CHIRURGIE DE CAMPANIE

CHIRURGIE DE CAMPANIE

Principiile de triaj medical la staple de evacuate

Asistenta medico-chirurgicala:

Esalonata la etapa de tratament si evacuare

Etapa acordarii primului ajutor pe cimpul de lupta in focarul de dezastru, ca ajutor reciproc, de unele echipe sanitare desfasurate in calamitate

Etapa asistentei premedicale la punctul medical al batalionului, pe cimpul de lupta

Etapa asistentei medicale la punctul medical al brigazii in conditii cu mai putin pericol pentru traumatizanti si personalul medical

Asistenta medicala calificata- in spitalele militare chirurgie de campanie

Etapa asistentei specializate- in institutii militare sau civile specializate se acorda tratamentul diferitor leziuni ale corpului

Se acorda ajutor in volum bine determinat, in functie de etapa si pregatirea medicala, asigurare cu utilaj, materiale, distanta de la linia de lupta, de la focarul dezazstrului, numarul de traumatizati, aprovizionarea pentru etapa concreta.Volumul asistentei medicale-complex de actiuni, manopere pentru fiecare traumatizat, se exedcuta la fiecare etapa concret, uneori cu o simplificare a volumului complet in situatii exceptionale de lupta si medicale

La fiecare etapa- triajul medical- traumatizatii sunt distribuiti in diferite grupe omigene in functie de leziune, necesitatea de tratament si evacuare.Se face neintrerupt la fiacre etapa cu respectareacontinuitatii de la etapa la etapa.Grupe de triaj:

Persoane ce prezinta pericol pentru cei din jur

Bolnavii ce necesita ajutor la etapa data cu repartizarea prin formatiunile acestei etape

Cei ce vor fi evacuati fara asistenta la etapa data si vor forma grupa de triaj in functie de destinatia evacuarii, ordinea, pozitia, mijlocul de transport.

Traumatizatii cu leziuni grave incompatibile cu viata, li se acorda asistenta simptomatica

Traumatizatii cu leziuni usoare se intorc in unitati

Asistenta medico-chirurgicala se bazeaza pe efectuarea interventiei chirurgicale dupa principiul urgentei aminate cu profilaxia complicatiilor infectioase si hemoragii, si tratamentul lor.

Profilaxia

Urgentarea trecerii la etape

Efectuarea operatiilor de alti medici calificati

2. Clasificarea leziunilor vaselor sangvine, hemoragiile externe, tratamentul la etapele de evacuare

Clasificarea hemoragiilor

Dupa cauza- trauma, ranire, proces patologic

Dupa termen- primare, secundare, intr-un moment, repetate ( precoce, tardive )

Dupa lezarea avsului- arterial, venos, arterio-venos, capilar

Dupa locul de scurgere- externe, interne, intratisulare, asociate

Dupa stadiul de hemostaza- contunua, stopata.

Clasificarea leziunilor vaselor

Leziuni deschise leziuni inchise

Mecanism prin arma de foc prin lovituri

taiate, compresie

contuzionate, smulgere

impunse

muscate

morsocate

Schimbari anatomice in vas

Leziuni tangentiale fara ruperea intimei prin contuzie

Leziuni parietale laterale leziunea unor pereti

Leziune gaurita ruptura totala de vas,

Leziune partial transversala leziune cu aschi osoase

Leziune totala spasm

Contuzia vasului

Numarul de leziuni in regiunile anatomice

Izolate,

Asociate art.+ ven.

Vase+ nervi

Gradul de ischemie a membrelor- compensat, necompensat, ireversibila, necroxa membrului

Consecinta lezarii vasului- anevrism traumatic, maladia vasului ligaturat, redoare ischemica

Clinic- fara/ cu hemoragie primara, cu hematom pulsatil

Clasificarea ischemiei acute in lezarea vaselor magistrale ( Coinilov )

Compensat- racirea membrului distal de ranire; parestezie, amorteli; pastrarea miscarilor active, tactile.( ligaturare, suntare temporara nu-imindicata )

Subcompensat pierderea miscarilor active; disparitia miscarilor pasive ( restabilirea vasului de urgenta, suntare temporara )

Proces ireversibil- pierderea miscarilor pasive, intepenirea muschilor ( restabilirea vasului e contraindicata, amputarea )

Necroza segmentara- gangrena umeda/ uscata ( amputare )

Caracteristica

Hemoragiile arteriale- periculoase, in leziunile transversale totale capetele arteriale se spasmeaza, iar intima se incovoaie micsorindu-i lumenul, ceea ce contribuie la formarea trombului

Hemoragiile venoase- periculoase prin embolia aeriana, hemoragii abundente

Hemoragiile capilare- putin intensive, se opresc usor, se determina mai greu sursa hemoragiei. Sunt periculoase hemoragiile capilare din organele parenchimatoase ( scade coagularea ingelui )

H. Primare- apar in momentul traumei sau lezarii vasului si in timpul apropit dupa trauma

H. Secundare- la o anumita perioada de la oprirea sinestatatoare a hemoragiei sau dupa anumite interventii pe vase ( bandaj, ligaturare ). Pot fi precoce si tardive.Cele precoce apar la a 3-5-a zi dupa leziune, datorita impingerii trombului obturational din lumenul vasculr sub cresterea TA; in transportarea neglijenta; imobilizare insuficienta; manipulari in rana. Cele tardive apar intre ziua 10-15, datorita distrugerii purulenta a trombului, infectarea hematomului pulsatil; necroza si sechestrarea peretelui vascular. Ca prevestitori ai hemoragiei tardive- cresterea brusca a t corpului fara semne de infectare a plagii, aparitia hematomului/ maririi in volum a hematomului existent, aparitia suflurilor in aceasta regiune , colorarea plagii, / cheaguri in plaga.

In canalul lung si ingust, chiar in leziunile vaselor mari hemoragia poate fi minima, iar de-a lungul canalului se formeaza hematoma, care daca comunica cu o artera formeaza hematomul pulsatil , anevrism arterial/ arterio-venos.

Hemoragii intratisulare- dureri, cresterea in valom a segmentului afectat, matitate la percutie, racirea extremitatilor, paliditate, puls periferic slab/ absent.

Hemoragii in cavitati- paliditatea tegumentelor, slabiciune, transpiratii reci, sete, somnolenta, vertij, lipotimie, puls frecvent si slab, hipotensiune.

Tratamentul la etapele de evacuare

Primul ajutor si ajutor premedical-hemostaza provizorie, aplicarea garoului, compresie digitala, flexie fortata; imobilizarea; analgezice; cardiace; ciai

Ajutor premedical- hemostaza provizorie, controlul garoului aplicat, lichidarea hemoragei, prevenirea complicatiilor, transfuzii de singe

Triaj-1) ranitii la care continua hemoragia, desi li s-a aplicat garoul si viata carora este in pericol- sala de pansamente I rind; 2) ranitii cu hematoame intratisulare fara hemoragie externa se evacuiaza in I rind. E posibila hemoragia secundara

Controlul plagii- sanitarul compreseaza cu degetul vasul mai sus de locul ranit, partial se slabeste garoul si se elibereaza vasul de la compresiune cu degetul. In caz de hemoragie puternica , imediat din nou vasul se compreseaza cu degetul. Daca e imposibil de a compresa cu degetul/ pensa- se aplica din nou garoul.

Ajutor calificat, specializat-restabilirea vasului prin sutura si plastie a vaselor magistrale. Timpul cel mai favorabil pentru interventie chirurgicala vasculara in primele 9-10 h din momentul ranirii.Sutura vasculara este indicata in orice timp daca nu se constata ischemie de grad profund si lipseste necroza membrului.Hemostaza hemoragiei secundare tardive a vaselor magistrale- legarea ambelor capete ale arteriei din plaga. Suturarea nu se face in vaele mici tamponada plagii cu burete hemostatic, solutie de trombina, plasma uscata

Transfuzia de singe

Transportare-temperatura optima-4-6 C; calea transportarii- aerian/ feroviar; sortarea flacoanelor- singe proaspat ( 12-24 h ), singe dubios, singe contraindicat pentru transfuzii.

Indicatii- hemoragie acuta, soc traumatic grad II-III, combustii severe, afectiuni radiationale, infectie purulenta si anaeroba marcata, intoxicatie in operatii masive.

Controlulu ambalajului, calitatii singelui- singele bun pentru transfuzii are 2 straturi: eritrocitele la fund, pe suprafata lor un strat subtire albui sub forma de inel din tromb si leucocite. Plasma- transparenta, culoare galbuie, fara fibre cheaguri, fara hemoliza.

Controlul compatibilitatii- dupa grupa, Rh , compatibilitatea individuala, proba biologica.

Metoda administrarii- picatura, get ( > 10 ml/ min )

Dupa 4-6 h de la transfuzie- analiza generala a singelui, urinei, temperatura corpului.

Tehnica-intravenoasa ( venopunctie, venosectie ), intra-arteriala, intra-osoasa ( tibie, capul fibulei, maleole, stern, crista iliaca )

Tipuri de transfuzii- directa, indirecta, autotransfuzie

Complicatii post transfuzionale-nehemolitice ( reactii alergice, pirogene, anafilactice ), soc post transfuzional( frisoane, hipotensiune, puls rapid lab, dureri lombare, paliditate , voma, dilatarea sfincterilor ), insuficienta cardiaca acuta, enmbolie cu cheaguri de singe sau aer.

In soc- la fiecare 500 ml de transfuzat- 5 ml CaCl 10% + sol. Glucoza 40%-5 ml, repetat la 2 h. Se administreaza analgezice, antihistaminice, blocaj paranefral cu novocaina, oxigenoterapie, corticosteroizi ( prednizolon 60-120 mg i/v ) , sol. Adrenalina 1 ml ( 1 : 1000 ) + glucoza 100 ml , 40%

3. Particularitatile plagilor prin arma de foc

Particularitatile :

Prezenta defectelor insemnate pe tegumente si tesuturi moi , ce apar la actiunea proiectilului, schijei, undei de explozie.

Formarea focarelor noi de necroza in orele, zilele apropiate ( zona de comotie moleculara )

Zonele de leziune a tesuturilor moi la diferite niveluri ( cu diferite dimensiuni )

Toate plagile sunt contaminate.

Clasificarea

Dupa numarul de leziuni la un ranit: unice, multiple, asociate, combinate

Dupa agentul de ranire- glonte, schije, bile metalice, proiectile, sageti, ace, explozi, arme albe, chirurgical, ocazional

Dupa triectul si raportul catre cavuitati- oarbe, penetrante, nepenetrante, tangentiale, transfictiante

Mofologic- punctiforme, morsocate, taiate, intepate, rupte, contuzionale, tocate.

Leziunea tesuturilor- cu lezarea tesuturil.or moi, a oaselor, articulatiilor, organelor interne, nervilor, arterelor, venelor.

Localizarea anatomica- craniu, git, torace, abdomen, bazin , extremitati.

Contaminare- cu microbi, aseptice.

Particularitatile morfologice

Zona canalului propriu-zis umplut cu cheaguri de singe, detrit tisular, bucati de haine

Zona necrozei primare/ contuziei tisulare- tesuturile ce formeaza peretii canalului

Zona comotiei moleculare si necrozei secundare.

Biologia plagii prin arma de foc

Faza inflamatiei si detasarii tesuturilor necrozate, dureaza 1-2 saptamini

Faza regenerarii si formarii granulatiilor

Faza cicatrizarii si epitelizarii, formarea cicatricei, 12-20 zile.3 variante de cicatrizare- per primam intentione, per secundam prin impuroiere odata cu aparitia tesutului granular si cicatriceal, sub crusta formata din singe inchegat,

Principiile tratamentului la etape

Evacuarea cit mai rapida cu acordarea primului ajutor

Imobilizarea precoce cu atele standarte de transport

Profilaxia si terapia antisoc, lupta cu hemoragia din plagi, starea anemica.

Seroprofilaxia si antibioticoterapia pentru prevenirea dezvoltarii proceselor inflamatorii

Acordarea asistentei medicale calificate si specializate la etapa respectiva

Expertiza militara.

Clasificarea prelucrarii chirurgicale primare ( PCP)

Cu antibioticoterapie- precoce( 24h ), aminata ( 24-48 h ), tardiva ( > 48h )

Fara antibioticoterapie- precoce( 12h ), aminata ( 12-24 h ), tardiva ( >24h )

Contraindicatiile PCP

Stare de soc, agonie

Plagi multiple superficiale ( nu mai adinc de tesutul dermal ) provocate de schije mici, ce nu lezeaza vasele mari

Plagi transfixiante ale extremitatilor tesuturilor moi, fara lezarea vaselor

Plagi penetrante in torace, provocate de gloante/ schije mici ce nu produc pneumotorax deschis sau hemoragie intrapleurala.

Elementele PCP

Incizia ranii ( de-a lungul axului extremitatii, pe torace- pe spatiile intercostale )- nu sunt supuse inciziei plagile din ficat, plamin, creier.

Excizia tesuturilor neviabile

Reconstructia si restabilirea anatomica a tesuturilor lezate.

Indicatii pentru aplicarea suturilor

Chirurgul convins de operatie

Plaga fara distrugeri mari

N-au fost lezate vasele magistrale si nervii periferici

Apropierea marginilor liber fara tensiune

Starea generala a bolnavului satisfacatoare

Posibilitatea de supraveghere 10-12 zile.

Clasificarea suturilor

Primare- suturi rare , nu este proces inflamator, operatii radicale, stare satisfacatoare, supraegherea chirurgului , se aplica imediat

Primar-provizoriu- nu se ligatureaza fibrekle, nu-s semne de inflamatie, se ligatureaza peste 4-5 zile

Primar- aminate- fibrele se ligatureaza peste 6-7 zile fara semne de inflamatie

Secundar-precoce- plaga granuleaza, fara semne de inflamatie profunda ( 8-23 zile ), peste 8-15 zile de la PCP

Secundar-tardive- in faza cicatrizarii, se inlatura cicatricea pentru a inlatura marginile, peste 20-30 zile de la PCP

Esecurile PCP

PCP necalificata, neefectuarea exciziei depline a tesuturilor lezate, nu s-a efectuat incizia de volum necesar si revizia plagii

Inciziile longitudinale a fasciei ce aduc la marirea zonei de necroza secundara.

Excizia tegumentelor pe suprafete prea mari

Efectuat de un chirurg fara practica

Hemostaza insuficienta ce duce la hemoragiisecundare

Imobilizare insuficienta dupa operatie

Suturarea plagii cu structuri dense

Drenarea insuficienta a plagii

Antibioticoterapie neadecvata.

4.Particularitatile socului traumatic in traumatismele de razboi, calamitati

Socul- o reactie generala a organismului la leziunea mecanica grava , manifestata prin dereglarea organelor functiilor vitale: SN, circulator, respirator, endocrin, cu dereglarea metabolismului, ca factori initiatori fiind trauma si hemoragia.

Factori predispozanti supraincalzirea sau supraracirea organismului, surmenaj fizic , foame, hipovitaminoza, iradiatia, imobilizarea insuficienta in fracturi, transportare indelungata, trauma suplimentara ( inclusiv operatia )

Patogenie-trauma( excitare dureroasa puternica cu supraexcitarea scoartei cerebrale si centrilor subcorticali (actioneaza asupra hipofizei, cu cresterea ACTH,(stimularea suprarenalelor( catecolemie ( creste de 10 ori ) (spasmul sfincterelor precapilare ,arteriole, venule( se deschid sunturile arterio-venoasa( singele arterial trece in venule ocolind capilarele( centralizarea circulatiei.

Treptat s/renalele se epuizeaza, in tesuturile periferice lipsite de circulatie se dezvolta hipoxie, acidoza, se acumuleaza produse toxice ( histamina, serotonina, acid lactic )( atonia venulelor, arteriolelor, precapilarelor( decentralizarea circulatiei (scade volumul de singe circulant( hipotensiune.

Clinic-

Faza erectila-euforie, hiperdinamie, bolnavii nu pierd cunostinta, dar nu se orienteaza in spatiu.Tegumentele- palide, reci, umede,; pupilele moderta dilatate, TA- norma/crescuta, respiratia, pulsul- accelerat

Faza torpida- deprimarea functiilor vitale ale organismului, depresie cu pastrarea cunostintei, paliditatea tegumentelor, hipotrnsiune, scade temperatura corpului,

Soc primar- imediat / primele 2 h dupa trauma

Soc secundar- dupa 4- 24 h.

Clasificarea ( faza torpida )

Usor- TA sistolica- 90-100, Ps-100 , resp.-18-20

Mediu- TA sistolica-80- 90 , Ps-110-120 , resp. 22-28, paliditate

Grav- TA sistolica-75-60 , Ps-> 130 , resp.30-36 superficiala , paliditate, cianoza

Foarte gravTA nu se determina, puls filiform , pe artera carotida, respiratie aritmica , pierderea cunostintei.

Principiile de tratament

Inlaturarea durerii

Analgetice ( promedol 2%- 1-2 ml )

Blocade novocainice ( in locul fracturii, circular, vagosimpatic, paranefral, intercostal )

Anestezie generala cu amestec de azot si oxigen

Imobilizarea trumatismului

Transportare crutatoare

Neuroleptanalgezie

Inlaturarea dereglarilor hemodinamice

Hemostaza provizorie

Restabilirea hemoragiei cu plasma, componenti sangvini

Solutii macromoleculare

Cresterea tonusului periferic- noradrenalina, mezaton.

Inlaturarea insuficientei respiratorii

O-terapie intebsiva- 6-8 l/min

Ventilatie artificiala, traheostoma

Corectia dereglarilor functionale endocrine, metabolice

Hidrocortizon 50-75 mg i/v, i/m

Pentru inlaturarea acidozei- sol. Bicarbonat de sodiu 150-200 ml p.o.

In hiper- K-emie- i/v CaCl 10%-10ml.

Vitamina C 500 mg i/v, vit. B1 5%- 2 ml i/m, vit. B6- 2,5%-1ml i/m

Stimularea diurezei cu eliminarea produsilor toxici- manitol 15%-400 ml, glucoza 5%- 200ml.

Stari terminale-

Resuscitare cardio-respiratorie

Traheostomie

Tratamentul pe etape

Primul ajutor-imobilizarea cu atele, pansamentul plagi, analgezice, eliberarea cailor respiratorii , hemostaza temporara, ABC-ul RCP

Ajutor premedical- imobilizarea cu atele, corectia pansamentului, analgezice, incalzirea accidentatului, analgezia prin mici cantitati de alcool

Ajutor medical-grupe de triaj-

Ranitii in stare grave, cu lezarea organelor vitale, hemoragii interne (sala de operatie I rind

Ranitii starea carota permite aminarea interventiei( 1-2 h )( sala de tratament antisoc.

Ranitii cu interventii chirurgicale temporar aminate- saloane de tratament antisoc, mentinerea hemodinamicii

Ranitii cu garou, pneumotorax spontan, asfixie, (sala de pansamenta in primul rind ( hemostaza, tub de drenaj in cavitatea pleurala, traheostomie )

5. Sindromul de strivire

Sinonime- toxicoza traumatica, sdr de strivire, sdr copresiei indelungate, sdr Bay- Woters.

Definitie o patologie poliorganica cauxata de compresiunea indelungata a tesuturilor moi a extremitatilor, regiunii pelviene si a capului.

Etiologia Expozitia compresiei determina gradul dereglarii:

Vol de tesutri moi supuse compresiei este direct proportional cu gravitatea sdr.

Durata expozitiei

Regiunea anatomica supuse compresiei

Forta de compresie

Virsta pacientului

Starea sanatatii pina la compresie.

Gradatia

Usor , de 2-4h , a unor segmente mici ale extremitatilor; schimbarile sunt reversibile, locale, minime- redori, deregleri functionale

Mediu , de la 4-6 h , a citeva segmente a extremitatii, pericol pentru viata nu este.

Grav- de la 6-8 h , a unui membru inferior

Extrem de grav- > 8 h a ambelor membre inferioare.

Patogenie

Factorul neuroreflector ( sdr algic ) la traumatizarea regiunii dateexcitarea SNC ( faza erectila ) ,dureaza 1-1,5 h, fara hipovolemie, doar dureri puternice. Dupa 1- 1,5 h incepe perioada de adaptare , faza tropida a socului. Sdr de compresie incepe la decompresia regiunii afectate.Din momentul decompresiei sdr algic revine, cu artralgii, mialgii, osalgii, dureri la miscarile active si pasive.

Factorul toxemiei metabolice si absorbtia produselor devitalizate- cu autointoxicare, se absoarbe mioglobina din muschii necrotizati, microelemente- cel mai periculos este eliminarea caliului din muschihipercaliemie si hiperfosfatemie

Plasmo- si limforeea- extravazare lichidului , edem, hipovolemie.

Clinica

Perioada precoce- dereglari acute cardiovasculare, hipovolemie, hipercaliemie ( senzatie de asfixie, dureri retrosternale, bradicardia )

Intermediara- insuficienta renala acuta- blocarea canaliculelor renali cu mioglobina; urina de culoarea spalaturii de carne.

Reconvalescenta-predomina manifestarile clinice locale a regiunii supuse compresiei.Local membrul este palid, sensibilitate crescuta, dureri la miscari active, segmentul creste in volum, edem, descuamarea epidermului.Tesuturile necrotizate se descuameaza, apoi se inlocuiesc cu tesut conjunctiv ce comprima vasele sangvine, tr nervoase, ce duc la dereglari grave.

Primul ajutor

Antidoloranti i/m

Saturarea organelor cu lichid alcalin 2% NaCO3, profilaxia acidozei si hipovolemiei

Simptomatic

Protectia partii necomprimate de conditiile climei

Indicatia locului

Primul ajutor in Crush sdr

Eliberarea de compresie a tesuturilor in prezenta medicului

Aplicarea pansamentului compresiv de la proximal la distal si garoul se scoate. La o compresie > 15 min. Garoul nu se mai scoate , are scopul de a minimaliza absorbtia substantelor toxice din plaga

Aplicarea pansamentului aseptic a regiunii deschise

Imobilizarea extremitatii

Asigurarea hipotermiei locale + 16-+18 C

Antidoloranti

Saturarea organismului cu lichide alcaline

Evacuarea de urgenta.

Primul ajutor medical

Infuzia substituientilor coloidali si cristaloizi

Antidoloranti i/v

Tratamentul si profilaxia hipercaliemiei ( CaCl, gluconat de Ca, NaCl )

Continuarea hipotermiei locale

Simptomatic

Profilaxia complicatiilor septice

Evacuarea.

Chirurgical

Fasciotomie decompresiva

Amputatii si exarticulatii.

6.Leziunile termice si particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Sunt produse prin actiunea curentului electric , temperatura ridicata. Dupa actiunea factorului etiologic- termice, elctrice, chimice.

Leziunile termice- in dependenta de sursa- prin convectie ( flacara, vapori de apa, gaz ); prin contact ( direct cu t inalte, sobe ); prin iradiere ( unda de lumina a bombei atomice ). Temperaturile < 60 C necroza umeda de descuamatie; t > 60C necroza uscata de coagulare, tesuturile se acopera cu crusta.

Electrice , au actiune termica, in rezultatul rezistentei tesuturilor se elimina caldura; ionizarea moleculelor cu coagularea proteinelor; actiune mecanica

Chimice in rezultatul aplicarii acizilor concentrati, sodei caustice.

Leziuni termice locale

Clasificare

Superficiale ( vindecare spontana, fara cicatrice )

Hiperemia si edemul pielii ( eritem )

Necroza si detasarea epidermului ( flictena )

A. necroza partiala a pielii cu pastrarea stratului germinativ, ale anexelor pielii si ducturilor glandelor.

Profunde ( lasa cicatrice, necesitate in tratament plastic )

B. necroza tuturor straturilor pielii

Necroza pielii si a tesuturilor adiacente.

Calcularea suprafetei arse.

Regula palmei ( palma= 1% supraf.corp )

Regula cifrei 9- capul si gitul=9%; fiecare membru sup.=9%; toracele si abdomenul- cite 9; spate si fese cite 9; fiecare membru inferior cite 18; regiunea anala si genitala= 1%.

Metoda Dolinina- schema corporala este impartita in segmente a cite 1%- se coloreaza segmentele afectate.

Manifestari clinice

Hiperemie difuza; edemul tesurilor slab, durere locala marcata.

Hiperemie in jurul vezicii; edemul tesurilor marcat, durere locala marcata; vezicule pe piele cu peretii subtiri transparenti, timpul detasarii epidermului 5-7 zile, epitelizare 9-12 zile

A. Crusta; edemul tesurilor slab, durere locala pastrata; vezicule pe piele nu-s obligatorii,cu peretii grosi, crusta cafeniu-surie, timpul detasarii epidermului 2-3 sapt., epitelizare 1-1,5 luni

B. Hiperemie nu-i marcata; edemul tesurilor slab, durere locala lipseste, crusta intunecata, groasa, timpul detasarii epidermului 4-6 sapt.,

Crusta neagra, groasa, dura; timpul detasarii epidermului >2 luni.

Boala arsilor

Socul combustional( 1-3 zile )

Patogenic are loc supraexcitarea SNC de catre impulsurile dureroase, un rol au si reactiile psihogene, suprafata pielii afectate si a tesuturilor vecine; se deregleaza microcirculatia si metabolismul; creste permiabilitatea capilarelor, partea lichida a singelui trece din vase in spatiul intercelularhemoconcentratie ( Ht= 60-70%, Hb-200 g/l) , plasmorea atinge 20-30 %

Diagnosticul de regula nu-i scaderea marcata a TA caracteristica socului traumatic.Simptomul cardinal- gradul hemoconcentratiei si scaderea diurezei.Indicele Franc= suma dintre suprafata superficiala a leziunii termice si triplul suprafetei profunde. La etapa de prespital;

Usor: S= 20-40% din suprafata corpului; Ps= 96-106/min., TA- N, starea generala- gravitate medie

Grav: S= 41-60% din suprafata corpului; Ps= 110-120/min., TA- 100-110 mm Hg, starea generala- grava, inhibat, oligurie < 30ml/h, voma

Foarte grav S=>60% din suprafata corpului; Ps= 120-140/min., TA- 85-90 mm Hg, starea generala- grava,stupor oligurie, anurie < 3-5ml/h, voma zat de cafea , Hb-urie.

Toxemie termica acuta precoce ( 3-14 zile )

Intoxicatie acuta cu produse de dergadare a proteinelor ce petrund in singe din plaga ( histamina, serotonina, chinine) . Durata toxemiei depinde de gradul necrozei. In necroza umeda mai rapid se dezvolta inflamatia si aceasta perioada devine mai scurta dar mai grava. In necroza uscata- mai prelungita , decurge mai usor. Simptome:

Semne cerebrale, datorita intoxicatiei SNC, edem cerebral )= constiinta neclara, delir, excitatie psihomotorie, insomnie , apatie. In 85-90% la a 2-5-a zi apare psihoza toxico-infectioasa.

Caracteristic- febra 38-39 C, uneori hectica, bacteriemie tranzitorie in 1/3 cazuri.

Scade hemoconcentratia, se dezvolta anemia, leucocitoza cu deviere la stinga.Caracteristic- reactia catabolica cu bilantul azotic negativ, scad proteinele in ser.

Insuficienta renala secundara, hepatita toxica, staza pilmonara, dereglarea microcirculatiei pulmonare , infectia- pneumonii.

Sepsis

Septicotoxemie-

manifestarea complicatilor septice si a febrei datorita resorbtiei purulente. Pina la 4-5 sapt. se datoreaza procesului inflamator-purulent in tesuturile necrotizate si detasarea tesuturilor. Odata cu formarea plagilor granulare toate dereglarile sunt legate de pierderea proteinelor si electrolitilor prin plaga si absorbtia produselor de degradare a suprafetei ranii. Semne:

Febra tip remitent

Slabiciune, dereglarea somnului, modificari dispeptice

Dereglari psihice

Pierderea permanenta a proteinelor din plaga, dereglarea functiei ficatului, TGI (deficit proteic( hipoproteinemie, disprotweinemie )

Modificari distrofice si inflamatorii in miocard, rinichi, ficat pneumonii.

Sepsis, vasculita hemoragica, hepatita toxica, eruptii toxico-eritematoase cu caracter confluent. Febra hectica, leucocitoza, anemie

Epuizare combustionala- scadere ponderala, astenizarea SN, edeme, hemoragii, necroza secundara a granulatiilor, modificari trofice ale pielii, escare, atrofie musculara, contractura articulatiilor mari, este un proces reversibil.

Reconvalescenta.

Tratamentul pe etape

Primul ajutor si ajutorul premedical- stingerea hainelor arzinde, administrarea promedolului din seringa-tub, aplicarea pansamentului pe suprafata arsa, adm. AB

Primul ajutor medical- in soc grav- analgetice narcotice, antihistaminice, pooiglucina; la toti arsii se adm anatoxina tetanica 0,5 ml; este contraindicata toaleta chirurgicala primara si inlaturarea veziculelor.

Ajutor calificat- terapie infuzionala, la afectarea cailor resp.- bronholitice, prednizolon, diuretice, traheostomie.

Ajutor specializat- prelucrarea chirurgicala primara, terapie transfuzionala, alimentare prin sonda nazogastrica, necrectomie.

Tratament chirurgical autodermoplastie, autoplastie secundara precoce, alo- xenoplastie, autoplastie secundara tardiva.

Degeraturile,particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Clasificare.

La ger uscat- se afecteaza preponderent partile dezgolite sau periferia.se lezeaza protoplesma celulara cu necroza/ degeneraea tesuturilor

La frig umed- picior de transee in rezultatul dereglarilor vasomotorii si neurotrofice apar modificari destructive pina la necroza tesuturilor, gangrena umeda, sepsis.

De contact- apar la contactul nemijlocit al partilor dezgolite a corpului ( minile ) cu un obiect metalic inghetat.

Prin frison o varietate a degeraturii cronice preponderent a partilor deschise ( min, urechi, fata ) , ce apar sub actiunea racelii sistematice , dar neprelungite si nebruste. Mai predispusi sunt cei ce au fost supusi degerarii. Clinic se manifesta prin edem, cianoza, prurit, parestezii, in cazuri grava- fisuri si ulcere pe piele, dermatoze secundare, dermatite.

Patogenie

Spasmul prelungit al arteriolelor sub actiunea frigului, cu ulterioara lor trombozare( dereglarea microcirculatiei locale (necroza.Afectarea tesuturilor are loc neuniform- zonele de necroza alterneaza cu zonele putin modificate(aspect marmorat al pielii. Profunzimea degeraturilor se determina dupa incalzirea tesuturilor.(2 perioade.

Clinic

Perioada prereactiva= paliditatea tegumentelor cu pierderea sensibilitatii, scaderea locala a temperaturii cu dereglarea metabolismului si a circulatiei in zonele degerate.

Ca criteriu obiectiv al trecerii in perioada reactiva- aparitia edemului in sectorul afectat, inflamatia si necroza, delimitarea profunzimii degeraturii.

Gradele

Dereglarea circulatiei locale si a inervatiei fara necroza, pe o perioada scurta scade temperatura tesuturilor.Apare pruritul, dureri arzatoare, parestezii.Pielea- edemata, destinsa, desen marmorat.Aceste manifestari apar in zilele urmatoare dar se mentine timp indelungat sensibilitatea regiunii afectate la frig.

Edemul si necroza pielii pina la stratul malpighian.pe pielea cianotica si edemata se formeaza vezicule cu exudat transparent, ce pot aparea peste citeva zile de la incalzire.dureri intense; durata tratamentului> 3 saptamini

Hipotermie tisulara mai indelungata.are loc necroza tuturor straturilor pielii+ tesutul subcutanat. Pe pielea afectata pot aparea vezicule cu continut hemoragic.dureri intensive, prelungite.pielea- palida, rece la palpare.tesurile moarte se supun destructiei partiale si detasare insotita de purulenta.Vindecare- secundara > 30-60 zile.

Hipotermie tisulara mai indelungata, cu ( brusca a temperaturii tesuturilor.se mortifica si muschii, oasele. Durerea nu corespunde profunzimii afectarii.pielea- palida/ albastrie, uneori cu vezicule cu continut intunecat. Linia de demarcare apare peste 2 saptamini, diagnosticul este posibil de a stabili doar dupa 10-12 zile.Pentru a determina mai rapid profunzumea afectarii, veziculele se sparg si se irita suprafata lor. daca este nedureroasa si nu singereaza la iritatie (necroza tuturor straturilor.

Tratamentul

Primul ajutor in perioada prereactiva- restabilirea temperaturii corpului si a circulatiei, protectia de infectare.Hainele ude se schimba, cu atentie la scoaterea hainelor lipite de zonele degerate. Se incalzeste victima cu termofoare, plapume, lichide calde.Restabilirea circulatiei- frectii cu spirt, cu miinile uscate.Picioarele- apa 24(C, treptat timp de 30-40 min. apa se incalzeste pina la 36-40(, cu masajul concomitent de la periferie spre centru, inclusiv miscari active in articulatii.

La punctul medical al brigazii- pansament aseptic cu alcool, imobilizarea extremitatilor, anatoxina tetanica, AB.

Pentru restabilirea microcirculatiei, intra-arterial:

Sol. Novocaina 0,5% 10 ml

Sol. Eufilina 2,4% 10 ml

Acid nicotinic 1% 5 ml

Dimedrol 2% 2 ml

Papaverina 2% 2 ml

Fibrinolizina 20000UI

Heparina 10000UI

Hemodez, sol. Glucoza 5% cu 0,25% novocaina ( < 300 ml )

Prelucrarea chirurgicala primara- inlaturarea veziculelor.

Inghetarea

Perioada ascunsa a hipotermiei generalizate : somnolenta, slabiciune, reactii indetinite, vorbire lenta, tremor general. Apoi apare confuzia si pierderea cunostiintei, convulsii, intarirea muschilor, dereglarea respiratiei treptat, cu dereglarea cardiace si moarte. Ca semn obiectiv al hipotermiei scaderea temperaturii rectale < 35C, pericol dee moarte la scaderea temperaturii < 25C .

Perioada reactiva apare dupa incalzirea organismului- apar diverse procese patologice in organele interne ( pneumonii, nefrite ), dereglarea SNC ( nevrite, pareze, dereglari trofice, afectiuni psihice )

Fazele

Adinamica- t 35-32 C , la inceputul perioadei se intensifica toate functiile organelor vitale, mai intii creste excitabilitatea SNC, creste frecvsnta si profunzimea respiratiei, se intensifica Ps, creste TA, viteza circulatiei, metabolismul si necesitatea organismului in O2 mentinerea nivelului temp. normal pe baza intensificarii termogenezei. La epuizarea functiilorscaderea temperaturii, a frecventei respiratiei, palpitatii, constiinta se pierde, reactii lente, somnolenta.

Stupoare- este considerata ca inhibitie protectoare a creerului cu raspindire la segmentele bazale. La scaderea temp.- 26-27 C se inhiba functiile vitalerespiratia, Ps, FCC, hipoxia si hipoxemia , se opreste tremorul. Se dezvolta rigiditate musculara, incontinenta sfincterelor. Se inhiba total activitatea psihica , scade excitabilitatea centrilor subcorticali, reflexele slabesc.

Faza convulsiva- la temp. < 26 C- cu stingerea tuturor functiilor , moarte clinica.

Tratament

Primul obiectiv- incalzirea rapida activa ( incalzirea pasiva doar pierde timpul ). Este periculoasa doar supraincalzirea . Pentru incalzirea activa- baie calda , T 22-24 C , timp 10-20 minute, pina la atingerea temp.- 36-40C. Incet se fac frectii cu burete. La cresterea FR > 12/ min. Se intubeaza.

Sol. Glucoza + insulina, substituienti sangvini cu masa moleculara mica , s.a. solutii incalzite pina la temperatura victimei.

Heparina, hormoni, diuretice.

Nu se adminestreaza alcool per os, deoarece acesta inhiba SNC

O2- terapia nu se efectuiaza, deoarece tesuturile nu pot capta oxigen

Cu mare prudenta se administreaza cardiacele, analepticele respiratorii, deoarece pot agrava starea

La atingerea temperaturii 34 C terapia antisoc

8.Leziuni de arma de foc a articulatiilor particularitatile lor in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

Leziuni deschise a articulatiilor

Clasificare

Nepenetrante: se lezeaza doar tesuturile ce acopera articulatiile, cavitatea articulatiilor ramine intacta.

Penetrante: cu leziunea integritatii membranei sinoviale.

*Lezarea tesuturilor moi ale articulatiilor:

1-lezarea neinsemnata a tasuturilor moi de-a lungul canalului ranii (rani punctiforme).

2-leziuni insemnate a tesuturilor moi (leziuni largi)

3-leziuni cu defect intins a tesuturilor moi.

*Dupa gravitate, leziunile penetrante se clasifica:

I ranirea izolata a capsulei si leziunea totala a articulatiei cu afectarea moderata a epifizelor.

II raniri oarbe penetrante, cu afectarea limitata a epifizei.

III fracturi intra-articulare.

*Dupa caracterul leziunii

- transfixiate

- oarbe

- tangentiale

*Dupa afectarea oaselor:

fara leziunea osului

leziune neinsemnata

leziune insemnata

*Lezarea altor tesuturi:

cu leziunea vaselor

cu leziunea nervilor

Clinica

Manifestari locale: umflarea articulatiei in rezultatul hematomului, durere marcata, limitarea miscarilor in articulatii. Uneori- scurgerea lichidului sinovial, la inceput- transparent, apoi devine tulbure si in fine- caracter purulent.

Cind diagnosticarea este dificila se trage atentia asupra pozitiei extremitatii, orificiul de intrare si iesire, conturul articulatiei.

Leziunile nepenetrante pot provoca exudat reactiv in articulatii in rezultatul procesului inflamatoriu, ce se raspindeste pe membrana sinoviala precum si leziunea intra-articulara, datorita actiunii undei proiectilului, hemoragiei, necroza substantelor spongioase a epifizei.

Deseori se complica cu infectii aerobe si anaerobe:

In inflamatie purulenta (empiem)- starea generala relativ satisfacatoare, temperatura usor crescuta, manifestari inflamatorii locale (cresterea volumului articulatiilor, durere, pozitie fortata, la punctie- puroi)

In flegmon capsular starea generala se agraveaza, temperatura creste. Creste volumul articulatiei pe baza edemului rapid progresat al tesutului inconjurator, rezulta cresterea contracturii flexorii. De obicei cavitatea articulatiei contine putin puroi, cresc leucocitele, Creste VSH.

Osteoartrita (osteomielita epifizei) stare grava, temperatura creste, cresc semnele intoxicarii, dureri taietoare in regiunea articulatiei. In cavitatea articulatiei- mult puroi. Are loc infiltrarea substantei spongioase cu puroi.

Panatrita putrida intoxicare grava, suprafata ranii se acopera cu depuneri galbene-murdare, miros putred.

Tratament

I Primul ajutor analgetice, hemostaza provizorie, pansament, imobilizarea extremitatii (+ 2 articilatii vecine),AB

II Primul ajutor medical

hemostaza provizorie

analgetice

AB, anatoxina tetanica

Corectia imobilizarii

III Ajutor calificat

bolnav cu indicatie operatorie imediata

bolnav fara indicatie operatorie , necesita evacuare

Interventia chirurgicala necesita: hemoragie prelungita, infectia anaeroba

tratament complex al socului traumatic

profilul complicatiei infectioniste

IV Ajutor specializat

prelucrarea chirurgicala a articulatiei

tratarea complicatiei infectiei

restabilirea functiei articulatiei

tratament conservativ- punctie, evacuarea singelui, spalarea cavitatii articulatiei cu sol. Novocaina, administrarea AB , imobilizare gipsata

la leziunea extremitatii artijculare- PCP, cu excezia econ. a tesuturilor periarticulate lezate, deschiderea hematomei, buzunarelor.

Leziuni inchise

Contuzii / Entorse / Rupturi ligamentare / Fracturi intra-articulare /Luxatii

Contuziile si rupturi ligamentare - edem, hemoragii, durere, dereglarea functiilor.

Fracturile de la fisuri pina la strivirea extremitatilor.

Luxatiile - sunt insotite de ruptura capsulei, ligamentelor, muschilor.

Primul ajutor: imobilizare analgezica

Primul ajutor medical: controlul imobilizarii, analgetice.

Ajutor calificat: imbunatatirea imobilizarii, terapie a socului.

Ajutor special: conservativ pansament gipsat

chirurgical repozitie.

9. Particularitatile leziunilor toracelui in situatii de razboi, calamitati,tratament la etapele de evacuare

clasificare

Leziunile toracelui inchise

Fara lezarea oaselor

Cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

Cu lezarea oaselor

cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

leziuni nepenetrante ale toracelui ( leziuni tangentiale ce nu patrund in cavitatea toracelui )

Fara lezarea oaselor

Cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

Cu lezarea oaselor

cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

Leziuni penetrante

Fara lezarea oaselor

Cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

Cu lezarea oaselor

cu lezarea organelor interne

fara lezarea organelor interne

Leziuni toracoabdominale

Pneumonii

Atelectazia

Abcese

Gangrena

Empiem

Fistule bronsice- externe, interne, totale

Carnificarea plaminilor

Fracturi costale

Dureri locale in regiunea fracturii, ce se intensifica la inspir profund si tuse.

Raminerea in urma a hemitoracelui afectat in actul de respiratie

La palpare durere, crepitatie

Emfizem, hemotorax, pneumotorax, la lezarea pleurei cu fragmente ooase

In fracturi multiple de coaste cu lezarea pleurei, plaminilorsoc, respiratie superficiala ingreuiata, cianoza, pozitie fortata, limitarea excursiei cutiei toracice de partea afectata

Fracturile sternului- hemoragii in tesutul mediastinului anterior. La locul fracturii- tumefactie, deformare locala. La deplasarea fragmentelor osoase- lezzrea pleurei, plaminilor, organelor mediastinului, ruperea arterei toracice interne

Compresia cutiei toracice- dispnee marcata, cianoza, tuse cu eliminare de singe spumos, puls slab , frecvent

Asfixia traumatica- cind compresia toracica survine in inspir- cianoza brusca a pielii capului, gitului, uneori si a toracelui superior, cu multiple focare mici de hemoragii pe piele, sub conjunctive; starea generala- grava.

Pneumotorax

Inchis- aerul patrunde in cavitatea pleurala in timpul ranirii. Datorita contractiilor muschilor comunicarea cavitatii pleurale cu exteriorul se intrerupe, dar plaminul ramine colabat.

Deschis- rana deschisa a cutiei toracice serveste drept poarta de intrare a aerului in timpul expirului in cavitatea pleurala ( ce aspira permanent aer ) , iar la expir- iese afara.In inspir aerul din cavitatea pleurala comprima plaminul si aerul vechi trece in plaminul sanatos.Concomitent mediastinul se deplaseaza in partea sanatoasa cu presiunea mai joasa, limitind marcat umplerea plaminului sanatos cu aer.In expir o parte din aerul de plaminul sanatos trece in plaminul afectat, care partial se indreapta, eliminind o parte de aer in afara cavitatii pleuralemediastinul se deplaseaza spre partea bolnava, iar la un alt inspir- iarasi spre partea sanatopasa flotatia mediastinului creste insuficienta respiratorie

Cu supapa- la fiecare inspir , in cavitatea pleurala patrunde aer care prin defectele din pleura parietala sub presiune trece in tesutul subcutanat, ce se raspindeste departe de plaga, pe git, fata. Mediastinul se deplaseaza spre partea sanatoasa, cu comprimarea plaminului sanatos. Fata tumefiata, pleoape ingrosate.

Hemotorax

Sursa hemoragiei- arterele intercostale, lezarea parenchimului pulmonary, a vaselor sangvine, diafragmei, pericardul, inima.Hemoragiile din vasele mari si cord sunt letale.

Hemotorax- mic ( singe in sinusuri ), mediu ( la mijlocul scapulei ), masiv ( mai sus de mijlocul scapulei )

Cu cresterea hemoragiei are loc comprimarea plaminului cu cu excluderea acestuia din respiratie.

Proba Ruvil- Greguar : se colecteaza singe prin punctia cavitatii pleurale: daca se coaguleaza rapidhemoragia continua, daca lipseste coagulareaoprirea hemoragiei.

Tamponada cardiaca

Lezarea cordului- transfixianta, oarba, tangentiala, penetranta, nepenetranta in cavitatea cordului.

Diagnostic- tugescenta jugularelor, zgomote asurzite, creste matitatea cordului, scaderea brusca a TA.

Emfizem subcutanat

Uneori poate atinge membrele inferioare. Daca emfizemul se limiteaza in regiunea gitului- lezarea traheei, bronhii, esofag.

Volete costale

Bilaterale anterioare ( linia fracturii pe ambele linii parasternale, sternul pierde legatura cu carcasul pectoral )

Antero-laterale, laterale, posterioare, postero- bilaterale.

Respiratie paradoxala

Empiem pleural

Ca rezultat al infectarii cavitatii pleurale in momentul rnirii, la ruperea unui focar purulent din plamini sau cutia toracica. Pentru diagnostic- proba Petrov: punctatul pleural se colecteaza in eprubeta, se dizolva de 4-5 ori cu apa distilata , se amesteca.Singele neinfectat formeaza un mediu transparent hemolizat, iar lichidul tulbure indica infectarea.

Principii de tratament

Primul ajutor medical-pansament aseptic, ocluzi ( pneumotorax ), analgetice, scoaterea din focar.

Ajutor premedical-se inlatura obstructia cailor respiratorii, pansament ocluziv, drenaj pleural, analgetice, analeptice respiratorii, cardiotonice,

Ajutor medical, triajul, evacuare masuri antisoc, profilaxia infectiei, combaterea hemoragiei, insuficientei cardiace, respiratorii, revizia pansamentelor, drenaj pleural, traheotomie.

Ajutor calificat

Ranitii ce nu necesita ajutor la etapa data-contuzii toracice, fracturi costale fara volet mobil in stare satisfacatoare, plagi penetrante lipsite de leziuni si hemoragii endotoracice pronuntate.

Ranitii ce au nevoie de interventii chirurgicale de extrema urgenta, dupa indicatii vitale la etapa data- hemotorax masiv, afectarea grava a plaminilor cu insuficienta respiratorie, hemoragii in lumenul trahedi, bronhiilor, ranirea cordului si vaselor magistrale, traumatisme toraco-abdominale, hemoragii intra-abdominale, pneumotorax deschis.

Ranitii in stare de agonie- tratament simptomatic

Ajutor specializat

Ranitii sositi direct / evacuati de la etapa precedenta cu plagi nepenetrante, carora li s-a indicat prelucrarea chirurgicala primara

Plagi penetrante transfixiante/ oarbe cu orificiul de intrare si iesire mici a proiectilelor + leziuni viscerale minime, cu hemotorax, pneumotorax moderat, cu indicatii la tratament conservativ.

Pneumotorax deschis cu leziuni viscerale evidente + hemotorax mare, emfizem grav mediastinal, pneumotorax cu supapa interna sufocanttoracotomie

Complicatiile traumatismelor toracice.

10.particularitatile prelucrarii chirurgicale primare a plagilor contaminate cu substante radioactive, toxice de lupta si bacteriologice.

Plgile combinate n cazul folosirii armei chimice

In rzboiul modern arma chimic constituie un mijloc de nimicire n mas. In urma contaminrii rniilor cu substane toxice de lupt apar plgi combinate. Substanele toxice de lupt se clasific dup aciunea asupra organismului - neuroparalitice, vezicantc, sufocante, toxice .a.

Pe lng msurile de prim urgen - punerea mtii antigaz, administrarea antidotului specific degazarca mbrcarea echipamentului de protecie - snt necesare msuri terapeutice de nlturare a elementelor de contaminare, prelucrarea chirurgical a plgii.

Plgile combinate cu substane toxice vezicante

Tperita este o substan toxic de lupt cu aciune local vezicant, cu efecte sufocante i toxice generale. Efectele toxice generale apar dup o perioad de laten i se manifest prin greuri, cefalee, adinamie, febr. Moartea survine prin leziuni renale i paralizia motorie. Plgile contaminate cu substane toxice vezicante se caracterizeaz prin apariia brusc i precoce a edemului i hipcremiei esuturilor lezate, urmat la scurt interval de dezvoltarea proceselor necrotice. n jurul plgii contaminate se poate observa dup 16-30 de ore o dermatit eritcmobuloas. Diagnosticul unei plgi contaminate cu iperit se pune pe baza analizei urmtorilor parametri:

mirosul puternic de cauciuc ars sau mutar al plgii;

coloraia cenuie a plgii;

tipul hemoragiei (plgile contaminate cu iperit sngereaz

moderat);

-hiperemia plgii (n cazul contaminrii cu iperit apare dup 4-6

ore).

La contaminarea pielii cu iperit dup 16-30 de ore se pot observa vezicule mici, care se unesc ntre ele. Dup spargerea veziculelor apar ulceraii purulente, extrem de dureroase care se vindec greu, timp de 1-2 luni. Cicatricele rmase snt intens pigmentate.

Levezita este o substan toxic de lupt cu aciune local vezicant, care are i efecte iritante i toxice generale. Caracterul contaminrii cu levezit amintete pe cel al iperitei, avnd urmtoarele deosebiri:

perioada de laten a efectelor locale este foarte scurt (4-5 ore);

aciunea asupra pielii este mai energic, afectnd i esuturile

subcutanate;

vezicaia produs este mai extins i mai greu vindecabil;

*inspirarea unei cantiti nsemnate de vapori de levezit provoac

edemul pulmonar.

La diagnosticarea unei plgi contaminate cu levezit se ine cont de urmtorii factori:

senzaia dureroas este precoce i puternic;

mirosul puternic i persistent de hrean al plgii;

plgile contaminate cu levezit sngereaz abundent;

dup 15-20 min de la contaminare apare hiperemia marginilor plgii;

edemul pronunat n jurul plgii;

se dezvolt o dermatit buloas, numrul vezicelor este mai redus, in dimensiunile lor snt mai mari dect la iperit;

necroza tisular consecutiv are un caracter uscat

Examenul radiologie este important deoarece levezit este o substanta de contrast att de radioopac, nct poate fi confundat cu un obiect metalic n plag. Evoluia plgilor contaminate cu substane toxice si vezicante se caracterizeaz prin apariia infeciilor anaerobe i putride. Suprapunerea infeciei secundare duce la apariia flegmoanelor musculare profunde, a abceselor multiple, instalarea unor fistule greu vindecabile, n caz de fracturi la distan se observ focare de osteonecroz, inclusiv formarea sechcstrelor, i osteomielit cronic, n plgile nepenetrante abdominale, toracice dei seroasele snt anatomic intacte, se dezvolt foarte frecvent peritonit, empiem sau meningoencefalit.

Leziunile penetrante contaminate cu substane toxice de lupt duc .uU-sca la un sfrit letal, prin fenomene de septicopiemie.

Tratamentul plgilor contaminate cu substane toxice vezicantePrimul ajutor n cazul intoxicaiei cu substane toxice vezicante Protecia cilor respiratorii se realizeaz cu ajutorul mastii antigaz, iar a tegumentelor - cu ajutorul costumului de protecie, ik-sigur, numai dup ce s-au ndeprtat n prealabil de pe tegumente .uhstanele toxice depuse. Degazarea se poate efectua prin metode mecanice - tergerea pielii cu tampoane de vat sau tifon, splarea cu i spun, dizolvarea substanei toxice cu alcool, petrol lampat etc., cu ajutorul pachetului chimic individual (past de clorur de var cu :i pri ap sau cu soluie alcoolic de monocloramin). Ochii se spal u soluie de bicarbonat de sodiu sau cu soluie apoas de monocloramin0,5%. Dup acordarea primului ajutor i efectuarea degazrii bolnavii i rniii snt scoi din focar i evacuai la formaiunile medico-chirurgicale unde urmeaz s li se acorde ajutorul medical calificat, n timpul prelucrrii chirurgicale a plgilor contaminate este necesar s se ndeprteze ct mai precoce i complet substanele toxice vezicante din ele. Dup curarea mecanic a plgii de corpi strini, de bucile de mbrcminte, pmnt etc. se face splarea abundent cu un preparat aseptic, folosindu-se o plnie mare unit cu un tub irigator. Dup splare se aplic pe plag un neutralizam specific. La contaminarea plgilor cu iperit se folosete soluie de cloramin 2%. Marginile plgii infectate cu levezit se vor badijona cu soluie iodat 5% i splat ulterior toat plaga cu soluie Lugol,

n caz de contaminare a plgilor cu fosfor, dezinfecia marginilor plgii se efectueaz cu o soluie de permanganat de potasiu 0,1%, iar cea a plgii, cu o soluie de bicarbonat de sodiu 3% sau cu o past antifosforic. Plgile contaminate cu substane toxice neuroparalitice de tipul sarinei vor fi degazate cu soluie de bicarbonat 2% administrndu-se i antidotul respectiv. Inciziile i exciziile se recomand s fie ct mai extinse pentru a permite scurgerea eliminrilor din plag. Se vor deschide larg toate spaiile fasciculare. Hemostaza trebuie s fie efectuat minuios, chiar i din vasele mici, pentru a evita hemoragiile secundare.Plgi le vor fi drenate i n nici un caz nu se vor sutura primar.

Plgile contaminate cu substane toxice neuroparalitice

Substanele toxice cu aciune neuroparalitic (sarin, V-gaze .a.) prezint agresivitatebiologic deosebit de puternic, rapid, deoarece resorbia lor prin intermediul plgii este mult uurat i aciunea lor toxic general se declaneaz brutal i au o evoluie letal.

In cazul apariiei simptomelor de intoxicare trebuie s se administreze ct mai urgent posibil antidotul (atropin, morsafen .a.) cu ajutorul seringii de autoinjectare.

Rniii contaminai cu substane toxice neuroparalitice au anse de a supravieui n cazul cnd snt evacuai ct mai repede din focarul contaminat i li se acord ajutor medical calificat. La etapele medicale r procedeaz

n primul rnd la degazarea atent a intoxicatului, n scopul de opri procesul de intoxicare generat de ptrunderea toxicului prin plag. Rnitul dezbrcat este necesar s fie splat cu o soluic de bicarbonat de sodiu 2%, care asigur degazarea. Plgile con-i.iimnatc cu substane toxice neuroparalitice nu au un aspect particular, inism, de aceea ele vor fi decontaminate atent cu o soluie alcalin.

fundurile de sac din plag se deschid larg, pentru a se permite nimerea secreiilor. Prelucrarea chirurgicalse face dup principiile chirurgiei de campanie, fr suturarea plgii. Interveniilevor fi temporizate, dup caz, pn ce tratamentul antidotic susinut inlatura fenomenele toxice,

Plgile combinate n cazul folosirii armei biologice

Dei pn n prezent arma biologic a fost folosit n mod spo-i .nlic, nu se exclude totui posibilitatea ca ea s capete o importan mai m.iiti n rzboiul modem. Vectori de transmitere a bolilor contagioase pui (1 obolanii, insectele etc., agenii patogeni i toxinele acestora pot (Hniluce n rndul trupelor armate i apopulaiei civile epidemii masive. Caracteristic armei biologice este faptul c utilizarea ei poate trece l.i nceput pe neobservate, deoarece germenul patogen nu se identific uiK'diat. Drept rezultat al folosirii armei biologice vor aprea probleme dificile de evacuare i tratament.Agenii biologici snt microbii: bacilul morvei, bacilul tularemiei, i Iul pestei, Brucella, bacteria crbunoas (antrax), toxinele botulinice n astfel de situaii singura msur e administrarea de seruri specifice, antimicrobiene sau a unor preparate Imuno terapeui ce omoloage de nalt valoare biologic, cum snt l'.iinaglobulinelc standard, cu scopul de a ridica rezistena global a oii'iimsmului, i n primul rnd imunoglobulinele umane specifice, liohli/atc nc n timp de pace. Rniii infectai vor fi tratai n spitalele de boli infectioase In cazul leziunilor combinate cu arma biologic ajutorul medical include:

*protecia cilor respiratorii cu mti antigaz, iar a corpului cu costume speciale de protecie;

administrarea de antibiotice;

instalarea n zona contaminat cu ageni patogeni a strii de carantin;

Prelucrarea chirurgical primar a plgilor contaminate cu germeni patogeni prevede exczia tuturor esuturilor necrozate, nlturarea corpilor strini. Plgile vor fi splate abundent cu soluii antiseptice, acoperite cu pansamente sterile, Paravulnar se vor injecta antibiotice. Dup prelucrarea chirurgical suturi nu se vorefectua.

11. Infectia purulenta, clasificare, clinica, profilaxie, tratamentul la etape.

Orice plaga ce este produsa prin arma de foc este infectata:

Bacterii sporogene- tetanos, anaerobii

Bacterii asporulate- proteus, Clebsiella, aerogeni

Cocii piogeni- stafilococul auriu, sreptococ b-hemolitic

Complicatii infectioase:

Dupa evolutie- acuta, cronica

Dupa manifestari- locale, generale.

Infectie in plaga-o interactiune dintre maro- si micro-organism

Factorii generali-virsta, hipoproteinemie, hipovolemie, anemie, soc traumatic cronic, DZ, insuficienta vitaminei C, tbc, lues, alcoolism cronic, boala actinica, tratament cu corticosteroizi, dereglari circulatorii.

Factori locali- localizare,nivelul de infiltrare, prezenta de corpi straini, gradul de strivire a tesuturilor, spatii ce slab se dreneaza, stare vascularizatiei locale.

Alti factori- caracterul micro-organismului, virulenta( masura patogenica caracteristica anumitei tulpini de agent patogen ), invazitatea,( proprietatea de a trece barierele imune locale ), toxicitatea.( proprietatea de a produce si elibera toxine )

Infectia purulenta locala-primara ( se dezvolta paralel cu dezvoltarea edemului tesuturilor moi ), secundara ( se dezvolta mai tirziu, in perioada disparitiei edemului traumatic ) .

Evoluiaza in abces, flegmon, colectare( cavitati cu continutul plagii, comunicind cu fistule )

Simptome locale- semne celsiene.

profilaxia complicatiilor infectioase a plagii

Preintimpinarea diseminarii mi/o

Folosirea precoce si sistematica a preparatelor antimicrobiene

Folosirea de preparate ce pot stabiliza imunitatea.

Pevenirea infegtiei este posibila respectind anumite principii:

Intretinerea in curatenie

Aerisirea incaperilor

Expunerea la raze ulraviolete

Personalul-imbracaminte si incaltaminte de schimb

Sanarea regulata a personalului medical si a bolnavilor purtatori ai florei microbiene.

Izolarea stricta a bolnavilor cu plagi purulente in nincaperi speciale

Respectarea stricta a asepticii

Schimbarea periodica a manusilor si instrumentelor

Excluderea operatiilor brutale

Hemostaza buna

Restabilirea anatomica a tesuturilor.

Imunizare activa:

Anatoxina 1 ml inainte de operatia de urgenta

La bolnavi cu casexie- imunizare pasiva cu plasma antistafilococica si gama- globulina antistafilococica.

Plasma 5 ml/ kg corp, i/v 5 zile

gama- globulina i/m 5 ml peste o zi , 7-10 zile.

Formele morfologice in dezvoltarea unui proces purulent, 1981

lichefierea maselor necrotice, eliberarea lor cu formarea defectului de tesuturi.

Proliferarea tesutului conjunctiv si formarea tesutului de granulatie

Fibrozarea tesutului de granulatie cu formarea si epitelizarea cicatricei.

Dupa Caminev-

Perioada precoce < 12h

Perioada generativ- inflamatorie, 5-7 zile

Perioada regenerativa > 14 zile

Daca procesul inflamator persista mult timp se dezvolta febra toxica :

Cresterea temperaturii

Discomfort

Slabiciune generala

Dereglarea circulatiei sanguine

Tratamentul- lichidarea focarului de infectie

Mai tirziu apare sepsisul.

Infectia anaeroba. ( flegmona si gangrena gazoasa )

Infectia clostridiana

I grup- Cl. Perfringens, septicum, oedematicus ( au proprietate proteolkitica foarte pronuntata

II grup-Cl. Histoliticum, fallox.

Clasificarea dupa Lenon:

Grupa celulitei clostridiene

Gr. Celulita necrotica neclostridiana

Formele- superficiale , profunde

Formele de dezvoltare- fulger, rapid progresanta, lent progresanta

Local cu predominare de gaz/ edem

Grupa celulitei clostridiene(gangrena gazoasa locala, flegmona gazoasa, gangrena gazoasa epifasciala)

Miozita

Dureri mari de extensie

Rapid creste edemul

Parestezii

Fenomen de intoxicatie:

Pielea se extinde

Plicile se netezesc

Pe fonul galben pal se observa pete bronze , albastrui

Vezicule epidermale tulbure

Crepitatie gazoasa

Intoxicatia creste rapid

Infectia anaeroba este contagioasa, se va respecta regimul antiepidemic strict, pansamentele se ard, instrumentele se eplala si o ora se fierb in solutie 2% de NaHCO3,

Tratament:

Plaga larg se deschide

Se inlatura toate suturile

Incizii longitudinale pe fascii musculare

Inlaturarea tesutului muscular necrotixat

Amputatie.

Indicatiile amputatiei.

Formele fulger de infectie anaeroba

Gangrena membrului

Afectare masiva si adinca de proces anaerob

Se aplica pansament steril cu H2O2 , plaga nu se sutureaza

Se administreaza ser antitoxic 300ml 150000 UA, dizolvat in solutie fiziologica de 3-5 ori

Doze masive de antibiotice

Dezintoxicatie

Transfuzii de singe

Analgetice

Controlul functiei renale

Alimentare calorica si bogata in vitamine

Infectia putrida

Clinic = gangrena gazoasa

Se elimina gaze si mult exudat putrid cu miros neplacut, ca rezultat al procesului de descompunere a proteinelor

( hipoproteinemia

dereglarea schimbului electrosanguin

Tactica

incizii masive

terapie de dezintoxicare

terapie antibacteriana

amputatia

Grupa infectiei neclostridiene

Agenti patogeni- peptococii, peptostreptococii, bacteroidele, bacili gram-pozitivi liberi si aerobii

Se dezvolta > 3-6 luni de la interventia chirurgicala , mai ales in sectorul postoperator, unde au fost plasate constructii metalice si materiale sintetice.

Cresterea temperaturii indelungata

Dureri in zona postoperatorie

(VSH

se deschide prin fistula cu eliminari seroase purulente neinsemnate

la insamintare exudatul este steril si trebuie facuta insamintarea pe medii anaerobe

mecanismul decurge avansat

miros neplacut

necroza tesuturilor, sa distrug sechestre osoase

la copii- uneori asimptomatic

in tabloul radiologic- sarcoma Iving.

Tratament

lichidarea focarului chirurgical

drenarea abacteriana a zonei date

terapia abacteriana

Tetanosul

Agentul patogen mobil , anaerob, formeaza spori, formeaza toxine cu actiune specifica neuronala:

Tetanospasmin ( spasmul muschilor )

Tetanolizin ( hemoliza )

Clinic

Perioada de incubatie- 5-15 zile, cu cit ea este mai mica , cu atit este mai grava boala.

Dureri in plaga

Contractia in jurul plagii

Dureri pe traiectul plexurilor nervoase

Trism

Rigiditatea muschilor fetei ( ris sardonic )

Disfagia

Pozitie de epistotonus.

Dupa gravitate

Usoara- perioada de incubatie 3 saptamini, rareori apar convulsii, sist. resp. si S.C-V nu sunt dereglate; recuperare-1,5-2 saptamini

Medie perioada de incubatie > 2 saptamini, accese de convulsii rare si scurte, putin pronuntate

Moderata- decurge 3 saptamini

Grava- incubatie 9-15 zile; pronuntate convulsiile , dereglata deglutitia, dar sedativele si neuroplegicele duc la insanatosire.

Foarte grava- 8-9 zile, toate simptomele bine pronuntate- transpiratie, hipotensiune, halucinatii, dereglari respiratorii.

Profilaxia

Imunizare activa- anatoxina tetanica

Imunizare active + pasiva ( anatoxina + ser )

Imunizare pasiva ( ser antitetanic )

Administrarea anatoxinei- 3 prize

1,5 ml 40 zile

5 ml 9-12 luni

5 ml urmatoarele vaccinari 3-5 ani

ca profilaxie- s/c peste 3000UIT

Tratament

Aminazina 2,5%- 2 ml , 3-4 ori / 24 h

Omnopon 1 ml

Dimedrol

Scopolamin

Cu scop curativ

ser antitetanic 300000UI

anatoxina 0,5 ml 3 prize- 5 zile intre ele

antibiotice

dezintoxicare

terapie cu vitamine

transfuzii de singe

12.Leziunile vertebro-medulare

Deosebim urmtoarele tipuri de leziuni vertebromedulare:

deschise (prin gloane, eschile, bile) -- penetrante,(transfixiante i oarbe, cu seciune medular total, cu seciune medular parial),nepenetrante, tangeniale, paravertebrale( far leziuni osoase , snt nsoite de leziuni medulare cu semne neurologice -comoie medular, contuzie medular).Leziunile nepenetrante i tangeniale snt cu semne neurologice (comoie, contuzie, dilaceraie) i far semne neurologice.

Leziunile nchise includ fracturi, luxaii, fracturi-luxaii, care pot fi complicate cu seciune medular parial, cu compresiune medular (extradural, vertebral, sanguin), intradural (hematomielie). O mare parte din leziunile nchise snt fr semne neurologice, o parte snt nsoite de hernii, leziuni discale, care se manifest prin iritaii i compresiune radicular, compresiune radiculomcdular, n unele cazuri au loc ruperea rdcinii i dilaceraii medulare.

Diagnosticul este complicat i cere metode de investigaii speciale: radiografie simpl a coloanei vertebrale n dou poziii, radiografii cu substane de contrast, puncic lombar, manometrie, proba Quekenstaed-Stooky, tomografie compiuterizat, scintigrafie etc., care snt posibile la etapele spitalelor de specialitate.

. Examinnd traumatizaii la etapele de evacuare medicii acord atenie deosebit celor cu oc spinal (comoie medular) cu seciune medular complet, cu hcmiseciunea mduvei spinrii (sindromul Brown-Seguard), cu hematomielie traumatic, cu leziuni asociate cu traumatisme toracice, abdominale, pclviene.

Leziunile prin arme de foc la coloana vertebral pot fi izolate, multiple, combinate, asociate, n timpul rnirii mduvei spinrii deseori apare ocul spinal, paralizie, mai jos de plag dispare sensibilitatea.

Traumatizaii cu leziuni medulare la segmentele proximale, de regul, nu acuz dureri, iar cei cu hemoragie subarahnoidian cu ncarcerare radicular i leziune parial a cozii de cal sufer de dureri acute.Leziunile segmentelor lombare i a cozii de cal, de regul, fac ireversibile retenia de urin i a actului de defecaie. Ulterior apar escare, edem la membrele inferioare, cistit, pielit, nefrit, urosepsie.

Leziunile nchise ale coloanei vertebrale i mduvei spinrii la rzboi se produc n cazurile suflului de explozie, n timpul surprilor i prbuirilor de teren, construciilor etc., auto- i aviocatastrofelor, calamitilor. Loviturile acioneaz direct sau indirect, provocnd fracturi vertebrale (lsate, cominutive, marginale etc.), luxaii, fracturi-luxaii, rupturi de ligamente intervertebrale. Traumatismele vertebrale deseori snt asociate cu comoii, contuzii, compresiuni medulare, hematomielie.

Contuzia medular (oc spinal) clinic se manifest prin paralizie, dispariie de sensibilitate, dereglarea funciei organelor interne. Dac timp de o lun de zile funcia organelor pelviene nu se restabilete prognosticul nu este favorabil. Compresiunea medular, de regul, este provocat de hematoame sub- sau epidurale, de eschile osoase sau de deplasare vertebral. Simptomele de compresiune medular apar imediat, cnd cauza o prezint componentele osoase, i mai trziu - n caz de hematom.

Principiile de tratament al traumatismelor vertebromedulare includ prelucrarea prim-chirurgical a plgilor, prin care se prevede nlturarea esuturilor devitalizate pe traiectul rnirii (conform particulari taii or neurochirurgi c al e), corpilor strini, cheagurilor de snge, eschilelor osoase, nchiderea plgii cu oprirea eliminrii lichidului cefalorahidian, profilaxia infeciei. Tratamentul se efectueaz cu scopul profilaxiei infeciei plgilor, infeciei cilor urinare (prin administrarea de antibiotice, sulfamide), profilaxiei tetanosului. Se iau msuri pentru normalizarea echilibrului hidroelectrolitic i proteic (alimentaie calitativ, transfuzii de snge, plasm, lichide, administrare de vitamine etc.).

Evoluia traumatismelor nervoase poate duce la vindecarea funcional total sau la o ameliorare neurologic i poate fi defavorabil n cazurile de ntrerupere a integritii medulare, radiculare. La traumatizaii cu comoie medular restabilirea funciei are loc n cteva zile, la cei cu compresiunea medular timpurie prin hematom, hernie de disc, deplasri osoase operaia precoce, comform indicaiilor concrete, sau tratamentul ortopedic de reducere a deplasrii osoase poate asigura ameliorarea neurologic, n cazurile de hematomielie, de leziuni medulare pariale pot avea loc ameliorri spontane. Recuperarea funcional la bolnavii la care paraplegia flasc a durat mai mult de 2 sptmni este imposibil. Ameliorri neurologice se pot produce n perioada tardiv la rniii cu contuzii i compresiuni ale rdcinilor cozii de cal.

Tratamentul leziunilor vertebromedulare la etapele de evacuare

Primul ajutor prevede aplicarea pansamentului pe plag, culcarea traumatizatului n decubit dorsal sau ventral pe un plan dur, transportare crutoare. De regul, rniii cu leziuni vertebromedulare n zona toracic sau lombar snt culcai n decubit ventral, cei cu leziuni cervicale - n decubit dorsal, fiind imobilizat i capul.

Etapa ajutorului premedical include administrarea de antibiotice, analgezic, revizuirea pansamentelor, imobilizrii.

La etapa ajutorului medical se efectueaz prelucrarea sanitar parial, eliberarea cilor respiratorii de snge, mucoziti, revizuirea i schimbarea (n caz de necesitate) pansamentelor, terapia antioc, profilaxia infeciei prin administrare de antibiotice, ser antitetanic, anatoxin tetanic, cateterizarea vezicii urinare la retenia de urin, completarea fiei primare medicale. Rniii cu leziuni vertebromedulare asociate cu plgi penetrante abdominale, toracice, pelviene; cu hemoragii externe abundente, mpreun cu cei cu plgi vertebromedulare n stare de oc, dup ajutorul medical, se evacueaz la epata ajutorului medico-chirurgical calificat. Traumatizaii cu leziuni vertebromedulare n stare satisfctoare se evacueaz direct la etapa tratamentului medico-chirurgical specializat. In timpul evacurii se recomand s fie nsoii de felcer sau asistent medical. Agonicii rmn la etapa dat pentru tratament simptomatic, ngrijire i supraveghere.

Etapa ajutorului medico-chirurgical calificat exclude injectarea de antibiotice n plaga vcrtebromedular penetrant cu scopul de a evita n viitor iritarea esutului nervos, crizele epileptice, arahnoidita. Se efectueaz tratamentul ocului, profilaxia complicaiilor infccioase ale plgilor, interveniile chirurgicale ale leziunilor asociate de extrem urgen (hemoragie abundent, leziuni toracice, leziuni abdominale periculoase pentru via).. Evacuarea ideal a rniilor este cea pe calea aerului, ns nu mai devreme de 14 zile dup operaie. Agonicii rmn la etapa dat.

Etapa tratamentului medico-chirurgical specializat (spitale neurochirurgicale, spitale cu profil ortopedic) permite investigarea modern a traumatizailor cu leziuni vertebromedulare. Se efectueaz lamincctomie decompresiv posterioar, anterolateral, conform indicaiilor; n caz de hernie de disc se face extirparea lui.

Tratamentul ortopedic la traumatizaii cu leziuni vertebrale fr complicaii neurologice se asigur prin extensie, reclinaie, folosirea de corsete etc. Intervenii chirurgicale se efectueaz la cei cu fracturi-luxaii, care nu pot fi reduse din cauza angrenrii apoizelor articulare vertebrale; cu fracturi multiple ale corpilor vertebrali i arcurilor respective - se face rahisinteza posterioar. n fracturile-luxaii cervicale, spondilolistezisul traumatic este preferat spondilodeza vertebral pe calc anterioar. Fracturile apofizei adontoide cu deplasarea fragmentelor fr semne neurologice, la indicaie, se pot trata prin osteosintez occipito-cervical. Bolnavii cu compresiuni medulare aprute tardiv (din cauza cluurilor vicioase la vertebre, apariiei de arahnoidite, epidurite), cu procese piogene, cu dureri pronunate i hipertonii musculare (la care snt indicate radicotomii, cordotomii, piramidotomii), cu consecine urologice (ce necesit, cistostomii, nlturarea calculilor etc.) snt supui tratamentului chirurgical n spitalele de specialitate (neurochirurgicale, ortopedice etc.) din interiorul rii. Acolo se prelungete i tratamentul ortopedic, fizioterapie, se practic ergoterapia, psihoterapia.

13.Particularitatile tratamentului chirurgical al plagilor extremitatilor complicate cu lezarea vaselor sangvine si a nervilor.

Pot fi leziuni nchise i deschise fr arm de foc.

Leziunile nchise apar n form de contuzie, compresiune, entorse i rupturi. Aceste leziuni snt provocate mai des de prbuiri, lovituri ale membrului cu obiecte dure (blocuri de piatr, drugi etc.) i pot fi asociate cu luxaii i fracturi cu leziunea nervilor.

Leziunea nervilor poate fi provocat de comprimarea ndelungat cu garoul i aparatul ghipsat aplicat incorect.

Deseori snt constatate leziuni ale nervilor membrului superior n 65%, n 50% cazuri rnirea nervilor este asociat cu fracturi i leziunea articulaiilor. Cel mai frecvent este traumatizat nervul radial, care, erpuind, nconjoar humerusul n treimea inferioar a lui.Diagnosticul leziunilor nervilor periferici se face n spit- ajutorului chirurgical specializat, unde se efectueaz prelucrarea chirurgical primar, sau la nivelul ajutorului chirurgical calificat .

Semnele principale pentru determinarea leziunilor nerv.- paraliziile, dereglarea sensibilitii ntr-o zon anumit i dereglari vasomotorice i trofice , ns ultimele, ca regul, apar mai tirziu .Tulburarea sensibilitii nervului lezat se poate manifesta n feluri: prin lipsa sensibilitii i prin dureri, care pot aprea n primrl ore sau zile dup rnire. Dintre dereglrile cu caracter dureros (sensibil \ o importan deosebit o arc cauzalgia. Ea se manifest prin apan|i;i |