Facultatea de Litere

Buzea Claudia-Alexandra

Anul II, grupa 1

Specializare: Comunicare şi relaţii publice

Disciplină: Relaţii publice - metode şi

strategii

Campanie de promovare a

evenimentului: Serile culturale în

Universitatea din Bucureşti

(model în opt paşi)

I. Situaţia

I.1 Context

Universitatea din Bucureşti, fiind una din cele mai importante instituţii

de învăţământ superior din România, şi-a format, în cei 147 de ani de

existenţă o identitate apreciată în spaţiul românesc. Astfel, datorită ofertei

numeroase de programe de studii, la toate nivelurile şi formele de

pregătire universitară: licenţă, programe de masterat (învăţământ la

distanţă), programe de doctorat, programe de înalte studii

postuniversitare, programe de reconversie profesională şi de

perfecţionare, a reuşit consolidarea unui prestigiu naţional şi

internaţional.

De aceea, Universitatea din Bucureşti şi-a cristalizat poziţia de actor

esenţial în procesul educaţional românesc, precum şi prezenţa în

clasamentul „The Times Higher Education Supplement”, aflându-se între

primele 500 ale lumii, este singura universitate din ţară prezentă în acest

top internaţional de prestigiu.

Iniţierea a numeroase reforme şi dezvoltarea învăţământului superior,

acordă acestei instituţii, precum şi proiectelor derulate în cadrul ei, un

grad ridicat de respect şi încredere din partea publicului. De un succes

însemnat s-a bucurat şi programul „Oportuniţăţi la tine acasă”, care

cuprinde seria de concerte „Prietenii muzicii”, finanţat de Uniunea de

Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România şi Exces Music.

Programul a debutat în septembrie 2009, având drept scop oferirea de noi

şanse pentru studenţii Universităţii, prin dezvoltarea segmentului cultural,

aflat într-un con de umbră în ultimul timp.

Problema de comunicare

Având în vedere faptul că tinerii studenţii din Bucureşti relevă o

tendinţă cât mai scăzută spre lecturarea cărţilor, cât şi spre participarea la

evenimente ce promovează valorile culturale, Universitatea din Bucureşti

şi-a propus, ca în anul 2010-2011, să extindă evenimentele destinate

studenţior şi cadrelor didactice, prin lansarea unui nou proiect intitulat:

„Serile culturale în Universitatea din Bucureşti”. Acesta are drept scop ca,

prin intermediul unor spectacole de teatru şi seri de lectură, să expună

noi alternative de petrecere a timpului liber. Evenimentele preţioase

pentru extinderea ariei culturale, se vor desfăşura chiar în centrul spaţiului

academic, atât în Sala de lectură a Universităţii din Bucureşti, dar şi la

Casa Universitarilor, cadru cu un potenţial cultural impresionant.

Aşadar, în urma rezultatelor parţiale, şi în funcţie de cercetările

efectuate, s-a demonstrat faptul că principala cauză ce se interpune în

asistarea tinerilor la diferite lansări de cărţi este, în primul rând

maniera convenţională de desfăşurare a acestora. În al doilea rând,

se poate menţiona gradul ridicat de încredere acordată opiniilor aşa- zise

avizate ale specialiştilor media, dar şi informaţiilor vehiculate în

spaţiile virtuale (reţele de socializare) frecventate de tineri, cu privire la

caracteristicile diferitelor lucrări/cărţi.

Pornind de la rezultatele cercetării acestui context situaţional,

urmărim să realizăm un plan de comunicare în 8 paşi, pentru a promova

evenimentul „Serile de lectură”, ca parte integrantă a proiectului „Serile

culturale în Universitatea din Bucureşti”. Totodată, prin intermediul

acestuia, se doreşte păstrarea reputaţiei şi a sprijinului public, de care se

bucură Universitate din Bucureşti.

I.2 Istoricul comunicaţional

Cu privire la dezvoltarea segmentului cultural, trebuie menţionat

faptul că Universitatea din Bucureşti nu se află la prima tratativă de acest

gen, căci în noiembrie 2009, a fost lansat proiectul „Prietenii Muzicii”, al

cărui obiectiv constă în acordarea unui suport financiar şi profesional

tinerilor talentaţi care activează în sfera muzicii culte. Ca urmare a

reacţiilor pozitive din partea publicului: 14 concerte (1 concert/lună – jazz,

muzică clasică), un public numeros de aproximativ 100 de persoane per

concert, la care se adaugă vasta promovare prin intermediul mediilor

controlate: comunicate de presă, apariţii în cotidiane, radio, dar şi online,

Universitatea lansează proiectul: „Serile culturale”. Acesta, din urmă, s-a

deschis publicului iubitor de cunoaştere, pe data de 18.11.2010, la Casa

Universitarilor, prin producţia de succes: „Tabloul” – anti-piesă după

Eugene Ionesco, câştigătoare a 13 premii naţionale.

În urma cercetării în detaliu a lansărilor de carte anterioare, ca părţi

integrate a programului „Serilor Culturale...”, au putut fi observate

maniera de comunicare, cât şi mijloacele prin care au fost expuse

informaţiile publicului larg.

Debutul conceptului „Serilor de lectură” a constat în lansarea cărţii:

„Unde sunt manierele de altă dată?”, a doamnei profesoare

Antoaneta Tănăsescu.

Universitatea din Bucureşti şi Facultatea de

Litere vă invită miercuri, 24 noiembrie, la

prima lansare de carte din această toamnă:

ediţia a doua a cărţii Unde sunt manierele de

altădată? a doamnei profesoare Antoaneta

Tănăsescu. Sunt invitaţi să vorbească despre

manierele de acum şi de altădată actriţa Irina

Petrescu, profesorii Carmen Muşat, Ioana

Pârvulescu, Eugen Negrici şi Sebastian Vlad

Popa. Evenimentul se va desfăşura în Sala de

Lectură a Facultăţii de Litere (str. Edgar Quinet, nr. 5-7, sector 1),

începând cu 16.30.

În cadrul lansării, studenţii Andra Cărbunaru, Anca Lamba, George Calapod

şi Florin Mangu vor interpreta personaje de ieri şi azi într-o scurtă

dramatizare inspirată de volumul Unde sunt manierele de altădată?, pe

muzică de Jean Moscopol, Patricia Kass, Mireille Matheieu şi Titi Botez.

“..dacă ştim (analizăm) permisivităţile sau interdicţiile caracteristice

pentru un loc şi un timp anume, avem o cale de acces directă spre

înţelegerea mentalităţii, tipului de sensibilitate, modului de a gândi şi simţi

specifice acelui loc şi timp. În fond, citite în litera, dar, mai ales, în spiritual

lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne ajută să reconstituim fizionomia

unei colectivităţi şi să-I înţelegem, poate, mai adecvat, oricum, mai

repede, atât manifestările literare, cât şi pe cele larg culturale.”

Analiza acestui eveniment a relevat următoarele aspecte:

A. Puncte slabe:

Condiţii de sonorizare nefavorabile;

Un număr insuficient de locuri destinate participanţilor;

Lipsa experienţei de interacţiune cu publicul a moderatorului;

acesta nu a fost la înălţimea evenimentului, producând mici

gafe ce presupuneau informaţii eronate cu privire la experienţa

autoarei;

B. Puncte forte:

Gradul ridicat de dinamism al prezentării, prin punerea în

scenă, de către un grup de studenţi, a unei reprezentaţii

artistice, în concordanţă cu informaţiile prezente în carte.

Următoarea lucrare înfăţişată publicului prin intermediul

evenimentului cultural „Serile de lectură”, a fost „SMS”, aparţinând lui

Bogdan Dumitrescu.

Programul „Serilor culturale” în Universitatea

din București continuă joi, 25 noiembrie, ora

17.00, la Casa Universitarilor (Str.

Dionisie Lupu nr. 46 – strada paralelă cu

Str. Pitar Moș) cu o seară de lectură. Bogdan

Dumitrescu, absolvent al Facultății de Litere a

Universității din București, va lectura din

cartea sa, SMS, și va povesti care a fost

parcursul său până a ajunge să publice

această carte. „Există în SMS pagini

desăvîrșite, de o poezie autentică, dincolo de

orice teză sau tematică impusă. Ele sînt

suficiente ca să valideze un debut literar foarte interesant, într-o zonă în

care puțini prozatori din noul val s-au încumeta”, spunea Mircea

Cărtărescu despre cartea care a marcat debutul editorial al lui Bogdan

Dumitrescu. Aflată la confluența prozei și a poeziei, cartea învăluie și

dezvăluie imagini și figuri, încheindu-se în punctul din care a început,

întocmai ca o rolă de film rulată invers.

Moderatorul evenimentului va fi Cosmin Ciotloș, crititic literar,

doctorand al Facultății de Litere, Universitatea din București, semnatar al

prefațelor la volume de Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire, Editura Charmides-

Ninpress), Octavian Paler (Viața ca o coridă, Editura Polirom), Cezar

Petrescu (Calea Victoriei, Jurnalul Național, colecția Biblioteca pentru toți) și George Topîrceanu (Balade vesele și triste, Jurnalul Național, colecția

Biblioteca pentru toți).A. Puncte slabe

Maniera lipsită de naturaleţe şi dinamism în care a fost

prezentată cartea; autorul a povestit experienţa sa de viaţă,

urmând ca apoi sa lectureze din lucrare;

B. Puncte forte:

Titlul cărţii care prefigurează conţinutul extrem de preţios, nu

doar pentru un public specializat: persoanele care activează în

cadrul domeniilor marketing şi publicitate, ci şi pentru cititorii

care vor să afle cum pot rezista iluziilor lumii de consum

(publicitate şi afaceri).

Prezenţa unui moderator specialist, criticul literar: Cosmin

Ciotloş, a cărui experienţă şi opinii avizate au avut un impact

pozitiv asupra audienţei.

„Istoria Imperiului Bizantin”, a lui A.A. Vasiliez

este o altă operă lansată prin prisma

proiectului cultural demarat de Universitatea

din Bucureşti.

Universitatea din București vă invită luni,

29 noiembrie, la ora 18.00, în Sala de

Conferinţe a Casei Universitarilor (str.

Dionisie Lupu, nr. 46, paralel cu Pitar

Moş), la evenimentul de lansare a

volumului Istoria Imperiului Bizantin de A. A. Vasiliev, lucrare de

referinţă în domeniul bizantinologiei, în cadrul conferinţei

„Aleksandr A. Vasiliev – Discipulus et Magister”.

Invitaţi: Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. dr. Stelian Brezeanu ,

Pr. prof. dr. Emanoil Băbuş, Lect. dr. Ionuţ-Alexandru Tudorie

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Editura Polirom.

A. Puncte slabe

Tema limitată penru un public specializat: „Istoria Imperiului

Bizantin de la domnia lui Constantin cel Mare (secolul IV) până

la căderea Constantinopolului (secolul XV).

B. Puncte forte

Oportunitatea publicului interesat de domeniul istoriei de a

beneficia de asistenţa şi explicaţiile unuia dintre cei mai mari

bizantinologi şi orientalişti ai secolului XX, cu o vastă

experienţă: a studiat şi predat la universităţi de prestigiu din

Rusia şi SUA.

„Leonid Dimov şi postmodernii” este ultima lucrare lansată de „Serile

culturale”.

Universitatea din Bucureşti şi

Facultatea de Litere vă invită

marţi, 14 decembrie, de la ora

18.00, la o lansare-eveniment:

„Leonid Dimov şi postmodernii”. Vor

fi prezentate volumele: Leonid

Dimov, Opera poetică, Vol. I şi II,

precum şi Ion Bogdan Lefter, 7

postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu

şi O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din

postmodernitatea românească (toate apărute la Editura Paralela 45,

2010).

Participă „dimovienii” Mircea Cărtărescu şi Traian T. Coşovei, precum

şi alte „personaje” ale cărţilor susnumite: Magda Cârneci, Florin

Dumitrescu, Florin Iaru, Gheorghe Iova, Ioana Nicolaie, Valentin

Petculescu, Sorin Preda, Petru Romoşan, Ana Maria Sandu, Constantin

Stan, Liviu Ioan Stoiciu, Cristian Teodorescu, Călin Vlasie, în prezenţa

îngrijitorului ediţiei Dimov şi autor al celorlalte două cărţi, prof. dr. Ion

Bogdan Lefter.

Evenimentul are loc la Sala de Lectură a Facultăţii de Litere (str.

Edgar Quinet, nr. 5-7, sector 1) şi va fi moderat de tânărul critic literar

Cosmin Ciotloş.

A. Puncte slabe

Orarul elaborat a fost planificat greşit: prezentarea succesiv a

trei opere a dus la o aglomerarea a informaţiilor, publicul

putând fi încetinit în procesul de înţelegere a mesajului.

B. Puncte tari

Prezenţa unor personalităţi ilustre din domeniul literar: Mircea

Cărtărescu şi Traian Coşovei, la care se adaugă „personajele”

centrale ale celor două cărţi scrise de I. B. Lefter. Acest fapt

oferă o perspectivă veridică şi interesantă asupra lucrărilor prin

însăşi mărturiile eroilor cărţii.

I.3. Concurenţa

Cu scopul reliefării eventualilor competitori, ale căror proiecte, ce

vizează dezvoltarea culturală, în special din prisma lansărilor de carte,

ar putea prejudicia desfăşurarea propriului eveniment, s-a folosit

cercetarea secundară (date şi documente aparţinând organizaţiilor,

arhivele editurilor deja existente în cadrul portalurilor online).

1. Un Prim concurent este Librăria Humanitas, care derulează

un program similar „Serilor de lectură” al Universităţii din Bucureşti.

Acesta se intitulează „Serile italiene”, fiind desfăşurat în fiecare

marţi, şi adresându-se studenţilor de la limba italiană, şi nu numai.

Acest demers cultural, are ca bază constituentă o serie de lucrări ale

marilor autori italieni: Colecţia Biblioteca Italiană, care apare sub

patronajul Institutului Italian pentru Studii Filosofice. Organizatorii

evenimentului sunt Librăria Humanitas, Cercul de Studii Culturale

Interdisciplinare al Studenţilor Italienişti şi Catedra de Limba şi

Literatura Italiană din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Portal: http://www.humanitas.ro/humanitas/mar%C5%A3i-18-ianuarie-

ora-18-o-nou%C4%83-%E2%80%9Esear%C4%83-italian

%C4%83%E2%80%9C-la-libr%C4%83ria-humanitas-kretzulescu-aminta-

2. În ceea ce priveşte, Festivalul Unifest, dedicat în întregime

studenţilor, din cadrul tuturor universităţilor din Bucureşti şi din alte centre

universitare ale ţării, se poate afirma că acesta oferă oportunităţi tinerilor

dornici de petrecere a timpului liber într-un manieră armonioasă, prin

îmbinarea tematicilor diferitelor evenimente. Astfel, desfăşurat timp de 10

zile, acesta acordă studenţilor posibilitatea de a participa la evenimente

culturale (lansări de carte, piese de teatru, concerte, expoziţii de artă şi

fotografie), sportive şi sociale, la care accesul este gratuit, pe baza

carnetului de student. Totodată, un atu adus manierei de realizare a

programului de comunicare pentru promovarea festivalului, îl constituie

utilizarea mediilor controlate ca presa, care se bucură de o largă

expunere.

Portal:http://www.libertatea.ro/stire/studenti-haideti-la-distractie-

gratis-vezi-programul-evenimentelor-311040.html

3. Institutul Francez Bucureşti, prin lansarea cărţii: „Scurt elogiu al

eroului din noi”, invită atât publicul tânăr cât şi pe cel adult la o experienţă

răvăşitoare, necesară oricărei persoane la un moment dat: descoperirea

eroilor ascunşii în sinele fiecăruia.

Atât prin tema promiţătoare, cât şi prin locul de un ambient special,

relaxant: Librăria – Cafenea Cărtureşti de la Institutul Francez,

constituie un competitor pentru programul cultural „Serile de lectură”.

Astfel, subiectul propus de către scriitorul francez Yves Richez – eroul din

Antichitate, eroul contemporan, eroul de cinema etc., are abilitatea de a

atrage cât mai mulţi tineri studenţi pasionaţi de domeniul culturii, al

filmului sau de istorie. De asemenea, un alt plus în promovarea acestui

eveniment, îl constituie mediatizarea la scară largă, inclusiv site-urile de

profil destinate şi des accesate de către studenţi: www.studentie.ro

http://www.studentie.ro/campus/

LANSARE_DE_CARTE_LA_INSTITUTUL_FRANCEZ_BUCURESTI/c-1363-a-

71820

4. O altă lansare de carte care beneficiază de o promovare solidă şi o

temă atractivă este şi „Clasicii dramaturgiei universale” apărută la

Editura Academiei Române. Prezentată de Pusa Roth, realizator Radio

România Actualităţi şi Costin Tuchilă, realizator la Teatrul Naţional

Radiofonic, lucrarea are are la baza seria de emisiuni „Clasicii

dramaturgiei universale”, difuzată la Radio Romania Cultural.

Aceasta îi atrage pe tineri să descopere o parte mai puţin cunoscută a

perspectivei asupra dramaturgiei, prin relevarea acelor detalii păstrate

într-un con de umbră pentru mai mult timp, comentate, într-o viziune

modernă asupra speciei literare respective.

http://www.bucurestifm.ro/

lansare_de_carte_la_biblioteca_metropolitana_bucuresti-3201

II. Obiective

Obiectiv generic: Atragerea studenţilor Universităţii din Bucureşti,

de a fi părtaşi la diversele lansări de carte ce au loc în cadrul proiectului:

„Serile Culturale în Universitatea din Bucureşti.

Obiectiv informaţional: Aducerea la cunoştinţă a studenţilor

Universităţii din Bucureşti, de derularea unuia dintre evenimentele

centrale: „seri de lectură”, ale „Serilor culturale în Universitatea

Bucureşti”.

Obiective motivaţionale:

1. Schimbarea percepţiei publicului cu privire la necesitatea

evenimentelor culturale ca lansările de carte, pentru

extinderea ariei de cunoştinţe dar şi cu scopul petrecerii

timpului liber într-un mod relaxant.

2. Creşterea numărului de studenţi care să participe la

manifestările culturale prin lansările de carte ale proiectului:

„Serile culturale în Universitarea din Bucureşti”.

III. Audienţa

A. Primară: studenţii UB (18-25 ani), interesaţi de domenii culturale:

teatru, literatură, şi dornici de a participa şi interacţiona;

B. Secundară:

tinerii cu vârste cuprinse între 18-35 ani, aparţinând

domeniilor educaţionale: licenţă, masterat sau doctorat.

persoane din mediul extern celui universitar.

Pentru identificarea publicurilor cheie au fost implementate

chestionare (cercetare cantitativă), care au permis segmentarea

publicurilor în primare şi secundare, oferind informaţii demografice

despre acestea.

Astfel, cu un nivel ridicat de educaţie, venituri medii, şi în genere

provenind din mediul provincial, studenţii UB(publicul primar) au

fost supuşi unor interviuri (cercetare calitativă), în urma cărora a

reieşit că aceştia sunt deschişi spre noi forme dinamice de

interacţionare la nivel social.

De asemenea, ei valorizează mijloacele moderne de a

achiziţiona informaţii, bazate mai mult pe practică, fiind de părere că

teatrul şi literatura rămân în continuare puncte de reper, după care ar

trebui să se orienteze educaţia oamenilor în general, indiferent de

vârstă. Însă a fost menţionat de publicul majoritar şi un aspect

negativ, şi anume că segmentul cultural nu este promovat la

adevăratul potenţial. Modul artificial în care sunt ancorate lansările

de carte (prezentarea autorului, după care urmează redarea unor

informaţii despre autor şi carte, şi se încheierea cu sesiunea de

autografe) a constituit un obstacol în alegerea lansărilor de carte ca

alternativă de petrecere a timpului liber.

Totodată, o caracteristică generală a audienţei evidenţiază lipsa

timpului necesar pentru a asista la un astfel de eveniment.

Publicul secundar cuprinde tineri cu vârste cuprinse între 18-

35 ani, activând în domeniile de învăţământ: licenţă, masterat,

doctorat, din cadrul altor facultăţi de stat şi private, dar şi persoane

aparţinând mediului exterior universităţilor din Bucureşti.

În urma cercetării cantitative s-au aflat date privind nivelul de

educaţie: ridicat, statutul social: căsătoriţi sau necăsătoriţi, precum şi

faptul că sunt angajaţi sau neangajaţi şi au venituri lunare medii.

Spre deosebire de publicul primar, aceştia nu se axează în mod

accentuat pe importanţa domeniilor culturale: teatru şi literatura.

Însă, s-a observat faptul că prezintă o oarecare curiozitate spre a

observa desfăşurarea unor evenimente ca lansările de cărţi,

curiozitate ce are la bază anumite contacte sporadice cu aria literară.

Totodată, alegerea participării la o lansare de carte poate fi motivată

de dorinţa de a aprofunda anumite tipuri de teme incluse în aria lor

de specializare.

IV. Strategia

Un element strategic al planului de comunicare este formularea

mesajului cheie care se va repeta pe tot parcursul campaniei de

promovare, în cadrul tuturor materialelor promoţionale. În acest scop s-a

redactat un slogan: „Popas în lumea cărţilor”, care are rolul de a stârni

interesul publicului şi de a asocia rapid mesajul cu evenimentul propriu-zis.

A. Strategii ale obiectivului informaţional:

1. Impunerea, în rândul studenţilor, a vocii dominante cu

privire la informarea despre desfăşurarea serilor de lectură,

atât prin promovarea externă cât şi prin intermediul mediilor

online.

2. Consolidarea informării prin implicarea cadrelor didactice ale

Universităţii.

Tactici ale strategiilor informaţionale:

1: a) plasarea în cadrul incintelor facultăţilor Universităţii din Bucureşti

a mai multor standuri, special amenajate cu scopul informării studenţilor.

De aici aceştia îşi vor putea procura diverse materiale promoţionale ca:

broşuri şi flyere care să cuprindă indormaţii atât despre locul şi modul de

desfăşurarea a lansărilor de carte, cât şi despre celelalte evenimente

integrate noului proiect cultural: piesele de teatru, dar şi concertele

desfăşurate în cadrul „Prietenii Muzicii”, ca alternative de petrecere a

timpului liber.

b) Lipirea mai multor afişe şi stickere publicitare, în spaţiile cele mai

vizibile: holurile facultăţilor, toalete sau uşile sălilor de curs.

c) postarea ştirilor informative pe site-urile proprii Universităţii din

Bucureşti: Media UB, Start UB, unibuc.ro, dar şi în cadrul site-urilor

destinate informării tinerilor despre posibilităţile de amuzament şi

petrecere a timpului liber: B 24 FUN, 7 seri, studenţie.ro, onlinestudent.ro.

Informarea cu privire la serile de cultură ale Universităţii din Bucureşti va fi

integrată secţiunilor specifice din interiorul acestor portaluri, ca de

exemplu, segmentul destinat prezentării evenimentelor.

d) postarea informaţiilor, inclusiv în interiorul site-urilor de profil

cultural frecventate de către studenţi, dar şi în cadrul forum-urilor de

discuţii dedicate studenţilor fiecărei facultăţi în parte.

e) Utilizarea reţelelor sociale pentru a obţine o cât mai largă

mediatizare şi a spori gradul de informare a publicului: Facebook, Twitter,

Hi5.

2. a) oferirea de informaţii studenţilor, la începutul orelor de

curs, de către cadrele didactice.

B. Strategii motivaţionale:

1. Realizarea unui endorsement asociativ al lansărilor de carte

cu numele mari ale personalităţilor, a căror activitate şi

experienţă este legată de Universitatea din Bucureşti:

Gabriel Liiceanu şi Mircea Cărtărescu.

Tactici: a) crearea unui articol supliment, distribuit gratuit

în rândul studenţilor, care cuprinde critici, impresii ale unora dintre

scriitorii şi profesorii din cadrul Universităţii din Bucureşti: G. Liiceanu,

Mircea Cărtărescu, Mihai Dinu, Nicolae Manolescu. Opiniile scriitorilor sus

menţionaţi se vor referi la cărţile/operele ce urmează a fi lansate.

b) inserarea succintă, prin intermediul acestui articol

supliment, împărţit tinerilor cu 1 săptămână înainte de lansarea

evenimentului, a motivelor pentru care nu ar trebui ratată oportunitatea

publicului de de a-şi extinde orizonturile culturale, prin participarea la

serile dedicate lecturii.

2. inovarea formatului tradiţional în care constă derularea

evenimentelor de lansare a cărţilor.

Tactici:

Aşa cum s-a pbservat după demararea cercetărilor, impedimentul

major, referitor la participarea într-un număr cât mai ridicat al tinerilor

studenţi la evenimente de lansare a cărţilor, îl constituie formatul

tradiţional de prezentare. Astfel, cu scopul de aduce cât mai mulţi

participanţila astfel de reuniuni, aparţinând ariei culturale, maniera de

desfăşurare a evenimentului va suferi mutaţii semnificative.

Aceste schimbări presupun, în primul rând, o evoluţie de la

prezentările de carte cu un grad de dinamism redus, şi care abundă în

informaţii lipsite de consistenţă, către un eveniment complex, caracterizat

în principal din prisma interacţiunii armonioase cu publicul, dar care să

ofere un spectacol în care sunt integrate evenimente colaterale ca:

prestaţii scenice, mărturii, ale experienţelor/opiniilor publicului.

a) Lansarea de carte va fi iniţiată începând cu primirea invitaţilor,

cărora li se va acorda un desfăşurător al evenimentului,

precum şi o înşiruire a pasajelor relevante din cuprinsul lucrării.

Pentru a destinde atmosfera, şi cu scopul creării unei introduceri

a temei ce va fi dezbătută, participanţii vor fi provocaţi la un

exerciţiu de imaginaţie: pe baza informaţiilor din desfăşurător

sunt rugaţi să-şi prezinte ideile cu privire la subiectul şi posibilele

implicaturi ale cărţi ce va urma să fie lansată. Răspunsurile

publicului vor fi verificate sau contrazise de invitaţii care vor

detalia ideile centrale, făcând în permanenţă apel la imaginaţia

auditoriului, mai ales prin trimiteri la experienţa fiecăruia dintre

cei prezenţi.

Se urmăreşte aşadar, prin intermediul unui moderator specializat,

care să dea deovadă de energie şi spirit imaginativ, oferirea unei seri

dinamice, în cadrul căreia cei prezenţi să se simtă pionii centrali ai

evenimentului, nu doar simpli spectatori.

b) O altă metodă pentru a evita extinderea detaliilor inutile, este

lecturarea de către personalităţile prezente doar a unor pasaje

semnificative pentru întreg conţinutul operei.

c) Succesiv, după această evidenţiere a celor mai atrăgătoare idei,

şi în deplină concordanţă cu tema celor prezentate, o trupă de

actori profesionişti va da viaţă universului citit, printr-o elegantă

reprezentaţie scenică.

d) Pentru ca efectul sinestezic să fie complet, participanţii vor fi

introduşi într-o lume paralelă celei reale, prin introducerea, pe

fundal a unor arii de muzică clasică/ alte genuri, în funcţie de

perspectiva centrală a lucrării lansate.

e) Finalul evenimentului va cuprinde o sesiune de întrebări, precum

şi expunerea diverselor opinii ale publicului, căruia i se va oferi

oportunitatea de a discuta chiar cu autorul cărţii, cât şi cu ceilalţi

invitaţi specialişti.

V. Calendarul/Agenda

(vezi anexa 1)

VII. Buget

(vezi anexa 2)

VIII. Evaluare

Principalele metode folosite pentru evaluarea eforturilor relaţiilor publice,

în cadrul planului de comunicare vor fi:

Măsurarea producţiei;

Expunerea la mesaje (distribuţia mesajului şi a numărului de apariţii

în media)

Măsurarea gradului de conştientizare, înţelegere şi reţinere a

mesajului de către public;

Calcularea schimbării atitudinilor, opiniilor şi comportamentului

audienţei.

Măsurarea producţiei va fi realizată prin intermediul cercetării

cantitative, metodă ce va oferi numărul comunicatelor de presă, a

articolelor, imaginilor şi a altor asemenea materiale create în cadrul

planului de comunicare.

De asemenea, cu ajutorul portalurilor online (trafic.ro) se va

constitui o evaluare a gradului de expunere la mesaje, prin

măsurarea numărului de apariţii media, compilate cu extrasele de

presă. Astfel, se va afla cifra de accesări ale site-urilor cu profil

cultural vizitate de studenţi, sau cele special destinate acestora:

onlinestudent.ro, metropotam, B 24 FUN, 7 seri.

Un aspect important în cadrul demarării unui proces de relaţii

publice, îl constituie nivelul de înţelegere a mesajului de către

public. În acest sens, se vor folosi metode de cercetare calitativă ca

interviurile adresate la sfârşitul evenimentului, pentru a evalua

atenţia acordată mesajului, precum şi gradul de reţinere a

informaţiilor esenţiale. Ca urmare, se va realiza o comparaţie între

distribuirea mesajului şi procentul care determină receptarea acestuia

de către audienţă.

Având în vedere că scopul central, vizat de majoritatea

campaniilor de relaţii publice, este acela de a creiona atitudini şi de

a schimba percepţii în rândul publicului ţintă, prin intermediul

studiilor comparative – benchmarking, şi a sondajelor de opinie

se vor măsura schimbările atitudinale şi de comportament ale

publicurilor. Altfel spus, va avea loc o măsurare a atitudinilor şi

opiniilor publicului, înainte, în timpul şi după campania de promovare.