe Rai Uno. Mi-aș dori din suflet să joc într-un

film românesc. Întotdeauna cînd sînt în Italia,vorbesc despre condițiile foarte bune pentru

producția de film, despre natura splendidădin România și despre posibilitatea de a serealiza producții aici în țară. Îmi place să

duc afară tot ceea ce eu știu că este de ca-litate la noi.

Despre România, cu dragoste

Despre un oaspete de onoare

Despre intrarea în echipa juriului