chirurgicale_part4

Rezidentiat 2004701 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 27Apendicita acuta

BIBLIOGRAFIE:1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1227001. La care din valorile presiunii din lumenul apendicular este afectata si circulatia arteriala cu instalarea ischemiei parietale, urmata de gangrena parcelara si perforatie:

10 cm apaA. 30 cm apaB. 50 cm apaC.75 cm apaD.Peste 100 cm apaE.

(pag. 1598)

C1227002. Careia din formele anatomopatologice ale apendicitei ii corespund urmatoarele modificari: apendicele si mezoul sunt congestionate, edem si hipervascularizatie a seroasei, infiltrat leucocitar, hipertrofia foliculilor limfatici

CataralaA. FlegmonoasaB. GangrenoasaC.Peritonita apendicularaD.Blocul apendicularE.

(pag. 1598)

C1227003. Care din punctele dureroase din apendicita acuta este situat la unirea 1/3 externa cu 1/3 medie a liniei bispinoase:

Punctul Mc.BurneyA. Punctul MorrisB. Punctul SonnenburgC.Punctul LanzD.Punctul aflat in varful triunghiului IacoboviciE.

(pag. 1600)

C1227004. Plastronul apendicular apare:Sub 24 de ore de la debutul crizeiA. Intre 24-72 de ore de la debutul crizeiB. Peste 72 de ore de la debutul crizeiC.La o saptamana de la debutul crizeiD.In orice moment al evolutieiE.

(pag. 1601)

C1227005. Manevra prin care se produce intensificarea brutala a durerii la depresiunea brusca a peretelui abdominal dupa o palpare profunda (exprimand iritatia peritoneala) este cunoscuta sub numele de:

Semnul LanzA. Manevra BlumbergB. Semnul MandelpottC.Manevra psoasuluiD.

701 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


Strigatul DouglasuluiE.

(pag. 1600)

C1227006. Apendicita acuta survine cu precadere:Sub 2 aniA. Intre 2 si 10 aniB. Intre 10-40 aniC.Intre 40-60 aniD.Peste 60 de aniE.

(pag. 1597)

C1227007. Care din urmatoarele valori ale leucocitozei este caraceteristica pentru apendicita acuta:4000/mmcA. 8000/mmcB. 10000/mmcC.15000/mmcD.20000/mmcE.

(pag. 1600)

C1227008. Precizati in care dintre teoriile privind etiopatogenia apendicitei acute sunt incriminati factorii care ingusteaza sau obstrueaza lumenul apendicular

Teoria infectioasaA. Teoria enterogenaB. Teoria hematogenaC.Teoria care incrimineaza factorii vasculariD.Teoria care incrimineaza parazitiiE.

(pag. 1598)

C1327009. Icterul sau subicterul conjunctival poate insoti:apendicita acuta subcecalaA. apendicita acuta mezoceliacaB. apendicita acuta pelvinaC.apendicita acuta subhepaticaD.apendicita acuta herniaraE.

(pag. 1603)

C1327010. Cauza determinanta a apendicitei acute este:vascularaA. degenerativaB. congenitalaC.infectia microbianaD.ereditaraE.

(pag. 1597)

C1327011. Forma clinica de apendicita acuta mai frecventa la copil este:toxicaA. subacutaB. comunaC.peritonita apendiculara primitivaD.plastron apendicularE.

(pag. 1603)



C1327012. Cea mai frecventa tulburare de tranzit in apendicita acuta este:constipatiaA. diareea incoercibilaB. rectoragiaC.melenaD.diareea sanghinolentaE.

(pag. 1599)

C1327013. Expectativa sub tratament medical in apendicita acuta este acceptata in:apendicita acuta la batraniA. apendicita acuta si sarcinaB. apendicita acuta retrocecalaC.apendicita acuta mezoceliacaD.plastronul (blocul apendicular)E.

(pag. 1606)

C1327014. Abcesul apendicular fistulizeaza cel mai frecvent in:peritoneu (peritonita in 2 si 3 timpi)A. vezica urinaraB. uterC.pieleD.intestin subtireE.

(pag. 1601)

C1327015. Durerea si apararea musculara in apendicita acuta retrocecala sunt localizate in:fosa iliaca dreaptaA. mezogastruB. periombilicalC.zona supra si retroiliaca LericheD.flancul dreptE.

(pag. 1603)

C1427016. Semnul Lanz consta in:Durere la decompresia abdominala bruscaA. Diminuarea pana la disparitie a reflexelor cutanate la nivelul fosei iliace drepteB. Contractura abdominala la palpareC.Accentuarea durerii la ridicarea membrului inferior drept intinsD.Aparitia durerii in fosa iliaca dreapta la palparea fosei contro-lateraleE.

(pag. 1600)

C1427017. Germenele incriminat cel mai frecvent in patologia apendicitei acute este:E.coli ;A. Clostridium perfringens;B. Baccilus funduliformis;C.Streptococul ß-hemoliticD.Stafilococus aureus.E.

(pag. 1597)

C1427018. Manevra Blumberg pozitiva consta in:Durere la nivelul fosei iliace drepte dupa palparea fosei iliace stangi;A. Durere pe traiectul nervului sciatic la flexia membrului inferior pe abdomen;B. Durere la palparea profunda in epigastru;C.



Sensibilitate la nivelul fundului de sac vaginal la tuseu rectal sau vaginal;D.Durere la nivelul fosei iliace drepte aparuta la decompresia brusca dupa palparea profunda a acestei zone.E.

(pag. 1600)

C1527019. Cauza determinanta in apendicita acuta este:infectia microbiana;A. actiunea mecanica a corpilor straini;B. topografia apendicelui;C.lungimea apendicelui;D.diametrul apendicelui.E.

(pag. 1597)

C1527020. Semnul functional cardinal al apendicitei acute este:durerea abdominala;A. inapetenta;B. greata;C.varsaturile;D.tulburarile de tranzit.E.

(pag. 1599)

C1527021. Apendicita acuta mezoceliaca se manifesta caracteristic prin una din afirmatiile:durere si contractura abdominala localizata periombilical;A. ocluzie febrila;B. durere periombilicala si varsaturi alimentare;C.durere si impastare profunda subombilicala;D.durere subombilicala, polakiurie, disurie.E.

(pag. 1603)

C1527022. Tratamentul apendicitei acute la gravide este:tratament chirurgical;A. tratament antibiotic;B. tratament antiinflamator;C.fizioterapicD.radioterapie.E.

(pag. 1604)

C1527023. Expectativa sub tratament medical in apendicita acuta este acceptata in:plastronul apendicular;A. apendicita acuta la copil;B. apendicita acuta la batran;C.apendicita acuta la gravida;D.apendicita acuta la sugar.E.

(pag. 1606)

C1527024. Indicatiile apendicectomiei profilactice sunt:sugar;A. copil;B. persoane supuse izolarii timp indelungat;C.gravide;D.batrani.E.

(pag. 1606)



C1627025. Colica apendiculara se datoreste:Infectiei locale a mucoaseiA. Obliterarii lumenului apendicelui prin corp strainB. Peristalticii accentuateC.Pozitiei apendiceluiD.Toate sunt corecteE.

(pag. 1599)

C1627026. Dupa cat timp apare plastronul apendicular de la d3ebutul apendicitei acute:6-10 oreA. 10-20 oreB. 24-72 oreC.12-24 oreD.peste 72 oreE.

(pag. 1601)

C1627027. La bolnavii peste 70 ani apendicita acuta perforeaza in proportie de:10%A. 25%B. 30%C.40%D.50%E.

(pag. 1604)

C1627028. Frecventa apendicitei acute:2/50-60 locuitoriA. 1/30-40 locuitiriB. 1/50-60 locuitoriC.2/70-80 locuitoriD.1/70-80E.

(pag. 1597)

C1627029. La ce presiune intraluminala apare gangrena parcelara si perforatia apendicelui:70 cm apaA. 80 cm apaB. 90 cm apaC.100 cm apaD.60 cm apaE.

(pag. 1598)

C1627030. Semnul specific pentru evidentierea unei apendicite acute retrocecale:semnul MandelpottA. Manevra BlumbergB. Manevra RovsingC.Semnul psoasuluiD.Semnul LanzE.

(pag. 1603)

C2227031. Care dintre următoarele semne descrise în apendicita acută reprezintă diminuarea reflexelor cutanate la nivelul fosei iliace drepte şi a hemiabdomenului drept :

MandelpottA. SonnenburgB.



LanzC.MorrisD.BlumbergE.

(pag. 1600)

C2227032. Tratamentul apendicitei acute în timpul sarcinii este :AntispasticeA. EstrogeniB. ApendicectomieC.ProgesteronD.AntialgiceE.

(pag. 1604)

C2227033. Apendicitele retrocecale trebuie deosebite de :Afecţiuni ale intestinului subţireA. Afecţiuni ale cecului şi colonului ascendentB. Afecţiuni urologiceC.Afecţiuni colecisticeD.Afecţiuni pancreaticeE.

(pag. 1606)

C2227034. Perforaţia apendicelui survine de obicei prin detaşarea unei zone necrozate de pe :Seroasa organuluiA. MezoapendiceB. Marginea mezentericăC.Marginea antimezentericăD.Seroasa cecalăE.

(pag. 1598)

C2227035. Punctul dureros în apendicita acută, descris de McBurney este situat :La unirea treimii externe cu treimea medie, pe linia bispinoasăA. La jumătatea liniei ombilic-spină iliacă antero-inferioară dreaptăB. La 1,5-2 inch de spinăC.În original, la 7-8 cm de spina iliacăD.La unirea treimii externe cu treimea medie, pe linia ombilic-spină iliacă antero-superioară dreaptăE.

(pag. 1599)

C2227036. Punctul Sonnenburg în apendicitele acute, este situat :La 3-4 cm de ombilic, pe linia spina iliacă anterosuperioară-ombilicA. La intersecţia liniei dintre cele două spine iliace anterosuperioare şi marginea externă a dreptului abdominal din dreapta

B.

La unirea 1/3 externă drepte cu 1/3 medie a liniei bispinoaseC.La 4-5 cm de spina anterosuperioară dreaptă, pe linia spină-ombilicD.La intersecţia liniei dintre cele două spine iliace anterosuperioare şi marginea laterală a oblicului extern din dreapta

E.

(pag. 1600)

C2227037. Semnul rezonatorului în apendicita acută, constă din :Ridicarea membrului inferior drept întins determină accentuarea durerilor în fosa iliacă dreaptăA. Percuţia profundă a peretelui abdominal în fosa iliacă dreaptăB. Depresiunea bruscă a peretelui abdominalC.Durerile sunt maxime la nivelul fosei iliace drepte, după percuţia superficială a peretelui abdominalD.



Nici un răspuns nu e corectE.

(pag. 1600)

C2227038. Computertomografia stabileşte cu o precizie de 98 % diagnosticul de apendicită :GangrenoasăA. FlegmonoasăB. MezoceliacăC.CongestivăD.PelvinăE.

(pag. 1601)

C2227039. Plastronul apendicular apare:Sub 24 de ore de la debutul crizeiA. La o săptămână de la debutul crizeiB. Peste 72 de ore de la debutul crizeiC.În orice moment al evoluţieiD.Între 24-72 de ore de la debutul crizeiE.

(pag. 1601)

C2227040. Durerea abdominală difuză din apendicita acută se explică prin următorul mecanism :Distensia stimulează mişcările peristalticeA. Când procesul septic depăşeşte seroasa apendiculară este iritat direct peritoneul parietalB. Presiunea şi inflamaţia irită termninaţiile nervoase din peretele apendicelui, influxul nervos transmiţându-se pe căile viscerale

C.

Când procesul septic depăşeşte seroasa apendiculară este iritat direct peritoneul visceralD.Poziţia apendicelui lângă rădăcina mezenteruluiE.

(pag. 1598)

C2227041. Care din următoarele valori ale leucocitozei este caracteristică pentru apendicita acută :15000/mmcA. 10000/mmcB. 20000/mmcC.4000/mmcD.8000/mmcE.

(pag. 1600)

C2227042. Icterul sau subicterul conjunctival poate însoţi :Apendicita acută subcecalăA. Apendicita acută mezoceliacăB. Apendicita acută pelvinăC.Apendicita acută subhepaticăD.Apendicita acută herniarăE.

(pag. 1603)

C2527043. Cauza determinantă în apendicita acută este:lungimea apendiceluiA. acţiunea mecanică a corpilor străiniB. topografia apendiceluiC.infecţia microbianăD.diametrul apendiceluiE.

(pag. 1597-II)



C2527044. Semnele funcţionale cardinale ale apendicitei acute sunt:vărsăturileA. inapetenţaB. greaţaC.durerea abdominalăD.tulburările de tranzitE.

(pag. 1599-II)

C2527045. Apendicita acută retrocecală reprezintă următorul procent din totalul apendicitelor acute:50%A. 30%B. 10%C.1%D.0,1%E.

(pag. 1603-II)

C2527046. Apendicita acută mezoceliacă se manifestă prin:durere şi contractură musculară abdominală localizate în hipogastruA. durere şi împăstare profundă epigastricăB. durere periombilicală şi vărsături alimentareC.ocluzie febrilăD.durere subombilicală, polakiurie, disurieE.

(pag. 1603-II)

C2527047. Tratamentul apendicitei acute la gravide este:tratament antibioticA. tratament chirurgicalB. tratament antiinflamatorC.tratament antispasticD.radioterapieE.

(pag. 1604-II)

C2527048. Expectativa sub tratament medical în apendicita acută este acceptată în:apendicita acută la sugarA. apendicita acută la copilB. apendicita acută la bătrânC.apendicita acută la gravidăD.plastronul apendicularE.

(pag. 1606-II)

C2527049. Indicaţiile apendicectomiei profilactice sunt:sugarA. copilB. gravideC.persoane supuse izolării timp îndelungat sau persoane în care s-a investit mult pentru un anumit momentD.bătrâniE.

(pag. 1606-II)

C2527050. Punctul dureros descris de Mc Burney în apendicita acută se află situat:pe linia bispinoasă la jumătatea acesteiaA. pe linia perpendiculară coborâtă de la ombilic pe linia bispinoasă, la 2 cm de ombilicB. pe linia care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombilicul, la 2 cm de ombilicC.



pe linia care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombilicul, la 4-5 cm de spinăD.în interiorul triunghiului Iacobovici, fără a se preciza exact loculE.

(pag. 1599-II)

C2527051. Punctul dureros Morris descris în apendicita acută se află situat:paraombilical drept, la 5 cm de ombilicA. subombilical la 5 cm, pe o linie verticală coborâtă de la ombilicB. la jumătatea liniei bispinoaseC.pe bisectoarea unghiului format de linia bispinoasă cu marginea dreptului abdominal drept, la 2 cm de vârful unghiului

D.

pe linia care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombilicul, la 3-4 cm de ombilicE.

(pag. 1600-II)

C2527052. Punctul dureros Sonnenburg descris în apendicita acută se află situat:la intersecţia liniei bispinoase cu marginea externă a dreptului abdominal dreptA. la jumătatea liniei bispinoaseB. la jumătatea liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombiliculC.la unirea 1/3 externe cu 2/3 interne a liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombiliculD.imediat lângă spina iliacă antero-superioară dreaptăE.

(pag. 1600-II)

C2527053. Punctul dureros Lanz descris în apendicita acută se află situat:la jumătatea liniei bispinoaseA. la unirea 1/3 externe drepte cu 1/3 medie a liniei bispinoaseB. la jumătatea liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombiliculC.la unirea 1/3 externe cu 2/3 interne a liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară dreaptă cu ombiliculD.tangent la spina iliacă antero-superioară dreaptăE.

(pag. 1600-II)

C2527054. Tratamentul plastronului apendicular este:exclusiv chirurgicalA. exclusiv medicalB. radioterapicC.fizioterapic antiinflamatorD.chirurgical doar pentru forma abcedatăE.

(pag. 1608, 1609-II)

C2527055. Tratamentul plastronului apendicular este:exclusiv chirurgicalA. exclusiv medicalB. radioterapicC.fizioterapic antiinflamatorD.tratament medical de expectativă, iar în caz de rezoluţie a plastronului, tratament chirurgical după 2-3 luniE.

(pag. 1608, 1609-II)

C2627056. Sindromul de compartiment abdominal nu se caracterizează prin:Distensie abdominalăA. Dificultăţi de ventilaţieB. HipoxieC.IcterD.OligoanurieE.

(pag. 628)



C2627057. Evaluarea pacienţilor după scala Glasgow (GCS) se face în intervalul:0-10 puncteA. 0-15 puncteB. 5-20 puncteC.3-15 puncteD.4-20 puncteE.

(pag. 633)

C2627058. Imunodisfuncţia post-traumă nu se caracterizează prin:Scăderea numărului total de limfocite TA. Creşterea sintezei de Interleukină 2B. MonocitozăC.Funcţionarea anormală a celulelor BD.Scăderea sintezei de Interleukină 2E.

(pag. 626)

C2627059. Pe câte variabile fiziologice şi anatomice se bazează scorul traumatic pediatric (PTS):3A. 4B. 5C.6D.7E.

(pag. 638)

C2627060. În câte clase sunt împărţiţ pacienţii în urma sistemului de punctare specific scorului de intervenţii terapeutice (TISS):

3A. 4B. 5C.6D.8E.

(pag. 637)

C2627061. Conform studiului Olding şi Crockard cea mai frecventă cauză de politraumatisme este reprezentată de:

Accidente de muncăA. Accidente rutiereB. Accidente casniceC.Accidente sportiveD.AgresiuniE.

(pag. 617)

C2627062. Cât de frecventă este apendicita acută1/40-50 de locuitoriA. 1/50-60 de locuitoriB. 1/20-30 de locuitoriC.1/25.-35 de locuitoriD.1/45-55 de locuitoriE.

(pag. 1597)

C2627063. In prima fază a apendicitei acute durerea este cauzată de:presiune şi inflamaţie ce irită terminaţiile nervoaA.



puroiul acumnulat la nivelul apendiceluiB. iritaţia peritoneuluiC.oprirea tranzitului intestinalD.meteorismE.

(pag. 1598)

C2627064. In apendicita catarală mucoasa este:;cu ulceraţii şi necrozeA. congestionată cu infiltrat leucocitarB. cu abceseC.nu se modificăD.edematoasăE.

(pag. 1598)

C2627065. În apendicita flegmonoasă mucoasa este:cu ulceraţii şi necroyeA. congestionată cu infiltrat leucocitarB. cu abceseC.nu se modificăD.edematoasăE.

(pag. 1598)

C2627066. În apendicita acută bolnavul stă în poyiţie antalgică:cu coapsele flectate spre abdomenA. menţinerea coapsei drepte în flexie şi uşoară abducţieB. culcat pe dreaptaC.ghemuitD.coapsa stângă flectată spre abdomen şi spre dreaptaE.

(pag. 1599)

C2627067. Presiunea intraluminală critică pentru producerea ischemiei arteriale în peretele apendiculat este de:

50 cm apăA. 8o cm apăB. 100 cm apăC.110 cm apăD.120 cm apăE.

(pag. 1598)

C2627068. Tratamentul apendicitei acute este:medical urmat uneori de cel chirurgicalA. chirurgical în toate cazurile încă de la început, cu excepţia blocului apendicularB. pungă cu gheaţă, antibiotice în caz de apendicită retrocecală flegmonoasăC.chirurgical cu excepţia abcesului apendicularD.antibioterapie antiinflamatoareE.

(pag. 1606)

C2727069. Cauza determinanta in apendicita acuta este:topografia apendiceluiA. diametrul apendiceluiB. actiunea mecanica a corpilor strainiC.lungimea apendiceluiD.



infectia microbianaE.

(pag. vol II pag 1597)

C2727070. Simptomul major al apendicitei acute este:durerea abdominalaA. inapetentaB. greataC.varsaturileD.tulburarile de tranzitE.

(pag. Vol II pag 1599)

C2827071. Urmatoarele semne se descriu in apendicita acuta:LanzA. BlumbergB. MandelpottC.Manevra psoasuluiD.Toate de mai susE.

(pag. 1600)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1227072. Care din urmatoarele forme clinice de apendicita sunt consemnate la batraniOcluzia febrilaA. PseudotumoraB. Apendicita cu peritonita in doi timpiC.Forma clasicaD.Forma toxicaE.

(pag. 1604)

C1227073. Precizati care din inciziile practicate pentru efectuarea apendicectomiei sunt incizii oblice:Mc.BurneyA. JalaguierB. ChaputC.Willy-MeyerD.RouxE.

(pag. 1607)

C1227074. Care din afirmatiile de mai jos in legatura cu punctul lui McBurney sunt adevarate:Este situat pe linia ombilic-spina iliaca anterosuperioaraA. Se afla la 1,5-2 inch de spina, adica la 4-5 cmB. Este situat pe linia bispinoasaC.Se afla in plina zona dureroasaD.Se afla pe linia mediana la 2 cm sub ombilicE.

(pag. 1599)

C1227075. In care din formele de apendicita acuta survine diareea:PelvinaA. ToxicaB. La copiiC.MezoceliacaD.RetrocecalaE.



(pag. 1599)

C1227076. Cele mai frecvente localizari ale apendicitei care determina abces apendicular sunt cele:RetrocecaleA. MezoceliaceB. PelvieneC.IliaceD.In fosa iliaca stangaE.

(pag. 1601)

C1227077. Care din urmatoarele semne fac parte din triada lui Dieulafoy:Durere in fosa iliaca dreaptaA. Durere in epigastruB. Hiperestezie cutanataC.Tumefactie in fosa iliaca dreaptaD.Aparare musculara in fosa iliaca dreaptaE.

(pag. 1599)

C1327078. Care din urmatoarele afirmatii referitor la apendicita acuta sunt adevarate ?survine cu precadere intre 10-40 de aniA. poate fi prezenta si la batrani si la adultiB. are o frecventa foarte redusa la nou nascut si sugarC.este cea mai frecventa urgenta abdominalaD.se trateaza cel mai adesea conservatorE.

(pag. 1597)

C1327079. Formele endogene ale inflamatiilor acute ale peretelui apendicular sunt:catarala (congestiva)A. flegmonoasa (purulenta, supurata, empiem)B. gangrenoasaC.sclerolipomatoasaD.scleroatroficaE.

(pag. 1598)

C1327080. Triada simptomatica a lui Dieulafoy in apendicita acuta este:greataA. varsaturiB. durere in fosa iliaca dreaptaC.hiperestezie cutanataD.aparare musculara in fosa iliaca dreaptaE.

(pag. 1599)

C1327081. Perforatiile apendiculare survin in fazele deapendicita cataralaA. apendicita flegmonoasaB. apendicita gangrenoasaC.apendicita scleroatroficaD.apendicita congestivaE.

(pag. 1598)

C1327082. Semnele clinice in apendicita acuta pelvina sunt:durere in hipogastruA.



retentie acuta de urinaB. icterC.polakiuriaD.tenesme vezicaleE.

(pag. 1603)

C1427083. Factorii favorizanti ai difuzarii infectiei in apendicita acuta sunt:Edemul mucoasei ;A. Cuduri, bride, aderente;B. Lungimea scurta a apendicelui;C.Hipertrofia limfoida la tineri;D.Corpi straini.E.

(pag. 1597)

C1427084. Triada simptomatica caracteristica a apendicitei acute (Dieulafoy) cuprinde:Aparare musculara in fosa iliaca dreapta;A. Greturi, varsaturi;B. Durere in fosa iliaca dreapta;C.Febra;D.Hiperestezie cutanata.E.

(pag. 1599)

C1427085. Forme topografice particulare ale apendicitei acute sunt:Retrocecala;A. Subhepatica;B. Mezoceliaca;C.Plastron apendicular;D.Pelviana.E.

(pag. 1603)

C1427086. Indicati evolutiile posibile in cazul plastronului apendicular:Nefavorabila, daca nu se efectueaza cat mai urgent apendicectomia;A. Favorabila in urma tratamentului medical (antibioterapie, punga gheata, regim alimentar hidric), apendicectomia efectuandu-se dupa 2-3 luni;

B.

Nefavorabila in pofida tratamentului medical, cu abcedarea plastronului si fistulizarea abcesului, de obicei in peritoneu;

C.

Nefavorabila, producandu-se abcesul apendicular care impune incizia si drenajul colectiei;D.intotdeauna regreseaza spontan.E.

(pag. 1601)

C1527087. Formele endogene anatomo-patologice de apendicita acuta sunt:catarala;A. flegmonoasa;B. gangrenoasa;C.emfizematoasa;D.granulomatoasa.E.

(pag. 1598)

C1527088. Apendicectomia pentru apendicita acuta poate fi efectuata prin urmatoarele tehnici:directa;A. retrograda;B. decorticare subseroasa;C.



rezectie ceco-apendiculara;D.laparoscopicE.

(pag. 1608)

C1527089. Evolutia plastronului apendicular se apreciaza prin monitorizarea urmatorilor parametri:febra;A. leucocitoza;B. diametrul tumorii;C.tranzitul intestinal;D.curba diurezei.E.

(pag. 1601)

C1527090. Forme clinice de apendicita acuta posibile la batrani:ocluzia febrila;A. pseudotumorala;B. apendicita cu peritonita in doi timpi;C.forma toxica;D.forma anergica.E.

(pag. 1604)

C1527091. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu:afectiuni medicale;A. afectiuni urologice;B. afectiuni ginecologice;C.afectiuni chirurgicale;D.diabetul zaharat tip I.E.

(pag. 1604-1605)

C1527092. Care din urmatoarele semne clinice formeaza triada Dieulafoy:durerea in fosa iliaca dreapta;A. varsaturile alimentare;B. tulburarile de tranzit;C.hiperestezia cutanata;D.apararea musculara in fosa iliaca dreapta.E.

(pag. 1599)

C1527093. Peritonita generalizata de origine apendiculara se caracterizeaza prin:stare generala alterata;A. tranzit intestinal absent;B. febra de tip septic;C.leucocitoza 15-20.000/mmc;D.dureri abdominale iradiate posterior "in bara".E.

(pag. 1601)

C1627094. In timpul tratamentului unui plastron apendicular urmarim:pofta de mancare a bolnavuluiA. diametrul tumoriiB. leucocitozaC.febraD.pulsulE.

(pag. 1601)



C1627095. Indicatiile apendicectomiei profilactice:copii pana la 10 aniA. marinariB. astronautiC.sportivi de performantaD.tineri intre 15-25 aniE.

(pag. 1606)

C1627096. Formele clinice la batrani in apendicita acuta:diareicaA. ocluzia febrilaB. pseudotumoralaC.febrilaD.apendicita cu peritonita in doi timpiE.

(pag. 1604)

C1627097. Semnele clinice ale apendicitei acute forma toxica:dureri abdominaleA. facies terosB. varsaturi abundenteC.puls tahicardicD.hipotermieE.

(pag. 1602)

C1627098. Plastronul apendicular se trateaza cu:antibioticeA. gheata localaB. repaus la patC.interventie chirurgicalaD.regim hidricE.

(pag. 1601)

C1627099. In apendicita catarala apare:edem al mucoaseiA. hipervascularizatia seroaseiB. mucoasa cu ulceratiiC.contine lichid purulent sub tensiuneD.mezou congestionatE.

(pag. 1598)

C2227100. Forma toxică a apencitei acute se caracterizează prin :Starea generală a bolnavului se agravează în câteva oreA. Se produce o deshidratare lentă prin vărsături abundente, chiar sangvinolente şi scaune diareiceB. Sunt prezente dureri în punctele apendiculare, fără apărare muscularăC.Simptomele clinice abdominale sunt reduse, pe primul plan fiind şocul toxic, grav de la începutD.Se produce o deshidratare rapidă prin vărsături abundente şi scaune sangvinolenteE.

(pag. 1602)

C2227101. La copil, cele mai frecvente forme de apendicită, din punct de vedere al localizării, sunt :MezoceliacăA. SubhepaticăB. RetrocecalăC.



În stângaD.PelvinăE.

(pag. 1603)

C2227102. Formele clinice ale apendicitei la bătrâni sunt :Ocluzia afebrilăA. Apendicita cu peritonită în doi timpiB. Ocluzia febrilăC.Forma neoplazicăD.Apendicita cu peritonită în trei timpiE.

(pag. 1604)

C2227103. Următoarele permit diagnosticul corect al apendicitei acute la copii în 96% din cazuri :Creşterea VSH-uluiA. Proteina C reactivăB. Durerile abdominale în fosa iliacă dreaptăC.Diminuarea apetitului şi mimica micului pacientD.LeucocitozaE.

(pag. 1604)

C2227104. Expectativa sub tratament medical în apendicita acută nu este acceptată în cazul :Gravidelor în trimestrul IA. Bolnavilor vârstnici cu patologie cardiacă asociatăB. Gravidelor în trimestrul IIC.Existenţei unui bloc apendicularD.CopiilorE.

(pag. 1606)

C2227105. În cazul peritonitei apendiculare difuze intervenţia se amână câteva ore pentru :Efectuarea unei clisme evacuatoriiA. Instituirea reechilibrarii volemiceB. Instituirea reechilibrării acido-baziceC.Administrarea de purgativeD.Instituirea reechilibrării hidro-electroliticeE.

(pag. 1606)

C2227106. Avantajele apendicectomiei laparoscopice sunt următoarele, cu excepţia :Scăderea riscului diseminării infecţieiA. Evoluţie postoperatorie mai bunăB. Perioadă mai scurtă şi costuri mai reduse de spitalizareC.Reinserţie profesională şi socială mai rapidăD.Tehnică operatorie facilăE.

(pag. 1609)

C2227107. Dezavantajele apendicectomiei laparoscopice sunt următoarele :Durata crescută a operaţieiA. Folosirea pneumoperitoneului creşte presiunea intraabdominalăB. Creşterea aderenţelor postoperatoriiC.Dificultăţile tehniceD.Necesitatea unei echipe antrenate în chirurgia laparoscopicăE.

(pag. 1609)



C2227108. Indicaţiile apendicectomiei laparoscopice se justifică în următoarele situaţii, cu excepţia :La femeile tinereA. În sindromul dureros de cadran abdominal inferior stâng la femeiB. În sindromul dureros de cadran abdominal inferior drept la bărbaţiC.La obeziD.La femeile cu sindrom dureros de cadran abdominal inferior dreptE.

(pag. 1609)

C2227109. Incidente intraoperatorii în timpul apendicectomiei clasice :Hemoragie prin lezarea arcadelor vasculare colice drepteA. Lezarea anselor intestinaleB. Hemoragie prin deraparea ligaturii de pe mezoapendiceC.Hemoragie prin lezarea arteriolelor ceculuiD.Perforaţia unui diverticul MeckelE.

(pag. 1608)

C2227110. Comlicaţii postoperatorii după apendicectomie :Abces subaponevroticA. Ocluzii tardive prin bride şi aderenţeB. Fistule colecisto-cecaleC.Fistulă stercoralăD.Apendicite "reziduale”E.

(pag. 1608)

C2227111. Complicaţiile medicale după apendicectomie sunt :Infarct miocardicA. PneumoniiB. Pleurezii reactiveC.Embolii pulmonareD.Embolii cerebraleE.

(pag. 1608)

C2227112. Antibioterapia se instituie preoperator sau intraoperator şi e absolut necesară în :Apendicite gangrenoaseA. Apendicite flegmonoaseB. Apendicite toxice la copilC.Apendicite catarale la bătrâniD.PeritoniteE.

(pag. 1608)

C2227113. Apendicita acută în stânga este greu de precizat şi de obicei diagnosticul este orientat către :

ColităA. DiverticulităB. TiflităC.Colon iritabilD.SigmoidităE.

(pag. 1606)

C2227114. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute la copil are următoarele particularităţi, cu excepţia:

Examenul de laborator evidenţiază o nefroză în cazul apendicitei acuteA.



Diagnosticul diferenţial se face cel mai frecvent cu peritonita primitivă streptococicăB. Diagnosticul diferenţial se face cel mai frecvent cu peritonita primitivă pneumococicăC.Incertitudinea diagnosticului impune explorarea laparoscopicăD.Incertitudinea diagnosticului impune o mică laparotomieE.

(pag. 1606)

C2227115. Plastronul apendicular trebuie diferenţiat de :Torsiunea de epiploonA. Carcinomatoza peritonealăB. Tumorile retroperitonealeC.Localizările ileale ale bolii CrohnD.Chisturile de ovar drept rupteE.

(pag. 1605)

C2227116. Unele afecţiuni medicale pot determina tablouri clinice de fals abdomen acut şi se pot confunda cu o apendicităDintre acestea se pot enumera :

PorfirinuriaA. Reacţii anafilactice abdominaleB. Boala celiacăC.Colica saturninăD.Purpura abdominală tabetică Schönlein-HenochE.

(pag. 1605)

C2227117. Boala Crohn poate fi confundată cu o apendicită prin următoarele semne şi simptome, cu excepţia :

Diaree sangvinolentăA. DureriB. SubfebrilităţiC.Apărare muscularăD.Contractură abdominalăE.

(pag. 1605)

C2227118. Particularităţile apendicitei acute retrocecale sunt :Sediul durerii este predominant în lomba dreaptă şi hipocodrul dreptA. Uneori durerea iradiază spre perineul anteriorB. De cele mai multe ori contractura abdominală nu lipseşteC.Se evidenţiază durerea şi apărarea musculară în zona supra şi retro-cecală LericheD.Se evidenţiază durerea şi apărarea musculară în zona supra şi retro-ileală LericheE.

(pag. 1603)

C2227119. Următoarele afirmaţii referitoare la apendicita acută sunt incorecte, cu excepţia :Are o frecvenţă foarte redusă la batrâni sau adulţiA. Are o frecvenţă crescută la bătrâni şi copiiB. Are o frecvenţă foarte redusă la nou-născuţi şi sugariC.Este mai frecventă la populaţia cu alimentaţie exclusiv lactată sau predominant lacto-vegetarianăD.Poate fi prezentă şi la bătrâni sau adulţiE.

(pag. 1597)

C2227120. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la apendicita acută :Cauza favorizantă a apendicitei acute este infecţia bacterianăA. Escherichia Coli este prezentă aproape constant, printre germenii identificaţi în apendiciteB. Dintre anaerobi au fost identificaţi Clostridium perfringens şi Bacillus funduliformisC.



Infecţia microbiană este cauza determinantă a apendicitei acuteD.Dintre anaerobi au fost identificaţi Clostridium ceruleus şi Bacillus lactisE.

(pag. 1597)

C2227121. Referitor la teoria enterogenă a apendicitei acute alegeţi care dintre următorii sunt factori favorizanţi ai difuzării infecţiei :

Cicatrici fibroaseA. Lungimea excesivă a apendiceluiB. Edem al pereteluiC.DiverticuliD.Hipertrofia mucoaseiE.

(pag. 1597)

C2227122. Formele endogene ale apendicitei acute sunt :EmpiemA. HemoragicăB. CongestivăC.GangrenoasăD.EdematoasăE.

(pag. 1598)

C2227123. Caracteristici ale fazei congestive a apendicitei acute sunt :Apendicele este mărit de volum, turgescent şi friabilA. Microscopic se constată un infiltrat leucocitarB. Seroasa e acoperită de false membrane de fibrinăC.Apendicele şi mezoul sunt congestionateD.Se evidenţiază hipertrofia foliculilor limfatici cu invadare de către monociteE.

(pag. 1598)

C2227124. Caracteristici ale fazei flegmonoase ale apendicitei acute sunt următoarele, cu excepţia :Microscopic se observă hipertrofia foliculilor limfatici cu invadare de către polinucleareA. Apendicele conţine un lichid purulent sub tensiuneB. Mucoasa prezintă ulceraţii şi necrozeC.În lumen se observă prezenţa unui exsudat seropurulent sau purulentD.Apendicele este tumefiat cu zone de necroză a pereteluiE.

(pag. 1598)

C2227125. Diseminarea germenilor în peritoneu, în apendicita acută nu se face prin :Caile sanguineA. Caile limfaticeB. Difuziunea transparietalăC.Difuziunea submucoasăD.PerforaţiiE.

(pag. 1598)

C2227126. Triada simptomatică Dieulafoy din apendicita acută este :Durere în fosa iliacă stângăA. Hiperestezie cutanatăB. Contractură musculară în fosa iliacă dreaptăC.Apărare musculară în fosa iliacă dreaptăD.Durere în fosa iliacă dreaptăE.

(pag. 1599)



C2227127. Diagnosticul diferenţial al plastronului apendicular nu se face cu următoarele afecţiuni :Tuberculoza ileo-cecalăA. Volvulusul sigmoidianB. Abcesele subhepaticeC.Invaginaţiile ileocecaleD.Ptoza renală dreaptăE.

(pag. 1605)

C2227128. Semne generale în apendicita acută sunt următoarele :Temperatura se menţine în general în jurul a 38°A. Apare discordanţă caracteristică între pulsul tahicardic de amplitudine mare şi temperatura normală sau scăzută în peritonitele apendiculare incipiente

B.

Apare discordanţă caracteristică între pulsul tahicardic de amplitudine mică şi temperatura normală sau scăzută, în peritonitele apendiculare avansate

C.

Frisoanele şi febra peste 38° sunt prezente în blocul apendicularD.Tahicardia este proporţională cu gravitatea infecţiei şi temperaturaE.

(pag. 1599)

C2227129. Caracteristici ale examinărilor de laborator în apendicita acută sunt următoarele, cu excepţia :

Leucocitoza în jur de 12.000/mmc cu/sau fără polinucleoză şi VSH-ul mărit sunt caracteristiceA. Raportul neutrofile/leucocite cu valoare mai mare de 3,5 este mai sensibil pentru diagnosticB. Perforaţia se însoţeşte de leucocitoze până la 20.000/mmcC.Raportul neutrofile/leucocite cu valoare mai mare de 3 este mai sensibil pentru diagnosticD.Creşterea leucocitelor peste 10.000/mmc este sugestivă pentru diagnosticE.

(pag. 1600)

C2227130. Pentru diagnosticul apendicitei acute sunt utile următoarele examinări paraclinice :Radiografia abdominalăA. EcografiaB. ComputertomografiaC.UrografiaD.Scintigrafia cu leucocite marcateE.

(pag. 1601)

C2227131. Apendicita acută retrocecală are următoarele particularităţi :Durerea iradiază uneori spre perineul posteriorA. Bolnavul menţine poziţia antalgică cu coapsa flectatăB. Uneori este prezent un sindrom febril şi diagnosticul este facilC.Manevra psoasului este dureroasăD.Prezenţa unor semne ca disuria sau polachiuria clarifică diagnosticulE.

(pag. 1603)

C2227132. Abcesul apendicular este mai frecvent în localizările :RetrocecaleA. InterilealeB. PelvineC.SubhepaticeD.MezoceliaceE.

(pag. 1601)

C2227133. Care din următoarele examinări imagistice şi de laborator nu au rol in diagnosticul pozitiv al



apendicitei acute:Sedimentul urinarA. LeucocitozaB. EcografiaC.UrografiaD.ComputertomografiaE.

(pag. 1600)

C2227134. Următoarele sunt caracteristici ale fazei gangrenoase ale apendicitei acute, cu excepţia :Leziunea poate fi limitată ca o patăA. La nivelul mucoasei se constată ulceraţii întinseB. La microscopie se găsesc în peretele apendicelui abcese miliare, tromboze vasculare şi hemoragii interstiţiale

C.

Vasele apendiculare sunt trombozateD.Marele epiploon, ileonul şi cecul pot acola prin fibrină la apendice şi determină formarea unui blocE.

(pag. 1598)

C2227135. Tabloul clinic al apendicitei acute este diferit în funcţie de :Stadiul evolutivA. Vârsta bolnavuluiB. Sediul topografic al organuluiC.Terenul bolnavuluiD.Patologia asociatăE.

(pag. 1599)

C2227136. Tabloul clinic cel mai frecvent întâlnit în apendicita acută cuprinde :Greaţa şi vărsăturile sunt precoce, preced durereaA. În fazele avansate de boală vărsăturile sunt bilioase şi survin în cadrul ileusului dinamicB. Vărsăturile sunt iniţial iritative, alimentareC.Inapetenţa este un semn specific pentru apendicita acutăD.Inapetenţa este un semn constant şi precoceE.

(pag. 1599)

C2227137. Examenul obiectiv în apendicita acută evidenţiază următoarele, cu excepţia :Bolnavul apasă şi imobilizează cu ambele mâini peretele abdominal din regiunea fosei iliace drepteA. Bolnavul este agitat în căutarea unei poziţii antalgiceB. Limba este încărcată, adesea saburalăC.Palparea se face cu palma întreagă, cu blândeţe, începând din fosa iliacă dreaptă spre flancul drept şi epigastru

D.

La inspecţie nu se constată o diminuare a mişcărilor respiratoriiE.

(pag. 1599)

C2527138. Apendicita acută este o boală:a celor cu alimentaţie predominent carnatăA. a adulţilorB. a celor cu alimentaţie exclusiv vegetalăC.a vârstelor extremeD.a celor cu vârste cuprinse între 10-40 aniE.

(pag. 1597-II)

C2527139. Formele endogene anatomo-patologice de apendicită acută sunt:cataralăA.



emfizematoasăB. gangrenoasăC.granulomatoasăD.flegmonoasăE.

(pag. 1598-II)

C2527140. Diseminarea germenilor în peritoneu la formele anatomo-patologice exogene de apendicită acută se face prin:

calea sanguinăA. difuziune transparietalăB. perforaţii microscopiceC.contiguitateD.căile limfaticeE.

(pag. 1598-II)

C2527141. Care din următoarele semne clinice formează triada Dieulafoy:durerea în fosa iliacă dreaptăA. vărsăturile alimentareB. hiperestezia cutanatăC.tulburările de tranzitD.apărarea musculară în fosa iliacă dreaptăE.

(pag. 1599-II)

C2527142. Evoluţia plastronului apendicular se apreciază prin monitorizarea următorilor parametri:starea generalăA. leucocitozaB. dimensiunea împăstăriiC.tranzitul intestinalD.febraE.

(pag. 1601-II)

C2527143. Abcesul apendicular este mai frecvent în următoarele localizări ale apendicelui:subhepaticăA. pelvinăB. retrocecalăC.mezoceliacăD.laterocecalăE.

(pag. 1601-II)

C2527144. Peritonita generalizată de origine apendiculară se caracterizează prin:dureri abdominale iradiate posteriorA. tranzit intestinal absentB. febră de tip septicC.leucocitoză 15-20.000 / mmcD.stare generală alteratăE.

(pag. 1601-II)

C2527145. Formele topografice de apendicită acută la copil mai frecvente sunt:subhepaticăA. pelvinăB. mezoceliacăC.în stângaD.



retrocecalăE.

(pag. 1603-II)

C2527146. Forme clinice de apendicită acută posibile la bătrâni:forma anergicăA. plastronul apendicularB. apendicita cu peritonită în doi timpiC.forma toxicăD.ocluzia febrilăE.

(pag. 1604-II)

C2527147. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se face cu:decompensarea unui diabet zaharat tip IA. afecţiuni urologiceB. afecţiuni ginecologiceC.afecţiuni chirurgicaleD.afecţiuni medicaleE.

(pag. 1604,1605-II)

C2527148. Apendicectomia pentru apendicită acută poate fi efectuată prin următoarele tehnici:rezecţie ceco-apendicularăA. retrogradăB. decorticare subseroasăC.directăD.înfundarea integrală a apendicelui în cecE.

(pag. 1608-II)

C2527149. Apendicectomia - incidente intraoperatorii:ligatura trunchiului ileo-colo-biceco-apendicularA. hemoragia prin deraparea ligaturii de pe mezoapendiceB. hemoragia la plasarea firului de bursă pe cec şi lezarea arteriolelor ceculuiC.lezarea anselor intestinale sau a ceculuiD.contaminarea spaţiului retroperitonealE.

(pag. 1608-II)

C2527150. Incizia pentru apendicectomie de tip Mc Burney are următoarele caractere:este oblicăA. nu secţionează muşchi, vase şi nervi din peretele abdominalB. se poate prelungi la nevoie la nivelul tecii dreptului abdominalC.este situată la 3 cm de spina iliacă antero-superioară dreaptăD.expune foarte frecvent la eventraţiiE.

(pag. 1607-II)

C2527151. Apendicectomia laparoscopică are următoarele indicaţii:sindrom dureros de cadran abdominal inferior drept la femeieA. apendicita acută la obeziB. considerente esteticeC.apendicita acută la gravidăD.apendicita acută la bătrânE.

(pag. 1609-II)

C2527152. În formele exogene de apendicită acută diseminarea germenilor în peritoneu se face:



pe cale arterialăA. pe cale venoasăB. pe cale limfaticăC.prin difuziune transparietalăD.prin perforaţii vizibile macroscopicE.

(pag. 1598-II)

C2527153. Care dintre următoarele semne clinice sunt pozitive în peritonita apendiculară difuză:semnul PrattA. semnul LanzB. semnul BlumbergC.semnul MandelpottD.semnul psoasuluiE.

(pag. 1600-II)

C2527154. În apendicita acută se întâlnesc următoarele semne funcţionale:durerea abdominalăA. inapetenţaB. tulburările de tranzitC.sindromul migrenosD.astenia psiho-fizicăE.

(pag. 1599-II)

C2627155. Care din următoarele afecţiuni toracice posttraumatice -cunoscute sub denumirea de "duzina ucigătoare"- fac parte din categoria celor "letale":

Pneumotorax sufocantA. Tamponada cardiacăB. Voletul costalC.Ruptura de diafragmD.Hemotorax masivE.

(pag. 644)

C2627156. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţii absolute de intubaţie la politraumatizaţi:Obstrucţia acută a căilor aerieneA. Plăgi penetrante ale gâtului cu hematoame expansiveB. Traumatisme cranio-cerebrale cu GCS sub 11C.HipoxieD.ApneeE.

(pag. 643)

C2627157. Criteriile de evaluare în scala Glasgow (GCS) sunt:Deschiderea ochilorA. Rata respiratorieB. Expansiunea respiratorieC.Răspunsul verbalD.Răspunsul motorE.

(pag. 633)

C2627158. Dintre principalele mecanisme de producere a leziunilor în accidentele rutiere nu sunt recunoscute:

CiocnireaA. DeceleraţiaB.



AcceleraţiaC.RostogolireaD.CădereaE.

(pag. 620)

C2627159. Metabolismul glucidic de stress are ca trăsături esenţiale:GlicogenolizaA. GlicogenogenezaB. GlucogenogenezaC.Hiperglicemia insulinorezistentăD.Neutilizarea corectă a excesului de glucozăE.

(pag. 624)

C2627160. Metabolismul lipidic de stress nu se caracterizează prin:Lipoliză crescutăA. Lipoliză scăzutăB. Lipogeneză crescutăC.Lipogeneză scăzutăD.Producţie scăzută de corpi cetoniciE.

(pag. 624)

C2627161. Clasificarea plăgilor în funcţie de agentul traumatic se face în următoarele tipuri:Prin cădereA. Prin împuşcareB. Prin dilacerareC.Prin tăiereD.ContuzeE.

(pag. 618)

C2627162. In funcţie de contaminarea microbiană, plăgile pot fi:CurateA. Cu contaminare minimăB. Cu contaminare medieC.ContaminateD.InfectateE.

(pag. 618)

C2627163. Plăgile penetrante pot fi:OarbeA. TransfixianteB. În setonC.Fără interesare visceralăD.Cu interesare visceralăE.

(pag. 618)

C2627164. Cei mai frecvenţi anaerobi întâlniţi în apendicita acută sunt:E.coliA. bacteroides fragilisB. bacilus fundiliformisC.peptostreptococusD.clostridium perfringensE.

(pag. 1597)



C2627165. In apendicita acută clinic întâlnim:durerea este localizată iniţial în fosa iliacă dreaptăA. greţurile şi vărsăturile succed durereaB. inapetenţa apare rarC.constipaţia este mai frecventă decât diareeaD.greţurile şi vărsăturile preced durereaE.

(pag. 1599)

C2627166. Din triada Dieulafoy fac parte elementele:apărare musculară în fosa iliacă dr.A. semnul Rowsing pozitivB. hiperestezie cutanatăC.febră peste 38 °CD.durereaE.

(pag. 1599)

C2627167. Paraclinic în apendicita acută întâlnim:leucocitoza peste 10.000 este prezentă întotdeauna în apendicita acutăA. leucocitoza peste 12.000 este caracteristică perforaţieiB. în 20-30% din cazuri leucocitele pot fi normale sau uşor crescuteC.leucocitele normale exclud diagnosticul de apendicită acutăD.leucocitoza peste 20.000 traduce perforaţiaE.

(pag. 1600)

C2627168. Evoluţia apendicitei acute către plastronul apendicular este tradusă de:reducerea contracţiunii musculkare în fosa iliacă dreaptăA. zonă de fluctuenţă la palparea fosei iliace drepteB. apariţia unei tumori inflamatorii, dureroase, renitentă la palpareC.revenirea la normal a leucocitelor şi a febreiD.dispariţia dureriiE.

(pag. 1601)

C2627169. În apendicita la bătrâni întilnim următoarele forme clinice:forma pseudotumoralăA. apendicită cu un tablou clinic specific zgomotosB. ocluzia febrilăC.apendicita cu peritonită în 2 timpiD.forma pseudoulceroasăE.

(pag. 1604)

C2627170. În plastronul apendicular:tratamentul chirurgical se impune încă de la începutA. creşterea numărului de leucocite este un factor de prognostic favorabilB. tratamentul este iniţial conservator cu antibiotice, pungă cu gheaţă, regim hidricC.scăderea febrei şi a numărului de leucocite traduc o evoluţie favorabilăD.intervenţia chirurgicală se impune la 2-3 luni după stingerea fenomenelor inflamatoriiE.

(pag. 1608)

C2627171. In apendicita retrocecala intalnim:intensitate maxima dureroasa in fosa iliaca dreaptaA. contractura abdominala de obicei lipsesteB.



pozitie antalgica cu coapsa flectataC.manevra psoasului este negativaD.oprirea tranzituluiu intestinalE.

(pag. 1603)

C2727172. Apendicita acuta la varstnici se manifesta prin:apendicita cu peritonita in doi timpiA. forma tipicaB. forma anergicaC.ocluzie febrilaD.tumora de cadran inferior dreptE.

(pag. vol II pag 1604)

C2827173. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la anatomia apendicelui vermiform:Irigatia este asigurata de artera apendiculara, ram din artera mezenterica inferioaraA. Venele dreneaza spre vana mezenterica superioaraB. Drenajul limfatic se face spre ganglionii marii curburi gastriceC.Diametrul exterior este de 5-8mmD.Lungimea medie este de 8-9cm la adultE.

(pag. 1596)

C2827174. Urmatoarele afirmatii privitoare la apendicita acuta sunt adevarate:In forma catarala apendicele si mezoul sau sunt turgescente si friabileA. In forma flegmonoasa apendicele contine un lichid purulentB. In forma gangrenoasa leziunea poate fi limitata ca o pataC.In forma catarala mucoasa este congestionataD.Empiemul apendicular se formeaza cand lumenul apendicular este liberE.

(pag. 1598)

C2827175. Care afirmatii sunt adevarate in forma acuta tipica de apendicita acuta?Durerea abdominala poate fi localizata initial periombilical sau in epigastruA. Inapetenta apare extrem de rarB. Diareea este mai frecventaC.Constipatia este mai frecventaD.Tusea nu accentueaza durereaE.

(pag. 1599)

C2827176. Triada Dieullafoy, caracteristica pentru apendicita acuta, cuprinde:Durere in fosa iliaca dreaptaA. Febra >39CB. Hiperestezie cutanataC.Aparare musculara in fosa iliaca dreaptaD.Greturi si varsaturiE.

(pag. 1599)

C2827177. Examinarile paraclinice releva urmatoarele, in apendicita acuta:Leucocitoza >20000/mm3 in lipsa perforatiei apendiculareA. VSH normalB. Raportul neutrofile/limfocite >3,5C.Sedimentul urinar este normalD.Pneumoperitoneul poate apare si in lipsa perforatiei apendiculareE.

(pag. 1600)



C2827178. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in blocul apendicular:Apare de obicei in 24-72 ore de la debutul crizeiA. Contractura abdominala ramane constanta pe toata durata saB. Se deceleaza o tumora inflamatorie cu sensibilitate la palpareC.Polul inferior al blocului poate fi atins la tuseul rectal sau vaginalD.Tratamentul local consta in aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul fosui inghinale drepteE.

(pag. 1600)

C2827179. Apendicita acuta retrocecala:aReprezinta 50% din cazuriA. Debutul bolii este acutB. Sediul durerii este predominant in lomba dreaptaC.Adesea lipseste contractura abdominalaD.Manevra psoasului nu este dureroasaE.

(pag. 1603)

C2827180. Care afirmatii sunt adevarate in apendicita acuta in in formele clinice dupa varsta?Este frecventa sub 2 aniA. La copil survine frecvent dupa o afectiune infecto-contagioasaB. La varsnici tabloul clinic este mai estompatC.La varsnici sunt posibile trei forme clinice: ocluzia febrila, pseudotumorala, apendicita cu colecistita acutaD.La gravide se intalneste mai frecvent in lunile 2-5E.

(pag. 1604)

C2827181. Inciziile pentru apendicectomie pot fi:Oblice: McBurney, Roux, Sonnenburg, Finney, MorrisA. Verticale: JalaguierB. Transversale: Chaput, DelageniereC.Unghiulare: Willy-Meyer, Fowler, EdebolsD.Toate de mai susE.

(pag. 1607)



Tema nr. 28Traumatismele abdominale



C1228001. Tehnica “mesh wrapping” in tratamentul leziunilor traumatice hepatice are o mortalitate de:25 – 37%A. Sub 5 %B. Jumatate din cazuri.C.66 – 75%D.Tehnica este indicata numai pentru leziunile spleniceE.

(pag. 2106)

C1228002. Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de:Bombarea fundului de sac Douglas.A. Retentia acuta de urina, uretroragie.B. Instalarea socului toxico-septic.C.Impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragie.D.Tabloul clinic de abdomen acut peritonitic.E.

(pag. 2111)

C1228003. Ruptura de splina in doi timpi se produce cel mai frecvent in:Primele 24 ore.A. Dupa luni de zile.B. Primele 2 – 3 zile.C.Primele 2 – 3 saptamani.D.Tipul V de ruptura.E.

(pag. 2104)

C1228004. Ruptura de splina tipul IV consta in:Smulgerea pedicolului splenic.A. Explozia splinei.B. Ruptura profunda cu interesarea vaselor hilare sau segmentare cu devascularizari a peste 25% din organ.C.Hematom intraparenchimatos cu diametrul peste 5 cm.D.Hematom subcapsular intre 10 si 50% din suprafata.E.

(pag. 2104)

C1228005. Care din urmatoarele elemente clinice sunt mai putin probabile in aparitia unui revarsat Morel-Lavalle:

Bombarea tegumentelor, fluctuenta.A. Echimoze cutanate.B. Tegumente reci, cianotice, insensibileC.Fluctuenta, crepitatii, caldura locala.D.Necroza tegumentara tardiva.E.

(pag. 2094)

C1328006. Leziunea traumatica a arterei hipogastrice se trateaza chirurgical prin:



sutura cu fir 4-0 sau 5-0 polypropylenA. patch angioplasticB. rezectie limitata cu interpozitie de grefon sinteticC.ligaturaD.compresiune digitala la nivelul leziuniiE.

(pag. 2114)

C1328007. Urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele pancreatice tip II sunt false cu exceptia:sunt rupturi pancreatice distale partiale sau complete cu leziuni ductaleA. se trateaza optim prin pancreatectomie cefalica si drenaj de vecinatateB. capsula pancreatica este integraC.se trateaza optim prin pancreatectomie corporeala cu sau fara splenectomieD.selectare tratamentului optim depinde de integritatea ampulei si a canalului biliar principalE.

(pag. 2103)

C1328008. In tiplu III de leziune splenica traumatica se descriu urmatoarele caracteristici exceptand"hematomul subcapsular ce intereseaza peste 50% din suprafataA. devascularizarea a peste 25% din organB. hematomul intraparenchimatos cu diametrul peste 5 cmC.ruptura de parenchim cu adancime mare de 3 cmD.ruptura de parenchim care intereseaza vasele trbeculareE.

(pag. 2104)

C1328009. Semnul Mandel poate apare in:ocluzia intestinala prin volvulus de intestin subtireA. invaginatia intestinalaB. sindrom de iritatie peritonealaC.pancreatita acuta edematoasaD.ocluzia intestinala prin volvulus de sigmoidE.

(pag. 2098)

C1328010. Cauzele aparitiei revarsatului parietal abdominal Morel-Lavalle sunt:lovirea indirectaA. lovirea directa cu o suprafata de impact boanta ce actioneaza tangentialB. lovire prin efect tangential explozivC.impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de pe suprafata rezistenta a aponevrozei de invelis a muschilor abdominali

D.

impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de sub aponevroza de invelis a muschilor abdominali

E.

(pag. 2093)

C1428011. Cel mai frecvent organ cavitar lezat este:Stomacul;A. Intestinul subtire;B. Rinichiul;C.Splina;D.Caile biliare;E.

(pag. 2096)

C1428012. Care din urmatoarele proceduri nu reprezinta o tehnica curenta in cazul tratamentului chirurgical al traumatismelor colonului:

Reparatia primara;A. Rezectia cu anastomoza primara;B.



Rezectia cu anastomoza secundara;C.Exteriorizarea zonei de anastomoza suturate;D.Colostomie.E.

(pag. 2110)

C1428013. Celulita pelviana se manifesta prin urmatoarele, mai putin:durereA. impastare suprapubianaB. hemoragieC.febraD.alterarea starii generaleE.

(pag. 2111)

C1528014. Care din imaginile oferite de radiografia abdominala simpla este sugestiva pentru leziuni viscerale cavitare posttraumatice:

pneumoperitoneul;A. absenta pneumoperitoneului exclude prezenta unei perforatii;B. nivelele hidroaerice sugereaza peritonita primara;C.modificari in conturul organelor cavitare;D.decelarea leziunilor de parti moi.E.

(pag. 2099)

C1528015. Relatia dintre numarul organelor lezate si mortalitate e urmatoarea:un singur organ lezat - 11%;A. doua organe lezate - 20%;B. patru sau mai multe organe - 80%;C.trei organe - 70%;D.asociere abdomen - craniu - 30%.E.

(pag. 2096)

C1528016. Una din afirmatiile mai jos mentionate este corecta in cazul unui traumatism abdominal caruia i se practica un sondaj vezical. Care este aceea:

stabileste leziunea aparatului urinar superior;A. obligatoriu in caz de leziuni uretrale;B. rezolva retentia acuta de urina;C.evita rasunetul renal in caz de retentie acuta;D.evita infectia urinara.E.

(pag. 2100)

C1528017. Care dintre urmatoarele este viscerul abdominal cavitar cel mai frecvent interesat in traumatismele abdominale:

intestin subtire;A. duoden;B. colon;C.stomac;D.cai biliare.E.

(pag. 2096)

C1528018. Care din manifestarile clinice tardive mentionate mai jos pot fi consecinta unor leziuni abdominale posttraumatice:

hemoragia intraperitoneala in 2 si/sau 3 timpi;A. pneumonie;B. peritonita primara;C.



sindrom Mendelsohn;D.septicemie.E.

(pag. 2095)

C1628019. Pana la ce nivel se intind hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii?pana la nivelul polului renal superiorA. pana la nivelul polului renal inferiorB. pana la nivelul spinei iliace antero-superioareC.pana la nivelul fundului de sac DouglasD.pana la nivelul simfizei pubieneE.

(pag. 2112)

C1628020. Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat in traumatismele abdominale?aparatul uro-genitalA. stomaculB. intestinul subtireC.colonulD.rectulE.

(pag. 2108)

C1628021. Care este cea mai frecventa consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului?hematomul retroperitonealA. hemoperitoneulB. pancreatita acutaC.pseudochistul pancreaticD.peritonita acuta generalizataE.

(pag. 2102)

C1628022. In ce tip de leziune abdominala traumatica, se evidentiaza semnul BOUCHACOURT?eventratie postcontuzionalaA. revarsat Morel-LavalleB. hematom subaponevroticC.hematom properitonealD.hernie postcontuzionalaE.

(pag. 2094)

C2228023. Care sunt formele clinice tardive ale leziunilor viscerale în cadrul contuziilor abdominale?hemoragia intraperitoneală prin traumatizarea unui organ parenhimatosA. peritonită primitivăB. pancreatită acutăC.hepatită acută posttraumaticăD.insuficienţă respiratorieE.

(pag. 2095-2096)

C2228024. Care dintre afirmaţiile referitoare la plăgile abdominale nu este corectă?cel mai frecvent organ parenchimatos interesat este ficatulA. plăgile prin armă de foc determină frecvent leziuni plurivisceraleB. căile biliare sunt afectate în 1-2% din cazuriC.plăgile se definesc prin existenţa unei soluţii de continuitate la nivelul tegumentelorD.în plăgile abdominale penetrante peritoneul comunică cu exteriorulE.

(pag. 2096)



C2228025. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele pancreasului nu este corectă?leziunile traumatice ale pancreasului reprezintă circa 10% din totalul traumatismelor abdominaleA. aproape orice leziune pancreatică este urmată de apariţia pancreatitei acuteB. un traumatism de tip II este reprezentat de ruptură pancreatică proximală (cefalo-corporeală)C.în cazul unei contuzii pancreatice tratamentul, în majoritatea cazurilor, constă în hemostază, infiltraţii cu xilină şi drenaj

D.

un traumatism pancreatic de tip IV este reprezentat de dilacerări pancreatico-duodenale, leziuni ampulare şi ductale

E.

(pag. 2102-2103)

C2228026. Care sunt elementele ce pot definii gradul II de gravitate, după clasificarea anatomo-patologică, în cazul unui traumatism hepatic?

hematom subcapsular ce interesează sub 5% din suprafaţă, plagă hepatică superficialăA. ruptură de parenchim ce interesează 25-75% dintr-un lobB. hematom subcapsular ce interesează sub 10% din suprafaţă, plagă hepatică superficială sub 1 cm în parenchim

C.

hematom subcapsular ce interesează 10-50% din suprafaţă, hematom intraparenchimatos cu diametru sub 10 cm, plagă hepatică cu adâncime de maximum 3 şi lungime maximă de 10 cm

D.

hematom subcapsular ce interesează peste 50% din suprafaţă, hematom intraparenchimatos cu diametru peste 10 cm, plagă hepatică cu adâncime de maximum 3 şi lungime maximă de 10 cm

E.

(pag. 2105)

C2228027. Care dintre afirmaţiile referitoare la tratamentul leziunilor traumatice ale căilor bilare extrahepatice este adevărată?

leziunile colecistului se rezolvă prin colecistotomieA. colecistul poate servi ca material de plastieB. în rupturile totale de CBP se execută sutura latero-laterală tutorizată pe tub KehrC.dilacerările colecistului se rezolvă prin anastomoză colecisto-digestivăD.ruptura parţială de CBP se rezolvă prin sutură cu fire separateE.

(pag. 2107)

C2228028. Care dintre afirmaţiile referitoare la hematomul retroperitoneal nu este adevărată?fractura de bazin şi traumatismul renal sunt cel mai frecvent incriminateA. leziunea aortei este asociată cu o mortalitate de 40-80%B. lezarea venei cave se asociază cu o mortalitate peste 50% din cazuriC.leziunile arterei iliace dau o mortalitate de 15-40%D.hematomul retroperitoneal secundar unui traumatism renal are o topografie înaltăE.

(pag. 2112)

C2228029. Care este mecanismul cel mai frecvent de producere a leziunilor viscerale cavitare?mecanism indirect: smulgerea pediculilor vasculari şi dezinserţia mezourilorA. mecanism directB. strivireaC.exploziaD.leziuni mediate prin fragmente osoaseE.

(pag. 2095)

C2228030. Care sunt cele mai frecvente leziuni viscerale în plăgile abdominale penetrante?căi biliareA. stomacB. aparat genito-urinarC.jejun, ileonD.duodenE.



(pag. 2096)

C2228031. Următoarele afirmaţii despre tratamentul leziunilor duodenale sunt adevărate?doar 15-20% din leziunile duodenului pot fi rezolvate prin intervenţii primare simpleA. în rupturile mici este suficientă aspiraţia naso-gastrică asociată drenajului de vecinătateB. leziunile grave ale blocului duodeno-pancreatic impun duodenopancreatectomie cu drenajul larg al cavităţii peritoneale

C.

în cazul hematomului parietal duodenal se practică incizie şi sutură parietală cu fire nerezorbabile separateD.evoluţia postoperatorie în urma tratamentului chirurgical al rupturilor duodenale complete este deseori favorabilă, fără complicaţii redutabile

E.

(pag. 2102)

C2228032. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele splinei sunt adevărate?splina este organul cel mai rar afectat în traumatismele abdominaleA. tipul II după clasificarea AJCC este reprezentat de hematom subscapular 10- 50% din suprafaţă, ruptură cu profunzime 1-3 cm din parenchim, fără interesarea vaselor trabeculare

B.

forma supraacută clinică este cel mai des întâlnită şi se însoţeşte de hemoragie moderatăC.tipul IV după clasificarea AJCC este reprezentat de smulgerea pediculului splenic, explozia perenchimuluiD.splenorafia se realizează la bolnavii adulţi cu sutură în fir continuu cu material nerezorbabilE.

(pag. 2105)

C2228033. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele colonului este corectă?colonul este cel mai frecvent organ abdominal interesat în traumatismele abdominaleA. infarctele intestino-mezenterice apar frecvent posttraumaticB. leziunile în urma traumatismelor colonului pot fi urmate de complicaţii infecţioase severe datorită septicităţii conţinutului intestinal

C.

rupturile incomplete se caracterizează prin distrugeri tisulare mici cu revărsate hematiceD.contuzia simplă minoră interesează de obicei seroasa şi o parte din musculatură la nivelul unei teniiE.

(pag. 2109-2110)

C2228034. Închiderea primară a colonului fără colostomie proximală de protecţie este indicată în traumatismele colonului doar dacă:

intervenţia chirurgicală se realizează în primele 4-6 ore de la producerea leziuniiA. pacientul este instabil hemodinamic, sau în şoc prelungitB. leziuni multiple ale colonului cu asocierea unor leziuni vaculare mezocoloniceC.utilizarea a mai mult de 6 unităţi de sânge în transfuzieD.perete abdominal lezat care necesită refacere cu proteze sinteticeE.

(pag. 2110)

C2328035. Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de:bombare fundului de sac DouglasA. retentia acuta de urina, uretroragieB. instalarea socului toxico-septicC.impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragieD.tabloul clinic de abdomen acut peritoniticE.

(pag. 2111)

C2328036. Ruptura de splina in doi timpi se produce cel mai frecvent in:primele 24 oreA. dupa luni de zileB. primele 2-3 zileC.primele 2-3 saptamaniD.tipul V de rupturaE.



(pag. 2104)

C2328037. Ruptura de splina de tipul IV consta insmulgera pediculului splenicA. explozia splineiB. ruptura profunda cu interesarea vaselor hilare sau segmentarea cu devascularizari a peste 25% din organC.hematom intraparenchimatos cu diametrul peste 5 cmD.hematom subcapsular intre 10 si 50% din suprafataE.

(pag. 2104)

C2328038. Care din urmatoarele elemente clinice sunt mai putin probabile in aparita unui revarsat Morel-Lavalle:

bombarea tegumentelor, fluctuentaA. echimoze cutanateB. tegumente reci, cianotice, insensibileC.fluctuenta, crepitatii, caldura localaD.necroza tegumentara tardivaE.

(pag. 2094)

C2528039. În traumatologia modernă, traumatismele abdominale pure se întâlnesc în proporţie de:10%A. 20%B. 30%C.50%D.80%E.

(pag. 2093)

C2528040. Ce este revărsatul sero-hematic Morel-Lavalle?hematom subaponevroticA. revărsat bilio-pancreatic retroperitonealB. hematom supraaponevrotic al peretelui abdominalC.formă particulară de celulită retroperitoneală difuzăD.hematom al peretelui intestinalE.

(pag. 2093)

C2528041. Care este cea mai frecventă localizare a hematomului subaponevrotic?lombarăA. inghinalăB. teaca dreptului abdominalC.perinealăD.fosa iliacă dreaptăE.

(pag. 2094)

C2528042. Care dintre structurile anatomice enumerate mai jos este obligatoriu lezată pentru ca o plagă abdominală să fie considerată penetrantă?

tegumenteleA. aponevrozaB. viscerele parenchimatoaseC.epiploonulD.peritoneul parietalE.

(pag. 2096)

C2528043. Rata mortalităţii în traumatismele abdominale cu leziuni pluriviscerale, care interesează trei



viscere abdominale este:6,5%A. 13-14%B. 25%C.45%D.80%E.

(pag. 2096)

C2528044. Care este gestul primordial şi obligatoriu cu care începe asistenţa traumatizaţilor abdominali la locul aciidentului

descarcerareaA. sondajul vezicalB. imobilizarea fracturilorC.evaluarea funcţiilor vitaleD.montarea unei sonde de aspiraţie gastricăE.

(pag. 2097)

C2528045. În traumatismele abdomenului puncţia abdominală este grevată de rezultate fals negative în proporţie de:

5%A. 9-36%B. 40%C.50-60%D.70%E.

(pag. 2099)

C2528046. Rezecţia gastrică de excludere a pilorului + vagotomie bitronculară subdiafragmtică + duodenostomie este operaţia de elecţie pentru următoarele tipuri de leziuni traumatice ale duodenului:

contuzia duodenală simplăA. hematomul parietalB. rupturile circumferenţiale supra- sau sujacente ampulei VaterC.rupturile la nivelul unghiului TreizD.plăgile feţei anterioare a D1E.

(pag. 2102)

C2628047. Care este organul parenchimatos cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?pancreasulA. ficatulB. rinichiulC.splinaD.plămânulE.

(pag. 2103)

C2628048. Care este cea mai frecventă consecinţă a unei leziuni traumatice a pancreasului?pancreatita acutăA. pseudochistul pancreaticB. peritonita acută generalizatăC.hematomul retroperitonealD.hemoperitoneulE.

(pag. 2102)

C2628049. În ce tip de leziune abdominală traumatică, se evidenţiază semnul BOUCHACOURT?hematom properitonealA.



hernie postcontuzionalăB. eventraţie postcontuzionalăC.revărsat Morel-LavalleD.hematom subaponevroticE.

(pag. 2094)

C2628050. Până la ce nivel se întind hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii?până la nivelul fundului de sac DouglasA. până la nivelul spinei iliace antero-superioareB. până la nivelul simfizei pubieneC.până la nivelul polului renal inferiorD.până la nivelul polului renal superiorE.

(pag. 2112)

C2628051. Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?rectulA. colonulB. stomaculC.aparatul uro-genitalD.intestinul subţireE.

(pag. 2108)

C2628052. Ruptura mezenterului situată în apropierea rădăcinii acestuia, se caracterizează prin:angajarea unei anse în zona de ruptură, cu apariţia ocluziei intestinaleA. apariţia semnelor de peritonităB. devitalizarea anseiC.hemoragie masivăD.apariţia hematomului retroperitonealE.

(pag. 2108)

C2728053. Viscerul cel mai frecvent afectat in contuziile abdominale este:ficatulA. colonulB. duodenulC.splinaD.intestinul subtireE.

(pag. pag 2095-2103)

C2828054. Tehnica “mesh wrapping” in tratamentul leziunilor traumatice hepatice are o mortalitate de:25 – 37%A. Sub 5 %B. Jumatate din cazuriC.66 – 75%D.Tehnica este indicata numai pentru leziunile spleniceE.

(pag. 2106)

C2828055. Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de:Bombarea fundului de sac DouglasA. Retentia acuta de urina, uretroragieB. Instalarea socului toxico-septicC.Impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragieD.Tabloul clinic de abdomen acut peritoniticE.



(pag. 2111)


C1228056. Care din urmatoarele nu infirma existenta unei rupturi traumatice de splina:Punctia abdominala negativa.A. Absenta hemoperitoneului la ecografia abdominala.B. Tomografia computerizata.C.Arteriografia selectiva.D.Ameliorarea clinica a evolutiei bolnavului.E.

(pag. 2104)

C1228057. Hemobilia se manifesta prin:Tablou clinic cu abdomen acut hemoragic.A. Icter mecanic.B. Melena.C.Soc.D.Dureri in hipocondrul drept.E.

(pag. 2107)

C1228058. Consecintele majore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta viata sunt:Socul traumaticA. Hemoragia interna intraperitoneala.B. Hemoragia retroperitoneala.C.Leziunile posttraumatice coexistente in 90% din cazuri.D.Peritonita.E.

(pag. 2093)

C1228059. Starea de soc din traumatismele pancreasului este declansata de:Sechestrarea masei circulante la periferie.A. Activarea kininelor plasmatice.B. Iritarea plexului celiac.C.Ocluzia dinamica concomitenta.D.Formarea hematomului pancreatic.E.

(pag. 2103)

C1328060. Indicatiile clare pentru CT abdominal la traumatizati sunt:bolnavi cu plaga abdominalaA. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivocB. bolnavi cu hematochezie dar stabili hemodinamicC.bolnavi cu traumatisme craniene dechiseD.bolnavi cu traumatisme de coloana vertebralaE.

(pag. 2099)

C1328061. Urmatoarele situatii impun excluderea unui fals abdomen acut traumatic:interesarea lezionala a ultimilor nervi intercostaliA. etilismul acut asociat cu administrarea de opiaceeB. coma posttraumaticaC.prezenta revarsatelor patologice intrapleuraleD.traumatisme cranio-cerebraleE.

(pag. 2097)



C1328062. Diagnosticul intraoperator al leziunilor semnificative pancreatice post-traumatice se poate stabili prin:

deschiderea larga a ligamentului gastro-colic si controlul fetei posterioare unde se pot descoperi leziuni in oglinda

A.

mobilizarea colonului atunci cand sunt suspectate leziuni posterioare corporeo-caudaleB. manevra Kocher completata cu mobilizarea flexurii hepatice si portiuniia treia a doudenului pana la vasele mezenterice superioare

C.

inspectia potiunii retroperitoneale a duodenului si fetei posterioare a capului pancreaticD.tomografia computerizata ce poate aduce elemente decisive in diagnosticul leziunilor pancreaticeE.

(pag. 2102)

C1328063. Referitor la hematomul properitoneal posttraumatic urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia

apare dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura lombaraA. se manifesta deseori prin sindrom ReilyB. tratamentul chirurgical se impune de urgenta in toate cazurileC.evolueaza frecvent spre supuratieD.se poate prezenta ca un pseudosindrom de ocluzie intestinala paraliticaE.

(pag. 2094)

C1428064. Cu privire la traumatismele abdominale, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:Hematomul supra-aponevrotic apare prin actiunea perpendiculara a agentului vulnerant;A. Hematomul sub-aponevrotic apare prin actiunea tangentiala a agentului vulnerant;B. Hematomul properitoneal poate crea un pseudo-sindrom de ocluzie intestinala paralitica;C.Eventratia Moreaux este dubla, diafragmatica si intercostala;D.in cazul evisceratiei post-traumatice, peritoneul ramane intact.E.

(pag. 2093, 2094)

C1428065. Selectati afirmatiile corecte privind traumatismele esofagului:Traumatismul esofagian prin mecanism extern se asociaza rar cu alte leziuni ale viscerelor abdominale;A. Traumatismul esofagian prin mecanism intern este cel mai frecvent;B. Clinic apare o stare febrila persistenta;C.Tratamentul medical nu se aplica in primele 6 ore;D.Tratamentul chirurgical consta in sutura simpla, esofagectomie, gastrostomie.E.

(pag. 2100)

C1428066. Tratamentul chirurgical al plagilor intestinului subtire cuprinde:Enteroplicatura;A. Hemostaza este primul gest util pentru stoparea pierderilor volemice;B. Sutura simpla a oricaror leziuni;C.Splenectomia;D.Plagile mari sau multiple si leziunile intinse ale mezenterului vor fi rezolvate prin enterectomie;E.

(pag. 2109)

C1428067. Triada simptomatica in hemobilie este alcatuita de:Icter de tip mecanic;A. Distensia abdominala;B. Hemoragie digestiva exteriorizata prin hematemeza si melena;C.Stare febrila;D.Dureri in hipocondrul drept, de tip colicativ.E.

(pag. 2107)



C1428068. Selectati afirmatiile false privind traumatismele stomacului:Cele mai multe leziuni gastrice se datoreaza contuziilor prin compresiune pe coloana vertebrala;A. Plagile mici pot fi "blocate” de ficat si marele epiploon;B. Tabloul clinic in cazul contuziilor este dominat de peritonita generalizata;C.Tratamentul plagilor consta in decompresiunea cu sonda nazo-gastrica;D.Plagile stomacului se situeaza mai frecvent pe fata anterioara.E.

(pag. 2100, 2101)

C1528069. Care din enunturile de mai jos constituie mecanism indirect de producere de leziuni viscerale in caz de contuzii abdominale:

smulgeri de pediculi vasculari prin contralovitura;A. leziuni mediate de fragmente osoase;B. cresterea presiunii intraabdominale si strivirea pe diafragm a viscerelor parenchimatoase;C.smulgerea pediculelor vasculari si dezinsertia mezourilor viscerelor cavitare pline in cursul caderii bruste;D.rostogolirea.E.

(pag. 2095)

C1528070. Care din simptomele si semnele clinice enuntate definesc sindromul de hemoragie interna intra sau retroperitoneala rapid instalata:

tendinta la colaps;A. tegumente si mucoase palide;B. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila;C.Douglas suplu, nedureros;D.contractura musculara abdominala.E.

(pag. 2095)

C1528071. Hematomul subaponevrotic al peretelui abdominal este cauzat de:actiunea perpendiculara a agentului traumatic;A. rupturi musculare cu singerare difuza;B. este mai frecvent in traumatismele musculare lombare;C.leziunile arterelor lombare produc hematomul;D.lezarea ramurilor arteriale epigastrice.E.

(pag. 2094)

C1528072. Dupa gravitatea leziunilor traumatice hepatice confirmati care dintre enunturi corespund gradului clasificarii anatomo-patologice:

gradul I : hematom subcapsular ce intereseaza sub 10% din suprafata;A. gradul II : hematom intraparenchimatos cu diametrul sub 10 cm;B. gradul II : plaga hepatica cu adancime de 3 cm si lungime pana la 10 cm;C.gradul III : hematom subcapsular pana la 30%, hematom intraparenchimatos sub 10cm;D.gradul VI : avulsia hepatica.E.

(pag. 2107- 2108)

C1528073. Complicatiile hematomului retroperitoneal post-traumatic. Care din cele mentionate sunt posibile:

sindromul de resorbtie cu cresterea periculoasa a ionului potasiu;A. supuratia hematomului cu celulita retroperitoneala localizata sau difuza;B. ruperea precoce a hematomului in cavitatea peritoneala;C.liposcleroza retroperitoneala;D.ischemia acuta a membrelor inferioare prin compresiune vasculara extrinseca.E.

(pag. 2113)

C1528074. Confirmati care afirmatii sunt reale privind clasificarea traumatismelor pancreatice:



tipul I: integritatea capsulei pancreatice si hematom subcapsular fara leziuni ductale;A. tipul II : rupturi pancreatice distale (caudale) partiale sau complete cu leziuni ductale;B. tipul III : rupturi proximale cefalo-corporeale;C.tipul IV : traumatisme grave cu dilacerari pancreatico-duodenale;D.tipul V : leziuni ampulare, ductale si duodenale;E.

(pag. 2103)

C1528075. Care sunt semnele clasice ale hemobiliei post-traumatice:icter de tip mecanic;A. icter hemolitic;B. durere in hipocondrul drept de tip colicativ;C.febra de tip septic;D.hemoragii digestive exteriorizate prin hematemeza, melena.E.

(pag. 2107)

C1628076. In perioada primelor 24-48 de ore, prognosticul hematomului retroperitoneal post-traumatic, depinde de:

intensitatea socului traumaticA. interesarea plexului celiacB. aparitia insuficientei renale acuteC.continuarea parezei intestinaleD.intensitatea socului hemoragicE.

(pag. 2114)

C1628077. Care sunt semnele caracteristice ale leziunii rectului subperitoneal?hemoperitoneulA. rectoragiaB. peritonita generalizataC.febraD.celulita pelvinaE.

(pag. 2111)

C1628078. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele colonului sunt adevarate:sunt frecvente (aparand in 50% din cazurile cu plagi penetrante)A. sunt graveB. complicatiile hemoragice sunt severeC.complicatiile infectioase sunt severeD.caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului grosE.

(pag. 2109)

C1628079. In cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundenta, manevra PRINGLE, consta in:aplicarea unei pense pe artera splenicaA. clampajul digital al pediculului hepaticB. clampajul digital al arterei mezenterice superioareC.aplicarea unei pense pe trunchiul celiacD.aplicarea unei pense pe artera hepatica si vena portaE.

(pag. 2106)

C2228080. Care sunt consecinţele majore ale unui traumatism abdominal prin care este ameninţată viaţa?

şocul traumaticA. hemoragia internă intraperitonealăB.



leziuni ale peretelui abdominalC.hemoragia internă retroperitonealăD.peritonitaE.

(pag. 2093)

C2228081. Revărsatul sero-hematic subcutanat Morel-Lavalle are următoarele caracteristici:apare de obicei prin acţiunea perpendiculară a agentului traumatic pe peretele abdominalA. apare de obicei după impactul tangenţial al agentului traumatic cu peretele abdominalB. tratamentul este exclusiv conservator prin pansamente cu rivanol 1‰C.pentru diagnostic se practică ecografia şi puncţia exploratorieD.clinic se constată bombarea mai mult sau mai puţin întinsă a tegumentelor, fluctuenţă şi echimozeE.

(pag. 2093-2094)

C2228082. Care sunt caracteristicile herniilor şi eventraţiilor postcontuzionale în cazul unui traumatism abdominal?

apar prin acţiunea indirectă a agentului vulnerantA. tratamentul poate fi atât chirurgical cât şi conservatorB. toate structurile peretelui abdominal sunt rupte cu excepţia tegumentuluiC.pot fi prezente şi hematoame parietaleD.tratamentul este prin excelenţă chirurgicalE.

(pag. 2094)

C2228083. Care sunt mecanismele mai frecvente de producere a leziunilor viscerelor parenchimatoase în cazul unei contuzii abdominale?

exploziaA. mecanismul directB. mecanismul indirectC.hemoragiaD.strivireaE.

(pag. 2095)

C2228084. Sindromul de hemoragie internă (intraperitoneală sau retroperitoneală) prezintă următoarele semne clinice:

abdomen balonat cu matitate declivă, deplasabilăA. tendinţa la colapsB. sete, tegumente şi mucoase palide, oligoanurieC.puls scăzutD.matitate hepatică absentăE.

(pag. 2095)

C2228085. Sindromul peritoneal se manifestă clinic prin:agitaţie psihomotorieA. cefaleeB. abdomen excavat cu contractură sau apărare muscularăC.tegumente palideD.matitate hepatică absentăE.

(pag. 2095)

C2228086. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la plăgile abdominale sunt adevărate?apar prin acţiunea indirectă a agentului vulnerantA. plăgile abdominale penetrante nu interesează peritoneulB. toate plăgile abdominale sunt considerate infectateC.pot fi prezente şi hematoame parietaleD.



plăgile se definesc prin existenţa unei soluţii de continuitate la nivelul tegumentelorE.

(pag. 2096)

C2228087. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la examinările paraclinice în cazul unui traumatism abdominal sunt adevărate?

cea mai utilizată modalitate de diagnostic paraclinic este examenul radiologicA. ultrasonografia este utilă în evidenţierea nivelelor hidroaerice în caz de ileus paralitic precoce posttraumaticB. pneumoperitoneul se poate surprinde radiologic în doar 20% din cazuri de efracţie a organelor cavitareC.tomografia computerizată (CT) este foarte utilă în explorarea spaţiului retroperitonealD.lavajul peritoneal diagnostic (DPL) nu are utilitate diagnosticăE.

(pag. 2098-2099)

C2228088. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele esofagului abdominal sunt false?ingestia de corpi străini ascuţiţi şi manevrele iatrogene reprezintă etiologia cea mai frecvent întâlnităA. cele mai multe leziuni ale esofagului terminal se datorează plăgilor abdominale penetranteB. clinic se manifestă prin dureri vii retroxifoidiene sau retrosternale, disfagie şi stare febrilă persistentăC.tratamentul este exclusiv chirurgicalD.tranzitul baritat eso-gastric este de mare utilitate diagnosticăE.

(pag. 2100)

C2228089. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele stomacului sunt adevărate?ingestia de corpi străini ascuţiţi şi manevrele iatrogene reprezintă etiologia cea mai frecvent întâlnităA. cele mai multe leziuni gastrice se datorează plăgilor abdominale penetranteB. clinic se manifestă prin dureri vii retroxifoidiene, disfagie şi stare febrilă persistentăC.tabloul clinic al contuziilor gastrice este dominat de durerea epigastricăD.tratamentul contuziilor gastrice constă în intervenţia chirurgicală de urgenţăE.

(pag. 2100-2101)

C2228090. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele duodenului sunt adevărate?frecvenţa este de 1-2% din traumatismele abdomenuluiA. ecografia abdominală ocupă un loc important în diagnosticul de ruptură duodenalăB. ruptura duodenală retroperitoneală realizează pe plan clinic contractura musculaturii abdominaleC.tratamentul leziunilor duodenale este exclusiv chirurgicalD.laparoscopia este o explorare preţioasă în diagnosticul leziunilor duodenaleE.

(pag. 2101-2102)

C2228091. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele splinei sunt adevărate?frecvenţa este de 1-2% din traumatismele abdomenuluiA. leziunile traumatice ale splinei se produc mai frecvent prin contuziiB. forma clinică acută se însoţeşte de semnele şocului hemoragicC.tipul III de leziune traumatică a splinei este reprezentat de hematomul subcapsular ce interesează între 10-50% din suprafaţă

D.

radiografia abdominală simplă poate evidenţia mărirea de volum a opacităţii spleniceE.

(pag. 2103-2104)

C2228092. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele splinei sunt adevărate?tipul III de leziune traumatică a splinei este reprezentat de hematomul subcapsular ce interesează peste 50% din suprafaţă sau hematom intraparenchimatos peste 5 cm

A.

tipul IV de leziune traumatică a splinei este reprezentat smulgerea pediculului splenic, explozia parenchimului

B.

leziunile traumatice ale splinei au indicaţie absolută de tratament chirurgical în cazurile cu şoc hemoragicC.la bolnavii cu leziuni izolate (tipul I sau II ) splenorafia reprezintă tratamentul de elecţie indiferent de vârstăD.puncţia exploratorie abdominală negativă poate infirma diagnosticul de leziune splenicăE.



(pag. 2103-2105)

C2228093. Care sunt complicaţiile locale ale traumatismelor hepatice?hipotermiaA. hemobiliaB. abcesul hepaticC.biliragiaD.coagulopatia de consumE.

(pag. 2107)

C2228094. Leziunile traumatice ale venei porte sunt:asociate de obicei cu leziuni de arteră hepatică şi canal biliar principalA. relativ frevent asociate leziunilor traumatice ale ficatuluiB. deosebit de graveC.clinic manifeste prin triada stare febrilă, distensie abdominală, hepatomegalie dureroasăD.asociate frecvent cu leziuni hepatice, duodenale şi pancreaticeE.

(pag. 2107)

C2228095. Gravitatea plăgilor produse prin armă de foc depind de:direcţia de acţiuneA. sediul acesteiaB. viteza proiectiluluiC.distanţa de la care a acţionat arma de focD.dimensiunile armeiE.

(pag. 2096)

C2228096. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele intestinului subţire şi ale mezenterului sunt adevărate?

incidenţa leziunilor intestinului subţire ocupă primul locA. mecanismul intern, endolumenal, este cel mai frecvent întâlnitB. tratamentul constă în intervenţia chirurgicalăC.leziunile mezenterului sunt a doua cauză de hemoperitoneu după traumatismele splineiD.prezintă o mortalitate crescută 12-20%E.

(pag. 2108)

C2228097. Care sunt formele anatomo-patologice ce pot apare în cazul unui traumatism duodenal?hematomul mezenteruluiA. contuzia simplă cu echimoze subseroaseB. ruptura completăC.contuzia cu escarăD.explozia duodenuluiE.

(pag. 2101)

C2228098. Care sunt formele anatomo-patologice ce pot apare în cazul unui traumatism intestino-mezenteric?

contuzia simplă cu echimoze subseroaseA. rupturi completeB. tromboza mezentericăC.hematomul mezenteruluiD.stenoza intestinală tardivăE.

(pag. 2108-2109)

C2228099. Care sunt formele clinice ce pot apare în cazul unui traumatism intestino-mezenteric?



sindromul de hemoragie internăA. sindromul de perforaţieB. şoc traumaticC.hemoragia cataclismicăD.forme frusteE.

(pag. 2109)

C2228100. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele colonului sunt adevărate?colonul este organul cel mai frecvent interesat de plăgile abdominale penetranteA. mecanismul intern, endolumenal, este frecvent întâlnitB. pneumoperitoneul apare mai rar decât în cazul leziunilor intestinului subţireC.frecvenţa de 3-5% din totalul traumatismelor abdominaleD.prezintă o mortalitate crescută 12-20%E.

(pag. 2109)

C2228101. Care sunt formele anatomo-patologice ce pot apare în cazul unui traumatism colonic?contuzia simplă minorăA. rupturi completeB. infarctele entero-mezentericeC.exploziileD.stenoza intestinală tardivăE.

(pag. 2109-2110)

C2228102. Care sunt criteriile de închidere a colonului fără colostomie proximală de protecţie, în cazul unei leziuni traumatice a colonului?

intervenţia chirurgicală în primele 24 de ore de la producerea leziuniiA. utilizarea a mai puţin de 6 unităţi de sânge în transfuziiB. contaminarea medie a cavităţii peritoneale cu conţinut fecaloidC.perete abdominal integru care nu necesită refacere cu proteze sinteticeD.leziune unică sau multiple de mici dimensiuniE.

(pag. 2110)

C2228103. Care dintre tehnicile chirurgicale de mai jos se folosesc în mod curent în cazul unei leziuni traumatice ale colonului?

colectomia totalăA. reparaţia primarăB. rezecţia cu anastomoză primarăC.exteriorizarea zonei de anastomoză suturateD.colostomiaE.

(pag. 2110)

C2228104. Care dintre afirmaţiile referitoare la tratamentul leziunilor traumatice ale colonului sunt adevărate?

plăgile colonice din porţiunile fixe se pot rezolva şi prin fistulizare dirijată pe tub PezzerA. plăgile colonice din porţiunile mobile se pot rezolva şi prin fistulizare dirijată pe tub PezzerB. plăgile colonului transvers şi ale colonului stâng se pot rezolva prin sutură şi efectuarea colostomiei temporare

C.

în cazul leziunilor localizate la nivelul colonului transvers şi sigmoid se pot exterioriza temporar ambele capete ("în ţeavă de puşcă”)

D.

operaţia Hartmann este de ales în cazul leziunilor colonului dreptE.

(pag. 2111)

C2228105. Care dintre afirmaţiile referitoare la traumatismele rectului sunt adevărate?



rectul este cel mai frecvent traumatizat în timpul manoperelor chirurgicaleA. leziunile subperitoneale ale rectului determină frecvent peritonităB. ecografia cu sondă endorectală nu aduce date importante în diagnosticul leziunilor rectaleC.ruptura completă a peretelui rectal se asociază frecvent cu leziuni ale vezicii urinare, uretrei, organelor genitale (la femeie)

D.

hemoragia şi peritonita sunt mai frecvent apanajul leziunilor rectului intraperitonealE.

(pag. 2111-2112)

C2228106. Care dintre afirmaţiile referitoare la tratamentul leziunilor traumatice rectale sunt false?antibioterapia face parte obligatorie din protocolul terapeuticA. o plagă mică a segmentului intraperitoneal, fără margini contuze, poate fi tratată prin sutură în două straturiB. operaţia Hartmann este de ales în cazul unor leziuni extinse intra şi extraperitonealeC.colostomia de protecţie este obligatorie în toate cazurile ce implică lezarea traumatică a rectuluiD.plăgile rectale de mici dimensiuni se pot rezolva şi prin fistulizare dirijată pe tub PezzerE.

(pag. 2112)

C2228107. Care sunt cauzele cele mai frecvente de apariţie a hematomului retroperitoneal posttraumatic?

leziunile splineiA. fractura unică sau multiplă a bazinuluiB. leziunea vaselor din spaţiul retroperitonealC.ruptură parţială sau totală hepaticăD.traumatismul renalE.

(pag. 2112)

C2228108. Care dintre afirmaţiile referitoare la hematomul retroperitoneal sunt adevărate?hematoamele retroperitoneale mari se întind de la fundul de sac Douglas până la polul superior renalA. leziunea aortei este asociată cu o mortalitate de 40-80%B. lezarea venei cave se asociază cu o mortalitate peste 50% din cazuriC.hematoamele retroperitoneale mari nu depăşesc polul inferior renalD.hematomul retroperitoneal secundar unui traumatism renal are o topografie înaltăE.

(pag. 2112-2113)

C2228109. Care sunt investigaţiile utile în diagnosticul unui hematom retroperitoneal?radiografia abdominală simplăA. puncţia – cateterizarea venei femuraleB. tomografia computerizatăC.ecografia abdominalăD.laparoscopiaE.

(pag. 2113)

C2228110. Care dintre afirmaţiile referitoare la tratamentul hematomului retroperitoneal sunt adevărate?

hematoamele retroperitoneale cu indicaţie chirurgicală absolută şi urgentă sunt cele cu origine osoasă prin fractură de bazin

A.

artera hipogastrică poate fi legată fără inconveniente notabileB. în cazul unui hematom constituit evacuarea este regulaC.infiltraţia cu xilină a spaţiului retroperitoneal are un efect antişocogenD.hematomul retroperitoneal secundar unui traumatism renal are indicaţie chirurgicală absolutăE.

(pag. 2113-2114)

C2228111. Care din următoarele reprezintă indicaţii clare pentru tomografie computerizată abdominală la traumatizaţi?



bolnavi stabili hemodinamic, dar cu examen clinic abdominal echivocA. bolnavi cu traumatism de coloană vertebralăB. bolnavi instabili hemodinamic şi cu examen clinic abdominal echivocC.bolnavi cu fracturi pelvine fără sângerare semnificativăD.bolnavi cu traumatisme craniene deschiseE.

(pag. 2099)

C2228112. Prin ce se manifestă clinic perforaţia esofagului abdominal?vărsături alimentareA. dispnee, tuse seacăB. stare febrilă persistentăC.disfagieD.dureri vii retroxifoidiene sau retrosternaleE.

(pag. 2100)

C2228113. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul traumatismelor esofagului abdominal sunt false?

tratamentul chirurgical se adresează efracţiilor mici diagnosticate precoce sub 6 ore de la debuA. tratamentul chirurgical se adresează plăgilor prin tăiereB. tratamentul medical se adresează perforaţiilor prezentate tardiv la peste 12 ore de la debutC.tratamentul chirurgical se adresează tuturor leziunilor traumatice ale esofaguluiD.tratamentul medical constă alimentaţie parenterală, inhibarea secreţiei gastrice, antibioticoterapieE.

(pag. 2100)

C2228114. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tipul I din clasificarea traumatismelor pancreatice sunt adevărate?

reprezintă o ruptură pancreatică distală, parţială sau completă cu leziuni ductaleA. este prezent în 80% din cazuriB. se tratează prin pancreatectomie distală cu sau fără splenectomieC.este reprezentat de ruptură pancreatică proximală, parţială sau completă cu leziuni ductaleD.se rezolvă în general prin hemostază, infitraţii cu xilină şi drenaj de vecinătateE.

(pag. 2103)

C2228115. Următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele ficatului şi căilor biliare extrahepatice sunt false?

ficatul este organul cel mai frecvent interesat de plăgile penetranteA. gradul II de leziune hepatică este reprezentat de hematom subcapsular cu interesare a mai mult de 50% din suprafaţă, plagă hepatică cu adâncime mai mare de 3 cm

B.

leziunile asociate intraabdominale cele mai frecvente sunt hematomul retroperitoneal, leziunile splinei şi rinichiului

C.

gradul V este reprezentat de explozia parenchimului, avulsia hepaticăD.hemoragia cataclismică poate apare prin lezarea venelor hepatice şi a venei cave juxtahepatice şi se încearcă hemostaza prin şunt atrio-cav şi manevra Pringle

E.

(pag. 2106-2108)

C2228116. Hemobilia postraumatică se manifestă prin următoarele semne clinice:icter mecanic datorită obstrucţiei CBP prin calculA. hemoragie digestivă superioarăB. distensie abdominală şi splenomegalie dureroasăC.durere în hipocondrul drept de tip colicativD.se poate manifesta chiar şi în urma unui traumatism care a avut loc cu luni sau chiar ani în urmăE.

(pag. 2107)



C2228117. Următoarele afirmaţii în legătură cu incidenţa leziunilor intestinului subţire sunt false:intestinul gros este de 10 ori mai frecvent afectat decât intestinul subţireA. cele mai frecvente leziuni intestinale apar după contuzii abdominaleB. leziunile intestinului subţire apar în 50% din cazurile cu plăgi penetrante abdominaleC.leziunile intestinului subţire asociate cu leziunile mezenterului reprezintă a treia cauză de hemoperitoneu după traumatismele splinei şi ficatului

D.

cele mai frecvente leziuni intestinale apar după plăgile penetrante abdominaleE.

(pag. 2108)

C2328118. Care din urmatoarele nu infirma existenta unei rupturi traumatice de splina:punctia abdominala negativaA. absenta hemoperitoneului la ecografia abdominalaB. tomografia computerizataC.arteriografia selectivaD.ameliorarea clinica a evolutiei bolnavuluiE.

(pag. 2104)

C2328119. Hemobilia se manifesta prin:tablou clinic cu abdomen acut hemoragicA. icter mecanicB. melenaC.socD.dureri in hipocondrul dreptE.

(pag. 2107)

C2328120. Consecintele majore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta viata sunt:socul traumaticA. hemoragia interna intraperitonealaB. hemoragia retroperitonealaC.leziunile posttraumatice coexistente in 90% din cazuriD.peritonitaE.

(pag. 2093)

C2328121. Stare de soc din traumatismele pancreasului este declansata de:sechestrarea masei circulante la periferieA. activarea kininelor plasmaticeB. iritarea plexului celiacC.ocluzia dinamica concomitentaD.formarea hematomului pancreaticE.

(pag. 2103)

C2328122. Indicatiile clare pentru CT abdominal la trumatizati sunt:bolnav cu plaga abdominalaA. bolnav cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivocB. bolnav cu hematochezie dar stabil hemodinamicC.bolnav cu traumatisme craniene deschiseD.bolnav cu traumatisme de coloana vertebralaE.

(pag. 2099)

C2328123. Urmatoarele situatii impun excluderea unui fals abdomen acut traumatic:interesare lezionala a ultimilor nervi intercostaliA. etilismul acut asociat cu administrarea de opiaceeB.



coma posttraumaticaC.prezenta revarsatelor patologice intrapleuraleD.traumatisma cranio- cerebraleE.

(pag. 2097)

C2328124. Referitor la hematomul properitoneal posttraumatic urmatoarele afimatii sunt adevarate cu exceptia:

apare dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura lombaraA. se manifesta deseori prin sindroam ReilyB. tratamentul chirurgical se impune de urgenta in toate cazurileC.evolueaza frecvent spre supuratiiD.se poate prezenta ca un pseudosindrom de ocluzie intestinala paraliticaE.

(pag. 2094)

C2328125. Cu privire la traumatismele abdominale, sunt adevarate urmatoarele afirmatiihematomul supraaponevrotic apare prin actiunea perpendiculara a agentului vulnerantA. hematomul sub-aponevrotic apare prin actiunea tangentiala a agentului vulnerantB. hematomul properitoneal poate crea un pseudosindrom de ocluzie intestinala paraliticaC.eventratia Moreaux este dubla, diafragmatica si intercostalaD.in cazul evisceratiei posttraumatice peritoneul ramane intactE.

(pag. 2093-2094)

C2328126. Selectati afimatiile corecte privind traumatismele esofagului:traumatismul esofagian prin mecanism extern se asociaza rar cu alte leziuni ale viscerelor abdominaleA. traumatismul esofagian prin mecanism intern este cel mai frecventB. clinic apare o stare febrila persistentaC.tratamentul medical nu se aplica in primele 6 oreD.tratamentul chirurgical consta in sutura simpla, esofagectomie, gasrtostomieE.

(pag. 2100)

C2328127. Tratamentul chirurgical al plagilor intestinului subtire cuprinde:enteroplicaturaA. hemostaza este primul gest util pentru stoparea pierderilor volemiceB. sutura simpla a oricaror leziuniC.splenectomiaD.plagile mari sau multiple si leziunile intinse ale mezenterului vor fi rezolvate prin enterectomieE.

(pag. 2109)

C2328128. Triada simptomatica in hemobilie este:icter de tip mecanicA. distensie abdominalaB. hemoragie digestiva exteriorizata prin hematemeza si melenaC.stare subfebrilaD.durere in hipocondrul drept de tip colicativE.

(pag. 2107)

C2328129. In perioada primelor 24-48 ore, prognosticul hematomului retroperitoneal posttraumatic depine de:

intensitatea socului traumaticA. interesarea plexului celiacB. aparitia insuficientei renale acuteC.continuarea parezei intestinaleD.



intensitatea socului hemoragicE.

(pag. 2114)

C2328130. Care sunt semnele caracteristice ale leziunii rectului subperitoneal?hemoperitoneulA. rectoragiaB. peritonita generalizataC.febraD.celulita pelvinaE.

(pag. 2111)

C2328131. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele colonului sunt adevarate:sunt frecvente (aparand in 50 % din cazurile cu plagi penetrante)A. sunt graveB. complicatiile hemoragice sunt severeC.complicatiile infectioase sunt severeD.caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului grosE.

(pag. 2109)

C2328132. Care din simptomele si semnele clinice enuntate definesc sindromul de hemoragie interna intra sau retroperitoneala rapid instalata:

tendinta de colapsA. tegumente si mucoase palideB. abdomen balonat cu matitate decliva deplasabilaC.Douglas suplu nedurerosD.contractura musculara abdominalaE.

(pag. 2095)

C2328133. In cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundenta, manevra Pringle consta in:aplicarea unei pense pe artera splenicaA. clampajul digital al pediculului hepaticB. clampajul digital al arterei mezenterice superioareC.aplicarea unei pense pe trunchiul celiacD.aplicarea unei pense pe artera hepatica si vena portaE.

(pag. 2106)

C2528134. Care sunt viscerele abdominale cel mai frecvent exteriorizate printr-o evisceraţie abdominală traumatică

intestinul subţireA. duodenulB. pancreasulC.colonul transversD.epiploonulE.

(pag. 2095)

C2528135. Explozia este mecanismul de producere cel mai des întâlnit în leziunile traumatice ale:stomaculuiA. duodenuluiB. veziculei biliareC.splineiD.vezicii urinareE.

(pag. 2095)



C2528136. Peritonita tardivă apărută în evoluţia bolnavilor cu contuzie abdominală este rezultatul unuia dintre următoarele mecanisme:

translocaţia bacteriană favorizată de şocul hemoragicA. ruptura unui hematom subcapsular splenicB. plagă a colonuluui transversC.eliminarea unei escare parietale intestinaleD.necroza tardivă a unei anse, secundară rupturii sau dezinserţiei mezouluiE.

(pag. 2095)

C2528137. Care dintre viscerele cavitare enumerate mai jos ocupă primele trei locuri în ordinea frecvenţei cu care sunt interesate în traumatismele abdominale deschise?

jejun-ileonA. căi biliareB. duodenC.colonD.stomacE.

(pag. 2096)

C2528138. Care dintre afecţiunile de mai jos favorizează apariţia leziunilor traumatice ale viscerelor abdominale

splenomegaliaA. anemia feriprivăB. ciroza hepaticăC.tumori abdominaleD.stenozele intestinale radiceE.

(pag. 2097)

C2528139. Contractura musculară poate lipsi la traumatizaţii abdominali cu leziuni viscerale în următoarele circumstanţe

şoc severA. etilism acutB. sarcinăC.administrare de opiaceeD.comă traumaticăE.

(pag. 2097)

C2528140. În traumatismele abdominale, percuţia decelază:pneumoperitoneulA. retropneumoperitoneulB. matitatea deplasabilăC.matitate circumscrisă anormalăD.sensibilitatea DouglasuluiE.

(pag. 2098)

C2528141. Dinamica hemoglobinei, henmatocritului şi leucocitozei de redistribuţie este semnificativă pentru:

ruptura stomaculuiA. ruptura de splinăB. ruptura de ficatC.ruptura duodenului retroperitonealD.ruptura colonului transversE.

(pag. 2098)



C2528142. Care dintre leziunile traumatice ale viscerelor abdominale cavitare determină apariţia pneumoperitoneului, decelabil pe radiografia abdominală simplă?

perforaţiile gastriceA. rupturile vezicii urinareB. plăgile veziculei biliareC.ruptura de jejunD.ruptura colonuluiE.

(pag. 2099)

C2528143. Care sunt indicaţiile tomografiei computerizate în traumatismele abdominale?bolnavii stabili hemodinamic, cu examen clinic echivocA. bolnavi şocaţi cu semne certe clinic şi biologic de leziuni visceraleB. bolnavi cu traumatisme craniene închise asociateC.bolnavi cu traumatisme ale coloanei vertebrale asociateD.bolnavi cu hematurie, dar stabili hemodinamicE.

(pag. 2099)

C2528144. Bolnavii cu perforaţii traumatice mici, recente (primele 6 ore) ale esofagului abdominal beneficiază de un tratament medical, care constă în:

alimentaţie parenteralăA. antibioterapieB. gastrostomieC.combaterea şoculuiD.inhibiţia medicamentoasă a secreţiei gastrice şi salivareE.

(pag. 2100)

C2528145. Care dintre semnele clinice de mai jos indică prezenţa certă a unei leziuni traumatice a stomacului?

durerea epigastricăA. hematemezaB. aspiratul gatric sanguinolentC.bombarea DouglasuluiD.meteorismul abdominal asimetricE.

(pag. 2100)

C2528146. Care dintre semnele clinice de mai jos sunt întâlnite în ruptura retroperitoneală a duodenului?

contrcturăi abdominală prezentă de la debutA. oprirea precoce şi de durată a tranzitului intestinalB. pneumoperitoneul decelat clinic şi radiologicC.agitaţie psihomotorie, delirD.sindrom febrilE.

(pag. 2102)

C2528147. Leziunile traumatice ale pancreasului evoluează fazic, parcurgând următoarele etape:stare de şocA. tablou clinic de ocluzie intestinalăB. interval liberC.tablou clinic de pancreatită acutăD.sindrom peritoniticE.

(pag. 2103)

C2528148. Traumatismele pancresului tip III includ următoarele leziuni:



rupturi pancreatice distale cu leziuni ductaleA. rupturi pancreatice distale fără leziuni ductaleB. contuzia pancreatică simplăC.rupturi pancreatice proximale parţiale cu leziuni ductaleD.rupturi pancreatice proximale complete cu leziuni ductaleE.

(pag. 2103)

C2528149. În clasificarea propusă de Comitetul Asociaţiei Americane a Chirurgilor Traumatologi, următoarele leziuni ale splinei aparţin tipului III:

hematom subcapsular care interesează peste 50% din suprafaţăA. hematom intraparenchimatos cu diametru mai mare de 5 cmB. ruptură profundă cu interesarea vaselor hilareC.ruptură de parenchim cu adâncime mai mare de 3 cmD.smulgerea pediculului splenicE.

(pag. 2104)

C2528150. Care sunt semenele clinice "de alarmă" în perioada de latenţă a rupturilor de splină în doi timpi?

subfebră sau febrăA. matitate deplasabilă pe flancuriB. subicterC.tendinţă la lipotimieD.tahicardie, paloareE.

(pag. 2104)

C2528151. Leziunile traumatice de gradul III ale ficatului sunt:hematom subcapsular care interesează peste 50% din suprafaţăA. ruptura parenchimului interesând 15-75% dintr-un lobB. hematom intraparenchimatos cu diametru mai mare de 10 cmC.plagă cu adâncime mai mare 3 cmD.ruptura parenchimului interesând 1-3 segmente dintr-un lobE.

(pag. 2105)

C2528152. În leziunile traumatice ale ficatului, prezenţa bilei în peritoneu se traduce clinic prin:durere abdominală difuzăA. icter sau subicterB. contractură muscilarăC.matitate deplasabilă pe flancuriD.hipotensiuneE.

(pag. 2106)

C2528153. Care sunt semnele clasice ale hemobiliei posttraumatice?icter de tip mecanicA. splenomegalieB. dureri colicative localizate în hipocondrul dreptC.hemoragii digestive superioare exteriorizate prin hematemeză şi/sau melenăD.matitate deplasabilă pe flancuriE.

(pag. 2107)

C2528154. Care dintre leziunile traumatice ale intestinului subţire şi mezenterului poate determina apariţia unei ocluzii intestinale?

hematomul parietalA. escara parietalăB.



ruptura completăC.hematomul mezenteruluiD.rupturile mezenteruluiE.

(pag. 2108)

C2528155. Leziunile traumatice ale intestinului subţire şi mezenterului determină apariţia unuia dintre următoarele sindroame:

sindrom de hemoragie internăA. sindromul biologic pancreaticB. sindrom peritoniticC.sindrom oclusivD.icter obstructivE.

(pag. 2109)

C2528156. Celulita şi/sau flegmonul piostercoral retroperitoneal sunt întâlnite în leziunile traumatice ale:

ceculuiA. colonului ascendentB. colonului transversC.colonului descendentD.sigmoiduluiE.

(pag. 2110)

C2528157. Flegmonul piostercoral retroperitoneal secundar leziunilor traumatice ale colonului se traduce prin:

crepitaţii gazoaseA. tumefacţie şi durere lombarăB. dispariţia matităţii hepaticeC.sindrom septicD.lichid hiperseptic fetid sau puroi la puncţieE.

(pag. 2110)

C2528158. Care sunt tehnicile chirurgicale curente folosite pentru rezolvarea leziunilor traumatice ale colonului?

rezecţia anterioară DixonA. colostomiaB. reparaţia primarăC.rezecţia cu anastomoză primarăD.ileo-sigmoidostomiaE.

(pag. 2110)

C2528159. În care dintre intervenţiile chirurgicale de mai jos se pot produce leziuni traumatice accidentale ale rectului?

apendicectomieA. epiziotomieB. histerectomie tip WertheimC.prostatectomieD.colectomie segmentară de transversE.

(pag. 2111)

C2528160. Traumatismele rectului peritoneal pot detrmina apariţia următoarelor leziuni şi/sau sindroame:

celulita retroperitonealăA.



hemoragie internăB. peritonită fecloidăC.hernierea anselor intestinale în lumenul rectuluiD.celulita pelvinăE.

(pag. 2111)

C2528161. În traumatismele rectului, existenţa unei comunicări între căile urinare inferioare şi rect este sugerată de:

globul vezicalA. celulita pelvinăB. pierderea de urină prin rectC.eliminarea de gaze şi materii fecale odată cu urinaD.celulita retroperitoneală difuzăăE.

(pag. 2111)

C2528162. Care este sursa sângerării în hematoamele retroperitoneale traumatice?leziunile rinichiuluiA. rupturile splineiB. fracturile de bazin sau coloană vertebralăC.leziunile vaselor mari retroperitonealeD.leziunile pediculului hepaticE.

(pag. 2112)

C2528163. Prezenţa hematomului retroperitoneal traumatic induce următoarele modificări patologice la nivelul intestinului:

obstrucţia lumenului prin hematom parietalA. necroză ischemicăB. pareză intestinalăC.diaree apoasăD.invaginaţie intestinalăE.

(pag. 2112-2113)

C2528164. Principalele complicaţii evolutive ale hematomului retroperitoneal traumatic sunt:supuraţiaA. osificareaB. evacuarea spontanăC.sindromul de rezorbţieD.ruptura în cavitatea peritonealăE.

(pag. 2113)

C2528165. Care dintre leziunile traumatice ale colonului pot determina apariţia unei peritonite în doi timpi prin perforaţia sau detaşarea secundară a unei escare?

hematoamele peretelui colicA. rupturile complete alew colonuuiB. explozia colonuluiC.rupturile incomplete ale colonuluiD.hematoamele şi rupturile mezocolonului transversE.

(pag. 2109-2110)

C2628166. Care sunt semnele clinice care trădează perforaţia posttraumatică a esofagului abdominal?paloare intensăA. durere retroxifoidianăB. disfagieC.



febră prelungităD.durere retrosternalăE.

(pag. 2100)

C2628167. În perioada primelor 24-48 de ore, prognosticul hematomului retroperitoneal post-traumatic, depinde de:

apariţia insuficienţei renale acuteA. intensitatea şocului traumaticB. continuarea parezei intestinaleC.interesarea plexului celiacD.intensitatea şocului hemoragicE.

(pag. 2114)

C2628168. Care sunt semnele caracteristice ale leziunii rectului subperitoneal?rectoragiaA. febraB. celulita pelvinăC.hemoperitoneulD.peritonita generalizatăE.

(pag. 2111)

C2628169. În cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundentă, manevra PRINGLE, constă în:clampajul digital al arterei mezenterice superioareA. aplicarea unei pense pe trunchiul celiacB. aplicarea unei pense pe artera splenicăC.aplicarea unei pense pe artera hepatică şi vena portăD.clampajul digital al pediculului hepaticE.

(pag. 2106)

C2628170. În cadrul traumatismelor abdominale, creşterea amilazemiei şi a amilazuriei sunt specifice pentru:

leziuni ale intestinului subţireA. leziuni ale ficatuluiB. leziuni ale splineiC.leziuni ale pancreasuluiD.şoc septic prelungitE.

(pag. 2098)

C2628171. Care sunt caracteristicile principale ale unei plăgi penetrante simple?nu penetrează peritoneulA. interesează doar organele parenchimatoaseB. deschid peritoneulC.nu interesează nici un nivel abdominalD.interesează atât organele parenchimatoase, cât şi cele cavitareE.

(pag. 2096)

C2628172. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate, în cazul traumatismelor ficatului?mortalitatea ajunge la 80% în cazul leziunilor de gradul V şi VIA. ficatul este organul cel mai interesat în cadrul contuziilor abdominaleB. gravitatea leziunilor hepatice este sporită de incidenţa leziunilor asociateC.ficatul este al doilea organ interesat de plăgile penetranteD.în leziunile de gradul I plaga hepatică are o adâncime de maximum 3 cmE.



(pag. 2105)

C2628173. Care este semnificaţia sindromului REILY, în cadrul unui traumatism abdominal?sensibilitate exagerată la palpareA. fals tablou de iritaţie peritonealăB. ocluzie intestinală posttraumaticăC.peritonită generalizată prin perforaţie de ansă intestinalăD.pseudosindrom de ocluzie intestinală paraliticăE.

(pag. 2094)

C2628174. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele colonului sunt adevărate:sunt graveA. sunt frecvente (apărând în 50% din cazurile cu plăgi penetrante)B. complicaţiile infecţioase sunt severeC.caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebită a conţinutului intestinului grosD.complicaţiile hemoragice sunt severeE.

(pag. 2109)

C2728175. Revarsatul Morel-Lavalle al peretelui abdominal defineste:impact tangential traumatic al peretelui abdominalA. hematomul subaponevroticB. acumulare serohematica supraaponevroticaC.hematom infiltrativ la locul de impactD.ruptura musculara cu acumulare de revarsat hematicE.

(pag. pag 2093-2094)

C2728176. Splenectomia hemostatica poate induce:anemieA. infectii severeB. hipersplenismC.hiperplachetozaD.tulburari de tranzit digestivE.

(pag. pag 2105)

C2828177. Care din urmatoarele nu infirma existenta unei rupturi traumatice de splina:Punctia abdominala negativaA. Absenta hemoperitoneului la ecografia abdominalaB. Tomografia computerizataC.Arteriografia selectivaD.Ameliorarea clinica a evolutiei bolnavuluiE.

(pag. 2104)

C2828178. Tipul III de ruptura pancreatica consta in:Dilacerari pancreatico-duodenaleA. Leziuni cefalo-corporeale completeB. Leziuni distale partiale sau complete cu leziuni ductaleC.Leziuni proximale partialeD.Leziuni ductaleE.

(pag. 2103)

C2828179. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele duodenului sunt adevarate?Cea mai frecventa localizare lezionala revine portiuniilor descendenta si orizontala ale doudenuluiA.



Comtuzia cu escara poate evolua spre stenoza duodenala, dar mai ales spre perforatieB. Precizarea diagnosticului in primele 24 ore este insotita de o mortalitate de 10%C.In cazul contuziei sau hematomului parietal este suficienta aspiratia nazo-gastrica asociata suturii parietale cu fire neresorbabile separate

D.

leziunile grave ale blocului doudeno-pancreatic impun doudeno-pancreatectomiaE.

(pag. 2101)

C2828180. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul leziunilor traumatice esofagiene sunt adevarate cu exceptia:

tratamentul medical se adreseaza unor efractii mici, depistate in peste 6 ore de la debutA. tratamentul chirurgical este indicat in plagile prin taiere si efractiilor iatrogene survenite pe un esofag patologic

B.

tratamentul chirurgical se adreseaza tuturor perforatiilor prezentate tardiv, la peste 12 ore de la debutC.in tratamentul chirurgucal se utilizeaza: sutura simpla, esofagostomia, gastrostomiaD.tratamentul medical urmareste punereea esofagului in repaus prin alimentatie parenterala pe jejunostomieE.

(pag. 2100)

C2828181. Indicatiile clare pentru CT abdominal la traumatizati sunt: a) b) c) d) e)bolnavi cu plaga abdominalaA. bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivocB. bolnavi cu hematochezie dar stabili hemodinamicC.bolnavi cu traumatisme craniene dechiseD.bolnavi cu traumatisme de coloana vertebralaE.

(pag. 2099)

C2828182. Urmatoarele situatii impun excluderea unui fals abdomen acut traumaticinteresarea lezionala a ultimilor nervi intercostaliA. etilismul acut asociat cu administrarea de opiaceeB. coma posttraumaticaC.prezenta revarsatelor patologice intrapleuraleD.traumatisme cranio-cerebraleE.

(pag. 2097)

C2828183. In leziunile traumatice subperitoneale ale ampulei rectale se recurge la:in leziunea ampulara joasa se practica mobilizarea pe cale abdominala a rectului subperitoneal, sutura si drenaj al spatiului perianal

A.

in leziunea ampularasuperioara si extinsa se practica mobbilizarea pe cale abdominala a rectului ubperitoneal, sutura, drenaj al spatiului pelviretal superior si operatia Hatmann

B.

in leziunea ampulara superioara si putin extinsa se practica mobilizarea pe cale abdominala a rectului subperitoneal, sutura, drenaj al spatiului pelvirectal superior si anus de protectie

C.

sutura separata a leziunilor rectale si vezicale cu interpunerea de epiploonD.in leziunile extinse, intra si extraperitoneale se practica rezectia partii superioare a rectului, cu parasirea capatului distal, deschiderea la perete a capatului proximal si drenaj larg subperitonea

E.

(pag. 2112)

C2828184. Hemobilia posttraumatica are urmatoarele semne clinice clasice:icetr de tip mecanic datorita obstructiei CBP prin cheaguriA. inundarea arborelui biliar cu sangeB. dureri in hipocondrul drept de tip colicativ determinate de distensia VB si migrarea calculilor prin CBPC.hemoragii digestive exteriorizate pruin melena sau hematemezaD.depistarea anamnestica a unui traumatism hepatic netratat chirurgicaE.

(pag. 2107)



Tema nr. 29Cancerul la san



C1229001. Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului mamar este:boala PagetA. schirul mamarB. aparitia unei tumori in sanC.mastita carcinomatoasaD.adenopatia axilara fara alte semneE.

(pag. 1195)

C1229002. Dupa unii autori, fiicele unor bolnave cu cancer mamar au un risc de a face si ele boala de:patru ori mai mareA. doua ori mai mareB. sase ori mai mareC.zece ori mai mareD.opt ori mai mareE.

(pag. 1189)

C1229003. Cancerul mamar infraclinic se descopera prin:coloranti ce nu difuzeazaA. izotopi radioactiviB. control ecograficC.stereotaxieD.mamografieE.

(pag. 1195)

C1229004. In Romania, bolnavele cu cancer mamar se prezinta la medic in stadii avansate (III si IV) in proportie de:

3/4A. 95%B. 1/2C.2/3D.1/3E.

(pag. 1188)

C1229005. In diseminarea hematogena la distanta a cancerului mamar primul filtru in calea celulelor neoplazice este reprezentat de:

coloana vertebrala si oasele bazinuluiA. ficatB. encefalC.plaminiD.tegumenteE.

(pag. 1191)



C1229006. Cancerul mamar manifestat prin tumora este foarte asemanator clinic si mamografic cu:chisturile mamare simpleA. granulomul lipofagicB. mastita acutaC.fibroadenomulD.mastita plasmocitaraE.

(pag. 1194)

C1329007. Urmatoarele afirmatii cu referire la caile de diseminare pentru cancerul mamar sunt adevarate, cu exceptia:

exista o cale limfatica principala mamara internaA. vasele limfatice ale glandei mamare isi au originea intr-o retea situata in jurul lobilor glandulariB. circulatia venoasa nu are importanta oncologicaC.calea limfatica presternala poate comunica cu sanul si axila de partea opusaD.calea limfatica descrisa de Gerota explica insamantarile ganglionare intraabdominale.E.

(pag. 1191-1192)

C1329008. Urmatoarele afirmatii referitoare la ganglionii axilari sunt adevarate, cu exceptia:sunt frecvent sediul metastazelorA. evaluarea clinica a ganglionilor axilari este mai putin fidelaB. starea realala ganglionilor axilari este un factor esential de prognosticC.disectia axilara are rol curativ si diagnosticD.ganglionul santinela este ultimul ganglion invadat neoplazicE.

(pag. 1204)

C1329009. Pentru cancerul mamar exista o serie de factori de risc de mediu, cu exceptia:expunerea prelungita la unde electromagneticeA. stresul, indiferent de natura luiB. traumatismele mamare, mai ales cele mici si repetateC.contraceptivele orale, in special administrate inainte de prima sarcina dusa la termen, sau pe o perioada mai mare de 10 ani

D.

temperatura ridicata a mediului ambiantE.

(pag. 1188)

C1329010. Pentru depistarea precoce a cancerului mamar se recomanda urmatoarele, cu exceptia:autoexaminarea lunara a sanilor pana la 30 aniA. examen clinic efectuat de un medic specialist, intre 20 si 30 aniB. examen clinic o data pe an si mamografie la primul examen, intre 30-40 aniC.examen clinic anual si mamografie la 2 ani, intre 40 si 49 aniD.peste 50 ani, examen clinic si mamografic annualE.

(pag. 1198)

C1429011. Cancerul de san stadiul IIB este corespunzator:T0N1M0;A. T1N1M0;B. T2N0M0;C.T2N1M0;D.T0N2M0;E.

(pag. 1197)

C1429012. In stadializarea TNM a cancerului de san T1c corespunde: *tumora cu diametrul maxim cuprins intre 2 cm si 5 cm;A.



tumora cu diametrul maxim > 0,5 cm si <1cm;B. tumora cu diametrul maxim cuprins intre 0,1 si 0,5 cm;C.tumora cu diametrul maxim > 1cm si <2 cm;D.tumora cu diametrul < 0,5 cm;E.

(pag. 1197)

C1529013. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:

grupul ganglionilor mamari externi;A. grupul ganglionilor scapulari;B. grupul ganglionilor venei axilare;C.grupul ganglionilor subclaviculari;D.grupul ganglionilor supraclaviculari.E.

(pag. 1192)

C1529014. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a cancerului mamar:

extensie directa la nivelul traveelor conjunctive;A. extensie directa la nivelul canalelor galactofore;B. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoral;C.extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacente;D.adenopatia supraclaviculara homolaterala.E.

(pag. 1189)

C1529015. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia cancerului glandei mamare:

hiperplazia atipica;A. metaplazia ducto-lobara;B. distrofia mamara;C.carcinomul ductal in situ;D.carcinomul lobular in situ.E.

(pag. 1188)

C1529016. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezinta:cancer mamar minimal;A. tumora cu diametru maxim de 2 cm.;B. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumentele;C.tumora cu diametrul intre 2 si 4 cm.;D.tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elastica;E.

(pag. 1197)

C1529017. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit glanda mamara:

crestele Duret;A. ligamentele Cooper;B. prelungirea axilara a glandei mamare;C.prelungirea subclaviculara a glandei mamare;D.prelungirea submamara a glandei mamare.E.

(pag. 1190)

C1629018. In tehnica CHIRICUta a mastectomiei radicale prin himerizare intelegem:extirparea muschiului pectoral micA. extirparea muschiului pectoral mareB.



sutura muschilor pectorali si crearea unui ecran muscular pretoracicC.extirparea ambilor muschi pectoraliD.extirparea partiala a muschilor pectoraliE.

(pag. 1203)

C1629019. La tumorile de 2 cm diametru pentru a obtine o rezectie optima trebuie sa extirpam peritumoral:

1 cmA. 3 cmB. 2 cmC.4 cmD.nu are importantaE.

(pag. 1204)

C1629020. Iradierea sanului se face cu doza de:30-40 GyA. 25-30 GyB. 45-50 GyC.50-60 GyD.10-16 GyE.

(pag. 1204)

C1629021. Boala Paget a sanului are originea in:lobii glandei mamareA. in tegumentB. in celulele epiteliului canalelor galactofore de calibru mareC.intraductal in subcutisD.in mamelonE.

(pag. 1195)

C2229022. Se pot enumera ca şi factori de risc endogeni în cancerul de sân următorii:nuliparitatea sau prima sarcină după 30 de aniA. contraceptivele orale, mai ales cînd sunt administrate înainte de prima sarcină dusă la termenB. vârsta – maxim de frecvenţă în grupele de vîrsta 35-39 ani şi un al doilea vârf, între 60 si 65 de aniC.transmiterea modificată a genei BRCA 2D.expunerea sânilor la radiaţii ultraviolete mai ales la persoanele care prezintă mastopatie benignă difuză sau în placard

E.

(pag. 1188-1189)

C2229023. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la evoluţia cancerului mamar, cu exceptia:diseminarea se poate produce discontinuu în mamelon, motiv pentru care acesta trebuie examinat separatA. pătrunderea celulelor sub forma de coloane în vasele limfatice dermice formează nodulii de permeaţieB. o formă particulară de metastaze este reprezentată de pleurezie, ascită şi limfangioza pulmonară.C.nodulii de permeaţie localizati in regiunea mamară sunt consideraţi ca şi categorie M1, SKYD.procesul de extensie locală se poate face către fascia muşchiului pectoral şi peretele toracicE.

(pag. 1189-1190)

C2229024. In biologia cancerului mamar, următorii factori intră în relaţie cu hormonii sexuali, cu excepţia:

factorul epidermal transformatA. factorii de creştere insulin-likeB. factorii angiogeniciC.factorul de creştere fibroblastic transformatD.



transferinaE.

(pag. 1190)

C2229025. Ganglionii axilari sunt împarţiţi de Poirier şi Cuneo în 5 grupe, cu excepţia:ganglionii scapulari, de-a lungul vaselor scapulare inferioareA. ganglionii subclaviculari, din vîrful axileiB. ganglionii supraclaviculariC.ganglionii centraliD.ganglionii mamari externi, de-a lungul vaselor mamare externeE.

(pag. 1192)

C2229026. Aspectul mamografic al unui cancer mamar cuprinde următoarele caracteristici, cu excepţia:edem peritumoral, cu aspect de halou transparentA. îngroşarea lizereului cutanat limitat la tumorăB. edem peritumoral cu aspect de halou opacC.opacitate de regulă cu contur difuzD.spiculi, microcalcificăriE.

(pag. 1194)

C2229027. Următoarele forme de cancer fac parte dintre formele clinice ale cancerului mamar, cu excepţia:

cancerul mamar asociat cu sarcinaA. cancerul mamar bilateralB. schirul mamarC.liposarcomulD.boala Paget a sânuluiE.

(pag. 1195,1196,1198)

C2229028. Următoarele afirmaţii sunt valabile cu privire la stadializarea TNM a cancerului mamar:ganglionii limfatici mamari interni homolaterali, se grupează în nivelele I, II, III, dintre care ultimul nivel e situat superior de marginea medială a muşchiului pectoral.

A.

T1b – semnifică o tumoră cu diametrul cuprins între 1 şi 2 cmB. T4 semnifică o tumoră cu diametrul maxim > 5 cmC.T4c = T4a + T4bD.nivelul III al ganglionilor limfatici axilari cuprinde ganglionii situaţi lateral şi inferior de marginea laterală a muşchiului pectoral mic

E.

(pag. 1196, 1197)

C2229029. Conduita terapeutică în cancerul mamar este condiţionată de următorii factori, cu excepţia:

markeri histopatologici de prognosticA. elementele de agresivitate tumoralăB. stadiul evolutiv al boliiC.nivelul seric al antigenelor MCAD.ritmul de evoluţie al tumoriiE.

(pag. 1198)

C2229030. Următoarele situaţii sunt considerate ca şi contraindicaţii în efectuarea chirurgiei limitate în cancerul mamar, înafară de:

bolnavele ce refuză intervenţia chirurgicalăA. bolnavele ce nu au fost iradiate anterior pe regiunea mamarăB. carcinom lobular invaziv sau medular invazivC.cancere multifocale (clinic sau mamografic)D.



sarcinăE.

(pag. 1199)

C2229031. Următoarele afirmaţii cu privire la operaţia Halstead sunt adevărate, cu excepţia:în caz de asociere a radioterapiei, radionecrozele se pot extinde la grilajul costal, devenind foarte greu de tratat

A.

îşi propune îndepartarea în bloc a sânului, muşchilor pectorali şi a ţesutului limfoganglionar axilarB. are avantajul că prin păstrarea muşchiului pectoral mare, funcţionalitatea braţului este mai bună, iar aspectul estetic se schimbă mai puţin

C.

asigură cel mai bine ridicarea complexului fascial şi a ţesutului limfoganglionar interpectoralD.evidarea limfoganglionara începe de la vîrful axilei, continuând în lungul venei, extirpînd toate grupele ganglionare regionale.

E.

(pag. 1201)

C2229032. Următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul chirurgical al cancerului mamar sunt adevărate, cu excepţia:

mastectomia radicală modificată de tip Madden presupune conservarea ambilor muşchi pectorali, este mai puţin mutilantă, dar accesul spre vârful axilei este mai dificil

A.

mastectomia radicală modificată cu limfadenectomie axilo-transpectorală are avantajul că păstreaza marele pectoral, executând însa ablaţia corectă a complexului fascial clavicoracopectoral, a ganglionilor interpectorali, fără lezarea pediculului marelui pectoral şi a ţesutului limfoganglionar axilar

B.

mastectomia de tip Patey constă în ridicarea sânului bolnav, împreuna cu fascia anterioară a muşchiului mare pectoral şi a ţesutului limfoganglionar axilar, suprimând micul pectoral, dar conservând muşchiul mare pectoral

C.

mastectomia de tip Halstead are în prezent aceleaşi indicaţii ca şi mastectomia de tip PateyD.în mastectomia radicală de tip Halstead, evidarea ganglionară se face de la vârful axilei, continuând în lungul venei, extirpând toate grupele ganglionare regionale, cu evideţierea nervului subscapular şi a nervului respirator Charles-Bell

E.

(pag. 1201,1202,1203)

C2229033. In cancerul mamar, diagnosticul clinic al stării ganglionilor este o evaluare puţin fidelă, deoarece în caz de N0:

aproximativ 15% din cazuri au metastaze ganglionareA. aproximativ 25% din cazuri au metastaze ganglionareB. aproximativ 35% din cazuri au metastaze ganglionareC.aproximativ 5% din cazuri au metastaze ganglionareD.aproximativ 45% din cazuri au metastaze ganglionareE.

(pag. 1204)

C2229034. Iradierea se aplică preoperator sau postoperator, doza medie fiind de:25-30 GyA. 30-35 GyB. 35-40 GyC.40-45 GyD.45-50 GyE.

(pag. 1205)

C2329035. Următoarele afirmaţii cu referire la căile de diseminare pentru cancerul mamar sunt adevărate, cu excepţia:

există o cale limfatică principală mamară internăA. vasele limfatice ale glandei mamare îşi au originea într-o reţea situată în jurul lobilor glandulariB. circulaţia venoasă nu are importanţă oncologicaC.calea limfatică presternală poate comunica cu sânul şi axila de partea opusăD.calea limfatică descrisă de Gerota explică însămânţările ganglionare intraabdominale.E.



(pag. 1191-1192)

C2329036. Următoarele afirmaţii cu referire la cancerul mamar sunt eronate, cu excepţia:scurgerea mamelonară fără tumoră în sân exclude cancerulA. eroziunea mamelonară este patognomonică pentru boala PagetB. diagnosticul de certitudine este numai histologicC.ombilicarea mamelonului dacă nu este congenitală, totdeauna este sugestivă pentru cancerD.tumora phyllodes este o stare premergătoare carcinomului mamarE.

(pag. 1193, 1195-1196)

C2329037. Pentru depistarea precoce a cancerului mamar se recomandă urmatoarele, cu excepţia:autoexaminarea lunară a sânilor până la 30 aniA. CT, RMN sau PET la toate femeile peste 50 de aniB. examen clinic o dată pe an şi mamografie la primul examen, între 30-40 aniC.examen clinic anual şi mamografie la 2 ani, între 40 şi 49 aniD.peste 50 ani, examen clinic şi mamografic annualE.

(pag. 1198)

C2329038. Următoarele afirmaţii referitoare la ganglionii axilari sunt adevărate, cu excepţia:sunt frecvent sediul metastazelorA. evaluarea clinică a ganglionilor axilari este mai puţin fidelăB. starea realală ganglionilor axilari este un factor esenţial de prognosticC.disecţia axilară are rol curativ şi diagnosticD.ganglionul santinelă este situat la mai putin de 2,5 cm de tumoraE.

(pag. 1204-1205)

C2329039. Următoarele afirmaţii referitoare la chirurgia cancerului mamar sunt adevărate, cu excepţia:chirurgia conservatoare trebuie să asigure controlul local al bolii si nu rezultat estetic bunA. chirurgia conservatoare se adresează tumorii primare şi ganglionilor axilariB. în chirurgia conservatoare este important de determinat dacă marginile piesei operatorii sunt infiltrate neoplazic

C.

în chirurgia conservatoare, excizia peritumorală trebuie să fie cu atât mai largă cu cât diametrul tumorii este mai mare

D.

dacă tumora este superficială, nu este indicată extirparea tegumentelor supraiacenteE.

(pag. 1203)

C2329040. Pentru cancerul mamar există o serie de factori de risc de mediu, cu excepţia:dieta alimentara bogata in proteine, grasimi si dulciuri fineA. iradierea regiunii toracice, mai ales inainte de 30 aniB. traumatismele mamare, mai ales cele mici şi repetateC.contraceptivele orale, în special administrate înainte de prima sarcină dusă la termen, sau pe o perioadă mai mare de 10 ani

D.

temperatura scazuta a mediului ambiantE.

(pag. 1188)

C2529041. Forma clinică de cancer mamar ocult cu debut axilar se caracterizează prinadenopatie cu punct de plecare la orice nivel al organismuluiA. mai multe localizări diseminate în glanda mamarăB. absenţa tumorii mamare şi frecvenţa adenopatiei axilareC.absenţa tumorii mamare palpabile şi creşterea consistenţei sânuluiD.evoluţie lent progresivă ce determină retracţia tegumentelor perilezionaleE.

(pag. 1196)



C2529042. Categoria T4d reprezintă pentru cancerul glandei mamaretumoră cu diametrul maxim cuprins între 2 şi 5 cmA. tumoră cu extensie directă la peretele toracicB. tumoră cu extensie directă la tegumentele suprajacenteC.edemul sau ulceraţia tegumentelor sânului sau noduli de permeaţie limitaţi la acelaşi sânD.mastita carcinomatoasăE.

(pag. 1197)

C2529043. Categoria T4a reprezintă pentru cancerul glandei mamare:microinvazie tumoralăA. tumoră extinsă la peretele toracicB. tumoră extinsă la muşchiul pectoralC.aspectul de "coajă de portocală" al tegumentelor sânuluiD.prezenţa nodulilor de permeaţie la acelaşi sânE.

(pag. 1197)

C2529044. Categoria N1 reprezintă pentru extensia regională a cancerului glandei mamareganglioni axilari ipsilaterali metastazaţi cu mobilitate păstratăA. ganglioni axilari ipsilaterali fixaţi între eiB. ganglioni axilari ipsilaterali moi, mobiliC.ganglioni axilari ipsilaterali fixaţi la structurile adiacenteD.micrometastaze la nivelul ganglionilor axilari ipsilateraliE.

(pag. 1196)

C2529045. O tumora caracterizată clinic prin diametrul maxim cel mult egal cu 2 cm, prezenţa metastazelor în ganglionii axilari ipsilaterali, cu mobilitate păstrată, şi fără metastaze la distanţă poate fi stadializată în:

stadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIIAC.stadiul IIIBD.stadiul IVE.

(pag. 1197)

C2529046. Categoria N3 stadializează cancerul glandei mamare în:stadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIBC.stadiul IIIAD.stadiul IIIBE.

(pag. 1197)

C2529047. Categoria T4 stadializează cancerul glandei mamare înstadiul IA. stadiul IIAB. stadiul IIBC.stadiul IIIAD.stadiul IIIBE.

(pag. 1197)

C2529048. Indicaţie chirurgicală ca primă secvenţă terapeutică o auTisA.



T1N0M0B. T1N1M0C.T2N1M0D.T3N1M0E.

(pag. 1199)

C2529049. O tumora mamară malignă stadializată T3N0M0 reprezintăboală cu indicaţie chirurgicală ca primă secvenţă terapeuticăA. boală avansată loco-regional cu indicaţie pentru radioterapie ca primă secvenţă terapeuticăB. boală fără risc de esec terapeuticC.boală avansată loco-regional cu indicaţie de chimioterapie ca primă secvenţă terapeuticăD.boală cu indicaţie chirurgicală după asocierea chimioterapiei cu radioterapiaE.

(pag. 1199)

C2529050. Pentru un cancer mamar stadializat T3N0/N1 M0 secvenţele diagnostice şi terapeutice sunt:chirurgie, radioterapie, chimioterapieA. puncţia diagnostică,radioterapia preoperatorie, mamectomie, tratament sistemicB. biopsie tumorală, chimioterapie, intervenţie chirurgicală, radioterapieC.chimioterapie, hormonoterapie, radioterapie, intervenţie chirurgicalăD.puncţia diagnostică, intervenţie chirurgicală, radioterapie, chimioterapieE.

(pag. 1201)

C2529051. tratamentul iniţial polichimioterapic şi manipularea preparatelor hormonale au indicaţie în cancerul glandei mamare cu:

metastaze hepatice nerezecabileA. metastaze ganglionare axilare şi supraclaviculareB. metastaze cerebrale multipleC.metastaze ovarieneD.metastaze osoaseE.

(pag. 1201)

C2529052. Care dintre urmatorii factori de mediu este un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar

iradierea regiunii toraciceA. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuzeB. traumatisme mamare mici si repetateC.consumul de cafea si tutunD.stressul.E.

(pag. 1188)

C2529053. Identificati care leziune mai jos enumerata nu constituie o stare precanceroasa in aparitia cancerului glandei mamare:

hiperplazia atipicaA. metaplazia ducto-lobaraB. distrofia mamaraC.ectazie ductalaD.carcinomul lobular in situE.

(pag. 1188)

C2529054. In stadializarea TNM a cancerului de san T1 reprezintacancer mamar minimalA. tumora cu diametru maxim de 2 cmB. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumenteleC.



tumora cu diametrul intre 2 si 4 cmD.tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila, elasticaE.

(pag. 1197)

C2529055. Apreciati care dintre modalitati nu reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie locala a cancerului mamar:

extensie directa la nivelul traveelor conjunctiveA. extensie directa la nivelul canalelor galactoforeB. extensie directa la nivelul fasciei muschiului mare pectoralC.extensie directa la nivelul tegumentelor supraiacenteD.adenopatia supraclaviculara homolateralaE.

(pag. 1189)

C2529056. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit glanda mamara

crestele DuretA. ligamentele CooperB. prelungirea axilara a glandei mamareC.prelungirea subclaviculara a glandei mamareD.prelungirea submamara a glandei mamareE.

(pag. 1190)

C2529057. Mentionati care dintre urmatoarele grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii loco-regionale ale diseminarii bolii neoplazice mamare:

grupul ganglionilor mamari externiA. grupul ganglionilor scapulariB. grupul ganglionilor venei axilareC.grupul ganglionilor subclaviculariD.grupul ganglionilor supraclaviculariE.

(pag. 1192)

C2629058. Prezenţa metastazelor în ganglionii mamari interni în cadrul cancerului mamar, aparţine categoriei:

NoA. N1B. N2C.N3D.nici uneiaE.

(pag. 1197)

C2629059. Stadiile TNM ale cancerului mamar, care sepretează la tratamentul chirurgical iniţial radical (categoria A) sunt

T1 N1 MoA. T2 No MoB. T2 N1 MoC.T3 No MoD.T3 N1 M1E.

(pag. 1199)

C2629060. În cadrul clasificării TNM a cancerului mamar, T1a înseamnă:carcinom in situA. tumoră cu diametrul între 0,5-1 cmB. tumoră cu diametrul între 0,1-0,5 cmC.



tumoră cu diametrul maxim de 5 cmD.tumoră de 4 cm diametruE.

(pag. 1197)

C2629061. În cadrul clasificării TNM al cancerului mamar N1 înseamnă:metastază în ganglionii controlateraliA. metastază în ganglionii ipsilaterali cu mobilitate păstratăB. metastază în ganglionii ipsilaterali cu mobilitate pierdutăC.metastază în ganglionii mamari interniD.fără metastazăE.

(pag. 1197)

C2629062. În chirurgia cancerului mamar, mastectomia PATEY presupune:mastectomie + îndepărtarea marelui pectoralA. mastectomie + îndepărtarea micului pectoralB. mastectomie + îndepărtarea micului şi marelui pectoralC.mastectomie simplă, conservând pectoralulD.mastectomie simplăE.

(pag. 1202)

C2729063. In cancerul de san asimptomatic singurul semn de debut poate fi:scurgerea mamelonaraA. roseata tegumentuluiB. retractia mamelonaraC.tumora palpabilaD.adenopatia axilaraE.

(pag. vol.I pag.1193)

C2729064. Gradul histologic Gx in cancerul de san inseamna:nediferentiereA. mediu diferentiatB. nu poate fi stabilitC.slab diferentiatD.bine diferentatE.

(pag. vol.I. pag.1197)

C2729065. Depistarea precoce a cancerului de san pana la 30 de ani se face prin:mamografie de rutinaA. tomografie computerizataB. autopalpareC.rezonanta magnetica nuclearaD.termografie cutanataE.


C2729066. Iradierea in cancerul de san se aplica in doza de:25-30 GyA. 30-35 GyB. 35-40 GyC.40-45 GyD.45-50 GyE.




C2829067. Care dintre urmatorii factori de mediu nu sunt factori de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar:

iradierea regiunii toraciceA. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu mastopatii benigne difuzeB. traumatisme mamare mici si repetateC.consumul de cafea si tutunD.stressulE.

(pag. 1188)

C2829068. Care element anatomic este interesat de procesul neoplazic malign care a depasit glanda mamara:

crestele DuretA. ligamentele CooperB. prelungirea axilara a glandei mamareC.prelungirea subclaviculara a glandei mamareD.prelungirea submamara a glandei mamareE.

(pag. 1682)

C2829069. Care dintre urmatorii factori denota un prognostic prost pentru un pacient cu cancer al colonului?

tipul histologic diferentiatA. varsta tanaraB. istoricul de lunga durataC.diploidiaD.localizarea tumorii la nivelul colonului dreptE.

(pag. 1683)

C2829070. La un pacient cu suspiciune clinica de cancer al colonului, evidentierea la irigografie a unei lacune corespunde:

unui proces tumoral colic complicat cu perforatieA. unui neoplasm colic coloid (tumora secretanta de mucina, care ii confera o imagine aparent gelatinoasa)B. unei diverticuloze coliceC.unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonuluiD.unui proces tumoral care intereseaza conturul colonului in intregimeE.

(pag. 1673)

C2829071. In cancerul colonului aparitia metastazelor pulmonare este posibila prin:diseminare limfatica pe calea ganglionilor epicolici, paracolici, intermediari si centraliA. diseminare hematogena pe cale portalaB. diseminare hematogena pe calea venelor lombare si vertebraleC.diseminare hematogena pe calea venelor epigastrice inferioareD.diseminare peritoneala prin limfaticele retroperitonealeE.

(pag. 1668)




C1229072. Caile principale de diseminare limfatica a cancerului mamar sunt:transpectoralaA. mamara internaB. retropectoralaC.axilaraD.descrisa de GerotaE.

(pag. 1191)

C1229073. In cazurile de cancer mamar chirurgia conservatoare are urmatoarele deziderateun tratament mai ieftinA. obtinerea unui rezultat estetic mai bunB. salvarea sanului cu orice pretC.controlul local al boliiD.evitarea chimioterapiei postoperatoriiE.

(pag. 1203)

C1229074. Factorii prognostici histologici in cancerul mamar sunt:ritmul de evolutie al tumoriiA. gradul de diferentiereB. receptorii estrogenici si progesteroniciC.starea ganglionilor limfatici axilariD.volumul tumoriiE.

(pag. 1198)

C1229075. Operatia Halsted:este astazi cea mai indicata in tratamentul cancerului mamarA. are sechele mai severe decat procedeele Patey si Madden (impotenta functionala a membrului corespunzator, aspect inestetic, plexalgii)

B.

este generatoare de brat gros monstruos in unele cazuriC.nu necesita radio-chimioterapie adjuvantaD.are in prezent indicatii restrinseE.

(pag. 1201-1202)

C1229076. La palpare, de obicei, tumora maligna mamara este:renitentaA. fixa pe peretele toracicB. cu retractie cutanataC.cu limite difuzeD.duraE.

(pag. 1193)

C1229077. Tumorile epiteliele ale sanului sunt reprezentate de:limfoameA. carcinoamele lobulareB. carcinoamele ductale in situC.boala PagetD.cystosarcoma Phyllodes maligneE.

(pag. 1198)



C1229078. Factorii endogeni de risc pentru cancer mamar sunt:iradierea regiunii toraciceA. menarha precoce, inainte de 12 aniB. stresulC.nuliparitateaD.menopauza tardiva, dupa 55 aniE.

(pag. 1188)

C1229079. Evolutia locala a cancerului mamar se face prin:venele vertebraleA. vena axilaraB. vena azygosC.invazia limfaticelor si capilarelor sangvineD.extensie directaE.

(pag. 1189)

C1329080. Pentru cancerul mamar exista o serie de factori de risc endogen:varsta intre 45 - 49 ani si o a doua etapa cu frecventa mare intre 60 - 65 aniA. menarha precoce, inainte de 12 ani si menopauza tardiva, dupa 55 aniB. lipomul cu localizare in sanC.nuliparitatea sau prima sarcina dupa varsta de 30 aniD.alaptatul la san nu este un factor protectivE.

(pag. 1188)

C1329081. Urmatoarele forme clinice ale cancerului mamar se caracterizeaza printr-un prognostic grav:schirul atroficA. boala Paget la debutB. mastita acuta carcinomatoasaC.cancerul mamar bilateral in stadiul 1D.cancerul mamar multicentricE.

(pag. 1195-1196)

C1329082. Urmatoarele afirmatii privind terapia adjuvanta a cancerelor mamare sunt adevarate:radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator pentru cancerul mamarA. radioterapia se aplica numai postoperatorB. chimioterapia adjuvanta consolideaza rezultatele obtinute dupa interventia chirurgicala si/sau radioterapieC.chimioterapia neoadjuvanta este recomandata in tumorile avansate sau in tumorile mici si agresiveD.chimioterapia poate fi indicata si cu caracter paleativE.

(pag. 1205)

C1329083. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se pune prin urmatoarele metode:ecografieA. excizia sectoriala mamara cu examen histopatologic la gheata, pentru cazurile cu indicatie initial chirurgicala

B.

biopsia excizionala pentru mastita carcinomatoasa cand celelalte explorari sunt negative.C.tomografia computerizataD.rezonanta magnetica cu substanta de contrastE.

(pag. 1195)

C1329084. Diagnosticul paraclinic al cancerului mamar este formulat de o serie de explorari devenite clasice care pot furniza date exacte despre tumora:

tomografia computerizataA.



rezonanta magnetica cu substanta de contrastB. scintigrafia cu tecnetiuC.mamografiaD.ecografiaE.

(pag. 1194)

C1329085. Mastita acuta carcinomatoasa se caracterizeaza prin:tumora palpabilaA. determina precoce metastaze ganglionareB. este forma cea mai grava a cancerului mamarC.pentru diagnosticul de certitudine uneori se practica biopsia incizionalaD.fenomenele inflamatorii pot cuprinde sanul in intregimeE.

(pag. 1196)

C1329086. Semnele clinice de debut ale bolii Paget sunt:prurit mamelonarA. eritem mamelonarB. tumora in san cu ulcerarea tegumentelorC.ulceratie mamelonara circularaD.de la debut mamelonul se retracta prin tumora ulcerataE.

(pag. 1195)

C1329087. Urmatoarele afirmatii cu referire la examenul clinic sunt adevaratepalparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamareA. aderenta tumorii la tegumente se va cerceta prin aprecierea paralelismului pliurilor cutanate in zona de deasupra tumorii

B.

raporturile tumorii cu fascia muschiului mare pectoral se pot aprecia prin manevra Tillaux.C.0,3-0,5% din cazuri sunt asimptomaticeD.durerea mamara este semn patognomonic pentru cancer.E.

(pag. 1193)

C1429088. Mastita acuta carcinomatoasa:este forma cea mai grava de cancer mamar;A. exista o tumora palpabila bine delimitata;B. determina foarte tardiv metastaze ganglionare si sistemice;C.diagnosticul de certitudine se pune prin punctie cu ac fin in zona cea mai densa a sanului;D.este caracterizata prin fenomene inflamatorii;E.

(pag. 1196)

C1429089. Elementele radiologice care sugereaza un cancer mamar sunt:opacitate cu contur difuz;A. opacitate bine deliminata;B. prezenta spiculilor si a microcalcificarilor;C.edem peritumoral ce apare ca un halou transparent;D.opacitate sub forma de plaja noroasa cu contur sters;E.

(pag. 1194)

C1429090. Factorii de risc endogeni in cancerul de san sunt:alcoolul;A. obezitatea mai ales in postmenopauza;B. expunerea prelungita la unde electromagnetice;C.nuliparitatea;D.



prima sarcina dupa varsta de 30 de ani;E.

(pag. 1188)

C1429091. Sarcoamele sanului:disemineaza frecvent pe cale limfatica;A. nu determina metestaze la distanta pe cale venoasa;B. sunt tumori cu originea in elementele mezenchimale;C.prognosticul nu depinde de gradul histologic al tumorii;D.tratamentul include mastectomie simpla, radioterapie si chimioterapie;E.

(pag. 1206)

C1429092. Cancerul mamar la barbat:este foarte frecvent;A. este mult mai rar decat la femeie;B. reprezinta peste 1% din totalitatea cancerelor la barbat;C.incidenta lui a inceput sa fie tot mai mica;D.se recunosc ca implicate in etiologia lui tulburari hormonale;E.

(pag. 1196)

C1429093. Metode de laborator ce sustin diagnosticul in cancerul de san sunt:nivelul antigenului CA-15.3;A. nivelul catepsinei D;B. nivelul antigenului TAG 27;C.nivelul antigenului CA-13,5;D.nivelul antigenului MCA;E.

(pag. 1194)

C1429094. In mastectomia modificata tip Madden:tehnica presupune conservarea ambilor muschi pectorali;A. accesul spre varful axilei este mai dificil;B. poate fi aplicata mai ales persoanelor ai caror muschi pectoralisunt foarte bine dezvoltati;C.accesul spre varful axilei este foarte usor;D.tehnica presupune sectionarea micului pectoralE.

(pag. 1203)

C1529095. Care dintre aspectele de mai jos sugereaza boala neoplazica mamara avansata loco-regional:

adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabila;A. edemul sanului;B. adenopatie subclaviculara;C.bratul gros ipsilateral;D.adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabila.E.

(pag. 1190)

C1529096. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta forme particulare ale diseminarii la distanta:

plamanul;A. pleurezia;B. limfangioza pulmonara;C.sistemul osos;D.ascita.E.

(pag. 1190)



C1529097. Apreciati care sunt caracteristicile biologiei cancerului mamar:cancerul mamar este un cancer hormono-dependent;A. toate celulele unei tumori mamare maligne prezinta receptori pentru hormonii estrogeni si progesteron;B. la pacientele tinere receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati;C.la pacientele cu status post-menopauzal receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati;

D.

tumorile care prezinta receptori hormonali raspund bine la hormono-terapie.E.

(pag. 1190)

C1529098. Elementele mentionate mai jos reprezinta caracteristicile bolii Paget cu localizare mamara:forma frecventa de carcinom mamar;A. origine in celulele epiteliale ale canalelor galactofore;B. origine epidermica ;C.se poate manifesta clinic ca leziune eczematiforma areolo-mamelonara cu sau fara tumora primara;D.reprezinta un carcinom in situ atunci cand boala este limitata numai la mamelon.E.

(pag. 1195)

C1529099. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe:mamografia digitala;A. ecografie;B. examen histopatologic;C.examen citologic;D.nivelul antigenului CA 15-3.E.

(pag. 1194)

C1529100. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare:

nivelul antigenului CA15-3;A. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare;B. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerate;C.examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare;D.examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamare.E.

(pag. 1194)

C1529101. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:afectiuni inflamatorii acute;A. afectiuni inflamatorii cronice;B. dermatita eroziva;C.hematomul post-traumatic recent al regiunii mamare;D.tumora Phyllodes.E.

(pag. 1195)

C1629102. Boala Paget a sanului se caracterizeaza prin:tumora situata sub mamelonA. eritemB. ulceratie mamelonaraC.pruritD.dureriE.

(pag. 1195)

C1629103. Chimioterapia cancerului mamar se face:CMF-Ciclofosfamida + 5 FU + MetotrexatA.



AMC-Andriamicina + Metotrexat + CiclofosfamidaB. FAC-5FU + Adriamicina + CiclofosfamidaC.AMF-Adriamicina + Metotrexat + 5 FUD.toate subt corecteE.

(pag. 1205)

C1629104. In mastectomia Patey:se extirpa pectoralul mareA. se extirpa pectoralul micB. se pastreaza pectoralul mareC.evidare ganglionara axilaraD.se extirpa ambii muschiE.

(pag. 1202)

C1629105. Diagnostic de certitudine in C.S. Se face prin:mamografieA. ecografieB. excizie cu examen H.P. al tumoriiC.examen citologic prin punctie cu ac finD.palpatoricE.

(pag. 1194)

C1629106. Mamografia este recomandata:intre 40-49 ani la 2 aniA. 40-49 ani la 3 aniB. peste 50 de ani anualC.peste 50 de ani la 2 aniD.peste 50 de ani la 3 aniE.

(pag. 1198)

C1629107. Mastita acuta carcinomatoasa este:forma cea mai grava a cancerului de sanA. se caracterizeaza prin fenomene inflamatoriiB. cuprinde tot sanulC.tumora este palpabilaD.nu da metastazeE.

(pag. 1196)

C1629108. Tumoarea de san maligna este:duraA. dureroasaB. aderenta la tesuturiC.bine delimitataD.suprafata regulataE.

(pag. 1193)

C2229109. Ca şi factori de risc în cancerul mamar se pot menţiona următorii, cu excepţia:menarha precoce (înainte de 12 ani) si menopauza tardivă (după 55 ani)A. modificări ale genelor NM23, p53B. expunerea la anumite virusuri ANDC.iradierea regiunii toracice în special dupa 30 aniD.tulburările endocrine, cum ar fi hipo sau hipertiroidia sau excesul estrogenicE.



(pag. 1188-1189)

C2229110. Care din următoarele stări precanceroase pot evolua către un cancer mamar invaziv?fibroadenomulA. boala fibrochisticăB. hiperplazia tipică si atipicăC.metaplaziaD.cancerul lobular in situE.

(pag. 1188)

C2229111. Cancerul mamar se caracterizează prin următoarele:majoritatea cancerelor mamare sunt dependente de factori hormonali (estrogenii secretaţi de ovar si de suprarenală)

A.

până la descoperirea clinică (4-5) cm sau imagistică a unui cancer mamar pot trece mai mulţi aniB. cancerul mamar are de cele mai multe ori o evoluţie locală care poate dura câţiva ani, tumora putând avea diametrul de sub 1 cm

C.

aproximativ 15% din cancerele mamare au o evoluţie foarte rapida, boala generalizându-se în câteva luniD.nodulii de permeaţie sunt produşi prin pătrunderea celulelor sub formă de coloană în vasele limfatice dermice

E.

(pag. 1189)

C2229112. Evoluţia locală a unui cancer mamar se face prin:extensie directă din aproape in aproape de-a lungul traveelor conjunctive si canalelor galactoforeA. permeaţia şi invazia limfaticelor şi capilarelor sangvineB. apariţia adenopatiei axilare, iar când există invazie în ganglionii limfatici subclaviculari, apare blocajul limfatic care determină edemul sânului

C.

noduli de permeaţie la distanţă de regiunea mamarăD.braţul gros chirurgicalE.

(pag. 1189-1190)

C2229113. Factorii implicaţi în biologia cancerului mamar sunt:gastrin-releasing peptideA. factorii de creştere insulin-likeB. protein-tyrozin-fosfatazaC.protein-kinaza CD.parathormonulE.

(pag. 1190)

C2229114. Următoarele afirmaţii sunt corecte :glanda mamară prezinta 4 prelungiri: una constantă, internă sau parasternală, si 3 inconstante – axilară, submamară sau inferioară şi subclaviculară.

A.

stratul celulo-adipos premamar este alcătuit din lobuli adipoşi situaţi în mici fosete delimitate de ligamentele Cooper

B.

stratul celulo-grăsos retromamar este solidarizat de fascia mamară prin câteva trame fibroaseC.ţesutul glandular este alcătuit din lobi, în număr de 50-75, fiecare avînd un canal galactoforD.irigaţia arterială a glandei este asigurată de artera mamară internă (ramură din artera toracică internă), artera mamară externă (ramură din artera toracică laterală) şi ramuri intercostale aortice

E.

(pag. 1190-1191)

C2229115. Următoarele afirmaţii cu privire la circulaţia venoasă a glandei mamare sunt adevărate:este formată dintr-o reţea venoasă superficială şi una profundăA. reţeaua venoasă profundă colectează sângele de la peretele toracic şi de la glandă, vărsându-se în vena mamară externă

B.

reţeaua venoasă superficială este situată subcutanat şi formează cercul anastomotic HallerC.



reţeaua venoasă superficială se varsă în final in venele jugulareD.reţeaua venoasă superficială se varsă în final în vena mamară internăE.

(pag. 1191)

C2229116. Elementele neoplazice de la nivelul cancerului mamar pot sa ajungă în teritoriu cav pe următoarele căi venoase:

pe calea venelor perforante, trec în mamara externă, de aici în trunchiul brahiocefalic şi apoi în cava superioară

A.

pe calea venelor intercostale, care se anastomozează cu venele vertebrale, ajung în venele azygos, şi de aici, în cava superioară

B.

pe calea venei toracice interne, şi in continuare a venei subclaviculare şi a trunchiului brahiocefalic, iar de aici în cava superioară

C.

pe calea venelor perforante trec în mamara internă, de aici în trunchiul brahiocefalic şi apoi în cava superioară

D.

pe calea venei axilare, direct în cava superioarăE.

(pag. 1191)

C2229117. Calea principală axilară de drenaj limfatic:dreneaza limfa din întregul sân prin intermediul a 4 trunchiuri colectoare: 2 laterale şi 2 medialeA. drenează limfa din întregul sân prin intermediul a 2 colectoare: unul lateral şi unul medialB. drenează limfa în final în ganglionii axilariC.drenează limfa în final în ganglionii subclaviculariD.drenează limfa în final în ganglionii axilari şi subclaviculariE.

(pag. 1991)

C2229118. Calea principală mamară internă de drenaj limfatic:drenează toată limfa din cadranele interne şi central al sânuluiA. drenează parţial limfa din cadranele interne şi central al sânuluiB. traversează dinapoi-înainte muşchiul mare pectoralC.se varsă în lanţul ganglionar mamar internD.5. uneşte lanţul limfatic mamar intern drept cu cel stângE.

(pag. 1191-1192)

C2229119. Care din următoarele căi de drenaj limfatic ale glandei mamare fac parte dintre cele accesorii?

calea mamară internăA. calea substernalăB. calea retrosternalăC.calea axilarăD.calea transpectoralăE.

(pag. 1191-1192)

C2229120. Impărţirea ganglionilor axilari făcută de Berg cuprinde:staţia I – cu ganglionii situaţi înăuntrul marginii interne a micului pectoralA. staţia II – cu ganglionii situaţi înapoia muşchiului pectoral micB. staţia III – cu teritoriul limfoganglionar cuprins în spaţiul aflat înafara marginii interne a micului pectoralC.staţia I – cu ganglionii situaţi în afara marginii externe a micului pectoralD.staţia IV – ganglionii interpectorali RotterE.

(pag. 1192)

C2229121. In cadrul examenului clinic în cancerul mamar, se pot întîlni următoarele situaţii:aderenţa incompletă spontană (semnifică infiltrarea directă a tegumentului, cu aspect de coaj portocală)A. aderenţa completă provocatăB.



aderenţa completă spontanăC.dispariţia paralelismului pliurilor cutanate (semn de aderenţă incompletă provocată)D.sânul imobil pe torace, chiar dacă muşchiul pectoral este contractat (semnifică fixarea la peretele toracic)E.

(pag. 1193)

C2229122. Următoarele semne clinice pot apărea în cancerul mamar:durereA. tumorăB. eczematizări şi eroziuni mamelonareC.prezenţa spiculilor şi calcificărilor pe mamografieD.roşeaţa tegumentuluiE.

(pag. 1193)

C2229123. Ecografia ultrasonică în diagnosticul paraclinic al cancerului mamar permite:utilizarea concomitentă a explorării Doppler în depistarea cancerului mamarA. diferenţierea maselor lichide de cele solideB. precizarea tipului histologicC.aprecierea dimensiunilor tumoriiD.stabilirea conduitei terapeutice corecteE.

(pag. 1194)

C2229124. Ca şi metode de laborator pentru susţinerea diagnosticului de cancer mamar, se poate enumera:

nivelul antigenelor CA-15.3A. nivelul antigenelor TAG 72B. nivelul antigenelor MCAC.nivelul catepsinelor DD.nivelul protein-tyrozin-fosfatazei1194E.

(pag. 1194)

C2229125. Diagnosticul diferenţial al cancerului mamar se face cu:granulomul lipofagicA. boala Mondor (tromboflebita venei axilare), care poate produce retracţia cutanata a sânuluiB. tumora PhyllodesC.mastopatia benignăD.mastopatia nodularăE.

(pag. 1194-1195)

C2229126. Următoarele afirmaţii referitor la boala fibrochistică a sânului sînt adevărate, cu excepţia:se poate maligniza într-un procent mareA. diagnosticul de certitudine este numai histologic, şi în acest caz, rezecţia mamară trebuie să fie largă, depăşind limitele macroscopice ale tumorii cu 4 cm

B.

se caracterizează prin placarde de consistenţă neomogenăC.este o afecţiune genetică tradusă histologic printr-un proces de metaplazieD.este o afecţiune genetică tradusă histologic printr-o distrofie mamarăE.

(pag. 1195)

C2229127. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:eroziunea mamelonară din boala Paget se poate confunda cu dermatita erozivăA. boala Mondor (tromboflebită a venei epigastrice superioare) poate determina retracţia cutanată a sânuluiB. tumora Phyllodes este o formă particulară de boală fibrochistică a sânuluiC.granulomul lipofagic este o tumoră cu caractere clinice şi mamografice foarte asemănătoare cu cele ale unei tumori Phyllodes

D.



în caz de sarcomatizare a unei tumori Phyllodes, poate apărea aderenţa la tegument şi chiar dacă tumora este mare, în general adenopatia axilară lipseşte

E.

(pag. 1194-1195)

C2229128. Boala Paget a sânului:este o formă rară de cancer mamar, aproximativ 5-6% din totalul carcinoamelor mamareA. este o formă rară de cancer mamar, aproximativ 2-3% din liposarcoamele sânuluiB. are originea în epiteliul canalelor galactofore de calibru mareC.când leziunea e limitată la mamelon, clasificarea ţine seama de caracteristicile tumorii mamareD.este uşor confundată cu dermatita, ceea ce întârzie instituirea unui tratament corectE.

(pag. 1195)

C2229129. Mastita acută carcinomatoasă:este o formă uşoară de cancer mamarA. este caracterizată prin fenomene inflamatorii care la început pot fi limitateB. determină foarte precoce metastaze ganglionare şi sistemiceC.diagnosticul de certitudine se pune prin puncţia cu ac fin în zona cea mai densă a sânuluiD.se mai numeşte şi cancerul mamar inflamatorE.

(pag. 1196)

C2229130. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu privire la cancerul mamar la bărbat, înafară de:reprezintă 2% din cancerele la bărbatA. prognosticul său este mai grav decât la femeie, chiar dacă este bine tratatB. în etiologia sa sunt implicaţi printre alţi factori şi tulburările hormonaleC.incidenţa sa a început să fie mai mareD.în etiologia sa, pe lîngă alţi factori, se citează şi expunerea la radiaţii ionizanteE.

(pag. 1196)

C2229131. In cadrul stadializării pTNM a cancerului mamar, următoarele afirmaţii sunt false:pN – clasificarea patologică necesită rezecţia şi examinarea ganglionilor limfatici din staţia I; o astfel de rezecţie include în mod normal maxim 5 ganglioni

A.

pN1bii implică extensia tumorii dincolo de capsula ganglionului limfatic cu diametrul maxim mai mic sau egal cu 2 cm

B.

pN2 implică existenţa de metastaze în ganglionii limfatici mamari interni ipsilateraliC.T2N2M0 este cuprins în cadrul stadiului IIIAD.stadiul IIB cuprinde şi T3N0M0E.

(pag. 1197)

C2229132. Următoarele afirmaţii privind gruparea pe stadii a cancerului mamar sunt adevărate:stadiul IIB cuprinde: T1N2M0A. stadiul IIIB cuprinde T4, orice N, M0B. T2N2M0 se încadrează în stadiul IIIBC.stadiul IIA cuprinde şi T2N1M0D.stadiul IIB cuprinde T3N0M0E.

(pag. 1197)

C2229133. Cancerul cu punct de plecare în epiteliul canalelor galactofore sau a lobulilor glandulari cuprinde următoarele forme anatomo-patologice:

tumori Phyllodes maligneA. boala Paget invazivăB. mastita carcinomatoasăC.boala Paget a mamelonului limitatăD.limfomul malign histiocitar difuzE.



(pag. 1197-1198)

C2229134. Printre factorii de prognostic biologici ai cancerului mamar, se numără şi următorii:ploidia ANDA. invazia intravascularăB. receptori estrogenici şi progesteroniciC.infiltratul inflamator peritumoral (limfocitar)D.catepsina DE.

(pag. 1198)

C2229135. Următoarele afirmaţii cu privire la bilanţul preterapeutic în cancerul mamar sunt valabile:aprecierea agresivităţii tumorale se face prin încadrarea în stadiul clinic (stadializarea TNM)A. CA 15-3 face parte dintre investigaţiile minime obligatorii, care apreciază corect testarea funcţională a organelor vitale.

B.

este necesară puncţia medulară la pacienţii ce vor efectua PCTC.aprecierea agresivităţii tumorii se poate face şi prin anamnezăD.fosfataza alcalină, transaminazele, şi bilirubinemia sunt necesare doar dacă se bănuieşte prezenţa metastazelor hepatice

E.

(pag. 1198)

C2229136. Cu privire la categoriile terapeutice în cancerul mamar, următoarele afirmaţii sunt adevărate:In categoria B3 (care poate cuprinde şi T4(a,b,c,d), orice N, M0), tratamentul se începe cu chimioterapie policitostatică

A.

categoria cu indicaţie chirurgicală ca primă secvenţă terapeutică cuprinde: Tis, T1N0M0, T2N0M0B. T3N0M0 se încadrează în categoria B2, când are semnificaţie de boală avansată loco-regional, şi cînd prima secvenţă terapeutică e reprezentată de radioterapie

C.

pentru o tumoră catalogată T2N0M0 se poate practica în prima fază o chirurgie limitată, daca tumora este mai mică de 2,5 cm

D.

pentru un carcinom medular invaziv, se preferă chirurgia limitată în locul mastectomiei radicale modificate1199

E.

(pag. 1199)

C2229137. Care sunt factorii care stabilesc un risc mediu de eşec terapeutic, la o bolnavă aflată în categoria terapeutică A, în premenopauză?

T >2 cmA. 1-3 ganglioni pozitiviB. G3-G4C.invazie intralimfaticăD.invazie intravascularăE.

(pag. 1199)

C2229138. Care dintre următoarele afirmaţii sunt valabile în cazul tratamentului unui cancer mamar în stadiul IV?

constă iniţial din manipulare hormonală, urmat de radioterapieA. constă inţial din administrare de citostatice, urmată de manipulare hormonalăB. pentru o tumoră clasificată T3N1M0 se practică iniţial puncţie în adenopatie sau tumoră; dacă citologia este pozitivă se practică polichimioterapie

C.

în metastazele ovariene, indicaţia este anexectomia bilaterală completată de chimioterapie şi hormonoterapie

D.

în caz de metastaze hepatice: scheme de chimioterapie care includ 5FU şi eventual taxani şi în anumite cazuri, metastazectomie

E.

(pag. 1200-1201)

C2229139. Mastectomia tip Patey:îşi propune îndepartarea în bloc a sânului, a muşchilor pectorali şi a ţesutului limfoganglionar axilarA.



permite o evidare mai largă a ţesutului limfoganglionar interpectoral decât în cazul mastectomiei HalsteadB. este o operaţie cu intenţie de radicalitateC.îndepărteaza sânul împreuna cu fascia anterioară a marelui pectoral şi a ţesutului limfoganglionar axilar, suprimând micul pectoral şi conservând marele pectoral

D.

iradierea postoperatorie se face în condiţii de securitate mai mare decât dupa operaţia HalsteadE.

(pag. 1201-1202)

C2229140. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:Mastectomia de tip Patey are aceleaşi indicaţii ca şi mastectomia radicală modificată cu limfadenectomie axilo-transpectorală

A.

Mastectomia radicală modificată cu limfadenectomie axilo-transpectorală are dezavantajul că nu conservă muşchiul pectoral mare

B.

Mastectomia radicală modificată cu limfadenectomie axilo-transpectorală menajează pachetul vasculo-nervos scapular posterior şi nervul respirator Charles-Bell

C.

Mastectomia de tip Halstead nu permite o evidare ganglionară la fel de largă ca şi mastectomia tip Patey.D.Mastectomia radicală de tip Madden nu conservă muşchiul mic pectoral.E.

(pag. 1201,1202,1203)

C2229141. Următoarele afirmaţii cu privire la chirurgia conservatoare din cancerul mamar sunt adevărate:

chirurgia conservatoare se adreseaza tumorii primare şi ganglionilor axilariA. excizia locală a tumorii primare constă în extirparea tumorii cu 1-2 cm ţesut mamar peritumoral, cu scopul de a obţine margini de rezecţie neinfiltrate neoplazic

B.

quadranectomia semnifică extirparea cadranului mamar în care se află tumora, împreună cu tegumentele supraiacente şi porţiunea corespunzătoare a fasciei marelui pectoral

C.

chirurgia conservatoare a tumorii primare se adresează doar tumorilor mici, în general până la 2-5 cmD.rata de recidivă locală după chirurgia conservatoare a tumorii primare, dacă nu este urmată de iradiere, este cuprinsă între 20-40%

E.

(pag. 1203-1204)

C2229142. Cu privire la chirurgia ganglionilor axilari în cancerul mamar, urmatoarele afirmaţii sunt adevărate:

starea reală a ganglionilor axilari este un factor esenţial de prognosticA. disecţia axilară are un dublu scop: diagnostic şi curativB. limfadenectomia axilară laterală constă în limfadenectomia staţiilor I şi II BergC.aproximativ ½ din bolnavele cu tumoră în treapta T1 şi majoritatea celor cu tumoră în treapta T2 au invazie ganglionară axilară

D.

limfadenectomia axilară completă constă în evidarea completă a conţinutului axilar pâna la vârful axilei, cu sau fără rezecţia muşchiului pectoral mic.

E.

(pag. 1204-1205)

C2229143. Iradierea în cancerul mamar :se aplică fie preoperator, fie postoperatorA. doza medie este de 40-45 Gy pe volumul ţintăB. este contraindicată curieterapia interstiţialăC.se face pe volumul ţintă, care este reprezentat de glanda mamară sau peretele toracic, ganglionii mamari interni, ganglionii axilari, supra şi subclaviculari

D.

este o componentă esenţială a tratamentului conservator al cancerului mamarE.

(pag. 1205)

C2229144. Chimioterapia în cancerul mamar:poate fi neoadjuvantă, consolidând rezultatele obţinute după intervenţia chirurgicalăA. poate fi adjuvantă, pentru categoria terapeutică A, la bolnavele în premenopauză, cu risc mediu de eşec terapeutic

B.

nu poate fi folosită paleativC.



printre drogurile cele mai eficiente sunt Doxorubicina şi analogii săiD.de regulă se fac asocieri de tipul: CMF (ciclofosfamidă+5FU+methotrexat), FAC (adriamicină+5FU+ciclofosfamidă)

E.

(pag. 1205)

C2229145. Următoarele afirmaţii sunt valabile, cu excepţia:histiocitomul fibros malign face parte din categoria limfoamelor sânuluiA. tratamentul în limfoamele maligne ale sânului este în primul rînd radiologic citostaticB. cistosarcomul Phyllodes nu poate determina invazie ganglionară axilarăC.tratamentul sarcoamelor sânului include mastectomie simplă, radioterapie şi chimioterapieD.sarcoamele sânului diseminează rar pe cale limfatică, în schimb determină metastaze la distanţă pe cale vasculară

E.

(pag. 1205, 1206)

C2329146. Semnele clinice de debut ale bolii Paget sunt urmatoarele, exceptand:prurit mamelonarA. eritem mamelonarB. tumoră în sân cu ulcerarea tegumentelorC.ulceraţie mamelonară circularăD.de la debut, mamelonul se retractă prin tumora ulceratăE.

(pag. 1195)

C2329147. Mastita acută carcinomatoasă se caracterizează prin:tumoră palpabilăA. determină tardiv metastaze ganglionareB. este forma cea mai gravă a cancerului mamarC.pentru diagnosticul de certitudine uneori se practică biopsia incizionalăD.fenomenele inflamatorii pot cuprinde sânul în întregimeE.

(pag. 1196)

C2329148. Următoarele forme clinice ale cancerului mamar se caracterizează printr-un prognostic grav, cu exceptia:

schirul atroficA. boala Paget la debutB. mastita acută carcinomatoasăC.cancerul mamar bilateral cu stadiu ID.cancerul mamar multicentricE.

(pag. 1195-1196)

C2329149. Diagnosticul paraclinic al cancerului mamar este formulat de o serie de explorări devenite clasice care pot furniza date exacte despre tumoră:

tomografia computerizataA. rezonanţa magnetică cu substanţă de contrastB. scintigrafia cu tecneţiuC.mamografiaD.ecografiaE.

(pag. 1194)

C2329150. Diagnosticul de certitudine în cancerul mamar se pune prin urmatoarele metode:ecografieA. excizia sectorială mamară cu examen histopatologic la gheaţă, pentru cazurile cu indicaţie iniţial chirurgicală

B.

biopsia excizională pentru mastita carcinomatoasă când celelalte explorări sunt negative.C.



tomografia computerizatăD.examen citologic din scurgerile mamelonareE.

(pag. 1195)

C2329151. Următoarele afirmaţii cu referire la examenul clinic sunt adevăratepalparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamareA. aderenţa tumorii la tegumente se va cerceta prin aprecierea paralelismului pliurilor cutanate in zona de deasupra tumorii

B.

raporturile tumorii cu fascia muşchiului mare pectoral se pot aprecia prin manevra Tillaux.C.3-5% din cazuri sunt asimptomaticeD.durerea mamară este semn patognomonic pentru cancer.E.

(pag. 1193)

C2329152. Următorii factori se corelează cu un prognostic nefavorabil:catepsina DA. prezenţa receptorilor estrogenici şi progesteroniciB. c-erb-B2C.aneuploidiaD.multicentricitateaE.

(pag. 1198)

C2329153. Următoarele afirmaţii privind terapia adjuvantă a cancerelor mamare sunt adevarate:radioterapia se aplica numai preoperatorA. radioterapia se aplică numai postoperatorB. chimioterapia adjuvantă consolidează rezultatele obţinute după intervenţia chirurgicală şi/sau radioterapieC.chimioterapia neoadjuvantă este recomandată în tumorile avansate sau în tumorile mici şi agresiveD.chimioterapia poate fi indicată şi cu caracter paleativE.

(pag. 1205)

C2329154. Pentru cancerul mamar există o serie de factori de risc endogen:vârsta intre 45 - 49 ani si o a doua etapă cu frecvenţa mare între 60 - 65 aniA. menarha precoce, înainte de 12 ani şi menopauza tardivă, după 55 aniB. lipomul cu localizare în sânC.nuliparitatea sau prima sarcină dupa varsta de 30 aniD.lipsa alăptatului la sânE.

(pag. 1188)

C2529155. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pemamografia digitalaA. ecografieB. examen histopatologicC.examen citologicD.nivelul antigenului CA 15-3E.

(pag. 1194)

C2529156. Evolutia regionala a unui cancer mamar reprezintaextensia directa a celulelor neoplazice din aproape in aproape de-a lungul traveelor conjunctive si a canalelor galactofore

A.

patrunderea celulelor sub forma de coloana in vasele limfatice dermice cu producerea nodulilor de permeatie

B.

diseminarea la nivelul mamelonuluiC.aparitia adenopatiei axilare ipsilateraleD.edemul sanului si bratul gros de partea bolnavaE.



(pag. 1190)

C2529157. Care din următoarele afirmatii sunt adevărate despre ganglionii axilari - staţie a invaziei regionale a cancerului glandei mamare

cuprind ganglionii situaţi în afara marginii externe a micului pectoralA. cuprind ganglionii situaţi înapoia muşchiului mic pectoralB. reprezintă teritoriul cuprins în spaţiul aflat înăuntrul marginii interne a muşchiului mic pectoralC.sunt situaţi deasupra fasciei endotoracice în primele trei spaţii intercostale de o parte şi de alta a sternuluiD.ocupă triunghiul format de vena jugulară internă, vena subclavie şi muşchiul trapezE.

(pag. 1192)

C2529158. Examenul clinic, mijloc de diagnostic al cancerului glandei mamare, trebuie să precizezesediul, număr, forma, consistenţa si limitele tumoriiA. raporturile tumorii cu fascia sau cu muşchiul pectoral şi/sau peretele toracicB. adenopatie axilarăC.edemul peritumoralD.prezenţa microcalcificărilor la nivelul tumoriiE.

(pag. 1193)

C2529159. Boala Paget a sânului se caracterizează prinextensia la tegumente a tumorii dezvoltate în canalele galactoforeA. leziune limitată la mamelon şi areolă fără tumoare palpabilă în sânB. eroziune mamelonară ce se poate confunda cu dermatita erozivăC.placard de consistenţă neomogenă care se poate maligniza într-un procent mare de cazuriD.tumoră a sânului fără leziune mamelonară, dar asociată cu tromboflebita venei epigastrice superioareE.

(pag. 1195)

C2529160. Următorii factori de prognostic pot fi oferiţi de rezultatul histo-patologic al unui cancer mamar operat

volumul tumoriiA. starea ganglionilor limfatici axilariB. prezenţa receptorilor estrogeniciC.ritmul de evoluţie al tumoriiD.infiltratul inflamator peritumoralE.

(pag. 1198)

C2529161. Aprecierea agresivităţii unui cancer mamar se faceanamnesticA. prin determinarea marker-ului CA 15-3B. prin determinarea catepsinei D în sângeC.prin puncţie medularăD.examen citologic Babeş-PapanicolauE.

(pag. 1198)

C2529162. Următoarele reprezintă contraindicaţii ale intervenţiei chirurgicale limitate în cancerul glandei mamare

tumora care nu a avut o evoluţie rapidăA. tumora de orice diametru când se pot obţine margini negative ale piesei de rezecţieB. sarcinaC.bolnave iradiate anterior la nivelul regiunii mamareD.carcinom lobular invazivE.

(pag. 1199)



C2529163. Ganglionul santinelă în cancerul glandei mamare prezintă următoarele caracteristicieste primul ganglion din calea de drenaj limfatic al unei tumori mamare spre axilăA. este primul ganglion din calea de drenaj limfatic al unei tumori mamare spre mediastinB. este primul ganglion ce poate fi invadat neoplazicC.permite evaluarea axilei printr-un procedeu invaziv minimD.permite evitarea disecţiei axilare atunci când este invadat, identificat şi biopsiatE.

(pag. 1205)

C2529164. Care din următoarele afirmatii sunt adevărate privind sarcoamele glandei mamarese dezvoltă din epiteliul canalelor galactofore sau a lobilor glandulariA. se dezvoltă din elementele mezenchimale ale glandei mamareB. diseminează constant pe cale limfaticăC.determină metastaze la distanţă pe cale vascularăD.tratamentul chirurgical include mamectomie şi limfadenectomie axilarăE.

(pag. 1206)

C2529165. Care sunt elementele tumorii primare maligne cu localizare la nivelul glandei mamare care decid tipul interventiei chirurgicale

diametrul tumorii primareA. localizarea tumorii primareB. tipul histopatologic tumoralC.starea adenopatiei locoregionaleD.protocolul radioterapiei postoperatoriiE.

(pag. 1203)

C2529166. Obiectivele chirurgiei ganglionilor axilari in cancerul glandei mamare sunt:evaluarea starii reale a ganglionilor axilariA. obtinerea controlului localB. sa ofere factorul esential pentru aprecierea prognosticuluiC.sa extirpe un numar limitat de ganglioni pentru a nu deforma regiuneaD.sa se insoteasca de o rata scazuta de morbiditateE.

(pag. 1204)

C2529167. Enumerati factorii endogeni care constituie un factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului mamar:

varsta peste 45 de aniA. menarha precoce, menopauza tardivaB. alaptarea normalaC.starile precanceroaseD.tulburari endocrineE.

(pag. 1188)


adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabilaA. edemul sanuluiB. adenopatie subclavicularaC.bratul gros ipsilateralD.adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabilaE.

(pag. 1190)




adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabilaA. edemul sanuluiB. adenopatie subclavicularaC.bratul gros ipsilateralD.adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic palpabilaE.

(pag. 1190)

C2529170. Care dintre urmatoarele sedii ale bolii neoplazice maligne cu localizare mamara reprezinta forme particulare ale diseminarii la distanta:

plamanulA. pleureziaB. limfangioza pulmonaraC.sistemul ososD.ascitaE.

(pag. 1190)

C2529171. Apreciati care sunt caracteristicile biologiei cancerului mamar:cancerul mamar este un cancer hormono-dependentA. toate celulele unei tumori mamare maligne prezinta receptori pentru hormonii estrogeni si progesteronB. la pacientele tinere receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati;C.la pacientele cu status post-menopauzal receptorii hormonali sunt blocati de hormonii naturali si nu pot fi evaluati

D.

tumorile care prezinta receptori hormonali raspund bine la hormono-terapieE.

(pag. 1190)

C2529172. Elementele radiologice care sugereaza mamografic un cancer mamar sunt:opacitate cu contur difuz, sters, sau sub forma de plaja noroasaA. opacitate de intensitate costalaB. prezenta spiculilor si microcalcificarilorC.edemul peritumoralD.ingrosarea lizereului cutanatE.

(pag. 1191)

C2529173. Care sunt explorarile paraclinice care pot preciza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare:

nivelul antigenului CA15-3A. examenul citologic al unei scurgeri mamelonareB. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerateC.examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionareD.examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamareE.

(pag. 1194)

C2529174. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:afectiuni inflamatorii acuteA. afectiuni inflamatorii croniceB. dermatita erozivaC.hematomul post-traumatic recent al regiunii mamareD.tumora PhyllodesE.

(pag. 1195)

C2529175. Elementele mentionate mai jos reprezinta caracteristicile bolii Paget cu localizare mamara:forma frecventa de carcinom mamarA. origine in celulele epiteliale ale canalelor galactoforeB.



origine epidermicaC.se poate manifesta clinic ca leziune eczematiforma areolo-mamelonara cu sau fara tumora primaraD.reprezinta un carcinom in situ atunci cand boala este limitata numai la mamelonE.

(pag. 1195)

C2629176. În cadrul hormonoterapiei cancerului mamar, TAMOXIFEN-ul este:un inhibitor al cromatazei la nivelul suprearenaleiA. se utilizează pe o perioadă de cel puţin 2 aniB. este un blocant al receptorilor de estrogenC.nu este indicat a se folosi mai mult de 2 luniD.este un agonist bde Lh-RhE.

(pag. 1205)

C2629177. În categoria terapeutică B III a cancerului mamar, se recurge la următoarele metode la o pacientă aflată la menopauză:

tratament iniţial chirurgical radical,A. tratament cu TAMOXIFEN indiferent de statusul hormonalB. chimioterapie cu schema FECC.radioterapie (RT) postoperatorD.TAMOXIFEN numai în caz de receptori pozitiviE.

(pag. 1200)

C2629178. Tumora PHYLLODES mamară:este o tumoră mamară malignăA. este o formă de fibroadenom mamarB. are un ritm de creştere lentC.se însoţeşte de obicei de adenopatie axialăD.prezintă un ritm de creştere rapidE.

(pag. 1194)

C2629179. Printre factorii de risc endogeni ai cancerului mamar se numără:menarha precoce, înainte de 12 aniA. menopauza precoce, înainte de 55 aniB. multiparitateaC.obezitatea postmenopauzăD.alăptatul la sânE.

(pag. 1188)

C2629180. Pledează pentru cancerul mamar următoarele modificări ale mamografiei:opacitate bine delimitată, cu un contur clarA. prezenţa microcalcificărilorB. edem peritumoral sub forma unui halou transparent,C.scăderi în dimensiuni a lizereului cutanat limitat la tumorăD.prezenţa spiculilor.E.

(pag. 1194)

C2629181. Diagnosticul de certitudine în cancerul mamar se pune cu următoarele metode:ecografiaA. excizie sectorială cu examen histopatologicB. determinarea nivelului Ag Ca-15.3C.examen citologic din aspiratul obţinut prin puncţia tumorală ac finD.mamografieE.



(pag. 1194)

C2629182. În cadrul clasificării TNM al cancerului mamar, stadiul III A înseamnă:T1N2M0,A. T3N2M0,B. T1N1M1C.T0N2M0D.T0N1M0E.

(pag. 1197)

C2629183. Indicaţiile chirurgiei limitate, în cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt:tumoră mai mică de 2 cmA. tumoră mai mică de 5 cmB. tumoră cu evoluţie rapidăC.raport convenabil tumoră/sânD.când se pot obţine margini de rezecţie negativeE.

(pag. 1199)

C2629184. Contraindicaţiile chirurgiei limitate în cadrul categoriei terapeutice A la cancerul mamar sunt:

tumoră mai mică de 2,5 cmA. sarcinăB. carcinomul lobular invazivC.la bolnavele ce nu au fost iradiate anteriorD.tumori situate în cadranul supero-externE.

(pag. 1199)

C2629185. Se încadrează în categoria terapeutică B1 a cancerului mamar, următoarele stadii TNM:T1 N1 MoA. T3 No MoB. T1 No MoC.T2 No MoD.T0 N1 MoE.

(pag. 1199)

C2729186. 2/3 din bolnavele cu cancer de san se prezinta:in stadiul de cancer ocultA. in stadiul IB. in stadiul IIC.in stadiul IIID.in stadiul IVE.

(pag. vol.I pag.1188)

C2729187. Care sunt factorii de risc extern in cancerul de san:iradiereaA. stresulB. nuliparitateaC.menopauza precoceD.traumatismeleE.

(pag. vol I. Pag. 1188)

C2729188. Care sunt factorii de risc endogeni in cancerul de san:contraceptivele oraleA.



nuliparitateaB. prima sarcina dupa 30 de aniC.factorii viraliD.lipsa alaptariiE.

(pag. vol. I. pag. 1188)

C2729189. Extensia locala a cancerului de san se face prin:permeatieA. extensie directaB. traveele conjunctiveC.tegumentD.ligamentul suspensorE.

(pag. vol.I. pag. 1189)

C2729190. Mamografia in cancerul de san evidentiaza:spiculiA. opacitate net conturataB. opacitate cu contur difuzC.lichidD.microcalcificariE.

(pag. vol.I. pag. 1194)

C2829191. Diagnosticul de certitudine in cancerul mamar se stabileste pe:mamografia digitalaA. ecografieB. examen histopatologicC.examen citologicD.nivelul antigenului CA 15-3E.

(pag. 1194)

C2829192. Care sunt explorarile paraclinice care precizeaza malignitatea unei formatiuni tumorale mamare:

nivelul antigenului CA15-3A. examenul citologic al unei scurgeri mamelonareB. examenul citologic al amprentei unei leziuni tumorale ulcerateC.examenul citologic al punctiei aspirative de la nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionareD.examenul histopatologic extemporaneu al unei excizii sectoriale mamareE.

(pag. 1194)

C2829193. Care sunt afectiunile care impun diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare maligne:afectiuni inflamatorii acuteA. afectiuni inflamatorii croniceB. dermatita erozivaC.hematomul post-traumatic recent al regiunii mamareD.tumora PhyllodesE.

(pag. 1195)

C2829194. Boala Paget a sanului se caracterizeaza prin:tumora situata sub mamelonA. eritemB. ulceratie mamelonaraC.pruritD.



dureriE.

(pag. 1195)

C2829195. Caracterele cancerului mamar ocult cu debut axilar:dureri la nivelul sanuluiA. tumora nepalpabila la nivelul sanuluiB. absenta tumorii mamareC.frecventa adenopatiei axilareD.retractia mamelonaraE.

(pag. 1196)

C2829196. Chimioterapia cancerului mamar se face:CMF-Ciclofosfamida + 5 FU + MetotrexatA. AMC-Andriamicina + Metotrexat + CiclofosfamidaB. FAC-5FU + Adriamicina + CiclofosfamidaC.AMF-Adriamicina + Metotrexat + 5 FUD.toate sunt corecteE.

(pag. 1205)

C2829197. In mastectomia Patey:se extirpa pectoralul mareA. se extirpa pectoralul micB. se pastreaza pectoralul mareC.evidare ganglionara axilaraD.se extirpa ambii muschiE.

(pag. 1202)

C2829198. Diagnostic de certitudine in CS Se face prin:mamografieA. ecografieB. excizie cu examen HP al tumoriiC.examen citologic prin punctie cu ac finD.palpatoricE.

(pag. 1194)

C2829199. In chirurgia cancerului de colon complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente si mai severe decat dupa alte operatii abdominale datorita:

ablastiei si antiblastiei intraoperatoriiA. terenului neoplazicB. pregatirii preoperatorii deficitareC.caracterului de urgenta al celor mai multe interventiiD.septicitatii crescuteE.

(pag. 1682)

C2829200. Hemicolectomia dreapa standard (pentru cancer al colonului drept) presupune:ligatura arterei apendiculareA. ligatura arterei colice drepteB. ligatura ramurii drepte a arterei colice mediiC.ligatura arterei ileo-coliceD.ligatura arterei colice mediiE.

(pag. 1678)



C2829201. Cancerul unghiului splenic al colonului poate metastaza in:ganglionii retropancreaticiA. ganglionii pericardialiB. ganglionii gastroepiploici stangiC.ganglionii retroduodenaliD.ganglionii hilului splenicE.

(pag. 1679)

C2829202. Urmatoarele examinari sunt folosite ca teste de screening pentru cancerul colo-rectal la pacientii asimptomatici:

testul sangerarii oculteA. ecografia abdominalaB. tomografia computerizataC.tuseul rectalD.examinarile de laborator uzualeE.

(pag. 1680)

C2829203. Simptomatologia clinica a cancerului de colon depide de:localizarea tumoriiA. diseminarea limfatica peritumoralaB. diseminarea in structurile peretelui intestinalC.marimea tumoriiD.sclerolipomatoza peritumoralaE.

(pag. 1670)

C2829204. Peritonita generalizata poate surveni ca o complicatie evolutiva a unui cancer de colon prin:perforatia la nivelul tumoriiA. deschiderea fistulelor colonice interne sau externe in cavitatea peritonealaB. perforatia colica in amonte de tumora (diastatica)C.deschiderea abceselor peritumorale in cavitatea peritonealaD.infectie peritumorala cu reactie sclerolipomatoasaE.

(pag. 1676)

C2829205. Cancerul colo-rectal se poate asocia cu urmatoarele manifestari dermatologiceindepartarea ariei ganglionare de drenajA. restabilirea continuitatii tubului digestivB. exereza larga a tumorii si a segmentului colonic purtatorC.reducerea masei tumorale pentru cresterea eficientei radioterapieiD.impiedicareaa diseminarii tumorale prin manevre chirurgicaleE.

(pag. 1678)

C2829206. In cancerul colonului manifestarile generale constau in:subfebrilitate sau febraA. astenieB. seteC.inapetentaD.slabireE.

(pag. 1671)



Tema nr. 30Tumorile maligne ale colonului



C1230001. Care dintre urmatorii factori denota un prognostic prost pentru un pacient cu cancer al colonului?

tipul histologic diferentiatA. varsta tanaraB. istoricul de lunga durataC.diploidiaD.localizarea tumorii la nivelul colonului dreptE.

(pag. 1683)

C1230002. La un pacient cu suspiciune clinica de cancer al colonului, evidentierea la irigografie a unei lacune corespunde:

unui proces tumoral colic complicat cu perforatieA. unui neoplasm colic coloid (tumora secretanta de mucina, care ii confera o imagine aparent gelatinoasa)B. unei diverticuloze coliceC.unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonuluiD.unui proces tumoral care intereseaza conturul colonului in intregimeE.

(pag. 1673)

C1230003. In cancerul colonului aparitia metastazelor pulmonare este posibila prin:diseminare limfatica pe calea ganglionilor epicolici, paracolici, intermediari si centraliA. diseminare hematogena pe cale portalaB. diseminare hematogena pe calea venelor lombare si vertebraleC.diseminare hematogena pe calea venelor epigastrice inferioareD.diseminare peritoneala prin limfaticele retroperitonealeE.

(pag. 1668)

C1230004. In cancerul colonului drept tabloul clinic este dominat de:anemieA. durerile cu caracter surdB. constipatieC.diareeD.prezenta tumorii palpabileE.

(pag. 1671)

C1230005. Complicatia cea mai frecventa a cancerului colonic este:hemoragiaA. perforatia diastaticaB. ocluziaC.anemiaD.peritonitaE.

(pag. 1681)



C1230006. Tulburarea de tranzit intestinal care apare in cancerul ulcerat al valvulei ileo-cecale este:rectoragiaA. constipatiaB. alternanta constipatiei cu diareeaC.diareeaD.sindromul subocluzivE.

(pag. 1671)

C1330007. In stadializarea TNM a cancerului de colon, categoria T2 semnifica:tumora limitata la mucoasa sau submucoasa.A. tumora cu extindere la musculara sau seroasa.B. tumora cu fistula manifesta.C.tumora cu extindere la structurile vecine.D.tumora limitata la mucoasa.E.

(pag. 1669)

C1330008. In clasificarea Dukes-Coller pentru stadializarea cancerului de colon, stadiul A1 are urmatoarele caracteristici:

tumora prinde musculara proprie si nu da metastaze ganglionare.A. tumora depaseste musculara mucoasei si nu da metastaze in ganglioni.B. tumora nu depaseste musculara mucoasei si nu da metastaze in nodulii limfatici.C.tumora depaseste musculara muoasei si da metastaze in ganglionii limfatici.D.tumora depaseste musculara proprie dar nu da metastaze in ganglionii limfatici.E.

(pag. 1669)

C1430009. In urgenta, pacientul cu cancer de colon poate prezenta urmatoarea simptomatologiealcaloza metabolicaA. semne de peritonitaB. scaune diareiceC.tendinta la constipatieD.durere vaga si imprecis localizataE.

(pag. 1670-1671)

C1430010. Stadiul II in evolutia cancerelor de colon se caracterizeaza prin:T2, N0, M0A. Orice T, orice N, M0B. T5, N0, M0C.T3-T5, N1, M0D.T1, N0, M0E.

(pag. 1670)

C1430011. Diseminarea limfatica a cancerului de colon:poate ocoli ganglionii epi si paracoliciA. este responsabila de metastazarea in rinichi, oase, ovarB. depaseste cu 10 cm limita macroscopica a tumoriiC.este cea mai rara moidalitate de extindereD.depinde de dimensiunea tumoriiE.

(pag. 1668)

C1430012. Tratamentul de electie a tumorilor carcinoide colonice este:ChimioterapiaA. RadioterapiaB.



Chimio + radioterapiaC.ChirurgicalD.Ligatura peroperatorie a arterei hepaticeE.

(pag. 1684)

C1430013. Urmatorii factori constituie conditii predispozante pentru aparitia cancerului de colon, cu exceptia:

consumul excesiv de grasimi vegetaleA. ureterosigmoidostomiaB. polipoza adenomatoasa familialaC.iradierea pelvinaD.boala CrohnE.

(pag. 1667)

C1430014. Cea mai frecventa forma de manifestare a cancerului de colon stang este:Durerea colicativaA. RectoragiaB. Tulburari de tranzit intestinalC.Tromboflebite migranteD.IcterE.

(pag. 1672)

C1430015. Modul cel mai obisnuit de extindere a cancerului de colon este:calea hematogenaA. calea directaB. calea intramuralaC.calea limfaticaD.calea perineuralaE.

(pag. 1668)

C1530016. Precizati care din factorii de mai jos nu este incriminat in etiologia cancerului de colon:regimul alimentar sarac in fibre celulozice;A. uretero-sigmoidostomia;B. iradierea pelvina;C.antcedentele de boala ulceroasa;D.colecistectomia in antecedente.E.

(pag. 1666)

C1530017. Care complicatie enumerata mai jos nu caracterizeaza evolutia locala a bolii neoplazice maligne cu localizare la nivelul colonului:

infectia peritumorala cu reactie sclerolipomatoasa;A. peritonita generalizata;B. abcese hepatice;C.tromboza teritoriului port;D.fistulele colonice interne sau externe.E.

(pag. 1676)

C1530018. Tumorile carcinoide ale colonului:tumori ce provin din celulele Kulchitsky;A. tumori ce provin din celulele G;B. carcinoidul colonic ocupa primul loc ca frecventa;C.carcinoidul reprezinta tumori multicentrice;D.



carcinoidul are cel mai frecvent aspectul unui polip pediculat.E.

(pag. 1684)

C1530019. Care sunt aspectele care nu caracterizeaza diseminarea la distanta a cancerului colonului pe cale peritoneala,

reprezinta modul obisnuit de extindere la distanta a bolii neoplazice a colonului;A. celulele tumorale care au depasit seroasa colonului se pot exfolia de pe suprafata neoplaziei si se implanteaza in cavitatea peritoneala;

B.

celulele tumorale ajung prin gravitatie in fundul de sac Douglas;C.rata aparitiei metastazelor peritoneale este similara cu cea hepatica;D.diseminarea tumorii in intreaga cavitate peritoneala defineste carcinomatoza peritoneala.E.

(pag. 1669)

C1530020. Precizati care din factorii de mai jos nu influenteaza simptomatologia clinica a cancerului de colon:

localizarea tumorii;A. marimea tumorii;B. perforatia tumorala;C.stenoza tumorala;D.varsaturile.E.

(pag. 1670)

C1630021. Rezectia de colon transvers implica ligatura:arterei colice drepteA. arterei colice stangiB. arterei colice mediiC.arterei mezenterice superioareD.arterei mezenterice inferioareE.

(pag. 1679)

C1630022. In cancerele colonului infiltratia carcinomatoasa a fundului de sac Douglas poate fi decelata prin:

percutieA. auscultatieB. inspectieC.TR si TVD.toateE.

(pag. 1673)

C1630023. Deceniul de varsta cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este:20-29 aniA. 30-39 aniB. 40-49 aniC.50-59 aniD.60-69 aniE.

(pag. 1665)

C2230024. Care este deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat de cancerul de colon ?30-39A. 40-49B. 50-59C.60-69D.70-79E.



(pag. 1665)

C2230025. Incidenţa neoplasmului de intestin gros la persoanele sub 40 ani variază între următoarele procente :

2-4%A. 8-12%B. 15-20%C.20-22%D.9-10%E.

(pag. 1665)

C2230026. Aproximativ 50% din cancerul de colon se localizează în:cec şi ascendentA. colonul transversB. sigmăC.flexura hepaticăD.flexura splenicăE.

(pag. 1665)

C2230027. La bolnavii cu un singur cancer de colon, polipii benigni au o frecvenţă de :12-60%A. 12-48%B. 15-35%C.57-86%D.52-75%E.

(pag. 1665)

C2230028. La bolnavii cu cancere sincrone de colon, polipii benigni au o frecvenţă de :50-82%A. 57-86%B. 36-62%C.42-65%D.12-60%E.

(pag. 1665)

C2230029. În forma anulară sau stenozantă a cancerului colorectal, leziunile extinse le întâlnim mai frecvent în :

cec şi ascendentA. rectB. transversC.sigmoidD.descendentE.

(pag. 1667)

C2230030. În forma polipoidă a cancerului colorectal, leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe:

cec şi ascendentA. sigmăB. flexură hepaticăC.descendentD.rectE.

(pag. 1667)



C2230031. Cu câţi centimetri depăşeşte limita macroscopică a tumorii de colon invazia longitudinală a acesteia, în cazul extensiei directe ?

5 cmA. 7 cmB. 10 cmC.2 cmD.6 cmE.

(pag. 1668)

C2230032. După care din următoarele intervenţii chirurgicale creşte riscul apariţiei cancerului de intestin gros?

gastrectomieA. enterectomieB. colecistectomieC.apendicectomieD.herniorafieE.

(pag. 1666)

C2230033. Conform clasificării pTNM în cancerul de colon, stadiul Ib, are următoarele caracteristici:T2 N0 M0A. T2 N1 M0B. T1 N1 M0C.T1 N0 M0D.Tis N0 M0E.

(pag. 1670)

C2230034. Conform clasificării pTNM în cancerul de colon, stadiul IV, are următoarele caracteristici :T3 N1 M1A. oricare formă de T şi N, M1B. Tis N1 M1C.T2 N1 M1D.T3 N0 M0E.

(pag. 1670)

C2230035. Sub ce formă se manifestă hemoragia la bolnavii cu cancer de colon sigmoidian sau joncţiune rectosigmoidiană în urgenţă :

melenăA. rectoragii cu sânge proaspătB. hematemezăC.sângerări oculteD.hemoragii intermitenteE.

(pag. 1671)

C2330036. In stadializarea TNM, a cancerului de colon, categoria T3 semnifica:Tumora se extinde la structurile adiacente sau organele invecinate fara fistulaA. Tumora cu extindere la musculara sau seroasa.B. Tumora cu fistula manifestaC.Tumora limitata la mucoasa cu fistula manifesta.D.Tumora limitata la mucoasa si submucoasaE.

(pag. 1669)

C2330037. Deceniul de virsta cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este:40-49 aniA.



50-59 aniB. 60-69 aniC.70-79 aniD.80-89 aniE.

(pag. 1665)

C2530038. Cum definiţi cancerul sincron dezvoltat la nivelul colonului?tumoră dezvoltată la nivelul colonului într-un interval de timp mai mare de 6 luni de la intervenţia chirurgicală primară

A.

tumoră cu dezvoltare independentă diagnosticată pe parcursul a 6 luni de la intervenţia chirurgicală primarăB. metastază la nivelul colonului, cu punct de plecare altă tumoră malignă a colonuluiC.stadiu evolutiv al unei tumori maligne a colonuluiD.recidivă tumorală locală la nivelul tranşei anastomoticeE.

(pag. 1665)

C2530039. Selectaţi afirmaţia adevărata care caracterizează categoria T3 a cancerului colonului, conform sistemului TNM

tumoră primară limitată la mucoasă şi submucoasăA. tumoră primară cu extensie la mucoasă sau seroasăB. tumoră primară extinsă la structurile adiacente sau organele învecinate, fără fistulăC.tumoră cu fistulă manifestăD.invazia tumorală nu poate fi evidenţiatăE.

(pag. 1669)

C2530040. Selectaţi afirmaţia adevărata care caracterizează categoria N1 a cancerului colonului, conform sistemului TNM

nu se evidenţiază metastaze ganglionareA. prezenţa metastazelor în limfonoduliB. metastaze ganglionare evidenţiate prin examen anatomo-patologicC.examenul histopatologic nu evidenţiază metastaze ganglionareD.imposibilitatea aprecierii stării limfonodulilorE.

(pag. 1669)

C2530041. Selectaţi afirmaţia adevărata care caracterizează categoria T4 a cancerului colonului, conform sistemului TNM

tumoră primară limitată la mucoasă şi submucoasăA. tumoră primară cu extensie la mucoasă sau seroasăB. tumoră primară extinsă la structurile adiacente sau organele învecinate, fără fistulăC.tumoră cu fistulă manifestăD.invazia tumorală nu poate fi evidenţiatăE.

(pag. 1669)

C2530042. Categoriile T2, N0 şi M0, în cazul cancerului colonului, caracterizeazăstadiul Ia TNMA. stadiul Ib TNMB. stadiul II TNMC.stadiul III TNMD.stadiul IV TNME.

(pag. 1670)

C2530043. Categoriile T2, N0 şi M0, în cazul cancerului colonului, caracterizeazăstadiul Ia TNMA. stadiul Ib TNMB.



stadiul II TNMC.stadiul III TNMD.stadiul IV TNME.

(pag. 1670)

C2530044. Manifestările clinice care nu se intalnesc în evoluţia unei tumori carcinoide cu localizare la nivelul colonului sunt:

hiperemie cutanatăA. simptome cardio-vasculare date de ateroscleroza coronarelor şi a arterelor perifericeB. ocluzia intestinalăC.bronhospasmulD.hemoragia digestivăE.

(pag. 1684)

C2530045. Precizati care din factorii de mai jos nu sunt incriminati in etiologia cancerului colonuluiregimul alimentar sarac in fibre celuloziceA. uretero-sigmoido-stomiaB. iradierea pelvinaC.dieta saraca in grasimi animaleD.colecistectomia in antecedenteE.

(pag. 1666)

C2530046. Care sunt aspectele care nu caracterizeaza diseminarea la distanta a cancerului colonului pe cale peritoneala

reprezinta modul obisnuit de extindere la distanta a bolii neoplazice a colonuluiA. celulele tumorale care au depasit seroasa colonului se pot exfolia de pe suprafata neoplaziei si se implanteaza in cavitatea peritoneala

B.

Celulele tumorale ajung prin gravitatie in fundul de sac DouglasC.Rata de aparitie a metastazelor peritoneale este similara cu cea hepaticaD.diseminarea tumorii in intreaga cavitate peritoneala defineste carcinomatoza peritonealaE.

(pag. 1669)

C2530047. Care este aspectul clinic care nu aduce pacientul cu cancer al colonului in urgentaocluzia intestinalaA. subfebrilitatea sau febraB. peritonitaC.hemoragia digestivaD.fistulele digestive externeE.

(pag. 1670)

C2530048. Complicatia care nu caracterizeaza evolutia locala a bolii neoplazice maligne cu localizare la nivelul colonului este

infectia peritumorala cu reactie sclerolipomatoasaA. peritonita generalizataB. abcese hepaticeC.tromboza teritoriului portD.fistulele cronice interne sau externeE.

(pag. 1676)

C2530049. Care dintre afirmatii nu caracterizeaza tumorile carcinoide ale colonuluiau origine in celulele criptelor Libertin cu afinitate pentru coloratiile argenticeA. sunt multicentrice la nivelul intestinului grosB. au evolutie indelungata asimptomaticaC.



tratamentul de electie este chirurgicalD.prognosticul este mai slab pentru localizarile cecaleE.

(pag. 1684)

C2530050. Obiectivele tratamentului chirurgical cu intentie de radicalitate sunt:exereza larga a tumorii primare si a segmentului colic purtatorA. Exereza tumorii primare in limite de siguranta oncologica, a teritoriului limfatic loco-regional si a determinarilor secundare la distanta

B.

restabilirea continuitatii tubului digestivC.prezervarea unei portiuni cat mai mare de colonD.rezolvarea complicatiei bolii neoplaziceE.

(pag. 1678)

C2630051. Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este:20-29 aniA. 30-39 aniB. 40-4aniC.50-59 aniD.60-69 aniE.

(pag. 1665)

C2630052. Cancerul de colon se localizează cel mai frecvent pe:cecA. colon ascendentB. colon transversC.flexuriD.sigmăE.

(pag. 1665)

C2630053. Cancerul colonului descendent şi al sigmei se complică cel mai frecvent cu:hemoragiaA. stenozaB. metastazareaC.tulburări dispepticeD.abces paraneoplazicE.

(pag. 1672)

C2630054. Metoda radiologică cea mai eficientă pentru diagnosticul cancerului de colon este:ecografiaA. radiografia abdominală pe golB. irigografiaC.urografiaD.pasajul baritat eso-gastro-duodenalE.

(pag. 1673)

C2630055. Complicaţia cea mai frecventă în cancerul de colon este:ocluziaA. perforaţiaB. hemoragiaC.metastazare hepaticăD.fistulă externăE.

(pag. 1681)




C1230056. In chirurgia cancerului de colon complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente si mai severe decat dupa alte operatii abdominale datorita:

ablastiei si antiblastiei intraoperatoriiA. terenului neoplazicB. pregatirii preoperatorii deficitareC.caracterului de urgenta al celor mai multe interventiiD.septicitatii crescuteE.

(pag. 1682)

C1230057. Hemicolectomia dreapa standard (pentru cancer al colonului drept) presupuneligatura arterei apendiculareA. ligatura arterei colice drepteB. ligatura ramurii drepte a arterei colice mediiC.ligatura arterei ileo-coliceD.ligatura arterei colice mediiE.

(pag. 1678)

C1230058. Cancerul unghiului splenic al colonului poate metastaza in:ganglionii retropancreaticiA. ganglionii pericardialiB. ganglionii gastroepiploici stangiC.ganglionii retroduodenaliD.ganglionii hilului splenicE.

(pag. 1679)

C1230059. Urmatoarele examinari sunt folosite ca teste de screening pentru cancerul colo-rectal la pacientii asimptomatici:

testul sangerarii oculteA. ecografia abdominalaB. tomografia computerizataC.tuseul rectalD.examinarile de laborator uzualeE.

(pag. 1675)

C1230060. Simptomatologia clinica a cancerului de colon depide de:localizarea tumoriiA. diseminarea limfatica peritumoralaB. diseminarea in structurile peretelui intestinalC.marimea tumoriiD.sclerolipomatoza peritumoralaE.

(pag. 1670)

C1230061. Peritonita generalizata poate surveni ca o complicatie evolutiva a unui cancer de colon prin:perforatia la nivelul tumoriiA. deschiderea fistulelor colonice interne sau externe in cavitatea peritonealaB. perforatia colica in amonte de tumora (diastatica)C.deschiderea abceselor peritumorale in cavitatea peritonealaD.infectie peritumorala cu reactie sclerolipomatoasaE.



(pag. 1676)

C1230062. Cancerul colo-rectal se poate asocia cu urmatoarele manifestari dermatologice:dermatomioziteA. ichtiozaB. acantoza nigricansC.eritrodermiaD.albinismulE.

(pag. 1672)

C1230063. La pacientii cu cancer al colonului scopul tratamentului chirurgical este:indepartarea ariei ganglionare de drenajA. restabilirea continuitatii tubului digestivB. exereza larga a tumorii si a segmentului colonic purtatorC.reducerea masei tumorale pentru cresterea eficientei radioterapieiD.impiedicareaa diseminarii tumorale prin manevre chirurgicaleE.

(pag. 1678)

C1330064. Chirurgia laparoscopica a cancerului de colon are urmatoarele avantaje si caracteristici:functia respiratorie sufera mai putin.A. motilitatea intestinala este reluata precoce postoperator.B. frecventa complicatiilor postoperatorii nu este modificata, comparativ cu procedeele clasice.C.permite administarea precoce a citostaticelor.D.este un bun mijloc de diagnostic.E.

(pag. 1682)

C1330065. Din punct de vedere macroscopic forma ulcerativa a cancerului de colon are urmatoarele caracteristici:

are marginile crescute in relief, neregulate, cu baza necrotica.A. are marginile netede bine conturate care nu proemina in relief.B. are forma circulara sau ovalara.C.are forma serpiginoasa.D.riscul perforatiei este mai mare decit la celelalte forme.E.

(pag. 1667)

C1330066. Urmatoarele elemente din dieta, sunt incriminate in etiologia cancerului de colon:riscul crescut al bolii este pus in legatura cu regimul alimentar sarac in fibre celulozice.A. dieta saraca in grasimi animale este un factor de risc major.B. lipsa vegetalelor in special a celor din familia cruciferelor este considerata un factor de risc major in cancerul colonic.

C.

deficienta de seleniu accentuata de un aport crescut de zinc si fluoruri modifica evolutia obisnuita a cancerului de colon.

D.

dieta saraca in fier favorizeaza transformarea maligna a polipilor.E.

(pag. 1666)

C1330067. Cancerul de colon sting are urmatoarele caracteristici clinice:tumorile sunt de obicei stenozante astfel ca manifestarile clinice sunt dominate de tulburarile de tranzit.A. constipatia cu evolutie de scurta durata, progresiva,poate fi intrerupta de debacluri diareice.B. materiile fecale pot contine striuri sangvine sau mucus.C.anemia este foarte frecventa datorita hemoragiilor repetate de la nivelul tumorii.D.reactia inflamatorie peritumorala este mai rara decit in localizarile pe colonul drept.E.

(pag. 1672)



C1330068. Cancerul colonic simptomatic sau asimptomatic, se poate insoti de urmatoarele manifestari dermatologice:

pemfigusA. dermatomioziteB. psoriazisC.acantoza nigricansD.piodermita gangrenoasaE.

(pag. 1672)

C1330069. Din punct de vedere anatomo-patologic aspectul macroscopic al formei polipoide a cancerului de colon are urmatoarele caracteristici:

proemina in lumenul intestinal.A. uneori prezinta ulceratii pe suprafata care isi maresc aria in evolutie.B. leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe sigmoid.C.leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe cec si colonul ascendent.D.leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe colonul transvers.E.

(pag. 1667)

C1330070. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarile singerarilor oculte in materiile fecale, sunt adevarate:

Acest test poate fi considerat ca un mijloc de diagnostic deoarece reactia negativa exclude intotdeauna cancerul.

A.

Acest test nu poate fi considerat ca un mijloc de diagnostic, deoarece reactia negativa nu exclude cancerul.B. Reactia pozitiva poate fi influentata de numerosi factori de eroare ( alte tumori sau leziuni care pot prezenta singerari oculte).

C.

Aceasta investigatie isi pastreaza valoarea ca test screening pentru depistarea in masa a pacientilor cu risc crescut de cancer digestiv.

D.

Aceasta investigatie nu are valoare de test screening pentru depistarea in masa a pacientilor cu risc crescut de cancer digestiv.

E.

(pag. 1673)

C1330071. Urmatoarele afirmatii referitoare la carcinoamele sincrone de colon sunt adevarate:fiecare tumora rebuie sa fie distincta si sa nu fie metastaza celeilalte.A. tumorile diagnosticate pe parcursul a 6 luni sunt considerate sincrone.B. tumorile diagnosticate pe parcursul a 12 luni sunt considerate sincrone.C.incidenta carcinomului sincron variaza intre 10% si 15%.D.incidenta carcinomului sincron variaza intre 1,5% si 8%.E.

(pag. 1665)

C1330072. Caracteristicile clinice ale cancerului de colon transvers sunt:tulburarile de tranzit sunt foarte frecvente si se manifesta in principal prin diaree.A. frecvent prezinta o simptomatologie de imprumut a organelor vecine;gastroduodenite, dischinezii biliare.B. complicatiile evolutive sunt reprezentate de hemoragie, ocluzie, fistule gastrocolonice, sau jejunocolonice.C.constipatia cu evolutie de scurta durata, progresiva, poate fi intrerupta de debacluri diareice.D.durerea continua cu iradiere posterioara este un semn clinic constant.E.

(pag. 1672)

C1330073. Supravietuirea la 5 ani in cancerul de colon in functie de caracteristicile patologice ( stadiu evolutiv si grad de diferentiere histologica) este:

82-93% in stadiul Dukes AA. 75% in stadiul Dukes AB. 69-84% in stadiul Dukes BC.55% in stadiul Dukes BD.



36% in stadiul Dukes CE.

(pag. 1683)

C1330074. Cancerul de colon drept are urmatoarele caracteristici clinice:tabloul clinic este dominat de durere cu caracter colicativ, localizata in hipocondrul drept si flancul drept.A. durerile apar in tumorile voluminoase, cu inflamatie peritumorala sau au penetrat in structurile invecinate, au un carcater surd, profund, cu localizare in fosa si flancul drept.

B.

tabloul clinic este dominat de anemia secundara hemoragiilor oculte, tradusa prin astenie fizica, dispnee, inapatenta.

C.

tulburarile de tranzit sunt frecvente, indeosebi in localizarile pe colonul ascendent.D.cancerul ulcerat al valvulei ileo-cecale determina accelerarea tranzitului intestinal, cu diaree.E.

(pag. 1671)

C1330075. Durerea in cancerul de colon are urmatoarele caracteristici:in fazele incipiente este intensa foarte precis localizata in vecinatatea tumorii.A. devine intermitenta si sub forma de crampe in starile subocluziv-ocluzive.B. frecvent bolnavii cu dureri abdominale colicative au greturi si balonari.C.in fazele incipiente este vaga si putin precisa ca localizare.D.durerea constanta este semn al extensiei locale si fixarii la organele invecinate.E.

(pag. 1671)

C1430076. Tumorile localizate pe colonul dreptDuc frecvent la tulburari de transit intestinalA. Determina un tablou clinic dominat de anemieB. Pot fi uneori confundate cu pastronul apendicularC.Se pot complica cu fistule gastro-coloniceD.Sunt localizarile cele mai frecvente in cancerul de colonE.

(pag. 1671-1672)

C1430077. Testele screening specifice pentru depistarea cancerului de colon la subiectii asimptomatici cu risc cuprind:

IrigografiaA. Radiografia pulmonaraB. Tomografia computerizataC.Testul sangerarilor oculteD.Fosfataza alcalinaE.

(pag. 1675)

C1430078. Dezavantajele abordului laparoscopic in tumorile colonului sunt:Riscul nedepistarii intraoperatorii a metastazelor la distantaA. Reluarea mai tardiva a activitatii pacientuluiB. Suferinta mai mare a functiei respiratoriiC.Riscul aparitiei metastazelor la inciziile pentru trocareD.Imposibilitatea administrarea precoce de citostaticeE.

(pag. 1682-1683)

C1430079. In vederea tratamentului chirurgical al cancerului de colon, preoperator trebuie evaluati urmatorii parametrii:

Explorarea campurilor pulmonareA. Fixitatea tumoriiB. Detectarea metastazelor hepaticeC.Prezenta metastazelor peritonealeD.Nivelul antigenului carcinoembrionarE.



(pag. 1676)

C1430080. Despre epidemiologia cancerului de colon se poate afirma ca:Este mult mai frecventa la barbati decat la femeiA. Pe glob, cea mai mica incidenta se intalneste in Asia si AfricaB. Decada de varsta cea mai frecventa : 50-59 de aniC.Frecventa mai mare se intalneste in mediul rural decat cel urbanD.Distributia pe sexe este aproximativ egalaE.

(pag. 1665)

C1430081. Factorii etiologici incriminati in aparitia cancerului de colon, cuprind:dieta bogata in fibre vegetale si celulozaA. dieta saraca in KB. colecistectomiaC.consumul exagerat de alcoolD.lipsa grasimilor animale din alimentatieE.

(pag. 1666)

C1430082. Complicatiile locale specifice cancerului de colon cuprind:Perforatii diastaticeA. Tromboze ale sistemului portalB. Extensia regionala si metastazareaC.Abcese hepaticeD.Hemoragii digestive superioareE.

(pag. 1676)

C1530083. Cum se poate caracteriza extensia directa a bolii neoplazice maligne a colonului:se realizeaza prin submucoasa;A. se realizeaza atat in sens longitudinal cat si tranversal in profunzime;B. celulele maligne se pot detasa spontan grefandu-se oriunde la nivelul mucoasei;C.invazia longitudinala depaseste cu 10 cm limita macroscopica a tumorii;D.in extensia radiala, cancerul localizat pe partea retroperitoneala a colonului invadeaza duodenul, ureterul, muschiul psoas.

E.

(pag. 1668)

C1530084. Caile de diseminare ale cancerului de colon sunt:directa, prin continuitate si contiguitate;A. limfatica;B. arteriala;C.perineurala;D.peritoneala.E.

(pag. 1668)

C1530085. Cum caracterizati cancerul de colon stang:localizarea cea mai frecventa a bolii neoplazice maligne a colonului;A. frecvent tumori cu diametre mici infiltrative si stenozante,B. frecvent tumori voluminoase ulcero-vegetante;C.constipatie cu evolutie de scurta durata intrerupta de debacluri diareice;D.tranzit intestinal accelerat cu diaree.E.

(pag. 1672)

C1530086. Care dintre urmatoarele sunt simptome si semne particulare cancerului de colon drept:anemia secundara hemoragiilor oculte;A.



dureri surde profunde, localizate in fosa iliaca dreapta si flancul drept;B. greturi, varsaturi si oprirea tranzitului intestinal;C.accelerarea tranzitului intestinal in cancerul valvulei ileo-cecale;D.hepatosplenomegalie.E.

(pag. 1672)

C1530087. Caracteristicile anatomo-patologice ale formei ulcerative a cancerului de colon sunt:ulceratie cu margini neregulate;A. crater frecvent cu baza necrotica;B. poate interesa mai mult de o patrime din circumferinta colonului;C.prezenta tendintei infiltrarii peretelui colonului in profunzime;D.nu prezinta riscul perforatiei la nivelul cavitatii abdominale sau al penetrarii in organele adiacente.E.

(pag. 1667)

C1630088. Intarzierea diagnosticului in cancerul de colon este determinata in principal de urmatorii factori:

bolnavA. medicB. spitalC.religieD.rasaE.

(pag. 1675)

C1630089. Factorii locali care pot duce la dehiscentele de anastomoza in cancerele colonului sunt:hipoproteinemiaA. tratamentul cu steroiziB. anastomoza sub tensiuneC.uremiaD.stenoza distal de anastomozaE.

(pag. 1682)

C1630090. In cancerele colonului supravietuirea in timp depinde de urmatorii factori:localizarea tumoriiA. caracteristicile patologice ale canceruluiB. extensia rezectieiC.aspectul clinicD.sexul bolnavuluiE.

(pag. 1683)

C1630091. Terapia adjuvanta in cancerul de colon implica:hormonoterapieA. radioterapieB. imunoterapieC.chimioterapieD.psihoterapieE.

(pag. 1683)

C1630092. In cancerele colonului, in cazul existentei a unui numar de peste 4 metastaze diseminate in ambii lobi se impune:

alcoolizareA. crioterapieB. extirpareC.



chimioterapieD.ischemii hepatice intermitenteE.

(pag. 1681)

C1630093. Cancerul unghiului splenic se caracterizeaza prin:poate metastaza in ganglionii hilului splenicA. poate metastaza in ganglionii celiaciB. impune splenopancreatectomia stangaC.impune duodenopancreatectomieD.poate metastaza in ganglionii retropancreaticiE.

(pag. 1679)

C2230094. Riscul crescut al cancerului de colon este pus în legătură cu următorii factori alimentari :regimul alimentar occidental sărac în fibre celuloziceA. regim alimentar hidrolactozaharatB. creştera secreţiei de acizi biliari postcolecistectomieC.dieta bogată în grăsimi animaleD.lipsa vegetalelor, în special a celor din familia cruciferelor (varza)E.

(pag. 1666)

C2230095. Care sunt tipurile macroscopice de cancere colorectale?forma anulară sau stenozantăA. forma coloidăB. forma difuz infiltrativăC.forma conopidiformăD.forma hemoragicăE.

(pag. 1667)

C2230096. Aspectul macroscopic al formei coloide al cancerului colorectal poate fi:polipoidA. infiltrativB. ulcerativC.lobulatD.stenozantE.

(pag. 1667)

C2230097. Tumorile de pe peretele anterior al intestinului gros, prin extensie directă pot penetra în următoarele organe :

intestinul subţireA. duodenB. stomacC.ureterD.organele pelvineE.

(pag. 1668)

C2230098. Carcinoamele localizate pe partea retroperitoneală a colonului, în extensia radială, pot invada următoarele structuri:

duodenulA. ficatulB. ureterulC.muşchiul iliacD.pancreasulE.



(pag. 1668)

C2230099. Conform stadializării Dukes-Coller a cancerului de colon în stadiul B1 tumoarea are următoarele caracteristici :

prinde musculara proprieA. nu dă metastaze ganglionareB. depăşeşte musculara proprieC.nu depăşeşte musculara mucoaseiD.cu metastaze limfoganglionareE.

(pag. 1669)

C2230100. Conform stadializării Dukes-Coller a cancerului de colon în stadiul B2 tumoarea are următoarele caracteristici:

tumoarea depăşeşte musculara proprieA. cu metastaze limfoganglionareB. nu dă metastaze în limfonoduliC.caracterizează cazurile cu metastaze la distanţăD.tumoarea nu depăşeşte musculara mucoaseiE.

(pag. 1669)

C2230101. Care dintre următoarele examinări sunt folosite ca teste screening la subiecţii asimptomatici, cu sau fără cancer de colon?

testul sângerării oculteA. colonoscopiaB. irigografiaC.ecografia abdominalăD.markerii tumoraliE.

(pag. 1675)

C2230102. Care sunt căile de extindere (diseminare) a cancerului de colon?arterialăA. venoasăB. perineuralăC.perinealăD.intralumenalăE.

(pag. 1668)

C2230103. Diseminarea limfatică constituie modul obişnuit de extindere în cancerul de colon. După invazia reţelei intraparietale, diseminarea cuprinde succesiv următorii ganglioni :

ganglionii retropancreaticiA. ganglionii epicoliciB. ganglionii de la rădăcina mezenteruluiC.ganglionii paracoliciD.ganglionii intermediari şi regionali (centrali)E.

(pag. 1668)

C2230104. După care din următoarele aspecte chimio-patologice putem aprecia dacă unui pacient cu cancer de colon i s-a făcut o operaţie curativă sau paleativă?

diseminarea limfaticăA. diseminare localăB. diseminare venoasăC.stenozaD.perforaţiaE.



(pag. 1670)

C2230105. De care dintre următorii factori depinde simptomatologia clinică a cancerului de colon ?localizarea tumoriiA. mărimea tumoriiB. diseminarea limfaticăC.diseminarea venoasăD.tipul tumorii (adenocarcinom, adenocarcinom mucinos, etc.)E.

(pag. 1670)

C2230106. Care sunt manifestările generale la un bolnav cu cancer de colon?slăbireA. scăderea capacităţii de efort fizic şi intelectualB. astenieC.cefaleeD.anemieE.

(pag. 1670)

C2230107. Cancerul ulcerat al valvulei ileocecale, prin incotinenţa acesteia determină următoarele semne particulare:

constipaţieA. accelerarea tranzitului intestinalB. hemoragii oculteC.diareeD.durereE.

(pag. 1671)

C2230108. La un bolnav cu cancer de colon, examinările obişnuite de laborator nu oferă elemente specifice pentru diagnostic, dar putem găsi :

hipoproteinemieA. anemie hipocromă microcitară de tip feriprivB. VSH crescutC.fosfataza alcalină scăzutăD.γ-glutanil-transpeptidaza scăzutăE.

(pag. 1673)

C2230109. Imaginile obişnuite oferite de irigografie la bolnavii cu cancer de colon sunt :stopulA. lacunaB. stenozaC.lipsa peristalticiiD.dilatarea suprastenoticăE.

(pag. 1673)

C2230110. În care din următoarele situaţii este indicată colonoscopia, la un bolnav cu suspiciune de cancer de colon?

irigografie negativă la un pacient cu simptome caracteristice de cancerA. boală diverticulară fără aspect tumoral la examenul radiologicB. irigografie pozitivă, pentru depistarea tumorilor sincroneC.când radiologul nu are experienţăD.pentru depistarea ulceraţiilor perineoplaziceE.

(pag. 1674)



C2230111. Care este atitudinea de urmat la un pacient cu simptome de cancer, la care irigografia şi colonoscopia sunt negative :

repetarea examinărilor pe un colon foarte bine pregătit sau schimbarea examinatoruluiA. dacă şi după o a doua examinare rezultatele sunt negative, se recomandă examinarea întregului tract intestinal, în particular a intestinului subţire (boala Crohn)

B.

efectuarea unei irigografii în strat subţireC.efectuarea unei colonoscopii cu un colonoscop mai flexibilD.în final, dacă examinările anterioare sunt negative, se recomandă laparoscopia cu examenul endoscopic concomitent

E.

(pag. 1674)

C2230112. La un pacient cu cancer de colon, ecografia abdominală poate evidenţia următoarele elemente cu valoare de diagnostic :

tumora, dar mai puţin gradul ei de extensieA. metastazele hepatice între 0,5 – 1 cm øB. metastazele hepatice peste 1 cm øC.metastazele ganglionare de peste 1 cm øD.ascita carcinomatoasăE.

(pag. 1674)

C2230113. La un bolnav cu cancer de colon, rezonanţa magnetică, superioară ecografiei şi tomografiei computerizate poate evidenţia următoarele elemente :

tumoareaA. metastazeleB. gradul de extensie al tumoriiC.ascita carcinomatoasăD.deosebeşte angiomul de metastazeE.

(pag. 1674)

C2230114. Care sunt complicaţiile generale în evoluţia unui bolnav cu cancer de colon:metastaze osoaseA. abcese hepaticeB. infecţia peritumorală cu abcese peritumoraleC.fistulele colonice externeD.tromboze ale teritoriului portalE.

(pag. 1676)

C2230115. În care dintre situaţiile următoare se contraindică pregătirea preoperatorie prin metoda de ingestie a soluţiilor saline (wash out), la bolnavii cu cancer de colon ?

la bolnavii cardiaciA. hipertensiviB. renaliC.cu afecţiuni hepaticeD.cu afecţiuni respiratorii severeE.

(pag. 1677)

C2230116. Care sunt factorii care influenţează nefavorabil procesul cicatrizării suturilor colonice la bolnavii cu cancer de colon?

riscul vascularA. folosirea suturilor mecaniceB. riscul structural (perete colonic subţire)C.riscul septic (conţinut colonic bogat în floră microbiană)D.riscul biologic (canceroşi, taraţi)E.



(pag. 1678)

C2230117. Scopul tratamentului chirurgical în cancerul de colon este:prevenirea recidivelor tumorale locoregionaleA. exereza tumorii cu un segment de intestinB. exereza largă a tumorii şi segmentului colonic purtătorC.îndepărtarea ariei ganglionare de drenajD.restabilirea continuităţii tubului digestivE.

(pag. 1678)

C2230118. În cazul operaţiilor radicale pentru cancer de colon, hemicolectomia dreaptă presupune:îndepărtarea ultimilor 15 cm din ileonul terminal, cecul, ascendentul şi 1/3 proximală a colonului transversA. îndepărtarea ultimilor 10 cm din ileonul terminal, cecul, ascendentul şi 1/3 proximală a colonului transversB. ligatura şi secţionarea arterei ileocolice, arterei colice drepte şi a ramurii drepte a colicei mediiC.ligatura şi secţionarea arterei mezenterice inferioareD.îndepărtarea cecului, ascendentului şi a jumătăţii drepte din transversE.

(pag. 1678)

C2230119. În tumorile ocluzive ale colonului drept, în funcţie de factorii de risc ai bolnavului, se poate practica următorul tip de intervenţie chirurgicală :

cecostomieA. ileostomieB. hemicolectomie dreaptă cu ileotransverso-anastomozăC.jejunostomieD.ileosigmoido-anastomozăE.

(pag. 1681)

C2230120. În ocluziile tumorale ale colonului stâng, în funcţie de posibilităţile de pregătire locală şi de starea generală a bolnavului, se recomandă :

colectomie segmentară tip HartmannA. trasversostomie degajatorieB. colectomie subtotalăC.colostomie de degajareD.pregătirea preoperatorie a colonului cu rezecţie oncologică şi anastomoză într-un timpE.

(pag. 1681)

C2230121. Factorii generali incriminaţi în dehiscenţa anastomozei, complicaţie postoperatorie în chirurgia cancerului de colon, sunt:

deficit de vitamina CA. anastomoza sub tensiuneB. uremiaC.hipercolesterolemiaD.hipoproteinemiaE.

(pag. 1682)

C2230122. De care dintre următorii factori depinde supuraţia plăgilor operatorii în chirurgia cancerului de colon ?

tipul de intervenţie chirurgicalăA. durata operaţieiB. stadiul evolutiv al tumorii coloniceC.îngrijirile postoperatoriiD.izolarea câmpului operator în timpul intervenţiilor chirurgicaleE.

(pag. 1682)



C2230123. Avantajele chirurgiei laparoscopice pentru cancerul colonic sunt următoarele:este un bun mijloc diagnosticA. durata intervenţiei chirurgicale scadeB. risc scăzut de apariţie a metastazelor la inciziile pentru trocareC.durerea scade în intensitate şi duratăD.funcţia aspiratorie suferă mai puţinE.

(pag. 1682)

C2230124. Indicaţiile actuale ale intervenţiilor laparoscopice pe colon şi rect sunt următoarele:volvulusA. boală inflamatorieB. scop diagnosticC.colon atonD.carcinom rectalE.

(pag. 1683)

C2230125. Supravieţuirea în timp a bolnavilor operaţi de cancer colonic depinde de următorii factori:localizarea tumoriiA. sexB. vârstăC.durata intervenţiei chirurgicaleD.extensia rezecţieiE.

(pag. 1683)

C2230126. Caracteristicile leiomiosarcomului cu localizare colonică sunt următoarele:tendinţă crescută de infiltrareA. are suprafaţă netedăB. provine din stratul muscular al colonuluiC.răspunde bine la chimioterapieD.este radiorezistentE.

(pag. 1683-84)

C2230127. După aspectul radiologic, limfoamele colonice trebuie diferenţiate de:boala CrohnA. colitele ulcerative pseudopolipoaseB. polipoza colonicăC.schistosomiazăD.hiperplazia limfoidă nodularăE.

(pag. 1685)

C2230128. Tumorile colonice ce secretă 5-hidroxitriptamină şi histamină se manifestă clinic prin sindromul carcinoid. Acesta cuprinde :

constipaţieA. hiperemie cutanatăB. bronhospasmC.dureri abdominaleD.simptome cardiopulmonare date de leziuni valvulare cardiaceE.

(pag. 1684)

C2230129. Anatomo-clinic, limfomul malign cu localizare colonică, se prezintă sub formă:vegetantăA. polipoidăB.



ulceratăC.difuzăD.ulcero-vegetantăE.

(pag. 1685)

C2230130. Privind etiologia carcinomului cu celule scuamoase cu localizare colonică au fost enunţate mai multe teorii implicând următorii factori :

boala CrohnA. schistosomiazaB. resturi de celule embrionareC.colita ulceroasă cu evoluţie îndelungatăD.metaplazia celulelor apicale ale epiteliului glandularE.

(pag. 1684-85)

C2230131. Stadiul II al leiomiosarcomului cu localizare colonică cuprinde:tumori subseroaseA. ulceraţii intralumenaleB. infiltrarea structurilor învecinateC.tumoare limitată la peretele intestinalD.tumori extinse dincolo de peretele intestinalE.

(pag. 1684)

C2330132. Din punct de vedere anatomo-patologic aspectul macroscopic al formei polipoide a cancerului de colon are urmatoarele caracteristici:

nu proemina in lumenul intestinalA. leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe colonul descendent.B. Rar sunt asociate cu forma infiltrativa.C.Leziunile polipoide sunt localizate mai frecvent pe cec si colonul ascendent.D.Are aspect lobulat cu lobuli de diferite marimi.E.

(pag. 1667)

C2330133. Forma difuz infiltrativa a cancerului de colon are urmatoarele caracteristici:Este in mod obisnuit un cancer extins care infiltreaza peretele pe cel putin 6-8 cm.A. Aspectul este similar linitei plastice a stomacului.B. Rar mucoasa prezinta zone ulcerative.C.Reprezinta forma cea mai rar intilita comparativ cu celelalte forme de cancer de colon.D.Este o leziune circulara care variaza ca intindere, cu tendinta la ulcerare.E.

(pag. 1667)

C2330134. Dupa criteriile lui Dukes si Grinnell gradul I de diferentiere al cancerului de colon acre urmatoarele caracteristici:

celulele tumorale maligne sunt mai intesate dar pastreaza modelul glandular.A. are aspectul unui adenom cu proliferare epiteliala activa.B. componenta maligna intrerupe muscularis mucosae.C.celulele sunt asezate in cercuri neregulate.D.celulele prezinta nuclei profunzi cu frecvente mitoze.E.

(pag. 1668)

C2330135. Dupa criteriile de diferentiere ale lui Dukes si Grinnell pentru cancerul de colon gradul II de diferentiere corespunde urmatoarelor caracteristici:

Celulele tumorale maligne sunt mai intesate, dar pastreaza inca modelul glandular.A. Peretii glandelor sunt formati din unul sau doua straturi groase, cu nuclei profunzi si cu rare mitoze neregulate.

B.



Aspectul este asemanator unui adenom cu proliferare epiteliala activa,componenta maligna intrerupe muscularis mucosae.

C.

Celulele sunt asezate in cercuri neregulate.D.Celulele prezinta frecvente mitoze si nu respecta structura glandulara.E.

(pag. 1668)

C2330136. Urmatoarele afirmatii referitoare la calea de diseminare prin extensie directa a cancerului de colon sunt adevarate:

Extensia prin submucoasa se face progresiv, in sens longitudinal sau transversal, in profunzime sau in suprafata.

A.

Invazia longitudinala depaseste cu 10 cm li;ita macroscopica a tumorii.B. Invazia circumferentiala poate produce stenoze.C.Constituie modul obisnuit de diseminare a cancerului de colon.D.Invazia radiala (in profunzime) afecteaza secvential planurile peretelui colonic.E.

(pag. 1668)

C2330137. In clasificarea Dukes-Coller pentru stadializarea cancerului de colon stadiul B2 are urmatoarele caracteristici:

Tumora nu depaseste musculara mucosei si nu da metstaze in ganglioniA. Tumora prinde musculara proprie si nu da metastaze in ganglioni.B. Tumora depaseste musculara proprieC.Tumora nu da metastaze in limfoganglioniD.Tumora prinde musculara proprie si da metastaze in limfoganglioni.E.

(pag. 1669)

C2330138. hemoragia in cancerul de colon are urmatoarele caracteristici:Este rara in cancerul de colon.A. Poate fi evidenta sau oculta.B. Este intotdeuna evidenta.C.In leziunile proximale singele este de culoare inchisaD.In tumorile de pe descendent sau sigmoid este de culoare rosu proaspat.E.

(pag. 1671)

C2330139. Cancerul de colon sting are urmatoarele caracteristici clinice:Tabloul clinic este dominat de durere cu caracter colicativ localizata in hipocondrul drept.A. Anemia este foarte frecventa datorita hemoragiilor de la nivelul tumoriiB. Tumorile sunt de obicei stenozante, manifestarile clinice fiind dominate de tulburarile de tranzit.C.Constipatia cu evolutie de scurta durata, progresiva,poate fi intrerupta de debacluri diareice.D.Reactia inflamatorie peritumorala este mai rara decit in localizarile pe colonul drept.E.

(pag. 1672)

C2330140. Urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea antigenului carcino-embrionar in cancerul de colon sunt adevarate:

dozarea antigenului carcino-embrionar nu a indreptatit sperantele aparute odata cu descoperirea lui.A. Dozarea antigenului carcino-embrionar este foarte valoroasa din punct de vedere diagnostic.B. Antigenul carcino-embrionar nu are specificitate de boala si nici de organ.C.Numai o valoare foarte crescuta a antigenului carcino-embrionar este sugestiva pentru un cancer epitelial.D.Dozarea antigenului carcino-embrionar este importanta pentru urmarirea postoperatorie.E.

(pag. 1673)

C2330141. Urmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice in cancerul de colon sunt adevarate:

Determinarea singerarilor oculte in materiile fecale nu poate fi considerata ca un mijloc de diagnostic.A.



Irigografia este metoda radiologica cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon.B. Colonoscopia da posibilitatea investigarii vizuale directe a intregului colon si permite recoltarea de material bioptic.

C.

Asocierea colonoscopiei cu irigografia ridica corectitudinea diagnosticului la 80%.D.Ecografia abdominala poate evidentia tumora, dar mai putin gradul ei de extensie.E.

(pag. 1673)

C2330142. Populatia cu risc privind cancerul colorectal este reprezentata de categoriile:persoane cu risc scazut, pacientii sub 30 de ani, fara antecedente canceroase.A. persoane cu risc mediu, pacientii de peste 40 de ani, fara antecedente canceroase.B. persoane cu risc crescut, pacientii diagnosticati cu colita ulcerativa a colonului sting cu un istoric de cel putin 15 ani.

C.

persoane cu risc cresut, pacientii diagnosticati cu polipoza familiala.D.persoane cu risc crescut, pacientii cu istoric de cancer de colon sau genital in antecedente.E.

(pag. 1675)

C2330143. Complicatiile cancerului de colon sunt:Infectia peritumorala cu reactie sclerolipomatoasa hipertrofica sau cu abcese peritumorale.A. Peritonita generalizataB. Fistulele colonice interne sau externeC.Subocluzii sau ocluzii intestinaleD.Hemoragii digestive superioare.E.

(pag. 1676)

C2330144. Scopul tratamentului chi.rurgical in cancerul de colon este urmatorul:Exereza larga atumorii si segmentului colonic purtatorA. Indepartarea ariei ganglionare de drenaj numai pentru colonul drept.B. Indepartarea ariei ganglionare de drenaj.C.Rezectie limitata a segmentului de colon afectat (pina la 5 cm de tumora, proximal si distal).D.Restabilirea continuitatii tubului digestiv.E.

(pag. 1678)

C2330145. Supravietuirea in timp in cancerul de colon depinde de:Caracteristicile patologice ale cancerului (stadiu evolutiv si grad de diferentiere).A. Localizarea tumorii.B. Extensia rezectiei.C.Sex.D.Virsta.E.

(pag. 1683)

C2330146. Urmatoarele date referitoare la distributia topografica a cancerului de colon sunt incorecte:aproximativ 30% din cancerul de colon se localizeaza in sigmoidA. aproximativ 50% din cancerul de colon se localizeaza in sigmoidB. 25% din cancerul de colon se localizeaza pe colonul dreptC.25% din cancerul de colon se localizeaza pe colonul transversm flexura splenicam colon descendent si flexura hepatica

D.

10% din cancerul de colon se localizeaza pe colonul drept (cec si ascendent)E.

(pag. 1665)

C2330147. Urmatoarele afirmatii referitoare la carcinoamele sincrone de colon nu sunt corecte:Fiecare tumora trebuie sa fie distincta si sa nu fie metastaza celeilalte.A. Tumorile diagnosticate pe parcursul a 2 ani sunt considerate sincrone.B. Tumorile diagnosticate pe parcursul a 12 luni sunt considerate sincroneC.



tumorile diagnosticate pe parcursul a 6 luni sunt considerate sincrone.D.Incidenta carcinomului sincron de colon variaza intre 1,55 si 8%.E.

(pag. 1665)

C2330148. Urmatoarele elemente din dieta nu sunt incriminate in etiologia cancerului de colon:Lipsa vegetalelor in special a celor din familia cruciferelor.A. Dieta saraca in grasimi animale.B. Deficienta de seleniu accentuata de un aport crescut de zinc si fluoruri.C.Dieta saraca in fierD.Regimul alimentar sarac in fibre celuloziceE.

(pag. 1666)

C2330149. Din punct de vedere macroscopic forma ulcerativa a cancerului de colon are urmatoarele caracteristici:

Are margini netede bine conturate imprecis conturate care proemina in relief.A. Are margini netede bine conturate care nu proemina in relief.B. Are marginile crescute in relief, neregulate, cu baza necrotica.C.Are forma circulara sau ovalaraD.Are aspect similar linitei plastice a stomacului.E.

(pag. 1667)

C2530150. Caracteristicile formei anatomo-patologice stenozante a cancerului colonului sunt:leziune circulară cu întindere variată la nivelul lumenului digestivA. leziune extinsă ce infiltrează obişnuit peretele intestinal cu respectarea mucoaseiB. leziunile extinse se întâlnesc frecvent la nivelul rectuluiC.leziunile scurte interesează frecvent colonul transvers şi descendentD.se complică frecvent cu ocluzii intestinaleE.

(pag. 1667)

C2530151. Extensia directă a unei tumori maligne a colonului presupune:extensie progresivă prin submucoasă în sens longitudinal, transversal şi radialA. afectarea secvenţială a planurilor peretelui colonuluiB. invazia duodenului, rinichiului şi a muşchiului psoas, în cazul tumorii dezvoltate la nivelul peretelui retroperitoneal

C.

influenţează diseminarea limfaticăD.complicaţia cea mai frecventă este hemoragia digestivă inferioarăE.

(pag. 1668)

C2530152. Diseminarea limfatică a unei tumori maligne a colonului se caracterizează prin:reprezintă modul obişnuit de extindere a unei tumori maligne a colonuluiA. presupune în mod obligatoriu invadarea reţelei intraparietale limfatice, a ganglionilor epicolici, paracolici intermediari şi centrali

B.

depide de diametrul tumoralC.depinde de gradul de diferenţiere al tumorii şi de extensia radialăD.nu se poate dezvolta o metastază la distanţă fără invazia ganglionilor regionali ai unei tumori coloniceE.

(pag. 1668)

C2530153. Diseminarea intraluminală a unei tumori maligne a colonului presupune:detaşarea spontană a celulelor maligne în timpul examinării endocopice sau a manevrelor intraoperatoriiA. grefarea celulelor maligne la orice nivel al mucoasei coloniceB. se poate preveni prin ligaturarea primară a pediculilor vasculariC.poate constitui cauza recidivei bolii neoplazice maligneD.poate fi cauza diseminării hepatice şi pulmonareE.



(pag. 1669)

C2530154. Următoarele caracteristici ale unei formaţiuni tumorale maligne dezvoltate la nivelul colonului vor fi descrise de către medicul specialist anatomo-patolog:

descriere de ansambluA. diseminarea localăB. diseminarea limfaticăC.tipul histopatologicD.diseminarea metastatică la nivelul ficatuluiE.

(pag. 1670)

C2530155. Următoarele caracteristici privind diseminarea locală a unei formaţiuni tumorale maligne dezvoltate la nivelul colonului vor fi descrise de către medicul specialist anatomo-patolog:

diametrul axial şi transvers al tumoriiA. limitarea procesului neoplazic malign la nivelul mucoaseiB. invazia organelor adiacenteC.numărul de ganglioni limfatici adiacenţi segmentului colonului invadaţi de tumorăD.numărul limfonodulilor metastazaţiE.

(pag. 1670)

C2530156. Următoarele caracteristici privind diseminarea limfatică a unei formaţiuni tumorale maligne dezvoltate la nivelul colonului vor fi descrise de către medicul specialist anatomo-patolog:

numărul de ganglioni limfatici adiacenţi segmentului colonului invadaţi de tumorăA. numărul limfonodulilor metastazaţiB. depozite tumorale prezente extramural dar nu în limfonoduliC.prezenţa limfocitelor peritumoralD.absenţa limfocitelor peritumoralE.

(pag. 1670)

C2530157. Următoarele manifestări clinice sunt datorate formei stenozante a cancerului colonului:frecvent, debut insidios cu alternanţa constipaţie – diareeA. debut acut cu constipaţie recentăB. dureri abdominale colicative cu debut bruscC.formaţiune tumorală decelabilă prin tuşeu rectal la nivelul fundului de sac DouglasD.apărare sau contractură musculară abdominalăE.

(pag. 1670)

C2530158. Următoarele manifestări clinice sunt datorate formei hemoragice a cancerului colonului:paloare tegumentarăA. transpiraţii reci, senzaţie de sete, uscăciunea mucoaselorB. hipertensiune arterialăC.rectoragii cu sânge proaspătD.melenăE.

(pag. 1671)

C2530159. Precizaţi care tulburări funcţionale sunt comune tuturor localizărilor tumorilor maligne ale colonului:

tulburări de tranzitA. durereB. vărsăturiC.anemieD.hemoragieE.



(pag. 1671)

C2530160. Care sunt caracteristicile durerii datorate unei formaţiuni tumorale maligne a colonului:durere abdominală vagă iniţial şi puţin precisă ca localizareA. durere intermitentă sub formă de crampeB. durerea constantă reprezintă semnul extensiei localeC.dureri ce iradiază în spate, în cazul tumorilor ce invadează retroperitoneulD.durerea se remite în momentul în care formaţiunea tumorală colonică penetrează în organele vecineE.

(pag. 1671)

C2530161. Tabloul clinic al cancerului colonului drept este dominat de:tumori mici stenozante care determină tulburări de tranzitA. anemie secundară hemoragiilor oculteB. dureri surde profunde localizate la nivelul fosei iliace drepte şi flancului dreptC.dureri vii localizate la nivelul fosei iliace drepte şi flancului dreptD.simptome “de împrumut” datorate raportului intim cu stomacul, pancreasul şi colecistulE.

(pag. 1671)

C2530162. Tabloul clinic al cancerului colonului transvers este dominat de:tumoră voluminoasă usor palpabilăA. simptome “de împrumut” datorate raportului intim cu stomacul, pancreasul şi colecistulB. sângerare abundentă sub formă de rectoragiiC.hemoragii oculte, persistenteD.în evoluţie pot apare fistule jejuno-colonice, colo-vezicale şi gastro-coloniceE.

(pag. 1672)

C2530163. Tabloul clinic al cancerului colonului stâng este dominat de:frecvent, tumori mici de volum nepalpabile clinicA. tulburări de tranzit intestinal, cu predominanţa constipaţieiB. materii fecale ce conţin striuri de sânge sau mucusC.scaune creionateD.frecvent, sângerare abundentă sub formă de rectoragiiE.

(pag. 1665)

C2530164. Următoarele simptome reprezintă acuze determinate de diseminarea la distanţă a cancerului colonului :

dureri osoaseA. tulburări de tranzitB. acantoza nigricansC.tromboflebite migratoriiD.adenopatie supraclavicularăE.

(pag. 1672)

C2530165. Următoarele modificări ale explorărilor paraclinice pot apare în cancerul colonului:anemie hipocromă, microcitarăA. leucopenieB. trombocitopenieC.VSH crescutD.Valori normale ale proteinelor sericeE.

(pag. 1673)

C2530166. Care sunt principiile profilaxiei trombozei venoase profunde şi a trombo-embolismului pulmonar în cancerul colonului, in perioada postoperatorie:



drenaj postural al membrelor inferioareA. mobilizare precoce postoperatorieB. scăderea activităţii protrombineiC.ingestia unei soluţii de manitolD.suprimarea funcţiei plachetareE.

(pag. 1677)

C2530167. Următoarele sunt complicaţii locale ale unui cancer al colonului:apariţia metastazelor hepaticeA. fistule coloniceB. ocluzia intestinalăC.abcesul hepaticD.septicemiaE.

(pag. 1676)

C2530168. Atitudinea chirurgicală faţă de metastazele hepatice cu punct de plecare cancerul colonului este următoarea

un număr de până la 5 metastaze, indiferent de localizare, se îndepărtează chirurgical odată cu tumora primitivă

A.

când există mai mult de 3 metastaze, indiferent de localizare, extirparea lor chirurgicală este contraindicatăB. dacă există 4 metastaze, indiferent de localizare, acestea vor fi îndepărtate odată cu tumora primitivăC.dacă există 5 metastaze, indiferent de localizare, acestea vor fi tratate prin alcoolizare, crioterapie sau chimioterapie

D.

dacă există metastaze multiple limitate la un singur lob, se practică hepatectomie dreaptă sau stângăE.

(pag. 1681)

C2530169. Complicaţiile unei intervenţii chirurgicale pentru un cancer al colonului sunt:leziunile splinei apărute în timpul unei hemicolectomii transverseA. contaminarea cavităţii peritoneale cu conţinut septic colonicB. leziuni ale duodenului cu ocazia unei hemicolectomii drepteC.leziuni ale aortei descendente cu ocazia unei hemicolectomii drepteD.leziuni splenice cu ocazia unei hemicolectomii stângiE.

(pag. 1681)

C2530170. Avantajele unei intervenţii chirurgicale laparoscopice pentru un cancer al colonului sunt:posibilitatea crescută de depistare intraoperatorie a unor tumori sincroneA. frecvenţa redusă a complicaţiilor postoperatoriiB. durata redusă de spitalizareC.diminuarea riscului de apariţie a metastazelorD.consum redus de medicamenteE.

(pag. 1682)

C2530171. Dezavantajele unei intervenţii chirurgcale laparoscopice pentru un cancer al colonului sunt:durata crescută de spitalizareA. creşterea duratei intervenţiei chirurgicaleB. convalescenţă de lungă duratăC.riscul nedepistării intraoperator a unor metastaze hepaticeD.consum crescut de medicamenteE.

(pag. 1682)

C2530172. Metodele de tratament ale tumorilor carcinoide cu localizare la nivelul colonului sunt:intervenţia chirurgicală radicalăA. chimioterapia antineoplazică sistemicăB.



hormonoterapiaC.rezecţia chirurgicală a metastazelorD.intervenţii chirurgicale radicale, extinse, chiar şi în prezenţa metastazelorE.

(pag. 1684)

C2530173. Hemicolectomia dreaptă se recomandă pentru următoarele localizări ale cancerului colonului

cecalăA. flexură splenicăB. 1/3 medie a colonului transversC.1/3 proximală a colonului transversD.colon ascendentE.

(pag. 1678)

C2530174. Următoarele afirmaţii referitoare la utilizarea antigenului carcino-embrionar în diagnosticul şi monitorizarea evoluţiei şi tratamentului cancerului colonului sunt false:

este specific pentru cancerul colonuluiA. dozarea sa este importantă pentru urmărirea postoperatorie a bolnavilor care au prezentat valori crescute preoperator şi la cre a fost efectuată o intervenţie chirurgicală cu intenţie de radicalitate

B.

o valoare normală exclude diagnosticul de cancer intestinalC.creşteri moderate al valorii sale pot fi sugestive pentru cancerul colonuluiD.nu prezintă creşteri ale valori sale în afecţiuni benigneE.

(pag. 1673)

C2530175. Imaginea lacunară prezentă la irigografie poate semnifica:proces proliferativ malign care interesează toată circumferinţa colonuluiA. prezenţa unui bolus fecalB. prezenţa unui polip al colonuluiC.distorsiune a colonului pelvinD.invaginaţia intestinalăE.

(pag. 1673,)

C2530176. Următoarele categorii T ale sistemului de stadializare a cancerului colonului caracterizează stadiul II:

T1A. T2B. T3C.T4D.T5E.

(pag. 1670)

C2530177. Stenoza prezentă la irigografie poate semnificastrictură ischemicăA. prezenţa unui limfom al colonuluiB. prezenţa unui polip voluminos al colonuluiC.proces tumoral malign care nu interesează conturul colonului în întregimeD.invaginaţia intestinalăE.

(pag. 1673 şi 1674)

C2530178. Următoarele afirmaţii privind cancerul colonului sunt adevărate:colita ulcerativă a colonului stâng cu o evoluţie de cel puţin 15 ani reprezintă un factor de risc crescutA. plasmocitomul se poate localiza primar sau secundar la nivelul colonuluiB. tratamentul specific al limfomului malign cuprinde numai intervenţia chirurgicală şi chimioterapia sistemicăC.



hemoragia intraperitoneală este o complicaţie postoperatorie frecventăD.în stadiile avansate de boală rezecţia chirurgicală lărgită este urmată de rezultate inferioare faţă de una limitată

E.

(pag. 1675, 1682, 1683, 1685)

C2530179. Caracteristicile anatomo-patologice ale formei ulcerative a cancerului colonului sunt:ulceratie cu margini neregulateA. crater, frecvent cu baza necroticaB. poate interesa mai mult de o patrime din circumferinta colonuluiC.prezenta tendintei infiltrarii peretelui colonului in profunzimeD.nu prezinta riscul perforatiei la nivelul cavitatii abdominale sau al penetrarii in organele adiacenteE.

(pag. 1667)

C2530180. Caile de diseminare ale cancerului colonului suntdirecta prin continuitate si contiguitateA. limfaticaB. arterialaC.perineuralaD.peritonealaE.

(pag. 1668)

C2530181. Cum se poate caracteriza extensia directa a bolii neoplazice maligne a colonuluise realizeaza prin submucoasaA. se realizeaza atat in sens longitudinal cat si transversal si in profunzimeB. celulele maligne se pot detasa spontan grefandu-se oriunde la nivelul mucoaseiC.invazia longitudinala depaseste cu 10 cm limita macroscopica a tumoriiD.in extensia radiala cancerul localizat pe partea retroperitoneala a colonului invadeaza duodenul, ureterul, muschiul psoas

E.

(pag. 1668)

C2530182. Tabloul clinic al cancerului colonului este influentat de factorii:localizarea tumoriiA. diametrul tumoriiB. forma anatomo-clinica a tumoriiC.grading-ul histologicD.momentul prezentarii bolnavului in urgenta sau electivE.

(pag. 1670)

C2530183. Urmatoarele sunt simptome si semne particulare ale cancerului colonului drept:anemia secundara hemoragiilor oculteA. dureri surde profunde localizate in fosa iliaca dreapta si flancul dreptB. greturi, varsaturi si oprirea tranzitului intestinalC.accelerarea tranzitului intestinalD.tabloul clinic al unui plastron apendicularE.

(pag. 1672)

C2530184. Cum caracterizati cancerul colonului stanglocalizarea cea mai frecventa a cancerului colonuluiA. frecvent tumori cu diametre mici infiltrative si stenozanteB. frecvent tumori voluminoase ulcerovegetanteC.constipatie cu evolutie de scurta durata intrerupta de debacluri diareiceD.tranzit intestinal accelerat cu diareeE.



(pag. 1672)

C2530185. Care sunt caracteristicile radiologice ale unei stenoze maligne dezvoltata la nivelul colonuluicorespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonuluiA. corespunde unui proces tumoral care intereseaza in intregime circumferinta colonuluiB. poate avea aspect inelar sau de cordon pe o distanta de 2-8 cmC.lumenul colonului este frecvent excentric neregulat, asemanator unui "cotor de mar"D.in ansamblu, colonul sugereaza aspectul "pantalonului de golf"E.

(pag. 1673)

C2530186. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu neoplasm al colonului impune intotdeaunacorectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice si a anemieiA. profilaxia antimicrobianaB. explorarea tractului urologicC.pregatirea mecanica locala a colonuluiD.profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonareE.

(pag. 1677)

C2530187. Complicatiile postoperatorii frecvente in chirurgia cancerului colonului sunt:dehiscenta anastomozeiA. pneumoperitoneulB. hemoragia digestiva de stressC.complicatiile cardio-respiratorii si renaleD.supuratia plagii post-operatoriiE.

(pag. 1682)

C2630188. Avantajele chirurgiei laparoscopice în tratamentul cancerului colonic sunt:convalescenţă mai scurtăA. consum redus de medicamenteB. durerea scade în intensitate şi duratăC.aspectul cosmetic al plăgiiD.durata intervenţiei scadeE.

(pag. 1682)

C2630189. În funcţie de localizarea tumorii colonice, cel mai bun prognostic postoperator îl au cancerele:

colonului dreptA. transversuluiB. sigmeiC.unghiului splenicD.unghiului hepaticE.

(pag. 1683)

C2630190. Scopul tratamentului chirurgical al cancerului de colon este:exereza largă a tumorii şi segmentului colonic purtătorA. îndepărtarea ariei ganglionare de drenajB. restabilirea continuităţii tubului digestivC.timpul cât mai scurt al intervenţieiD.aspectul estetic al plăgiiE.

(pag. 1678)

C2630191. În evoluţie cancerul de colon poate da următoarele complicaţii generale:anemie cronicăA.



extensie regională şi la distanţăB. abcese hepaticeC.abcese pulmonareD.infecţie peritonealăE.

(pag. 1676)

C2630192. Gravitatea peritonitelor prin perforaţia tumorală a colonului este dată de:septicitatea colonuluiA. statusul biologic al bolnavuluiB. sexul bolnavuluiC.profesieD.factori geneticiE.

(pag. 1671)

C2630193. Din punct de vedere macroscopic, cancerul colo-rectal cuprinde:forma ulcerativăA. forma polipoidăB. forma anularăC.forma difuz infiltrativăD.forma coloidăE.

(pag. 1667)

C2630194. Atitudinea de urmat la un pacient cu simptome de cancer la care irigografia şi colonoscopia sunt negative este:

repetarea examinărilor pe un colon foarte bine pregătit sau schimbarea examinatoruluiA. examinarea întregului tract intestinalB. laparoscopia cu examen endoscopic concomitentC.reevaluare peste 6-12 luniD.abandonarea bolnavuluiE.

(pag. 1674)

C2630195. Supravieţuirea în timp după operaţii pentru cancer de colon depinde de următorii factori:caracteristicile patologice ale canceruluiA. localizarea tumoriiB. aspectul clinicC.extensia rezecţieiD.regimul dietetic preoperatorE.

(pag. 1683)

C2630196. Îngrijirile postoperatorii după o intervenţie chirurgicală pentru cancer de colon sunt:combaterea dureriiA. clismaB. mobilizarea precoceC.examinarea zilnică a bolnavuluiD.aportul caloric necesarE.

(pag. 1682)

C2630197. Factorii generali incriminaţi în dehiscenţa anastomozelor după intervenţiile pentru cancer colonic sunt:

hipoproteinemiaA. tratament cu steroiziB. anemiaC.



anastomoza sub tensiuneD.uremiaE.

(pag. 1682)

C2730198. Factorii de risc incriminati in cancerul colic sunt:boala CrohnA. polipoza recto-colonica familialaB. megadolico colonulC.diverticuloza colonicaD.colecistectomia in antecedenteE.

(pag. vol.II pag.1661-1667)

C2730199. Formele macroscopice ale cancerului colic sunt:tumori exofitice si vegetanteA. linita colonicaB. adenocarcinoameC.tumori ulcerateD.forme subdenivelateE.

(pag. vol.II. pag. 1667 -1668)

C2730200. Din tabloul clinic obisnuit al cancerului colonic drept fac parte:oprirea tranzitului intestinalA. greturi, varsaturiB. anemieC.febraD.semnul lui BouveretE.

(pag. vol.II. pag. 1671 -1672)

C2730201. Explorari paraclinice cu valoare diagnostica specifica in cancerul colic sunt:dozarea alfa-feto-proteineA. testul hemocultB. colonoscopiaC.irigografiaD.tomografia computerizataE.

(pag. vol.II. pag. 1673 -1674)

C2730202. Complicatii frecvente in cancerul colonic sunt:insuficienta hepato-renalaA. ocluziaB. hemoragiaC.perforatiaD.hidronefrozaE.

(pag. vol.II. pag. 1676)

C2730203. Interventie chirurgicala cu tenta radicala in cancerele colice sunt:hemicolectomia dreaptaA. operatia HartmannB. by-passul transverso-sigmoidianC.hemicolectomia stinga redusaD.anastomoza ileocolicaE.

(pag. vol.II. pag. 1677 -1681)



C2730204. Obiective majore in chirurgia cancerului colic sunt:excizia larga a tumoriiA. pastrarea in tranzit a rectosigmoiduluiB. evitarea colostomiilorC.rezolvarea complicatiilorD.evacuarea intraoperatorie a continutului colicE.

(pag. vol.II. pag. 1677 - 1681)

C2730205. Care dintre urmatoarele antibiotice sunt utilizate in pregatirea preoperatorie a pacientilor cu cancer colic:

cefalosporineleA. aminoglicozideleB. metronidazolulC.amoxicilinaD.rifampicinaE.

(pag. vol.II. pag. 1677)



Tema nr. 31Tumorile maligne ale rectului



C1231001. Sangerarea produsa de un cancer rectal este aproape constant exprimata prin:Sange proaspat inainte de defecatieA. Sange proaspat care se aseaza pe suprafata bolului fecalB. Sange proaspat amestecat cu scaunC.Striuri sangvinolenteD.Sange proaspat amestecat cu cheaguri.E.

(pag. 1714)

C1231002. Rata de rezecabilitate a carcinomului rectal in centre specializate este de:90%A. 95%B. 97%C.98%D.85%E.

(pag. 1720)

C1231003. Tratamentul chirurgical in trei timpi in cancerele rectale se utilizeaza in cazul:Tumorilor ocluziveA. Metastazelor hepaticeB. Tumorilor multiple colorectaleC.Tumorilor jos situateD.Pacientilor tarati.E.

(pag. 1720)

C1231004. Cancerul de rect apare mai rar la tineri si are:Evolutie similara fata de varstniciA. Evolutie mai buna fata de varstniciB. Forme complicate mai frecvente fata de varstniciC.Evolutie mai nefavorabila fata de varstniciD.Stadii mai avansate fata de varstnici.E.

(pag. 1709)

C1231005. Extinderea cancerului rectal pe cale limfatica incepe in momentul:Tumora invadeaza ganglionii pericoliciA. Tumora invadeaza reteaua limfatica submucoasa si ulterior pe cea perirectalaB. Apare invazia limfonodulilor de la originea arterei mezenterice inferioareC.Tumora invadeaza vasele sangvine parietaleD.Tumora invadeaza seroasa.E.

(pag. 1712)

C1231006. Perforatiile diastatice din cancerul rectal sunt cel mai bine rezolvate printr-o:ColostomieA.



Colectomie totalaB. Rezectie in doi timpiC.Amputatie rectala si cecostomieD.Rezectie rectala si hemicolectomie dreapta.E.

(pag. 1721)

C1331007. In stadializarea cancerului de rect categoria N3 corespunde:metastaza in 4 sau mai multi limfonoduli pericolonici sau perirectali.A. metastaza in oricare limfonodul de-a lungul cursului unui anume trunchi vascular.B. metastaza in 1-3 limfonoduli pericolonici sau perirectali.C.metastaza in 5 ganglioni perirectaliD.metastaza in 6 ganglioni perirectaliE.

(pag. 1714)

C1331008. Bolnavii cu cancer de rect operati in stadiul Dukes B2 si C recunosc un risc important de recidive si de aceea necesita un tratament adjuvant dupa indepartarea tumorii, care este:

chimioterapie intraperitoneala aplicata la 4 zile dupa ablatia tumorii primare.A. chimioterapie intraperitoneala aplicata la 14 zile dupa ablatia tumorii primare.B. chimioterapie intraperitoneala aplicata in momentul interventiei.C.chimioterapie intraperitoneala aplicata la 24 de oredupa actul chirurgical.D.radioterapie intraoperatorieE.

(pag. 1725)

C1331009. In clasificarea TNM a cancerului rectal categoria T2 inseamna:Carcinom in situA. Tumora invadeaza submucoasa.B. Tumora invadeaza muscularis propria.C.Tumora invadeaza prin muscularis propria in subseroasa sau in tesuturile invecinate.D.Tumora perforeaza peritoneul visceral.E.

(pag. 1713)

C1331010. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la cancerul de rect tipul Lynch I, cu exceptia:este un sindrom canceros ereditar, familial.A. este un sindrom rar.B. reprezinta o incidenta familiala crescuta a cancerului la nivelul colonului si endometrului.C.reprezinta o incidenta familiala crescuta a neoplasmelor maligne multiple.D.colonul si rectul reprezinta principalul situs al malignitatii.E.

(pag. 1711)

C1431011. Cea mai frecventa extensie la distanta de sediul primar al tumorii (rectul) o reprezinta:Metastazele pulmonare;A. Metastazele osoase;B. Metastazele hepatice;C.Diseminarile peritoneale;D.Metastazele cerebrale.E.

(pag. 1724)

C1431012. Chimioterapicul care s-a dovedit folositor si care a realizat cea mai buna rata de raspuns in cancerul rectal este:

Adriamicina;A. 5-fluorouracil;B. Vincristina;C.



Vinblastina;D.Ciclofosfamida.E.

(pag. 1722)

C1431013. Principala metoda de tratament in cancerul rectal este:Tratamentul chirurgical;A. Radioterapia radicala;B. Chimioterapie;C.Radioterapia paleativa;D.Tratamentul local: electrocoagularea tumorii.E.

(pag. 1717)

C1531014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul local al cancerului de rect sunt false:se adreseaza pacientilor tarati;A. se adreseaza pacientilor cu tumori mici, mobile pe planurile profunde;B. se adreseaza tumorilor slab diferentiate din punct de vedere histologic;C.excizia chirurgicala este preferata electrocoagularii;D.tumora sa respecte tunica muculara.E.

(pag. 1719)

C1531015. In cazul cancerului de rect, N2 in clasificarea TNM reprezinta:metastaza in 1-3 ganglioni perirectali;A. absenta metastazelor ganglionare;B. metastaza in 4 sau mai multi ganglioni perirectali;C.metastaza in ganglionii periaortici;D.metastaza in 1-3 limfonoduli de-a lungul cursului unui anume trunchi vascular.E.

(pag. 1714)

C1531016. Cancerul de rect recurent reprezinta:numai recidiva locala;A. numai recidiva la distanta de focarul primar;B. numai recidivele anastomotice;C.recidivele pot fi locale sau la distanta de focarul primar;D.pentru majoritatea autorilor reprezinta boala oculta lasata pe loc.E.

(pag. 1722)

C1531017. Urmatoarele afirmatii legate de folosirea chimioterapiei in cancerul rectal sunt false:exista dovada clara ca chimioterapia imbunatateste supravietuirea;A. 5-FU este singurul antitumoral cu rata de raspuns cea mai buna;B. chimioterapia adjuvanta este mai putin importanta decat radioterapia adjuvanta;C.chimioterapia se asociaza cu imunoterapia pentru efecte nedorite adverse;D.in cazul metastazelor hepatice se foloseste chimioterapia tintita portala si arteriala hepatica.E.

(pag. 1722)

C1531018. Care din urmatoarele afirmatii privind favorizarea aparitiei recidivelor locale in cancerul de rect sunt false:

varsta tanara a bolnavului;A. stadiul avansat al tumorii;B. gradingul tumoral;C.gestul si tehnica chirurgicala;D.depistarea clinica intr-un stadiu avansat.E.

(pag. 1722)



C1631019. Tumorile maligne ale rectului incluse in categoria G-3 (gradul III) sunt:diferentiateA. moderat diferentiateB. slab diferentiateC.nediferentiateD.nici unaE.

(pag. 1712)

C1631020. Recidivele locale sunt diagnosticate aproape totdeauna dupa operatia primara la un interval de:

prima lunaA. primele 2 luniB. primii 2 aniC.primii 5 aniD.primii 10 aniE.

(pag. 1723)

C1631021. Agentul antitumoral care s-a dovedit folositor in cancerul rectal este:AmoxiclavulA. Mitomicina CB. VincristinaC.metil-CCNUD.5-FUE.

(pag. 1722)

C1631022. Din punctul de vedere al varstei, deceniul cel mai frecvent afectat pentru cancerul rectal este al:

4-lea (30-39 ani)A. 5-lea (40-49 ani)B. 6-lea (50-59 ani)C.7-lea (60-69 ani)D.8-lea (70-79 ani)E.

(pag. 1709)

C1631023. In cadrul stadializarii TNM, o tumora rectala care invadeaza submucoasa se clasifica:ToA. TisB. T1C.T2D.T3E.

(pag. 1713)

C2231024. Rectul perineal se formeaza ontogenetic din:ansa terminala a intestinului primitivA. canalul analB. cloaca primitivaC.arhistoma primitivaD.stoma terminala a intestinului primitivE.

(pag. 1709)

C2231025. Care din afirmatiile referitoare la cancerul rectal este falsa?proteinele de peste scad considerabil riscul de aparitie a boliiA.



tumora maligna la nivelul rectului pelvin este mai ales de tipul adenocarcinomuluiB. grasimile polinesaturate de tipul N6 au efect promotorC.incidenta mai mica a bolii la femei a lasat sa se intrevada rolul protector hormonalD.tutunul este considerat factor favorizant, mai ales in jurul varstei de 25 aniE.

(pag. 1709 - 1710)

C2231026. Care dintre cele enumerate nu sunt considerate a avea rol in diminuarea riscului de aparitie a cancerului rectal?

fibrele alimentareA. legumele crucifereB. anti-inflamatoriile nonsteroidieneC.carnea rosieD.antioxidantiiE.

(pag. 1710)

C2231027. Care din afirmatiile referitoare la patologia cancerului rectal sunt false?exista tumori cu trasaturi invazive limitate la mucoasa si lipsite de potential metastatic din cauza saraciei limfaticelor mucoasei

A.

pentru realizarea potentialului metastatic tumora trebuie sa penetreze submucoasaB. carcinomul in situ prezinta trasaturi histologice de malignitate limitate la mucoasaC.tumora trebuie sa traverseze tunica musculara a rectului pentru a genera potential metastaticD.adenocarcinomul mucinos este constituit in proportie de peste 50% din celule maligne continand mucina intracitoplasmatic

E.

(pag. 1711)

C2231028. Carcinomul rectal cu celule mici:este alcatuit din celule scuamoase cu punti intercelulareA. are o arhitectura tisulara cu structuri tubulare sau viloaseB. este un adenocarcinom cu importanta componenta mucinoasa (peste 50%)C.are comportament si histochimie asemanatoare cu tumora similara a plamanuluiD.are celule ce contin mucina intracelularE.

(pag. 1711-1712)

C2231029. Rutele importante ale extinderii cancerului de rect sunt urmatoarele, cu exceptia:venoasaA. localaB. limfaticaC.arterialaD.peritonealaE.

(pag. 1712)

C2231030. In cadrul clasificarii in sistem Concord a cazurilor de cancer rectal, subdiviziunea A2 reprezinta:

cancer extins la musculara organuluiA. carcinom in situB. cancer extins la suprafata mezoteliala liberaC.carcinom limitat la submucoasaD.cancer extins la muscularis propria, dar nu dincolo de eaE.

(pag. 1713)

C2231031. Examinarea adecvata a extinderii limfatice a cancerului de rect, fara de care nu se poate afirma absenta acesteia, necesita studiul histologic a cel putin:

5 limfonoduliA.



10 limfonoduliB. 12 limfonoduliC.15 limfonoduliD.20 limfonoduliE.

(pag. 1714)

C2231032. In caz de cancer rectal sangerarea se exprima aproape constant:ca melenaA. ca sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecalB. ca metroragieC.ca hemoragie ocultaD.ca modificare a ritmului defecatieiE.

(pag. 1714)

C2231033. Afirmatiile referitoare la cancerul de rect sunt false, cu exceptia:tenesmul este dat de evacuarea de mucus amestecat cu scaun fluid si sangeA. durerea este un semn precoceB. sangerarile sunt cel mai adesea urmare a modificarii ritmului defecatieiC.limfadenopatia inghinala este deseori prezentaD.durerea apare prin invadarea plexurilor nervoase extrarectaleE.

(pag. 1714)

C2231034. Corespondenta ecoendoscopica in cancerul de rect stabileste ca uT3:invazia organelor adiacenteA. respectarea stratului hiperecogen medianB. respectarea stratului hiperecogen lateralC.ruperea stratului hiperecogen perifericD.respectarea stratului hiperecogen perifericE.

(pag. 1715-1716)

C2231035. In screening-ul de masa pentru cancerul rectal:se cerceteaza toti adultii de peste 75 aniA. se utilizeaza un test minim invazivB. defineste un grup mult mai mic caruia i se poate aplica o explorare mai invaziva si costisitoareC.se cerceteaza persoane din grupe cu risc inaltD.se utilizeaza testul CoprocultE.

(pag. 1716-1717)

C2231036. Testul Hemo-QuantR in cancerul rectal:este cel mai larg folosit pentru screening in masaA. da reactii fals pozitive la ingestia unor alimente bogate in peroxidaza-likeB. utilizat precoce determina scurtarea perioadei dintre initierea tratamentului si decesC.utilizeaza anticorpi monoclonali Mab fixati specific de tesutul tumoralD.detecteaza semnificativ prezenta sangelui prin detectarea conversiei haemului in porfirine fluorescenteE.

(pag. 1716-1717)

C2231037. Afirmatiile referitoare la cancerul rectal sunt adevarate, cu exceptia:rezectia abdomino-perineala de rect cu conservarea sfincterului se numeste procedeul MilesA. clasic, rezectia anterioara de rect procedeu Dixon era permisa pentru tumorile situate mai sus de 5 cm deasupra anusului

B.

unul dintre procedeele chirurgicale ce nu permite conservarea sfincterului este rezectia abdomino-transanala

C.



laserterapia Nd-YAG permite asa-numita "biopsie totala”D.urmarirea bolnavilor carora li s-a practicat rezectia anterioara joasa a demonstrat cresterea numarului recidivelor locale fata de indicatiile clasice ale rezectiei anterioare

E.

(pag. 1718-1719)

C2531038. In clasificarea TNM a cancerului de rect, T4N0M0 reprezinta:stadiul 0;A. stadiul I;B. stadiul II;C.stadiul III;D.stadiul IV.E.

(pag. 1714)

C2531039. In clasificarea TNM a cancerului de rect, T2N3M0 reprezinta:stadiul I;A. stadiul IIa;B. stadiul IIb;C.stadiul III;D.stadiul IV.E.

(pag. 1714)

C2531040. In cadrul examinarii endoscopice, uT2 reprezinta:respectarea stratului hiperechogen median;A. respectarea stratului hiperechogen periferic;B. ruperea stratului hiperechogen periferic;C.invazia organelor adiacente;D.invazia ganglionilor inghinali.E.

(pag. 1716)

C2531041. T4N3M0 in stadializarea TNM a cancerului de rect corespunde:stadiului Dukes B;A. stadiului III (TNM);B. stadiului Astler Collen C1;C.stadiului II b (TNM);D.stadiului B2 Astler Collen.E.

(pag. 1714)

C2531042. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:tumorile rectale pot fi macroscopic vegetante, ulcerate, stenozante;A. tumorile rectului sunt relativ imprecis delimitate comparativ cu cele de esofag si stomac;B. in histogeneza cancerului de rect este implicata activarea oncogenelor ce stimuleaza cresterea tumorala;C.un rol important joaca si pierderea genelor oncosupresoare;D.ruta clasica a evolutiei cancerului de rect este in grade crescatoare de displazie epiteliala.E.

(pag. 1711-1712)

C2531043. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul local al cancerului de rect sunt false:se adreseaza pacientilor tarati;A. se adreseaza pacientilor cu tumori mici, mobile pe planurile profunde;B. se adreseaza tumorilor slab diferentiate din punct de vedere histologic;C.excizia chirurgicala este preferata electrocoagularii;D.tumora sa respecte tunica musculara.E.

(pag. 1719)



C2531044. Urmatoarele afirmatii legate de folosirea chimioterapiei in cancerul rectal sunt false:exista dovada clara ca chimioterapia imbunatateste suprevietuirea;A. 5-Fu este singurul antitumoral cu rata de raspuns cea mai buna;B. chimioterapia adjuvanta este mai putin importanta decat radioterapia adjuvanta;C.chimioterapia se asociaza cu imunoterapia pentru efecte adverse nedorite;D.in cazul metastazelor hepatice se foloseste chimioterapia tintita potala arteriala hepatica.E.

(pag. 1721-1722)

C2531045. Care din urmatoarele afirmatii privind favorizarea aparitiei recidivelor locale in cancerul de rect sunt false:

varsta tanara a bolnavului;A. stadiul avansat al tumorii;B. gradingul tumoral;C.gestul si tehnica chirurgicala;D.depistarea clinica intr-un stadiu avansat.E.

(pag. 1722)

C2531046. Radioterapia paliativa in cancerul rectal are urmatoarele contraindicatii:evolutia locala avansata;A. metastaze extensive;B. sangerare;C.durere;D.sindrom subocluziv.E.

(pag. 1722)

C2531047. Cancerul rectal recurent semnifica:numai recidiva locala;A. numai recidiva la distanta de focarul primar;B. numai recidivele anastomotice;C.recidivele pot fi locale sau la distanta de focarul primar;D.pentru majoritatea autorilor reprezinta boala oculta lasata pe loc.E.

(pag. 1722)

C2531048. Urmatoarele afirmatii despre carcinoidul cu localizare rectala sunt adevarate:tumora cu dezvoltare din tesut conjunctiv;A. este o tumora multipla rara, unica;B. localizarea initiala este la nivelul muscularei si subseros;C.tumorile mai mari de 2 cm sunt aproape intotdeauna fatale;D.tumorile maligne sunt tratate prin excizie locala.E.

(pag. 1726)

C2531049. In cazul cancerului de rect N2 in clasificarea TNM reprezinta:matastaza in 1-3 ganglioni perirectali;A. absenta metastazelor ganglionare;B. metastaza in 4 sau mai multi ganglioni perirectali;C.metastaza in ganglionii periaortici;D.metastaza in 1-3 limfonoduli de-a lungul cursului unui anume trunchi vascular.E.

(pag. 1714)

C2631050. Deceniul de vârstă cel mai frecvent afectat de cancerul rectal este:20-29 aniA. 30-39 aniB.



40-49 aniC.60-69 aniD.70-79 aniE.

(pag. 1709)

C2631051. Factorii care măresc riscul cancerului rectal sunt:fibrele alimentareA. grăsimileB. legumeleC.antioxidanţiiD.calciulE.

(pag. 1710)

C2631052. Factorii care diminuă riscul cancerului rectal sunt:tutunulA. alcoolulB. hormoniiC.grăsimileD.fibrele alimentareE.

(pag. 1710)

C2631053. În cancerul rectal, datorită invadării sistemului port, metastazele apar în:plămânA. scheletB. creierC.ficatD.muşchiE.

(pag. 1712)

C2631054. În chirurgia cancerului rectal este apreciat ca fiind suficient oncologic un clearance de:1 cmA. 2 cmB. 3 cmC.4 cmD.5 cmE.

(pag. 1711)

C2831055. Cea mai mare parte a rectului dreneaza limfatic:DescendentA. Lateral, spre aripioarele rectaleB. Lateral spre ganglionii iliaci comuni si iliaci interniC.Spre ganglionii de la originea arterei mezenterice inferioareD.Spre ganglionii inghinaliE.

(pag. 1712)

C2831056. Care din tumorile rectale disemineaza pe cale peritoneala:Tumorile cu grad histologic G IIIA. Tumorile voluminoase, indiferent de localizareB. Tumorile submucoase din treimea superioaraC.Tumorile antero-laterale din treimea superioara, care au ajuns la seroasaD.Carcinoamele cu celule miciE.

(pag. 1713)



C2931057. Stadiul B1 din clasificarea Concord a cancerului rectal semnifică:carcinom extins la muscularis propria, dar nu dincolo de ea;A. tumora nu atinge suprafata mezotelială liberă;B. tumora atinge suprafata mezotelială liberă;C.nu există extindere la distantă;D.carcinom limitat la submucoasă.E.

(pag. 1713)


C1231058. Pentru incadrarea diagnostica a sindromului Lynch I sunt necesare urmatoarele criterii:Incidenta familiala crescuta a neoplasmelor maligne primare multipleA. Varsta tanaraB. Cancere localizate mai frecvent pe colonul dreptC.Forme nediferentiateD.Incidenta familiala cerscuta a adenocarcinomului in primul rand la nivelul colonului si endometrului.E.

(pag. 1711)

C1231059. Importanta antigenului carcinoembrionar consta in:Marker de diagnostic primarA. Indicator prognostic preoperatorB. Detectarea tumorilor recurente dupa chirurgia primaraC.Diagnosticul metastazelor hepaticeD.Confirmarea nerezecabilitatii tumorii.E.

(pag. 1716)

C1231060. In orice procedeu chirurgical, ablatia rectului trebuie sa respecte patru “chei” anatomice:Indepartarea mezorectuluiA. Dilacerarea lamelor constitutive ale fasciei DenonvilliersB. Sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale mediiC.Respectarea plexurilor nervoase pelvineD.Extirparea tumorii rectale cu limita de siguranta oncologica de cel putin 2 – 3 cm.E.

(pag. 1719)

C1231061. In afara factorilor de dieta au fost incriminati ca factori de risc pentru cancerul rectal:Colecistectomia efectuata anteriorA. Existenta adenoamelor colorectaleB. Rectocolita ulcerohemoragica cu evolutie indelungataC.Factorii geneticiD.Polipii hiperplastici.E.

(pag. 1710)

C1231062. In cancerul rectal clisma baritata este investigatia cel mai larg folosita:Contrastul simplu cu bariu este suficientA. Tehnica cea mai sensibila este clisma baritata cu dublu contrastB. Este utila in stabilirea tehnicii chirurgicaleC.Evidentiaza existenta concomitenta a unei tumori pe colonD.Permite stadializarea preterapeutica.E.

(pag. 1715)



C1231063. Stadiul Astler & Coller B2 corespunde:T4N0M0A. Dukes BB. T3N0M0C.T3N1M0D.T4N1M0E.

(pag. 1714)

C1231064. Cancerele rectale noninvazive se deosebesc de cele invazive prin:Varsta la care aparA. Tabloul clinicB. Invazia localaC.Aspectul macroscopicD.Capacitatea de a metastaza.E.

(pag. 1711)

C1331065. Tratamentul chirurgical al cancerului de rect avind ca obiectiv ablatia rectului tumoral, a mezorectului si a limfonodulilor regionali, operatii cu intentie de radicalitate, se aplica in urmatoarele stadii TNM:

T1 N0 M0A. T2 N0 M0B. T3 N0 M0C.T4 N0 M0D.T2 N1-3 M0E.

(pag. 1717)

C1331066. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitoare la radioterapia paliativa in cancerele rectale:In cancerele rectale cu evolutie locala avansata poate controla singerarea, durerea si diareea mucoasa.A. In cancerele rectale local avansate sau cu metastaze extensive poate oferi un bun control al simptomelor la peste 70% din bolnavi.

B.

In cancerele rectale cu evolutie locala avansata poate controla singerarea, durerea, diareea mucoasa sau fenomenele obstructive.

C.

Dozele uzuale, de ordinul a 20 Gy in 5 fractiuni zilnice de-a lungul unei saptamini s-au dovedit eficiente.D.Dozele uzuale, de ordinul a 30-35 Gy in 10 fractiuni zilnice de-a lungul a 2 saptamini, s-au dovedit eficiente.E.

(pag. 1721)

C1331067. Ablatia rectului in orice procedeu chirurgical trebuie sa respecte 4 "chei" anatomice si anume:

indepartarea mezorectului,A. dilacerarea lamelor constitutive ale faciei Denonvilliers,B. sectiunea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii,C.pastrarea mezorectului superior pentru a evita leziunile plexurilor nervoase pelvine,D.respectarea plexurilor nervoase pelvine.E.

(pag. 1719)

C1331068. Recidivele locale dupa tratamentul cancerelor rectale sunt favorizate de urmatorii factori:virsta avansata a bolnavilorA. localizarea joasa , la nivelul rectului ampular inferior.B. stadiul avansat al tumorii, natura nediferentiata sau coloida a acestora, tumorile, ocluzive si perforate.C.gestul chirurgical si tehnica chirurgicala insasi privind manipularea tumorala intempestiva.D.dehiscenta anastomotica si efectul "de con" in rezectiile rectale joase.E.

(pag. 1722)



C1331069. Clasificarea R, referitoare la prezenta sau absenta tumorii reziduale dupa chirurgia cu intentie de radicalitate in cancerul rectal reprezinta:

R1 tumora reziduala microscopicaA. R2 tumora reziduala macroscopicaB. R0 tumora reziduala nu poate fi apreciata.C.R3 tumora reziduala peritonealaD.R0 -absenta tumorii reziduale.E.

(pag. 1714)

C1331070. Factorii care diminua riscul cancerului rectal sunt:Fibrele alimentareA. Consumul de vegetaleB. Calciul si vitamina DC.Vitaminele si antioxidantiiD.GrasimileE.

(pag. 1710)

C1331071. Factorii care maresc riscul cancerului de rect sunt:alcoolul ingerat, care reprezinta un factor de risc moderatA. regimul sarac in proteineB. grasimile, mai ales cele saturate sunt incriminate ca factori favorizantiC.tutunul este considerat factor favorizant mai ales la barbat in jurul virstei de 35 de ani.D.cafeaua .E.

(pag. 1710)

C1331072. Referitor la bolnavii cu cancer rectal cu metastaze hepatice urmatoarele afirmatii sun adevarate:

bolnavii cu metastaza solitara au un prognostic similar cu cei care au 3 pina la 4 metastaze grupate intrahepatic.

A.

bolnavii carora li s-a practicat excizia metastazelor cu o margine de precizie de 1 cm au o evolutie la fel de simpla ca cei supusi unei hepatectomii partiale.

B.

chirurgia este formal contraindicata cind sunt peste 4 metastaze tumorale implicind ambii lobi hepatici.C.chirurgia este formal contraindicata cind sunt peste 4 metastaze tumorale intr-un lob hepatic.D.chirurgia este formal contraindicata cind sunt peste 3 metastaze tumorale intr-un lob hepatic.E.

(pag. 1725)

C1331073. CT-scannerul este aplicat in diagnosticul cancerului rectal pentru:aprecierea eventualelor metastaze hepatice.A. stabilirea gradului de invazie localaB. gidarea punctiei pentru biopsie in metastazele hepatice.C.descoperirea tumorilor mai mici de 1 cmD.aprecierea vascularizatiei tumorii rectale.E.

(pag. 1715)

C1331074. Urmatoarele afirmatii referitoare lar radioterapia radicala in cancerul de rect sunt adevarate:este o radioterapie de megavoltaj si recunoaste o morbiditate crescuta.A. este o radioterapie de mic voltaj fara morbiditate.B. se folosesc 4 cimpuri cu doze de 55 Gy in 20 fractiuni.C.se folosesc 2 cimpuri cu doze de 45 Gy in 15 fractiuni.D.cind tumora este mai mica de 5 cm in diametru, se obtine sterilizarea completa in 50-60% cazuri.E.

(pag. 1721)

C1431075. Modalitatile de tratament local in cancerul rectal include:



Electrocoagularea tumorii;A. Crioterapia;B. Chimioterapia;C.Iradierea de contact;D.Laserterapia.E.

(pag. 1719)

C1431076. Alegeti afirmatiile corecte legate de cancerul de rect:Adenocarcinoamele sunt mai frecvente la nivelul rectului pelvin, iar cancerele celular scuamoase la nivelul rectulu perineal sau canalul anal;

A.

Este mai frecvent in ariile rurale decat in cele urbane;B. Mai frecvent apare la varstnici (deceniul al 7-lea de viata);C.Mai frecventa la femei decat la barbati;D.Cancerul anal este mai putin frecvent decat cancerul rectal propriu-zis.E.

(pag. 1709)

C1431077. Efectele adverse ale chimioterapiei sunt:Rash cutanat;A. Stomatita;B. Diaree;C.Toxicitatea hematologica;D.Cefalee.E.

(pag. 1722)

C1431078. Din punct de vedere histopatologic cancerul de rect are urmatoarele caracteristici:Tumori adenomorfe si tumori anaplazice;A. Gradingul histologic este util ca factor de prognostic si in determinarea terapiei;B. Gradul III (G3) reprezinta tumori moderat sau slab diferentiate;C.Un infiltrat plasmocitar la periferia tumorii e un factor de prognostic nefavorabil;D.Tumorile aneuploide au un prognostic nefavorabil.E.

(pag. 1712)

C1431079. Urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia cancerului rectal sunt adevarate:Iradierea pelvina are un risc inalt de dezvoltare a cancerului rectal;A. Polipoza familiala adenomatoasa are predispozitie ereditara;B. Cancerul nonpolipozic ereditar e transmis recesiv autozomal;C.Adenoamele viloase au risc inalt de transformare maligna;D.Leziunile precanceroase includ colita ulcerativa, precum si boala Crohn.E.

(pag. 1710-1711)

C1431080. Factorii care diminua riscul cancerului rectal:Regim alimentar bogat in fibre alimentare;A. Ca si vit. D;B. Tutunul;C.Colecistectomia efectuata in antecedente;D.Vitaminele (A, C, E) si antioxidantii.E.

(pag. 1710)

C1431081. Factorii care maresc riscul de cancer rectal:Regimul bogat in proteine;A. Grasimile saturate;B. Regim alimentar bogat in fibre;C.



Rectocolita ulcero-hemoragica cu evolutie indelungata;D.Factorii genetici.E.

(pag. 1710)

C1431082. Ablatia rectului in orice procedeu trebuie sa respecte anumite repere anatomice si anume:Indepartarea mezorectului;A. Dilacerarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers;B. Sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii;C.Sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale inferioare;D.Respectarea plexurilor nervoase pelvine.E.

(pag. 1719)

C1431083. Alegeti afirmatiile corecte legate de amputatia de rect:Implica ablatia rectului tumoral, mezorectului, limfonodulilor regionali;A. Implica si indepartarea aparatului sfincterian;B. Nu implica si indepartarea aparatului sfincterian;C.Se practica o colonostomie terminala definitiva iliaca stanga;D.Este practicata mai ales in cancerele rectale joase si cancerele anale.E.

(pag. 1718)

C1431084. Recidivele dupa cancerul de rect operat:Antigenul carcinoembrionar este mai putin sensibil pentru cancerul rectal recurent;A. Pentru depistarea precoce a recurentelor anastomotice si locoregionale testul Hemocult este mai specific si mai sensibil decat testul Hemoquant;

B.

Sensibilitatea CT in detectarea recurentei maligne merge pana la 88%;C.Cea mai frecventa extensie la distanta o reprezinta metastazele pulmonare;D.In carcinomatoza peritoneala se practica chimioterapie intraperitoneala.E.

(pag. 1722-1725)

C1531085. Tuseul rectal poate decela:tumori ampulare superioare stenozante;A. tumori situate in 1/2 distala a rectului;B. apreciaza consistenta si mobilitatea tumorii;C.permite identificarea adenopatiei perirectale voluminoase;D.apreciaza intinderea in sens axial si circumferential.E.

(pag. 1715)

C1531086. Factorii de risc implicati in aparitia cancerului de rect sunt:factorul alimentar;A. colecistectomia;B. rectocolita ulcerohemoragica;C.factorul genetic;D.antiinflamatoarele nesteroidiene.E.

(pag. 1710)

C1531087. Leziunile precanceroase ale cancerului de rect, includ:polipoza rectocolonica famliala;A. colita ulcerativa;B. Boala Crohn;C.polipoza juvenila;D.Sindromul Lynch.E.

(pag. 1710)



C1531088. Rutele importante ale extinderii cancerului de rect sunt:locala;A. venoasa;B. limfatica;C.peritoneala;D.extinderea prin implantarea celulelor maligne exfoliate in lumen.E.

(pag. 1712)

C1531089. Explorarile paraclinice in cancerul de rect sunt:inutile pentru diagnosticul pozitiv, simptomatologia fiind patognomonica;A. ajuta la stabilirea sediului tumorii;B. ajuta la stabilirea tipului histopatologic;C.utile in evidentierea bolii metastatice;D.utile in evaluarea extesiei locale.E.

(pag. 1715-1716)

C1531090. Operatiile radicale in cancerul de rect inferior sunt:rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara;A. amputatia rectului pe cale abdomino-perineala Miles;B. rezectia abdomino-transsfincteriana Mason;C.rezectia abdomino-transanala Parks;D.rezectia rectului pe cale abdominoperineala cu coborare intrasfincteriana a colonului.E.

(pag. 1717-1718)

C1631091. Contraindicatiile tratamentului iradiant in cancerul rectului sunt legate de:varstaA. sexul bolnavuluiB. alterarea starii generaleC.arteriosclerozaD.antecedente tromboemboliceE.

(pag. 1722)

C1631092. Operatii radicale utilizate in cancerul rectal sunt:operatia MASONA. operatia KRASKEB. operatia LOCALIOC.operatia PARKS-PERCYD.nici unaE.

(pag. 1718)

C1631093. Ablatia rectului in orice procedeu trebuie sa respecte 4 "chei" anatomice si anume:indepartarea mezorectuluiA. dilacerarea lamelor fasciei DENONVILLIERSB. refacerea aparatului sfincterianC.sectiunea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii cand acestea existaD.respectarea plexurilor nervoase pelvineE.

(pag. 1719)

C1631094. Recidivele locale sunt favorizate de urmatorii factori:varsta avansata a bolnavilorA. stadiul avansat al tumoriiB. gestul chirurgicalC.



consumul de proteineD.toateE.

(pag. 1722)

C1631095. Caile de diseminare in cancerul de rect sunt:localaA. limfaticaB. venoasaC.arterialaD.peritonealaE.

(pag. 1712)

C1631096. Ratele supravietuirii in cancerul rectal sunt influentate de:stadiul tumoriiA. gradul mobilitatiiB. topografia tumoriiC.sexul bolnavilorD.rasa bolnavilorE.

(pag. 1720)

C2231097. Epidemiologic carcinomul rectal:este distribuit geografic neuniform decat cancerul colonicA. are o frecventa mai mare in ariile rurale decat in cele urbaneB. afecteaza cel mai obisnuit deceniul al 6-leaC.este mai frecvent la barbati decat la femeiD.are evolutie mai nefavorabila la tineri decat la varstniciE.

(pag. 1709)

C2231098. Care afirmatii referitoare la cancerul rectal sunt adevarate?cancerul anal este mai putin frecvent decat cel rectal propriu-zisA. cancerul celular scuamos este mai frecvent intalnit pe rectul pelvinB. boala este mai frecventa la tineriC.incidenta cea mai mare apare la femeiD.poate coexista cu alte tumori maligne coloniceE.

(pag. 1709)

C2231099. In cancerul rectal:carnea alba scade considerabil riscul de aparitie a boliiA. grasimile saturate sunt incriminate ca factori favorizantiB. factor protector este cresterea excretiei fecale de colesterolC.grasimea de peste de tipul N3 are efect protectorD.consumul de bere pare sa ridice usor riscul de aparitie a boliiE.

(pag. 1710)

C2231100. Sunt considerate ca putand avea rol protector pentru aparitia cancerului de rect:cafeauaA. calciulB. bereaC.colesterolulD.vitamina DE.

(pag. 1710)



C2231101. Linia de preventie primara recent propusa in cancerul de rect include:evitarea consumului de tabacA. consumul scazut de grasimi, nedepasind 50% din totalul de caloriiB. regim bogat in fibreC.includerea in viata cotidiana a activitatilor fiziceD.consum moderat zilnic de bereE.

(pag. 1710)

C2231102. Mesele echilibrate din cadrul liniei de preventie primara recent propusa in cancerul rectal trebuie sa contina zilnic:

cafeaA. fructeB. paineC.cerealeD.legumeE.

(pag. 1710)

C2231103. In cancerul de rect au fost incriminati ca factori de risc:rectocolita ulcero-hemoragica cu evolutie indelungataA. coledocotomia efectuata anteriorB. iradiereaC.existenta adenoamelor rectaleD.dieta bogata in grasimi nesaturate de tipul N3E.

(pag. 1710)

C2231104. Cancerul nonpolipozic ereditar de tip Lynch II se caracterizeaza prin:tendinta de aparitie a tumorii maligne la varsta mai tanaraA. incidenta familiala crescuta a tumorii maligne primare multipleB. asociere cu polipoza adenomatoasa colonicaC.localizarea mai frecventa a tumorilor maligne pe colonul dreptD.incidenta familiala crescuta a adenocarcinomului in primul rand la nivelul colonului si endometruluiE.

(pag. 1711)

C2231105. Din punct de vedere histologic carcinoamele rectului pot fi:carcinom cu celule in inel cu peceteA. adenocarcinom mucinosB. carcinom cu celule paroaseC.carcinom cu celule mariD.carcinom adenoscuamosE.

(pag. 1711-1712)

C2231106. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul rectal sunt false?gradingul histologic G3 arata o tumora nediferentiataA. lipsa infiltratului inflamator limfo-plasmocitar la periferia tumorii este un factor de prognostic nefavorabilB. infiltrarea tumorala dincolo de marginile aparente aduce un prognostic rezervatC.formarea stromei dense fibroblastice este asociata cu cresterea supravietuiriiD.tumorile diploide au un prognostic mai rauE.

(pag. 1712)

C2231107. Antigenele normale ce pot fi depistate in tumora rectala prin tehnici de imunohistochimie sunt:

factorul de necroza tumoralaA.



antigenul carcino-embrionicB. CA-19-9C.alfa fetoproteinaD.fosfataza alcalina placentara umanaE.

(pag. 1712)

C2231108. Extinderea locala a cancerului de rect se realizeaza in urmatoarele moduri, cu exceptia:in sens circumferentialA. in grosimea peretelui rectalB. in sens centripetC.prin embolizareD.in sens axialE.

(pag. 1712)

C2231109. Prin extindere locala tumorile maligne rectale pot ajunge pe organele care invecineaza rectul si daca acestea sunt cavitare apar comunicari anormale cum ar fi:

fistulele colo-ilealeA. fistulele vezico-vaginaleB. fistulele vagino-uretraleC.fistulele colo-vezicaleD.fistulele colo-vaginaleE.

(pag. 1712)

C2231110. Care din afirmatiile privind caile de diseminare a cancerului de rect sunt adevarate?extinderea pe cale limfatica incepe numai in momentul in care tumora invadeaza reteaua limfatica perirectala

A.

permeatia este o modalitate de extindere locala a tumoriiB. periproctiul este penetrat prin extindere localaC.cea mai mare parte a limfei rectale este drenata spre limfonodulii de la originea mezentericei superioareD.metastazele hepatice apar pe cale de diseminare hematogena portalaE.

(pag. 1712)

C2231111. Extinderea cancerului rectal pe cale limfatica:se poate face prin permeatieA. genereaza metastaze pulmonareB. realizeaza invazie limfonodulara in secvente anatomiceC.se poate face prin embolizareD.se face in cea mai mare parte retrograd spre limfonodulii inghinaliE.

(pag. 1712)

C2231112. Metastazarea cancerului rectal pe cale hematogena portala duce la aparitia urmatoarelor localizari tumorale, cu exceptia:

hepaticaA. scheleticaB. pulmonaraC.cerebralaD.prostatica la barbatE.

(pag. 1712)

C2231113. Celulele maligne exfoliate din cancerul rectal in cursul interventiilor chirurgicale ce au neglijat masurile de ablatie conduc la:

recidive tumorale la nivelul cicatricilor postoperatorii abdominaleA. implantarea distala a unor cancere de colonB.



recidive tumorale in pelvis si perineuC.recidive tumorale in jurul colostomiilorD.recidive tumorale la nivelul colorectorafiilor dupa rezectii anterioare de rectE.

(pag. 1712)

C2231114. Conform stadializarii TNM in cancerul rectal, stadiului II ii corespunde:Tn N1-3 M0A. T3 N0 M0B. T2 N1-3 M0C.T1 N0 M0D.T4 N0 M0E.

(pag. 1714)

C2231115. Caruia din stadiile clasificarii cancerului rectal din sistemul Astler-Coller ii corespunde stadiul II din clasificarea TNM?

C1A. DB. AC.B1D.B2E.

(pag. 1714)

C2231116. In cancerul de rect, examenul local al rectului permite:depistarea prin tact digital numai a tumorilor din 1/3 distala a rectuluiA. evaluarea destul de exacta a gradului de extindere localaB. uneori perceperea de limfonoduli perirectali maritiC.palparea abdominala a tumorilor din ½ inferioara a rectului, cand sunt voluminoaseD.constatarea unor eventuale fistule colo-ilealeE.

(pag. 1715)

C2231117. Scopuri ale investigatiilor paraclinice in cancerul rectal sunt:sa caute boala metastaticaA. sa confirme existenta tumorii primareB. sa evalueze existenta unor cancere primare sincroneC.sa confirme sangerarea ocultaD.sa evalueze pregatirea mecanica preoperatorie a colonuluiE.

(pag. 1715)

C2231118. Clisma baritata in cancerul de rect:furnizeaza date asupra morfologiei recto-colonuluiA. este utila in urgenta pentru investigarea pacientului cu perforatie intestinalaB. este mai sensibila in tehnica cu dublu contrastC.poate obiectiva coexistenta unor tumori gastriceD.este utila in stabilirea gradului de invazie localaE.

(pag. 1715)

C2231119. CT-scanner-ul in cancerul de rect:este util pentru stabilirea prezentei unei fistule recto-vaginaleA. se aplica mai ales pentru aprecierea eventualelor metastaze hepaticeB. se foloseste pentru ghidarea punctiei biopsie din metastazele hepaticeC.este aplicat in urgenta pentru investigarea pacientului cu ocluzie intestinalaD.permite examinarea directa a tumorii cu prelevare de biopsieE.



(pag. 1715)

C2231120. Rectosigmidoscopia in cancerul de rect:permite stabilirea gradului de extensie localaA. permite examinarea directa a tumoriiB. este utila ca mijloc de diagnostic in urgenta la pacientul cu perforatie intestinalaC.permite prelevarea de biopsieD.este indicata in caz de ocluzie intestinalaE.

(pag. 1715)

C2231121. Markeri tumorali serici ce pot fi utilizati in cancerul rectal sunt:CA-50A. gonadotrofina corionica umanaB. antigenul carcinoembrionicC.CA-19-9D.fosfataza alcalina placentara umanaE.

(pag. 1716)

C2231122. Afirmatiile referitoere la examinarile paraclinice in cancerul de rect sunt false, cu exceptia:rectosigmoidoscopia permite ghidarea punctiei biopsie in metastazele prostaticeA. corespondenta ecoendoscopica uT1 presupune respectarea stratului hiperecogen medianB. radiografia abdominala simpla este utila in toate cazurile de suspiciune a tumorii rectaleC.clisma baritata poate obiectiva o eventuala fistula recto-vezicalaD.explorarea computer tomografica este mult mai sensibila in stabilirea metastazelor hepatice decat ultrasonografia

E.

(pag. 1715-1716)

C2231123. Testul Haemocult:este cel mai larg utilizat ca test screening de masa in cancerul rectalA. utilizeaza guaiacul impregnat pe hartie de filtruB. poate rata cel putin 50% din cancerele rectale datorita sangerarilor intermitente ale tumoriiC.poate da reactii fals pozitive in caz de ingerare de alimente bogate in peroxidaza-likeD.necesita colectarea a cel putin 5 defecatii consecutiveE.

(pag. 1716)

C2231124. Reactia fals pozitiva a testului Haemocult in cancerul de rect este determinata de:reactia guaiacului impregnat pe hartia de filtru cu materiile fecale si hidrogenul peroxid adaugateA. adenoameB. ingerarea unor alimente bogate in peroxidaza-likeC.unele boli non-neoplaziceD.conversia hemului in porfirine fluorescenteE.

(pag. 1716-1717)

C2231125. Tratamentul chirurgical al cancerului rectal prin rezectie rectala anterioara joasa include urmatoarele variante de operatie:

rezectia anterioara procedeu Dixon cu anastomoza colo-anala mecanicaA. rezectia abdomino-perineala procedeu MilesB. rezectia abdomino-transsfincteriana procedeu MasonC.rezectia abdomino-transsacrala procedeu LocalioD.rezectia abdomino-trnsanala procedeu Parks-PercyE.

(pag. 1718-1719)

C2231126. Ablatia rectului in orice procedeu chirurgical la un bolnav cu cancer de rect trebuie sa



respecte urmatoarele "chei” anatomice:respectarea plexurilor nervoase pelvieneA. indepartarea mezorectuluiB. sectionarea ligamentelor laterale si arterelor rectale mediiC.dilacerarea lamelor constitutive ale fasciei TreitzD.pastrarea legaturilor limfoganglionare inghinaleE.

(pag. 1719)

C2231127. Tratamentul chirurgical local al cancerului de rect, aplicabil in caz de tumori mici, bine diferentiate, se poate face prin:

excizie locala Lockhart-MummeryA. laserterapie Nd-YAGB. electrocoagularea tumoriiC.iradiere de contactD.chimioterapie de contactE.

(pag. 1719)

C2231128. Rata supravietuirii in cancerul rectal dupa aplicarea tratamentului chirurgical pare a fi influentata de:

stadiul tumoriiA. sexul pacientuluiB. distanta de fixare a tumorii in rect fata de anusC.clearance-ul mecanic preoperator al colonuluiD.mobilitatea tumoriiE.

(pag. 1720)

C2231129. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical al cancerului de rect sunt adevarate?

in caz de perforatie diastatica se indica operatia HartmannA. in caz de ocluzie patenta este preferata interventia de tip rezectie-anastomozaB. procedeele laparoscopice pot transforma rapid cancerele operate in primele stadii in cancere stadiul IVC.operatia in 3 timpi aplicata pentru complicatii ocluzive ale tumorii jonctiunii rectosigmoidiene are rezultate mult mai bune decat rezectia tumorala fara anastomoza

D.

tratamentul chirurgical local aplicat lezunilor mici, in stadiu incipient de evolutie, poate duce la vindecare pe termen lung

E.

(pag. 1720-1721)

C2231130. Radioterapia in cancerul de rect poate fi aplicata ca:radioterapie paliativaA. radioterapie iradiantaB. radioterapie radicalaC.radioterapie adjuvantaD.radioterapie sistemicaE.

(pag. 1721)

C2231131. In cazul aplicarii radioterapiei radicale in cancerul de rectla o tumora mai mica de 5 cm diametru se obtine sterilizare completa numai la 20% din cazuriA. se folosesc de obicei 10 campuri de iradiereB. doza folosita este de 55 Gy in 20 fractiuniC.prezenta metastazelor hepatice reprezinta clar o contraindicatieD.regresia cancerului este completa dupa mai multe luni de la terminarea tratamentului iradiantE.

(pag. 1721)



C2231132. Iradierea paleativa in cancerul de rect poate oferi de multe ori un bun control al:metastazelor hepaticeA. sangerarii tumoraleB. tenesmelorC.dureriiD.diareei mucoaseE.

(pag. 1721)

C2531133. Factorii care diminua riscul cancerului rectal sunt:fibrele alimentare;A. legumele;B. hormonii;C.calciul;D.aspirina.E.

(pag. 1710)

C2531134. Factorii care diminua riscul cancerului rectal sunt:grasimile;A. alcoolul;B. vitamina D;C.cafeaua;D.antiinflamatoarele nesteroidiene.E.

(pag. 1710)

C2531135. Factorii care maresc riscul cancerului rectal sunt:regimul sarac in proteine;A. grasimile;B. alcoolul;C.vitamina E;D.beta carotenul.E.

(pag. 1710)

C2531136. Factori care maresc riscul de cancer rectal sunt:colecistectomia;A. rectocolita ulcerohemoragica;B. iradierea pelvina;C.polipoza ereditara;D.acidifierea continutului intestinal.E.

(pag. 1710)

C2531137. Din punct de vedere oncogenetic, in cancerul de rect urmatoarele afirmatii sunt adevarate:majoritatea cancerelor colorectale apar in interiorul unor adenoame preexistente;A. adenoamele sunt caracterizate de monoclonalitate;B. riscul cel mai mare de transformare il au adenoamele tisulare;C.carcinoamele "de novo" sunt tumori frecvente cu potential de innoire mai mare decat cele derivate din adenom;

D.

ruta cancerului de rect se face clasic prin grade crescatoare de displazie epiteliala.E.

(pag. 1711)

C2531138. Caracteristicile macroscopice ale cancerului de rect sunt:tumori exofitice;A. tumori ulcerate;B.



tumori stenozante;C.tumori cu extensie mare in submucoasa;D.clearence-ul distal este de minim 2 cm distal de tumora.E.

(pag. 1711)

C2531139. Din punct de vedere clinic, in cancerul rectal intalnim:scaune cu sange si mucus;A. tenesmele si durerile apar in stadii incipiente;B. tenesmele sunt caracteristice tumorilor ampulare ulcerate;C.durerea este un semn major;D.limfadenopatia inghinala este frecventa.E.

(pag. 1714)

C2531140. Operatiile radicale in cancerul de rect sunt:colectomie segmentara;A. amputatia de rect pe cale abdomino-perineala;B. rezectie pe cale abdomino-perineala cu coborarea intrasfincteriana a colonului;C.rezectia transsacrala Kraske;D.rezectia abdomino-transsacrala.E.

(pag. 1718)

C2531141. Ablatia rectului in orice procedeu trebuie sa respecte 4 "chei " anatomice:indepartarea mezorectului;A. decolarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers ;B. sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii;C.respectarea plexurilor nervoase pelvine;D.disectia si sectionarea plexurilor nervoase pelvine.E.

(pag. 1719)

C2531142. Care din urmatoarele afirmatii privind chimioterapia in cancerul de rect sunt adevarate:raspunderea la chimioterapie este satisfacatoare;A. folosirea chimioterapiei imbunatateste sensibil supravietuirea;B. 5 Fu este cel mai folosit agent antitumoral;C.chimioterapia se asociaza cu imunoterapie pentru diminuarea efectelor nedorite ale chimioterapiei;D.in cazul metastazelor hepatice se foloseste chimioterapia portala.E.

(pag. 1722)

C2531143. Rata supravietuirii in cancerul de rect este influentata de:stadiul bolii;A. gradul mobilitatii;B. localizarea topografica a tumorii;C.femeile inregistreaza rezultate mai bune decat barbatii;D.tipul de interventie.E.

(pag. 1720)

C2531144. Caile de diseminare in cancerul de rect sunt:extensia locala;A. extensia pe cale vasculara;B. extensia pe cale peritoneala;C.extensia prin implantarea de celule maligne in lumenul intestinal este proprie rectului;D.celulele exfoliate in timpul interventiilor chirurgicale duc la recidiva tumorala.E.

(pag. 1712)



C2531145. Care din urmatoarele date de epidemiologie analitica a cancerului de rect sunt adevarate:distributia geografica pentru cancerul de rect este mai putin uniforma decat pentru cancerul de colon;A. frecventa cancerului de rect este mai mare in decada a 7 - a;B. o frecventa mare se citeaza si la tineri;C.incidenta este mai mare la barbati decat la femei;D.cancerul de canal anal este mai putin frecvent decat cel de rect propriu-zis.E.

(pag. 1709)

C2531146. Care din urmatoarele date de epidemiologie analitica a cancerului de rect sunt adevarate:are incidenta mai mare in ariile urbane;A. intervalul de varsta cu cea mai mare incidenta este 60-69 de ani;B. raportul femei/barbati = 9/5;C.tumorile maligne ale rectului pot coexista cu tumori maligne ale colonului;D.coexistenta cu alte tumori maligne ale colonului ridica problema unei polipoze degenerate.E.

(pag. 1709)

C2531147. Care din urmatoarele caracteristici clinice ale cancerului de rect sunt mai frecvent intalnite in practica:

evolueaza multa vreme asimptomatic;A. tulburarile de tranzit apar tardiv;B. perforatia poate fi prima manifestare a bolii in tumorile din treimea inferioara;C.sangerarea aduce in cele mai multe cazuri pacientul la medic;D.durerile apar din stadii incipiente ale bolii.E.

(pag. 1714)

C2531148. Tratamentul local in cancerul de rect include:crioterapia;A. tratamentul cu unde radio;B. iradierea de contact;C.electrocoagularea;D.laser terapia.E.

(pag. 1719)

C2531149. Factorii care maresc riscul cancerului de rect sunt:regimul bogat in proteine;A. grasimile;B. hormonii;C.antioxidantii;D.fibrele alimentare.E.

(pag. 1710)

C2531150. Factorii de risc implicati in aparitIa cancerului de rect sunt:factorul alimentar;A. colecistectomia;B. rectocolita ulcero-hemoragica;C.factorul genetic;D.antiinflamatoarele nesteroidiene.E.

(pag. 1710)

C2531151. Leziunile precanceroase in cancerul de rect sunt:polipoza rectocolica familiala;A. colita ulcerativa;B.



boala Crohn;C.polipoza juvenila;D.sindromul Lynch.E.

(pag. 1710)

C2531152. Mentionati care din urmatoarele elemente histologice constituie un factor de prognostic bun:

tumori G1;A. tumori G3;B. prezenta la periferia tumorii a unui infiltrat limfoplasmocitar;C.prezenta la periferia tumorii a unei strome dense fibroblastice;D.diploidia tumorii.E.

(pag. 1712)

C2531153. Rutele importante ale extinderii cancerului de rect sunt:locala;A. venoasa;B. limfatica;C.peritoneala;D.extinderea prin implantarea celulelor maligne exfoliate in lumen.E.

(pag. 1712)

C2531154. Principalele manifestari clinice in cancerul de rect sunt:rectoragiile;A. modificarile ritmului defecatiei;B. durerea;C.icterul la pacientii cu metastaze hepatice;D.limfadenopatia inghinala si cervicala frecventa.E.

(pag. 1714)

C2531155. Tuseul rectal poate decela la un pacient cu cancer de rect:tumori ampulare superioare stenozante;A. tumori situate in 1/2 distala a rectului;B. apreciaza consistenta si modificarea tumorii;C.permite identificarea adenopatiei perirectale voluminoase;D.apreciaza intinderea in sens axial si circumferential.E.

(pag. 1715)

C2531156. Explorarile paraclinice in cancerul de rect sunt:inutile pentru diagnosticul pozitiv, simptomatologia fiind patognomonica;A. ajuta la stabilirea sediului tumorii;B. ajuta la stabilirea tipului histopatologic;C.utile in evidentierea bolii metastatice;D.utile in evaluarea extensiei locale.E.

(pag. 1715-1716)

C2531157. Operatiile radicale in cancerul de rect inferior sunt:rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara;A. amputatia rectului pe cale abdomino-perineala Miles;B. rezectia abdominotranssfincteriana Mason;C.rezectia abdominotransanala Parks;D.rezectia rectului pe cale abdominoperineala cu coborare intrasfincteriana a colonului.E.



(pag. 1717-1718)

C2531158. Factorii care influenteaza supravietuirea in cancerul de rect sunt:localizarea tumorii;A. stadiul tumorii;B. gradingul tumoral;C.prognosticul este mai bun la femei;D.tipul de interventie chirurgicala.E.

(pag. 1720)

C2531159. Ce atitudine adoptati in cazul cancerului de rect complicat acut:tratament local;A. tratament adjuvant;B. tratament chirurgical in trei timpi;C.tratament chirurgical in doi timpi;D.tratament chirurgical intr-un timp: rezectie-anastomoza cu lavaj colonic intraoperator.E.

(pag. 1720-1721)

C2531160. Radioterapia radiacala primara se aplica in cancerul de rect in urmatoarele situatii:tumori inoperabile;A. tumori T2-T4 preoperator;B. in perioada postoperatorie la bolnavii cu risc inalt;C.pacientilor cu boala tromboembolica asociata;D.bolnavilor cu cancer rectal de bun prognostic.E.

(pag. 1721-1722)

C2631161. Referitoe la epidemiologia cancerului rectal sunt adevărate următoarele afirmaţii:deceniul cel mai afectat este al 7-leaA. frecvenţă mai mare în mediul rural decât în cel urbanB. evoluţie mai nefavorabilă la tineri faţă de vârstniciC.mai frecvent la bărbaţi decât la femeiD.cancerul anal este mai puţin frecvent decât cel rectal propriu-zisE.

(pag. 1709)

C2631162. Histologic carcinoamele rectului recunosc următoarele forme:adenocarcinomA. adenocarcinom mucinosB. carcinomul cu celule în inel cu peceteC.carcinom cu celule scuamoaseD.limfomulE.

(pag. 1711)

C2631163. Căi de diseminare ale cancerului de rect sunt:extindere localăA. limfaticăB. hematogenăC.implantare de celule exfoliate în lumenul intestinuluiD.perineuralăE.

(pag. 1712-1713)

C2631164. Prin extindere locală tumorile maligne ale rectului pot produce:fistule colo-vezicaleA.



fistule colo-vaginaleB. fistule colo-ilealeC.fistule anastomoticeD.fistule colo-parietaleE.

(pag. 1712)

C2631165. În diagnosticul cancerului rectal ultrasonografia are rolul de:stabileşte extinderea invaziei localeA. precizează tipul histologicB. apreciază prognosticulC.apreciază gradingul histologicD.detectează eventuale metastaze hepaticeE.

(pag. 1715)

C2631166. Obiectivele intervenţiei chirurgicale în cancerul de rect sunt:ablaţia rectului tumoralA. ablaţia mezorectuluiB. ablaţia metastazelor hepaticeC.ablaţia limfonodulilor regionaliD.ablaţia metastazelor vertebraleE.

(pag. 1717)

C2631167. Operaţii radicale în cancerul rectului sunt:amputaţia rectală pe cale abdomino-perinealăA. rezecţia anterioară înaltăB. rezecţia anterioară joasăC.rezecţia abdomino-transsfincteriană MASOND.colostomia pe baghetăE.

(pag. 1718)

C2631168. Recidivele locale în cancerul rectal sunt favorizate de următorii factori:vârsta avansată a bolnavilorA. stadiul avansat al tumoriiB. gestul chirurgical şi tehnica chirurgicalăC.regimul dieteticD.controalele postoperatoriiE.

(pag. 1722)

C2631169. Supravieţuirea după operaţii pentru cancer rectal este influenţată de:stadiul tumoriiA. gradul mobilizăriiB. sexul bolnavuluiC.topografia tumorii pe rectD.mediul de provenienţă al bolnavuluiE.

(pag. 1720)

C2631170. Efectele nedorite ale chimioterapiei utilizată pentru cancerul rectal sunt:edeme ale membrelor inferioareA. infecţii urinare repetateB. stomahitaC.diareeaD.toxicitatea hematologicăE.



(pag. 1722)

C2831171. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia cancerului rectal sunt false:Frecventa cancerului rectal este mai mare in mediul ruralA. Deceniul cel mai obisnuit pentru cancerul rectal este al 7-lea (60-69 ani)B. Distributia cancerului rectal este egala in mediile rural si urbanC.Frecventa bolii este mai mare la barbati, raportul barbati/femei fiind de 6/5D.Varsta cea mai afectata este intre 70 si 80 aniE.

(pag. 1709)

C2831172. Factorii care maresc riscul de cancer rectal sunt:CafeauaA. Carnea rosieB. Grasimile saturateC.Calciul si vitamina DD.AspirinaE.

(pag. 1710)

C2831173. Dieta care diminua riscul de cancer rectal are urmatoarele caracteristici:Trebuie sa contina minimum 20 grame de fibre vegetale pe ziA. Are continut redus de grasimi, sub 20% din totalul de caloriiB. Presupune evitarea fumatului si alcooluluiC.Presupune abandonarea consumului de cafeaD.Necesita evitarea alimentelor bogate in calciuE.

(pag. 1710)

C2831174. Care din urmatoarele aspecte histologice pot fi considerate ca factori de prognostic nefavorabil in cancerul rectal:

Infiltratul inflamator plasmolimfocitar la periferia tumoriiA. Gradul histologic IB. Stroma densa fibroblasticaC.Gradul histologic IIID.Clasificarea tumorii ca aneuploida la citometria de fluxE.

(pag. 1712)

C2831175. Care sunt sensurile de extindere locala a cancerelor de rect:Limfatic ascendentA. CircumferentialB. PeritonealC.AxialD.In grosimea peretelui rectalE.

(pag. 1712)

C2831176. Care sunt caracteristicile unei tumori rectale incadrata in grupa C2 conform clasificarii Dukes modificate de Astler si Coller in 1954:

Este limitata la stratul muscularA. Are metastaze limfatice regionaleB. Este limitata la peretele rectalC.Are metastaze la distantaD.Tumora depaseste peretele rectuluiE.

(pag. 1713)

C2831177. Care din urmatoarele situatii se incadreaza in stadiul III conform clasificarii TNM a



cancerelor colorectale:T2 N1 M0A. T4 N0 M0B. T3 N2 M1C.T3 N3 M0D.T4 N0 M0E.

(pag. 1714)

C2831178. Ecografia endolumenala are urmatoarele roluri in evaluarea pacientului cu cancer rectal:Permite detectarea metastazelor hepaticeA. Apreciaza progresia cancerului in grosimea peretelui rectalB. Apreciaza invazia tesuturilor perirectaleC.Permite detectarea metastazelor in ganglionii regionaliD.Permite detectarea cresterii in volum a ganglionilor regionaliE.

(pag. 1716)

C2931179. Care din următoarele afirmatii referitoare la epidemiologia cancerului rectal sunt adevărate?este mai frecvent în mediul rural;A. este mai frecvent în deceniul al 7-lea de viată;B. are o evolutie mai nefavorabilă la tineri;C.raportul de incidentă bărbaţi:femei este de 8:5;D.proliferările maligne în interiorul rectului par a fi mai frecvente la nivelul segmentului inferior al acestuia.E.

(pag. 1709)

C2931180. Factorii care măresc riscul cancerului rectal sunt:carnea roşie;A. grăsimile saturate sau polinesaturate de tipul N3;B. alcoolul;C.tutunul;D.hormonii de tipul estrogenului.E.

(pag. 1710)

C2931181. Care din următoarele afirmatii referitoare la cancerul rectal tipul Lynch I sunt adevărate?este un sindrom canceros familial cu transmitere autosomal recesiv;A. incidentă mai mare a cancerului rectal şi colonic;B. incidentă familială crescută a neoplasmelor primare multiple;C.incidentă familială crescută a adenocarcinomului în primul rând la nivelul colonului şi endometrului;D.tumorile apar la o vârstă mai tânără şi sunt mai frecvent situate pe colonul drept.E.

(pag. 1711)

C2931182. Tratamentul local al cancerului rectal include:electrocoagularea tumorii;A. operatia Parks - Percy;B. iradierea de contact;C.laserterapia Nd - Yag;D.operatia Lockhart - Mummery.E.

(pag. 1719)



Tema nr. 32Rectocolita ulcero-hemoragica



C1232001. Leziunile anatomopatologice din rectocolita ulcerohemoragica:in stadiile incipiente constau in infiltrarea cu eozinofile la nivelul criptelor LieberkuhnA. la inspectie mucoasa colonica este tapetata de ulceratii profundeB. mucoasa in totalitate este ingrosataC.mucoasa este atrofiata cu zone avasculareD.mucoasa colonica este tapetata de ulceratii granulare superficiale, fiind in totalitate subtiata si friabila cu vascularizatie bogata

E.

(pag. 1704)

C1232002. Cel mai frecvent semn al debutului RCUH ramane:scaderea ponderalaA. diareea sanghinolentaB. durerile abdominaleC.costipatieD.leziunile dermatologiceE.

(pag. 1704)

C1232003. Doza unica pe zi de Prednison eficienta in inducerea remisiunii puseului acut in RCUH este:1-2 mgA. 4-6 gB. 1200-2400 mgC.40-60 mgD.4-6 ngE.

(pag. 1706)

C1232004. In RCUH se constata:o crestere a activitatii prostaglandin- sintezei cu productie scazuta de prostaglandineA. o scadere a activitatii prostaglandin- sintezei cu o productie scazuta de prostaglandineB. o scadere a activitatii prostaglandin- sintezei cu o productie crescuta de prostaglandineC.o crestere a activitatii prostaglandin- sintezei cu o productie crescuta de prostaglandineD.o exacerbare in productia de imunoglobine in special a celor din clasa Ig GE.

(pag. 1703)

C1332005. Urmatoarele afirmatii privind anatomia patologica din RCUH sunt adevarate, cu exceptia:boala intereseaza mucoasa si submucoasa colonuluiA. rectul este interesat totdeauna si extensia se poate face la intreg colonulB. ileonul terminal poate prezenta semne de inflamatie moderata si dilatatieC.leziunile din RCUH seamana foarte bine cu cele din boala CROHND.mucoasa este in totalitate subtiata, friabila, cu vascularizatie bogataE.

(pag. 1704)

C1432006. In tratamentul chirurgical al RCUH, una dintre operatii este reprezentata de catre rectocolectomia totala cu ileostomie tip Brooke. Care este cea mai frecventa complicatie care apare la



purtatorii de ileostoma:Sindromul de ansa aferenta;A. Hemoragiile ulterioare;B. Infectarea ansei de ileostomie cu eventuala sa obstructie;C.Sindromul de malabsorbtie cu deperditie hidro-electrolitica;D.Ocluzia.E.

(pag. 1707)

C1432007. RCUH este o boala care prinde intotdeauna:Colonul;A. Rectul;B. Ileonul terminal;C.Cecul;D.Jejunul.E.

(pag. 1704)

C1432008. Principalul drog acceptat in tratamentul RCUH capabil sa realizeze remisia episoadelor acute este reprezentat de catre:

Derivati de sulfsalazina;A. Corticosteroizi;B. Antibiotice cu spectru larg;C.Imunodepresoare;D.Interferonul beta.E.

(pag. 1706)

C1432009. In serul bolnavilor cu RCUH s-a constatat prezenta de anticorpi:Anti-celule cu mucus din peretele enteral;A. Anti-celule fara mucus din peretele rectal;B. Anti-celule fara mucus din peretele colonic;C.Anti-celule cu mucus din peretele colonic;D.Anti-celule fara mucus din peretele enteral.E.

(pag. 1703)

C1432010. Culturile aerob-anaerobe ale continutului colonic in RCUH:Au aratat modificari specifice ale florei colonice;A. Au aratat modificari nespecifice ale florei colonice;B. Au aratat o crestere a debitului fecal pentru Stafilococcus aureus;C.Nu au aratat modificari ale florei colonice;D.Nu au aratat modificari ale florei colonice decat in cazurile cu evolutie indelungata.E.

(pag. 1703)

C1432011. Investigatia paraclinica cea mai fidela in diagnosticarea RCUH este:Ecografia abdominala;A. Irigografia baritata;B. Tranzitul baritat gastrointestinal;C.Rectosigmoidoscopia endoscopica;D.Examenele coproparazitologice si coproculturile.E.

(pag. 1705)

C1532012. Preventia degenerescentei maligne in rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) se face pe baza:

decelarii hemoragiilor oculte in scaun;A.



explorarilor imunologice;B. explorarilor tomografice;C.eco-endoscopie;D.examen baritat si colonoscopie.E.

(pag. 1706)

C1532013. Dintre bolile inflamatorii cronice, diagnosticul diferential al rectocolitei ulcero-hemoragice (RCUH) cel mai frecvent, trebuie facut cu:

colite virale;A. colite parazitare;B. neoplasm de colon;C.Boala Crohn;D.polipoza rectocolica.E.

(pag. 1705)

C1532014. Principala clasa de medicamente acceptata in tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice ca fiind capabila sa realizeze remisia episodului acut este:

imunosupresoarele;A. derivatii de sulfsalazina;B. inhibitorii de leucotriene;C.antibiotice;D.corticosteroizii.E.

(pag. 1706)

C1532015. Care din urmatoarele substante poate fi folosit pentru tratamentul topic in rectocolita ulcerohemoragica (RCUH):

streptomicina;A. papaverina;B. azatioprina;C.vitamina A;D.vitamina K.E.

(pag. 1707)

C1532016. Cel mai fidel si specific diagnostic in rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) este realizat prin:

irigografie;A. explorari imunologice;B. explorari biologice;C.rectosigmoidoscopie endoscopica;D.examen coproparazitar si coproculturi.E.

(pag. 1705)

C1632017. Cea mai frecventa manifestare clinica a RCUH este:DiareeaA. Durerea abdominalaB. RectoragiaC.Scaderea ponderalaD.Tenesmele rectaleE.

(pag. 1704)

C1632018. In diagnosticul diferential al RCUH fata de boala Crohn, elementele patologice microscopice care nu apar deloc in RCUH si apar in toate cazurile de boala Crohn sunt:

Inflamatia transmuralaA.



ingrosarea submucoaseiB. FisuriC.Cresterea celularitatii submucoaseiD.GranuloameE.

(pag. 1705)

C1632019. Doza de Prednison utilizata pentru remisiunea puseului acut de RCUH este de:5 mg/zi in doza unicaA. 10-20 mg/zi in doza unicaB. 20-40 mg/zi in doza unicaC.40-60 mg/zi in doza unicaD.80-100 mg/zi in doza unicaE.

(pag. 1706)

C1632020. Doza de Salazopyrina in tratamentul RCUH este de:100 mg/ziA. 1g/ziB. 2-4 g/ziC.4-6 g/ziD.10 mg la 4 ore in perfuzieE.

(pag. 1706)

C1632021. Cel mai fidel si specific examen imagistic in RCUH este:Irigografia baritataA. Tranzitul baritat gastrointestinalB. Radiografia abdominala cu dublu contrastC.RectosigmoidoscopiaD.CTE.

(pag. 1705)

C2232022. Prezenţa de anticorpi anti-citomegalovirus a fost notatã cu o frecvenţã mult mai mare, faţă de martori, la pacienţii cu :

colitã pseudomembranoasãA. boalã CrohnB. RCUHC.anitã hemoragicãD.boalã HirschprungE.

(pag. 1703)

C2232023. În RCUH anticorpii anti-celulã cu mucus prezintã o reacţie încrucişatã cu un grup de antigene extrase din peretele bacterian al :

Streptococului de grup DA. Pseudomonas aeruginosaB. Stafilococului aureuC.E. coliD.Streptococului beta-hemoliticE.

(pag. 1703)

C2232024. În RCUH se constatã o :scãdere a activitãţii prostaglandin-sintetazei cu producţie scãzutã de prostaglandineA. creştere a activitãţii prostaglandin-sintetazei cu producţie crescutã de prostaglandineB. creştere a activitãţii prostaglandin-reductazei cu producţie crescutã de prostaglandineC.



scãdere a activitãţii prostaglandin-reductazei cu producţie scãzutã de prostaglandineD.creştere a activitãţii prostaglandin-hidrogenazei cu producţie crescutã de prostaglandineE.

(pag. 1703)

C2232025. Până de curând operaţia de elecţie în cele câteva complicaţii ale RCUH care necesită tratament chirurgical era reprezentată de:

rectocolectomia subtotală cu prezervarea canalului anal şi anastomoza ileo-analăA. rectocolectomia subtotală cu prezervarea rectului şi anastomoza ileo-rectalăB. colectomia segmentară ReybardC.rectocolectomia totală cu ileostomie tip BrookeD.cecostomiaE.

(pag. 1707)

C2232026. La pacienţii cu anastomoze ileale joase după tratamentul chirurgical al RCUH cea mai frecventă complicaţie (10%) o reprezintă :

hemoragiaA. infectarea ansei de ileostomieB. problemele psiho-sociale ale pacienţilorC.ocluziaD.perforaţiaE.

(pag. 1707)

C2232027. Roediger şi colab. sugerează că leziunile din RCUH reprezintă de fapt un deficit energetic la nivelul epiteliului colonic, constatând că la subiecţii cu RCUH există un deficit de :

hidrogenare dependent de nivelul de coenzima A, care este scăzut la aceşti pacienţiA. oxidare dependent de nivelul de coenzima A, care este scăzut la aceşti pacienţiB. oxidare dependent de nivelul de coenzima A, care este crescut la aceşti pacienţiC.carboxilare dependent de nivelul de coenzima A, care este scăzut la aceşti pacienţiD.dehidrogenare dependent de nivelul de coenzima A, care este crescut la aceşti pacienţiE.

(pag. 1703)

C2332028. Urmatoarele afirmatii privind anatomia patologica din RCUH sunt adevarate, cu exceptia:boala intereseaza mucoasa si submucoasa colonuluiA. rectul este interesat totdeauna si extensia se poate face la intreg colonulB. ileonul terminal poate prezenta semne de inflamatie moderata si dilatatieC.leziunile din RCUH seamana foarte bine cu cele din ulcerul de stressD.mucoasa este in totalitate subtiata, friabila, cu vascularizatie bogataE.

(pag. 1704)

C2532029. Cea mai frecventa complicatie la nivelul ileostomei unui pacient cu rectocolita ulcero-hemoragica o reprezinta:

infectarea ansei de ileostoma;A. hernierea ansei;B. stenoza tardiva a ileostomei;C.recidiva locala;D.nici una din variantele prezentate.E.

(pag. 1707)

C2532030. La toti pacientii rectocolectomizati pentru rectocolita ulcero-hemoragica complicatia majora este reprezentata de:

sindromul de malabsorbtie;A. evisceratie postopratorie;B. eventratie postoperatorie;C.



ocluzie intestinala;D.recurenta bolii.E.

(pag. 1707)

C2532031. In formele supraacute dozele de steroizi pot fi de maxim:500 mg;A. 1000 mg;B. 250 mg;C.800 mg;D.1500 mg.E.

(pag. 1706)

C2532032. Diagnosticul diferential al rectocolitei ulcero-hemoragice cu colita infectioasa se face prin urmatoarele examene de electie:

rectoscopie;A. colonoscopie;B. biopsie;C.teste coproparazitare;D.teste imunologice.E.

(pag. 1706)

C2532033. Cel mai fidel si specific diagnostic in RCUH este realizat prin:irigografie;A. explorari imunologice;B. explorari biologice;C.rectosigmoidoscopie endoscopica;D.examen coproparazitar si coproculturi.E.

(pag. 1705)

C2532034. Dintre bolile inflamatorii cronice cel mai frecvent diagnosticul diferential al RCUH trebuie facut cu:

colite virale;A. colite parazitare;B. neoplasm de colon;C.boala Crohn;D.polipoza rectocolica.E.

(pag. 1705)

C2532035. Preventia degenerescentei maligne in RCUH se face pe baza:explorarilor biologice;A. explorarilor imunologice;B. explorarilor tomografice;C.echoendoscopie;D.examen baritat si colonoscopie.E.

(pag. 1706)

C2532036. Principalul ion deficitar in RCUH este:potasiul;A. calciul;B. clorul;C.magneziul;D.sodiul.E.



(pag. 1706)

C2532037. Principalul drog acceptat in tratamentul RCUH capabil sa realizeze remisia episodului acut este:

imunosupresoarele;A. derivatii de sulfsalazina;B. inhibitorii de leucotriene;C.antibiotice;D.corticosteroizii.E.

(pag. 1706)

C2532038. Care din urmatoarele complicatii ale RCUH nu necesita tratament chirurgical:megacolon toxic;A. RCUH fulminanta ce nu raspunde la terapia cortizonica;B. ocluzia prin stricturi colonice;C.suspiciunea unui cancer colonic;D.pseudopilipii colonici.E.

(pag. 1707)

C2532039. Cea mai frecventa complicatie la purtatorii de ileostoma o reprezinta :sindrom de malabsorbtieA. ocluzie intestinalaB. diareeC.infectarea ansei de ileostomaD.reaparitia unui nou puseu de RCUHE.

(pag. 1707)

C2832040. Cea mai fidela si mai specifica examinare complementara pentru diagnosticul rectocolitei ulcerohemoragice este:

Irigografia baritataA. Irigografia baritata ajutata de insuflatia cu aerB. Tranzitul baritat gastrointestinalC.RectosigmoidoscopiaD.ColonoscopiaE.

(pag. 1705)

C2832041. Precizati care din urmatoarele leziuni microscopice nu este intalnita in rectocolita ulcerohemoragica:

Fibroza submucoasaA. Cresterea celularitatii submucoaseiB. GranuloameleC.Ingrosarea submucoaseiD.Ulceratii ale intregii grosimi a mucoaseiE.

(pag. 1705)




C1232042. Datele epidemiologice din literatura universala privitoare la rectocolita ulcerohemoragica citeaza:

o incidenta de 400-600 cazuri noi la 100000 locuitoriA. prevalenta estimata intre 40-100 la 100000 locuitoriB. rectocolita ulcerohemoragica afecteaza in general populatia de rasa neagraC.incidenta este de 2 ori mai mare la rasa alba fata de restul raselorD.factorul genetic nu pare a juca un rol preponderentE.

(pag. 1702)

C1232043. Care dintre afirmatiile referitoare la rectocolita ulcerohemoragica sunt corecte:este o boala inflamatorie specificaA. are o etiologie necunoscutaB. atinge mucoasa rectala si colonicaC.nu respecta intestinul subtireD.evolueaza in puseuriE.

(pag. 1702)

C1232044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la leziunile anatomopatologice din rectocolita ulcero-hemoragica sunt corecte?

macroscopic mucoasa in totalitate este subtiata si friabilaA. pot apare fisuri superficiale si formatiuni pseudopolipoide mici si regulateB. microscopia optica arata ingrosarea peretelui celularC.studiile de microscopie elecronica arata distrugerea ribozomilor, micsorarea spatiilor intercelulare si micsorarea reticulului endoplasmic

D.

in formele fulminante de rectocolita hemoragica sau megacolonul toxic pot interesa intregul perete colonicE.

(pag. 1704)

C1232045. Endoscopia in RCUH arata:haustratii colonice mariA. mucoasa hiperemica, cu granulatii pseudopolipoideB. haustratiile colonice mici sau absente, cu prezenta de ulceratii liniare adanciC.absenta ulceratiilorD.mucoasa atroficaE.

(pag. 1705)

C1232046. Irigografia baritata in RCUH:poate fi efectuata la un numar foarte redus de pacientiA. nu permite aprecierea intinderii si severitatii boliiB. este proscrisa in prezenta semnelor de megacolon toxicC.se efectueaza intotdeauna cu pregatirea colonului, chiar daca aceasta ar putea exacerba fenomenele colitice

D.

are ca semne radiologice cele mai frecvente : pierderea haustratiei colonice, neregularitati ale peretelui colonic, reprezentate de ulceratiile mucoasei.

E.

(pag. 1705)

C1232047. La ora actuala care din urmatoarele compicatii ale RCUH necesita tratament chirurgical:suspiciunea sau descoperirea unui cancer de colonA. megacolonul toxic cu semne clare de perforatieB. RCUH acuta fulminanta ce raspunde la terapie cu corticoiziC.rectoragii masive ce nu pot fi oprite prin metode conservatoareD.



ocluzie prin stricturi coloniceE.

(pag. 1706-1707)

C1232048. In RCUH cele mai frecvente manifestari clinice sunt:diareeA. dureri abdominaleB. hematurieC.rectoragieD.scaderea ponderalaE.

(pag. 1704)

C1232049. Substantele farmacologice care si-au dovedit,eficacitatea in RCUH pot fi impartite in:imunostimulanteA. imunodepresoareB. corticosteroiziC.derivati de sulfsalazinaD.hormoni tiroidieniE.

(pag. 1706)

C1232050. RCUH reprezinta o boala ce implica leziuni la nivelul:mucoasei colonuluiA. muscularei colonuluiB. intreagi grosimi a peretelui colonicC.jejunuluiD.submucoasei colonuluiE.

(pag. 1704)

C1332051. In cazul RCUH cu megacolon toxic pot aparea:semne de iritatie peritonealaA. distensia abdominalaB. febraC.fistule sau abcese perianaleD.deprecierea functiilor hepatice si renaleE.

(pag. 1704)

C1332052. Imunitatea are rol in producerea RCUH prin urmatoarele argumente:anticorpii anticelula cu mucus infectata sunt prezenti in serul bolnavilor cu RCUHA. anticorpii anti-celule cu mucus sunt specificiB. anticorpii anticelule cu mucus sunt constantiC.la subiectii cu RCUH s-a constatat un deficit in productia de imunoglobuline, in special a celor din clasa Ig G

D.

fenotipurile HLA-AW 24 si BW 35 sunt mai frecvent corelate cu boalaE.

(pag. 1703)

C1332053. Urmatoarele afirmatii privind aspectul microscopic din RCUH sunt adevarate:in stadiile incipiente leziunile tipice constau in infiltrate cu polimorfonucleare in criptele glandulare si formarea de abcese la acest nivel

A.

microscopia electronica arata distrugerea mitocondriilor, cresterea spatiilor intercelulareB. in formele mai avansate apar ulcere cu mucoasa edematiata care capata un aspect pseudopolipoidC.in formele fulminante sau in megacolonul toxic leziunile nu pot interesa intreg peretele colonic si nu duc la perforatii

D.

leziunile din RCUH duc la fenomene de malabsorbtie si pierdere de apa si sareE.



(pag. 1704)

C1332054. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice in RCUH sunt adevarate:debutul RCUH poate imbraca forme diferiteA. diareea sangvinolenta este un semn rareori intalnitB. durerile abdominale si rectoragiile sunt manifestari frecvent intalniteC.in perioadele acute apar dureri abdominale in aria de proiectie a cadrului colicD.scaderea in greutate si paloarea sunt semne rareE.

(pag. 1704)

C1332055. Diagnosticul diferential al rectocolitei ulcerohemoragice trebuie facut cu o serie de afectiuni:boala CROHNA. cu cancerul colonului, care uneori se poate dezvolta pe fondul de RCUHB. cu diverticuloza, cu care imagistic preteaza la confuzieC.cu colitele infectioaseD.colitele inflamatorii nespecifice si proctocolitele homosexualilorE.

(pag. 1706)

C1332056. In rectocolita ulcerohemoragica sunt recomandate o serie de investigatii coproparazitologice si coproculturi, pentru diferentierea de:

colitele viraleA. cancerB. polipozaC.colitele bacterieneD.colitele parazitareE.

(pag. 1705)

C1332057. In RCUH corectarea terapeutica a deficitelor metabolice este necesara deoarece:este prezenta deperditia lichidianaA. exista deficit de electroliti, in special potasiuB. se poate adauga acidoza metabolicaC.bolnavii sunt subponderaliD.bolnavii au asociata hiperglicemiaE.

(pag. 1706)

C1332058. In RCUH corectarea deficitelor hematologice se face cu:sange izogrup, izoRhA. masa eritrocitara izogrup, izoRhB. gelatineC.dextraniD.solutie RiengerE.

(pag. 1706)

C1332059. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorii infectiosi implicati in rectocolita ulcerohemoragica, sunt adevarate:

culturile bacteriene ale continutului colonic in RCUH, nu au aratat modificari ale florei coloniceA. s-a constatat o crestere a titrurilor anticorpilor anti E.coli la subiectii cu RCUH, fara a fi insa corelata cu evolutia bolii

B.

proliferarea bacteriana din RCUH ar putea fi explicata si de antibioticele administrateC.anticorpii anti-citomegalovirus au fost notati cu o frecventa mai mare la pacientii cu RCUH fata de martoriD.factorii infectiosi nu agraveaza puseele boliiE.

(pag. 1703)



C1332060. Rectocolonoscopia efectuata la un bolnav cu RCUH evidentiaza:mucoasa hiperemica, cu granulatii pseudopolipoideA. mucoasa care sangereaza usor la manevrele endoscopiceB. haustratiile colonice sunt mici sau absente, cu ulceratii liniare adinciC.polipi pediculati multipliD.de regula, prezenta unui polip adenovilosE.

(pag. 1705)

C1432061. Anticorpii anti-celule cu mucus din structura peretelui colonic prezenti in serul bolnavilor cu RCUH:

Sunt specifici;A. Nu sunt constanti;B. Nu sunt specifici;C.Sunt constanti;D.Nu sunt specifici si nici constanti.E.

(pag. 1703)

C1432062. Cele mai frecvente manifestari ale RCUH sunt:Diaree;A. Dureri abdominale;B. Rectoragii;C.Scadere ponderala;D.Hematurie.E.

(pag. 1704)

C1432063. Din punct de vedere anatomo-patologic RCUH reprezinta o boala ce implica leziuni la nivelul:

Mucoasei;A. Submucoasei;B. Muscularei;C.Seroasei;D.Toate aceste straturi.E.

(pag. 1704)

C1432064. Deficitul in productia de imunoglobuline, in special a celor din clasa Ig G, prezent in RCUH se datoreaza urmatoarelor mediatori ai inflamatiei:

Interleukina –2;A. Interleukina –4;B. Interferonului alfa;C.Interferonului beta;D.Diverselor fractiuni ale complementului.E.

(pag. 1703)

C1432065. Datele epidemiologice din literatura universala citeaza la ora actuala o frecventa mai crescuta a RCUH:

La populatia de culoare fata de celelalte rase;A. La femei fata de barbati de 3 ori;B. La femei fata de barbati de 1,5 ori;C.Intre 10-35 ani (majoritatea cazurilor) si 55-60 ani sau peste (mult mai modest);D.In aparitia RCUH factorii genetici nu detin un rol important.E.

(pag. 1702)

C1432066. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la RCUH sunt adevarate:



Evolueaza in puseuri;A. Prezenta mai ales la adultul tanar;B. Este o boala inflamatorie specifica;C.Etiologia nu este cunoscuta;D.Afecteaza mucoasa intestinului subtire, a colonului si a rectului.E.

(pag. 1702)

C1532067. Manifestarile clinice din RCUH sunt polimorfe. Mentionati care din urmatoarele afirmatii sunt false:

diareea sanghinolenta este cel mai frecvent semn;A. in cazuri rare boala se manifesta ca o suferinta cronica inflamatorie de grad moderat;B. peste 50% au debut fulminant;C.frecvent apar manifestari extradigestive;D.diareea sanghinolenta, febra, durerile sunt apanajul formelor fulminante.E.

(pag. 1704)

C1532068. Alaturi de teoria genetica si imunlogica si alte teorii vin in explicarea etiopatogeniei rectocolitei ulcero-hemoragice (RCUH). Argumentele reale sunt:

implicarea factorului alergic este dovedita de prezenta eozinofilelor si mastocitelor degranulate in corion;A. mai rar, a fost subliniat rolul tutunului;B. teoria neurovasculara nu explica de sine statatoare declansarea si evolutia bolii;C.subiectii cu RCUH au un deficit de oxidare dependent de nivelul CoA, care este crescut la acesti pacienti;D.in RCUH se constata o crestere a activitatii prostaglandinelor.E.

(pag. 1703)

C1532069. Semnele radiologice cel mai frecvent intalnite in rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) sunt:disparitia haustratiei colonice;A. pseudopolipii;B. imagine lacunara la nivelul ampulei rectale;C.neregularitati ale peretelui colonic;D.aspect de tub rigid inca din fazele initiale.E.

(pag. 1705)

C1532070. Principalele substante farmacologice ce si-au dovedit eficacitatea in recto-colita ulcero-hemoragica (RCUH) sunt:

corticosteroizii;A. antibiotice cu spectru larg;B. antibiotice neresorbabile intestinal;C.derivati de sulfasalazina;D.imunosupresoare.E.

(pag. 1706)

C1632071. In diagnosticul diferential al RCUH fata de boala Crohn, urmatoarele elemente patologice macroscopice au incidenta 0% in RCUH:

Ulceratii liniare confluenteA. Fisuri adanci ale mucoaseiB. Leziuni disparateC.ingustarea lumenuluiD.Aspect pavimentos al mucaoseiE.

(pag. 1705)

C1632072. In etiopatogenia RCUH a fost pus in evidenta rolul urmatorilor factori:EpidemiologiciA.



InfectiosiB. ToxiciC.AlergiciD.ImunitariE.

(pag. 1702-1703)

C1632073. Reguli de efctuare a irigografiei in RCUH:Nu se efectueaza pregatirea colonului, care ar putea exacerba fenomenele coliticeA. Cand diareea este absenta pregatirea se poate face printr-o dieta lichidiana de 3 zileB. Irigografia se efectueaza cu blandeteC.Nu se efectueaza irigografia in prezenta semnelor de megacolon toxicD.Se repeta la 6 luni, alternativ cu colonoscopia cu biopsie, timp de 10 aniE.

(pag. 1705)

C1632074. Complicatiile RCUH care necesita tratament chirurgical sunt:Rectoragii masive ce nu pot fi oprite prin metoe conservatoareA. Megacolonul toxic cu semne clare de perforatieB. MegadolicocolonulC.RCUH acuta fulminanta ce nu raspunde la terapia cu cortizonD.Ocluzia prin stricturi coloniceE.

(pag. 1707)

C1632075. Complicatiile tratamentului chirurgical in RCUH sunt:Recidiva bolii pe segmentul intestinal din amonteA. Infectarea ansei de ileostomieB. Ocluzia ansei ileale anastomozateC.Sindromul de malabsorbtieD.DiareeaE.

(pag. 1707)

C1632076. Imuosupresoarele folosite in tratamentul RCUH sunt:AzatioprinaA. CiclosporinaB. CicloserinaC.6-mercatopurinaD.5-fluorouracilulE.

(pag. 1706)

C2232077. Prezenţa agenţilor infecţioşi la pacienţii cu RCUH :nu pare a avea specificitateA. are o mare specificitateB. acţioneazã ca factori supraadãugaţi, de agravare a puseurilor boliiC.acţioneazã ca factori ce limiteazã evoluţia boliiD.determinã scãderea marcatã a titrului de anticorpi anti E. coliE.

(pag. 1703)

C2232078. Culturile aerob-anaerobe ale conţinutului colonic în RCUH :au arãtat modificãri importante ale florei coloniceA. nu au arãtat modificãri ale florei coloniceB. s-a constatat o creştere a debitului fecal al streptococului de grup D, sau E. coliC.s-a constatat o scãdere a debitului fecal al streptococului de grup D, sau E. coliD.s-a constatat absenţa streptococului de grup D şi E. coliE.



(pag. 1703)

C2232079. Studiile histologice ale RCUH au confirmat :prezenţa de monocite în corionA. prezenţa de polimorfonucleare şi monocite în corionB. prezenţa de eozinofile şi mastocite degranulate în corionC.creşterea histaminei tisulareD.scãderea histaminei tisulareE.

(pag. 1703)

C2232080. Anticorpii anti-celule cu mucus din structura peretelui colonic în serul bolnavilor cu RCUH :sunt constanţiA. sunt specificiB. nu sunt constanţiC.sunt inexistenţiD.nu sunt specificiE.

(pag. 1703)

C2232081. Cãrora dintre diverşii mediatori ai inflamaţiei se datoreazã deficienţele imunitãţii din RCUH?interleukina-1A. interleukina-2B. interleukina-4C.interleukina-5D.diversele fracţiuni ale complementuluiE.

(pag. 1703)

C2232082. Care din fenotipurile urmãtoare sunt mai frecvent corelate cu RCUH :HLA-AW24A. HLA-PQ67B. HLA-WX23C.BW35D.XY99E.

(pag. 1703)

C2232083. RCUH reprezintă o boala care :implică leziuni la nivelul mucoasei şi submucoasei coloniceA. implică leziuni la nivelul mucoasei, submucoasei şi muscularei coloniceB. implică leziuni situate exclusiv la nivelul mucoasei coloniceC.prinde întotdeauna rectul cu progresie liniara a leziunilor la nivelul întregului colonD.prinde întotdeauna ileonul terminal şi cecul, uneori cu progresie liniară a leziunilor la nivelul rectuluiE.

(pag. 1704)

C2232084. Macroscopic în RCUH :la inspecţie mucoasa colonicã este tapetatã de ulceraţii profundeA. la inspecţie mucoasa colonicã este tapetatã de ulceraţii granulare superficialeB. la inspecţie mucoasa colonicã nu prezintã ulceraţiiC.mucoasa în totalitate este subţiatã şi friabilã cu vascularizaţie bogatãD.mucoasa este îngroşatã şi friabilãE.

(pag. 1704)

C2232085. Macroscopia în RCUH :mucoasa colonicã este tapetatã de ulceraţii granulare superficialeA.



pot apãrea fisuri profunde, hemoragiceB. pot apãrea fisuri superficialeC.pot apãrea formaţiuni pseudopolipoide mici şi regulateD.mucoasa în totalitate este îngroşatã dar slab vascularizatãE.

(pag. 1704)

C2232086. Studiile de microscopie electronică in RCUH arată :distrugerea reticulului endoplasmaticA. distrugerea mitocondriilorB. distrugerea ribozomilorC.creşterea spaţiilor intercelulareD.lărgirea reticulului endoplasmaticE.

(pag. 1704)

C2232087. Microscopic in RCUH :în formele fulminante de RCUH sau în megacolonul toxic leziunile pot interesa întregul perete al jejun-ileonului ducând la perforaţii în marea cavitate

A.

în stadiile incipiente leziunile tipice constau în infiltrarea de polimorfonucleare la nivelul criptelor Lieberkuhn situate la baza mucoasei cu formarea de abcese la acest nivel

B.

în stadiile incipiente leziunile tipice constau în infiltrarea de bazofile la nivelul criptelor Lieberkuhn situate la baza mucoasei cu formarea de abcese la acest nivel

C.

în stadiile incipiente leziunile tipice constau în infiltrarea de limfocite la nivelul criptelor Lieberkuhn situate la baza mucoasei cu formarea de abcese la acest nivel

D.

în stadii mai avansate ale bolii se realizează o coalescenţă a abceselor din cripte cu descuamare celulară şi apariţia de ulcere

E.

(pag. 1704)

C2232088. Ocazional în RCUH pot apărea manifestări extradigestive ca :riniteA. iriteB. disfuncţii hepaticeC.leziuni dermatologiceD.flebiteE.

(pag. 1704)

C2232089. Pacienţii cu un debut şi evoluţie fulminante de RCUH (aproximativ 15%) prezintă :constipaţieA. scaune diareice sanghinolente sporadiceB. scaune diareice sanghinolente frecvente (peste 30 pe zi)C.febrăD.dureri abdominaleE.

(pag. 1704)

C2232090. Cele mai frecvente manifestări in RCUH sunt :febră 90%A. rectoragii 55%B. tenesme 60%C.diaree 79%D.dureri abdominale 71%E.

(pag. 1704)

C2232091. In megacolonul toxic :leziunile pot interesa întregul perete colonic ducând la perforaţii în marea cavitateA.



pot apărea semne de iritaţie peritoneală cu silentium la auscultaţieB. apare un abdomen excavat mimând un sindrom ocluzivC.este prezentă febraD.se adaugă deprecierea funcţiilor hepatică şi renală, evidenţiate prin analize de laboratorE.

(pag. 1704)

C2232092. Deprecierea funcţiilor hepatică şi renală în megacolonul toxic este evidenţiată prin analizele de laborator :

scăderea hemoglobineiA. creşterea bilirubinei, transaminazelorB. creşterea ureei, creatinineiC.creşterea trombocitelorD.creşterea pseudocolinesterazeiE.

(pag. 1704)

C2232093. Examenul regiunii perineale în RCUH evidenţiază :hemoroizi hemoragici cu prolaps rectalA. fistule sau abcese perianaleB. criptiteC.fisuri analeD.prolaps genitalE.

(pag. 1704)

C2232094. Endoscopia în RCUH arată :o mucoasă îngroşatăA. o mucoasă hiperemicăB. o mucoasă cu granulaţii pseudopolipoide, care sângerează uşor la manevrele endoscopiceC.haustraţii mari, cu prezenţa de ulceraţii liniare superficialeD.haustraţii colonice mici, sau absente, cu prezenţa de ulceraţii liniare adânciE.

(pag. 1705)

C2232095. Care din următoarele afirmaţii referitoare la examenele imagistice din RCUH sunt corecte :cel mai fidel şi specific diagnosticat este realizat prin ecoendoscopie, având în vedere că în 90-95% din cazuri boala afectează rectul şi colonul distal

A.

colonoscopia are valoare prin posibilitatea de biopsiere şi apreciere a întinderii leziunilor la nivelul straturilor colonice

B.

examenul radiologic poate fi efectuat atât cu substanţa de contrast (bariu) cât şi simpluC.irigografia baritată, ajutată de insuflaţia cu aer, nu poate fi efectuată decât la un numar redus de pacienţi, fiind inutilă în aprecierea întinderii şi severităţii bolii

D.

semnele radiologice cele mai frecvente sunt pierderea haustraţiei colonice, neregularităţi ale peretelui colonic, reprezentate de ulceraţiile mucoasei

E.

(pag. 1705)

C2232096. In RCUH, cu toate că indicaţiile irigografiei sunt largi, trebuie ţinut seama de câteva reguli :se efectuează totdeauna pregătirea colonuluiA. nu se efectuează pregatirea colonului, care ar putea exacerba fenomenele coliticeB. când diareea este absentă pregătirea se poate face printr-o dietă lichidiană de o ziC.când diareea este absentă pregătirea se poate face printr-o dietă lichidiană de 3 zileD.irigografia este proscrisă în prezenţa semnelor de megacolon toxicE.

(pag. 1705)

C2232097. Irigografia baritată în RCUH :în fazele avansate ale bolii, colonul are aspectul unui tub rigid, contractatA.



în fazele avansate ale bolii, colonul este destins, cu perete mult îngroşatB. se efectuează la interval de un an alternativ cu colonoscopia cu biopsie timp de 10 aniC.se efectuează la interval de 6 luni alternativ cu colonoscopia cu biopsie timp de 10 aniD.nu reuseşte să deceleze formaţiunile pseudopolipoide care apar odată cu progresia boliiE.

(pag. 1705)

C2232098. Investigaţiile paraclinice pentru diferenţierea RCUH de colitele virale, bacteriene sau parazitare sunt :

ecografia abdominalăA. reacţia GregersenB. coproculturileC.imunelectroforezaD.examenele copro-parazitologiceE.

(pag. 1705)

C2232099. RCUH trebuie diferenţiată de :hemoroizi hemoragiciA. alte leziuni inflamatorii benigne ale intestinului subţireB. colite viraleC.neoplazii coloniceD.prolaps ano-rectalE.

(pag. 1705)

C2232100. RCUH trebuie diferenţiata de :colite bacterieneA. colite postiradiereB. colite viraleC.colite din bolile de sistemD.colite parazitareE.

(pag. 1705)

C2232101. In schema elaborată de Cello şi Mayer, cuprinzând elemente patologice de diagnostic diferenţial al RCUH de boala Crohn, următoarele afirmaţii sunt false :

macroscopic, ulceraţiile liniare confluente sunt întâlnite într-un procent mai mare în RCUHA. macroscopic, ulceraţiile superficiale se întâlnesc într-un procent mai mare în boala CrohnB. macroscopic, îngroşarea peretelui colonic se întâlneste într-un procent mai mare în RCUHC.macroscopic, fisuri adânci ale mucoasei se întâlnesc într-un procent mai mare în RCUHD.macroscopic, aspectul pavimentos al mucoasei se întâlneşte în RCUHE.

(pag. 1705)

C2232102. In schema elaborată de Cello şi Mayer, cuprinzând elemente patologice de diagnostic diferenţial al RCUH de boala Crohn, următoarele afirmaţii sunt adevărate :

macroscopic, ulceraţii liniare confluente sunt întâlnite într-un procent de 37% în boala Crohn şi 0% în RCUH

A.

macroscopic, fisuri adânci ale mucoasei sunt întâlnite într-un procent de 37% în boala Crohn şi 0% în RCUH

B.

macroscopic, îngustarea lumenului nu apare niciodată în RCUHC.macroscopic, îngroşarea peretelui colonic apare în 17% a cazurilor cu boala Crohn şi în 74% a cazurilor cu RCUH

D.

macroscopic, aspectul pavimentos al mucoasei este caracteristic RCUHE.

(pag. 1705)

C2232103. In schema elaborată de Cello şi Mayer, cuprinzând elemente patologice de diagnostic



diferenţial al RCUH de boala Crohn, urmatoarele afirmaţii sunt adevărate :microscopic, inflamaţia transmurală se întâlneşte într-un procent de 17% în RCUH şi de 95% în boala Crohn

A.

microscopic, inflamaţia transmurală se întâlneşte într-un procent de 95% în RCUH şi de 17% în boala Crohn

B.

microscopic, îngroşarea submucoasei se întâlneşte într-un procent de 4% în RCUH şi de 79% în boala Crohn

C.

microscopic, îngroşarea submucoasei se întâlneşte într-un procent de 79% în RCUH şi de 4% în boala Crohn

D.

microscopic, granuloame apar în 100% din cazurile de RCUHE.

(pag. 1705)

C2232104. In schema elaborată de Cello şi Mayer, cuprinzând elemente patologice de diagnostic diferenţial al RCUH de boala Crohn, următoarele afirmaţii sunt false :

microscopic, fisuri apar într-un procent de 35% în RCUH şi de 95% în boala CrohnA. microscopic, creşterea celularităţii submucoasei se întâlneşte doar în RCUHB. microscopic, îngroşarea submucoasei nu se întâlneşte niciodată în boala CrohnC.microscopic, ulceraţii ale întregii grosimi a mucoasei nu se întâlneşte nici în RCUH şi nici în boala CrohnD.microscopic, granuloame apar în 100% din cazurile de boala CrohnE.

(pag. 1705)

C2232105. Diagnosticul diferenţial între cele două boli (RCUH şi boala Crohn) se face în special pe baza :

ecografiei abdominaleA. examenului coproparazitologic şi coproculturăB. examenului radiologic baritatC.tomografiei computerizateD.examenului colonoscopicE.

(pag. 1705)

C2232106. Prevenţia degenerescenţei maligne în RCUH se face pe baza :determinării antigenului carcino-embrionarA. determinării alfa feto-proteineiB. examenelor baritateC.examenelor colonoscopiceD.examenelor eco-endoscopice rectaleE.

(pag. 1706)

C2232107. Mai greu de diferenţiat de RCUH sunt :hemoroizii interni hemoragici cu prolapsul mucoasei rectaleA. diareea turiştilorB. proctocolitele homosexualilorC.abcesele pilonidaleD.colitele inflamatorii nespecificeE.

(pag. 1706)

C2232108. Tratamentul medical în RCUH are două direcţii :corectarea hepatocitolizeiA. corectarea hipersplenismuluiB. corectarea deficitelor metabolice şi hematologiceC.prevenirea malignizăriiD.tratamentul susţinut asupra leziunilorE.

(pag. 1706)



C2232109. Corectarea metabolică în tratamentul medical al RCUH se face pe baza :valorii hematocritului şi a hemoglobineiA. valorii ureei sangvineB. ionogrameiC.valorii creatininei sangvineD.glicemieiE.

(pag. 1706)

C2232110. Substanţele farmacologice care şi-au dovedit eficacitatea în RCUH pot fi împărţite în:derivaţi de sulfdiazinăA. imunostimulatoareB. corticosteroiziC.derivaţi de sulfsalazinăD.imunodepresoareE.

(pag. 1706)

C2232111. Care din următoarele afirmaţii referitoare la corticosteroizi în tratamentul RCUH sunt corecte :

în general răspunsul la terapia steroidiană este rapid, fenomenele inflamatorii retrocedând în câteva zileA. în formele supraacute dozele de steroizi pot fi crescute până la 1 g/ziB. 40-60 mg de Prednison pe zi în doză unică este eficientă în inducerea remisiunii puseului acutC.corticosteroizii se presupune că acţionează prin inhibiţia sintezei de prostaglandine la nivelul mucoaseiD.la pacienţii în perioade de remisiune terapia corticoidă şi-a dovedit clar eficacitatea în prevenirea recăderilor

E.

(pag. 1706)


corticosteroizii rămân principalul drog acceptat în tratamentul RCUH capabil să realizeze remisia episoadelor acute

A.

formele de prezentare tip gel nu şi-au dovedit eficacitatea în leziunile recto-sigmoidiene ale RCUH şi în formele cu localizări înalte, deoarece sub 5% din steroizii administraţi pe cale rectală se absorb în circulaţia generală

B.

4-6 g de Prednison pe zi în doză unică este eficientă în inducerea remisiunii puseului acutC.terapia i.v. cu corticosteroizi se întinde pe o durată de 5-7 zile, mai ales la pacienţii cu nutriţie parenteralăD.la pacienţii în perioade de remisiune terapia corticoidă nu şi-a dovedit eficacitatea în prevenirea recăderilorE.

(pag. 1706)


în general răspunsul la terapia steroidiană este lent, fenomenele inflamatorii retrocedând în câteva săptămâni

A.

cercetările actuale susţin administrarea de corticosteroizi i.v., astfel se utilizează 300 mg hidrocortizon i.v./ziB. ACTH-ul este utilizat în doze de 40U/ziC.controlul eficienţei tratamentului se face prin examen rectosigmoidoscopic repetatD.aceste droguri sunt folosite ca medicaţie de rezervă, în cazurile în care imunosupresoarele şi sulfsalazina nu şi-au dovedit eficienţa

E.

(pag. 1706)

C2232114. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la derivaţii de sulfsalazină utilizaţi în tratamentul RCUH sunt corecte :

sunt în general folosiţi în perioadele de remisiune ale boliiA. sulfsalazina este metabolizată la nivelul stomacului sub acţiunea acidului clorhidricB. salazopyrina se administrează în doze de 4-6 mg/ziC.



modul lor de acţiune rămâne încă necunoscut, dar se presupune ca acţionează prin inhibiţia sintezei de prostaglandine la nivelul mucoasei

D.

salazopyrina se administrează în doze de 4-6 g/ziE.

(pag. 1706)

C2232115. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul cu imunosupresoare în RCUH sunt corecte :

sunt folosite de prima intenţie , fiind capabile să realizeze remisia episoadelor acuteA. cel mai utilizat este 6-mercaptopurinaB. cel mai utilizat este ciclosporinaC.cel mai utilizat este azatioprinaD.aceste droguri sunt folosite ca medicaţie de rezervă, în cazurile în care corticoizii şi sulfsalazina nu şi-au dovedit eficienţa

E.

(pag. 1706)

C2232116. La ora actuală există câteva complicaţii ale RCUH care necesită tratament chirurgical:rectoragia repetată timp de o săptămânăA. megacolonul toxic cu semne clare de perforaţieB. RCUH acută fulminantă, ce nu răspunde la terapia cu corticoiziC.suspiciunea sau descoperirea unui cancer de colonD.ocluzia prin stricturi coloniceE.

(pag. 1707)

C2232117. Anastomoza cu rectul sau canalul anal după rectocolectomie subtotală cu prezervarea canalului anal şi anastomoza ileo-anală, sau în cazul prezervării rectului cu anastomoza ileo-rectală pentru RCUH se realizează fie :

direct cu ceculA. direct cu ileonulB. printr-un rezervor realizat din anse jejunale în diverse montajeC.printr-un rezervor realizat din anse ileale în diverse montajeD.printr-un rezervor realizat din colonul transversE.

(pag. 1707)

C2232118. Cea mai frecventă complicaţie la purtătorii de ileostomă după tratamentul chirurgical al RCUH o reprezintă infectarea ansei de ileostomie cu eventuala sa obstrucţie, complicaţia putând fi rezolvată :

medical prin administrarea de corticoiziA. medical prin administrarea de corticoizi, derivaţi de sulfsalazină sau imunosupresoareB. medical prin administrarea de antibiotice şi corticoiziC.medical prin administrarea de antibiotice şi AINSD.prin recupa şi refacerea ileostomieiE.

(pag. 1707)

C2232119. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al RCUH sunt false :rectoragiile masive ce nu pot fi oprite prin metode conservatoare necesită tratament chirurgicalA. rectocolectomia subtotală cu prezervarea canalului anal şi anastomoza ileo-anală este operaţia radicalăB. rectocolectomia subtotală cu prezervarea rectului şi anastomoza ileo-rectală este operaţia radicalăC.cea mai frecventă complicaţie la purtătorii de ileostomă o reprezintă şocul hipovolemicD.la toţi pacienţii rectocolectomizaţi complicaţia majoră invalidantă este reprezentată de sindromul de malabsorbţie cu deperdiţie hidro-electrolitică

E.

(pag. 1707)

C2232120. Sindromul de malabsorbţie cu deperdiţie hidro-electrolitică este complicaţia majoră invalidantă la toţi pacienţii rectocolectomizaţi în cadrul RCUH controlabilă prin :



administrarea de corticoiziA. administrarea de sulfsalazinăB. dieta adecvatăC.adjuvante slab opiacee de tip LoperamidD.administrarea de imunosupresoareE.

(pag. 1707)

C2332121. Afirmatiile urmatoare referitoare la factorii epidemiologici ai rectocolitei ulcerohemoragice sunt adevarate, cu exceptia:

afecteaza in general populatia de rasa alba din tarile dezvoltate economicA. factorii infectiosi nu au nici un rolB. boala este mai frecventa la femei comparativ cu barbatiiC.perioada de aparitie, pentru majoritatea cazurilor, este intre 10 si 35 aniD.15-40% din subiectii cu rectocolita ulcerohemoragica au antecedente familialeE.

(pag. 1702)

C2332122. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorii infectiosi implicati in rectocolita ulcerohemoragica, sunt adevarate:

culturile bacteriene ale continutului colonic in RCUH, au aratat totdeauna modificari ale florei coloniceA. s-a constatat o crestere a titrurilor anticorpilor anti E.coli la subiectii cu RCUH, fara a fi insa corelata cu evolutia bolii

B.

proliferarea bacteriana din RCUH ar putea fi explicata si de antibioticele administrateC.anticorpii anti-citomegalovirus au fost notati cu o frecventa mai mare la pacientii cu RCUH fata de martoriD.factorii infectiosi nu agraveaza puseele boliiE.

(pag. 1703)

C2332123. Imunitatea are rol in producerea RCUH prin urmatoarele argumente:anticorpii anticelula cu mucus infectata sunt prezenti in serul bolnavilor cu RCUHA. anticorpii anti-celule cu mucus sunt specificiB. anticorpii anticelule cu mucus sunt constantiC.la subiectii cu RCUH s-a constatat un deficit in productia de imunoglobuline, in special a celor din clasa Ig G

D.

fenotipurile HLA-AW 42 si BW 35 sunt mai frecvent corelate cu boalaE.

(pag. 1703)

C2332124. Urmatoarele afirmatii privind aspectul microscopic din RCUH sunt adevarate:in stadiile incipiente leziunile tipice constau in infiltrate cu polimorfonucleare in criptele glandulare si formarea de abcese la acest nivel

A.

microscopia electronica arata distrugerea mitocondriilor, cresterea spatiilor intercelulare, micsorarea reticulului endoplasmatic

B.

in formele mai avansate apar ulcere cu mucoasa edematiata care capata un aspect pseudopolipoidC.in formele fulminante sau in megacolonul toxic leziunile nu pot interesa intreg peretele colonic si nu duc la perforatii

D.

leziunile din RCUH duc la fenomene de malabsorbtie si pierdere de apa si sareE.

(pag. 1704)

C2332125. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice in RCUH sunt adevarate:debutul RCUH poate imbraca forme diferiteA. diareea sangvinolenta este un semn rareori intalnitB. durerile abdominale si rectoragiile sunt manifestari frecvent intalniteC.in perioadele acute apar dureri abdominale in aria de proiectie a cadrului colicD.scaderea in greutate si paloarea sunt semnele cele mai comuneE.

(pag. 1704)



C2332126. In cazul RCUH cu megacolon toxic pot aparea:semne de iritatie peritonealaA. distensia abdominalaB. polakiurieC.fistule sau abcese perianaleD.deprecierea functiilor hepatice si renaleE.

(pag. 1704)

C2332127. Examenul regiunii perianale, efectuat la un bolnav cu RCUH evidentiaza:escoriatii, sangerari, vergeturi, papilomul santinelaA. hemoroiziB. hidrosadenita perianalaC.fistule sau abcese perianaleD.fisuri analeE.

(pag. 1704)

C2332128. Rectocolonoscopia efectuata la un bolnav cu RCUH evidentiaza:mucoasa hiperemica, cu granulatii pseudopolipoideA. mucoasa care sangereaza usor la manevrele endoscopiceB. haustratiile colonice sunt mici sau absente, fara ulceratii liniare adinciC.polipi pediculati multipliD.de regula, prezenta unui polip adenovilosE.

(pag. 1705)

C2332129. Irigografia baritata este utila in RCUH deoarece:apreciaza intotdeauna intinderea si severitatea bolii, colonoscopia fiind optionalaA. arata pierderea haustratiei coloniceB. arata neregularitati ale peretelui colonic, reprezentate de ulceratiile mucoaseiC.poate fi practicata chiar in prezenta semnelor de megacolon toxicD.deceleaza formatiuni pseudopolipoide prezente in evolutia boliiE.

(pag. 1705)

C2332130. Diagnosticul diferential al rectocolitei ulcerohemoragice trebuie facut cu o serie de afectiuni:boala CROHNA. cu cancerul colonuluiB. cu diverticuloza, cu care imagistic preteaza la confuzieC.cu colitele infectioaseD.colitele inflamatorii nespecifice si proctocolitele homosexualilorE.

(pag. 1706)

C2332131. In rectocolita ulcerohemoragica sunt recomandate o serie de investigatii coproparazitologice si coproculturi, pentru diferentierea de:

colitele viraleA. cancerB. polipozaC.colitele bacterieneD.colitele parazitareE.

(pag. 1705)

C2332132. In RCUH corectarea terapeutica a deficitelor metabolice este necesara deoarece:este prezenta deperditia lichidianaA. exista deficit de electroliti, in special potasiuB.



se poate adauga acidoza metabolicaC.se poate adauga "fuga" de lichide in spatiul IIID.bolnavii au asociata hiperglicemiaE.

(pag. 1706)

C2332133. In RCUH corectarea deficitelor hematologice se face cu:sange izogrup, izoRhA. masa eritrocitara izogrup, izoRhB. factor XVC.dextraniD.solutie RiengerE.

(pag. 1706)

C2332134. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul RCUH sunt adevarate, cu exceptia:corticoizii raman principalul drog acceptat in tratamentul RCUH, capabili sa remita episoadele acuteA. derivatii de sulfasalazina sunt folositi numai in perioada de debut a boliiB. metronidazolul este un preparat foarte eficient in RCUHC.imunosupresoarele sunt folosite ca medicatie de rezervaD.tratamentul chirurgical este indicat in rectoragii masive, megacolon toxic, RCUH acuta fulminanta, stricturi colonice, cancer de colon asociat

E.

(pag. 1706)

C2532135. Urmatoarele date de epidemiologie analitica in rectocolita ulcero-hemoragica sunt adevarate:

incidenta este de 4-6 cazuri noi la 100 000 de locuitori;A. este afectata predominant rasa neagra;B. boala este mai frecventa de doua ori la populatia alba decat la cea evreiasca;C.raportul barbati / femei este de 1,5 : 1;D.perioadele de aparitie sunt 10 - 35 de ani si 55 - 60 de ani.E.

(pag. 1702)

C2532136. Urmatoarele date de epidemiologie in rectocolita ulcero-hemoragica sunt adevarate:incidenta este de 2 ori mai mare la rasa alba fata de restul raselor;A. frecventa este de 1,5 ori mai mare la femei fata de barbati;B. agregarea familiala joaca un rol important;C.HLA -B27 caracterizeaza indivizii cu manifestari extradigestive;D.perioada cea mai frecventa de aparitie este 30-40 de ani.E.

(pag. 1702)

C2532137. Implicarea factorului infectios este sustinuta de:cresterea debitului fecal al Streptococului de grup D;A. cresterea debitului fecal al E.Coli;B. cresterea titrului anticorpilor anti E.Coli la cei cu rectocolita ulcero-hemoragica;C.culturi aerobe-anaerobe ale continutului colic au aratat modificari ale florei colonice;D.antibioticele administrate determina proliferarea bacteriana in rectocolita ulcero-hemoragica prin dezechilibrul florei colonice.

E.

(pag. 1703)

C2532138. Implicarea factorului imun in rectocolita ulcero-hemoragica este sustinuta de:prezenta anticorpilor anticelula cu mucus in serul acestor bolnavi;A. prezenta anticorpilor anticelula cu mucus este constanta;B. la nivelul epiteliului colonic al pacientilor cu RCUH exista limfocitotoxicitate;C.profilul imunologic al subiectilor cu RCUH este in marea majoritate majoritate a cazurilor modificat;D.



fenotipurile HLA - AW24, BW35 sunt mai frecvent corelate cu boala.E.

(pag. 1703)

C2532139. Teoriile patogenice in rectocolita ulcero-hemoragica sunt:teoria infectioasa;A. teoria alergica;B. teoria imuna;C.teoria endocrina;D.teoria neurovasculara.E.

(pag. 1703)

C2532140. Cele mai frecvente manifestari clinice in rectocolita ulcero-hemoragica sunt:constipatii;A. rectoragii;B. artralgii;C.febra;D.diaree.E.

(pag. 1704)

C2532141. Din punct de vedere anatomo-patologic, in rectocolita ulcero-hemoragica intalnim:leziuni la nivelul tuturor straturilor peretelui colic;A. boala afecteaza intotdeauna rectul cu progresie ulterioara spre colon;B. mucoasa e ingrosata, cu vascularizatie saraca;C.leziunile inflamatorii intereseaza intreaga grosime a peretelui;D.mucoasa e tapetata de ulceratii granulare superficiala.E.

(pag. 1704)

C2532142. Din punct de vedere anatomopatologic in rectocolita ulcero-hemoragica intalnim:in stadii incipiente infiltrarea cu PMN la nivelul criptelor Lyberkuhn;A. formarea de abcese la nivelul criptelor Lyberkuhn;B. in microscopia electronica se evidentiaza distrugerea mitocondriilor, cresterea spatiilor intercelulare;C.in statii incipiente apare ulceratia peretelui;D.in formele fulminante leziunile pot interesa intreg peretele colic ducand la perforatii.E.

(pag. 1704)

C2532143. Semnele radiologice ale rectocolitei ulcero-hemoragice sunt:neregularitati ale peretelui colonic;A. pseudopolipi;B. aspect de tub rigid al colonului;C.pastrarea haustratiei;D.pierderea lizereului de siguranta.E.

(pag. 1705)

C2532144. Elementele patologice macroscopice ce diferentiaza boala Crohn de rectocolita ulcero-hemoragica pledand pentru boala Crohn sunt:

ingrosarea peretelui colonic;A. ulceratii superficiale;B. fisuri adanci ale mucoasei;C.ingustarea lumenului;D.pseudopolipi.E.

(pag. 1705)



C2532145. Elementele patologice microscopice ce diferentiaza boala Crohn de rectocolita ulcero-hemoragica pledand pentru boala Crohn sunt:

inflamatie transmurala;A. cresterea celularitatii submucoase;B. absenta granuloamelor;C.ulceratii pe intreaga grosime a mucoasei;D.fisuri.E.

(pag. 1705)

C2532146. Diagnosticul diferential al rectocolitei ulcero-hemoragice este dificil de efectuat cu:colite inflamatorii nespecifice;A. proctocolitele homosexualilor;B. diareea turistilor;C.colon iritabil;D.diverticuloza colica.E.

(pag. 1706)

C2532147. Tratamentul topic local cu microclisme se face cu:ampicilina;A. clorocid;B. dermaton;C.oxid de Zn;D.vitamina A.E.

(pag. 1701)

C2532148. Substantele farmacologice ce si-au dovedit eficacitatea in rectocolita ulcero-hemoragica sunt:

corticosteroizii;A. derivatii de sulfsalazina;B. imunodepresoarele;C.antibiotice cu spectru larg administrate parenteral;D.beta blocante.E.

(pag. 1706)

C2532149. Manifestarile extradigestive in rectocolita ulcero-hemoragica sunt reprezentate de:orhita;A. irita;B. pancreatita;C.leziuni dermatologice;D.leziuni articulare.E.

(pag. 1704)

C2532150. Examenul regiunii anoperineale la pacientii cu rectocolita ulcero-hemoragica poate evidentia:

escoriatii;A. sangerari;B. fistule;C.criptite;D.flegmon ischiorectal.E.

(pag. 1704)

C2532151. Urmatoarele afirmatii despre RCUH sunt adevarate:este o boala inflamatorie nespecifica;A.



nu se cunoaste etiologia;B. factorul genetic joaca un rol preponderent;C.evolutia in pusee;D.momentul aparitiei cel mai frecvent intre 30-35 de ani.E.

(pag. 1702)

C2532152. Urmatoarele date de epidemiologie in RCUH sunt adevarate:incidenta este de 4-6 cazuri noi / 100000 de locuitori;A. afecteaza preponderent populatia neagra din tarile slab dezvoltate;B. este mai frecventa la femei;C.prezenta HLA B27 sugereaza un rol important al factorului genetic;D.agregarea familiala are un rol important.E.

(pag. 1702)

C2532153. Rolul factorului infectios in etiologia RCUH pare a fi sustinut de :culturile aerobe-anaerobe ale continutului colic in RCUH arata cresteri ale florei colonice;A. cresterea titrului anticorpilor anti E.Coli la pacientii cu RCUHB. proliferarea bacteriana este facilitata de antibiotice administrateC.anticorpii anticitomegalovirus au frecventa mult mai scazuta la pacientii cu RCUHD.prezenta agentilor infectiosi la acesti pacienti nu pare a avea specificitateE.

(pag. 1703)

C2532154. Terenul imunologic modificat are un rol esential in RCUH.Mentionati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate :

prezenta in serul acestor pacienti a anticorpilor anticelula cu mucus din structura peretelui colonicA. anticorpii anticolonici sunt de fapt anticorpi anticelula infectata,responsabili de leziunile celulareB. profilul imunologic al pacientilor cu RCUH in marea majoritate a cazurilor este modificatC.este un deficit in producerea imunoglobulinelor in special IgGD.fenotipurile HLA AW24,BW25 sunt mai frecvent corelate cu boalaE.

(pag. 1703)

C2532155. Alaturi de teoria genetica si imunologica si alte teorii vin in explicarea etiopatogeniei RCUH. Argumentele si contraargumentele reale sunt :

implicarea factorului alergic este dovedita de prezenta eozinofilelor si mastocitelor degranulate in corionA. mai rar,a fost subliniat rolul tutunuluiB. teoria neorovasculara nu explica de sine statatoare declansarea si evolutia boliiC.subiectii cu RCUH au un deficit de oxidare dependent de nivelul CoA,care este crescut la acesti pacientiD.in RCUH se constata o crestere a activitatii prostaglandinelorE.

(pag. 1703)

C2532156. Din punct de vedere macroscopic in RCUH intalnim urmatoarele aspecteleziuni la nivelul mucoasei si submucoasei coliceA. leziunea initiala prinde rectulB. mucoasa in totalitate este ingrosata si friabila cu vascularizatie saracaC.leziunile din RCUH se diferentiaza de cele din Boala Crohn in care este interesata partial grosimea peretelui

D.

nici una din variantele prezentateE.

(pag. 1704)

C2532157. Din punct de vedere microscopic in RCUH intalnim urmatoarele aspecte:initial infiltrat cu PMN la nivelul criptelor LieberKuhn cu formare de abcese la acest nivelA. ingrosarea peretelui celularB.



in microscopia electronica - distrugerea mitocondriilor, cresterea spatiilor intercelulareC.in stadii avansate aparitia ulcerelorD.in formele fulminante leziunile pot interesa peretele in totalitate, ducand la perforatiiE.

(pag. 1704)

C2532158. Manifestarile clinice in RCUH cuprind manifestari digestive si extradigestive. Mentionati care din urmatoarele afirmatii sunt false:

diareea sanghinolenta este cel mai frecvent semn;A. in cazuri rare boala se manifesta ca o suferinta cronica inflamatorie de grad moderat;B. peste 50% au debut fulminant;C.frecvent apar manifestari extradigestive;D.diareea sanghinolenta, febra, durerile sunt apanajul formelor fulminante.E.

(pag. 1704)

C2532159. Semnele radiologice cel mai frecvent intalnite in RCUH sunt:disparitia haustratiei colonice;A. pseudopolipii;B. imagine lacunara la nivelul ampulei rectale;C.neregularitati ale peretelui colonic;D.aspect de tub rigid inca in fazele initiale.E.

(pag. 1705)

C2532160. Aspectul endoscopic in RCUH ne poate evidentia:mucoasa hiperemica;A. ulceratii liniare, adanci;B. intinderea leziunilor la nivelul straturilor colonului;C.biopsia are valoare in ce priveste diferentierea leziunilor benigne de cele maligne;D.polipi adenomatosi.E.

(pag. 1705)

C2532161. Principalele elemente patologice din punct de vedere macroscopic ce fac diferentierea dintre RCUH si boala Crohn sunt:

ulcere lineare confluente;A. fisuri adanci ale mucoasei;B. leziuni disparate;C.aspect pavimentos al mucoasei;D.aspect pseudopolipoid.E.

(pag. 1705)

C2532162. Principalele substante farmacologice ce si-au dovedit eficacitatea in RCUH sunt:corticosteroizii;A. antibiotice cu spectru larg;B. antibiotice neresorbabile;C.derivati de sulfsalazina;D.imunosupresoare.E.

(pag. 1706)

C2532163. Care din urmatoarele substante poate fi folosita pentru tratamentul topic in RCUHstreptomicinaA. papaverinaB. azatioprinaC.vitamina AD.



vitamina KE.

(pag. 1707)

C2832164. Selectati elementele care definesc rectocolita ulcerohemoragica:Boala inflamatorie nespecificaA. Etiologie infectioasaB. Afecteaza mucoasa rectala si colonicaC.Afecteaza si intestinul subtire mai ales la adultul tanarD.Evolueaza in puseuriE.

(pag. 1702)

C2832165. Care din urmatoarele afirmatii legate de epidemiologia rectocolitei ulcerohemoragice (RCUH) sunt false:

Afecteaza in general populatia de rasa alba din tarile dezvoltateA. Frecventa bolii este de 1,5 ori mai mare la barbati decat la femeiB. Populatia evreiasca este de 4 ori mai rar afectata de aceasta boalaC.Majoritatea cazurilor de RCUH apar dupa varsta de 35 aniD.Pana la 40% din bolnavi au antecedente familiale de RCUHE.

(pag. 1702)

C2832166. Selectati particularitatile irigografiei la pacientii cu rectocolita ulcerohemoragica:Este indicata la majoritatea pacientilor cu rectocolita ulcerohemoragicaA. Se efectueaza la intervale de 6 luni alternativ cu colonoscopiaB. Este contraindicata in megacolonul toxicC.Necesita pregatirea prealabila sustinuta a colonuluiD.Permite aprecierea intinderii si severitatii boliiE.

(pag. 1705)

C2832167. Care din urmatoarele semne si simptome sunt pe primele trei locuri ca frecventa in tabloul clinic al rectocolitei ulcerohemoragice:

DiareeaA. RectoragiileB. ConstipatiaC.ArtralgiileD.Durerile abdominaleE.

(pag. 1704)

C2832168. Selectati leziunile macroscopice care nu se intalnesc niciodata in rectocolita ulcerohemoragica si permit diagnosticul diferential al acesteia cu boala Crohn:

Ingustarea lumenului colicA. Fisuri adanci ale mucoaseiB. Ulceratii liniare confluenteC.Ingrosarea peretelui colicD.Aspectul pavimentos al mucoaseiE.

(pag. 1705)

C2832169. Precizati care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul diferential histopatologic al rectocolitei ulcerohemoragice (RCUH) cu boala Crohn sunt false:

Ingrosarea submucoasei este mai frecventa in boala CrohnA. Fibroza submucoasei se intalneste in 63% din cazurile de RCUHB. Granuloamele se intalnesc numai in boala CrohnC.Cresterea celularitatii submucoasei este mai frecventa in RCUHD.Inflamatia transmurala este caracteristica RCUHE.



(pag. 1705)

C2832170. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul medical al rectocolitei ulcerohemoragice (RCUH) nu sunt corecte:

La pacientii in perioada de remisiune corticoterapia nu si-a dovedit eficacitatea in prevenirea recaderilorA. Imunosupresoarele reprezinta medicatia de prima intentie in RCUHB. Cel mai utilizat imunosupresor este ciclosporinaC.Derivatii de sulfasalazina sunt folositi numai in episoadele acuteD.Terapia cu prednison in doza de 40-60 mg /zi in doza unica este eficienta in inducerea remisiunii puseului acut

E.

(pag. 1706)

C2832171. Tratamentul chirurgical al rectocoiltei ulceroheoragice are indicatii absolute in urmatoarele situatii:

In perioadele de remisiune ale boliiA. In rectoragiile masive rezistente la terapia medicalaB. In megacolonul toxic cu semne de perforatieC.In ocluzia determinata de stenoze coliceD.Cand se descopera un cancer de colon asociatE.

(pag. 1707)

C2932172. În rectocolita ulcerohemoragică următoarele fenotipuri sunt mai frecvent corelate cu boala:HLA - AW23A. HLA - BW37B. HLA - BW35C.HLA - AW24D.HLA - AW25E.

(pag. 1703)

C2932173. Care din următoarele afirmatii referitoare la factorii epidemiologici implicaţi în etiopatogenia rectocolitei ulcerohemoragice sunt adevărate?

incidenta actuală este de 4 - 6 cazuri noi la 100.000 locuitori;A. prevalenta estimată între 50 - 80 la 100.000 locuitori;B. incidenta este de 3 ori mai mare la rasa albă, faţă de restul raselor;C.este de 2 - 4 ori mai frecventă la populatia evreiască faţă de restul populaţiei albe;D.raportul pe sexe arată o frecventă de 1,5 ori mai mare la femei decât la bărbaţiE.

(pag. 1702)

C2932174. Manifestările extradigestive ocazionale din rectocolita ulcerohemoragică sunt:orhitaA. iritaB. miocarditaC.disfunctii hepaticeD.leziuni dermatologiceE.

(pag. 1704)

C2932175. Următoarele elemente patologice macroscopice se întâlnesc mai frecvent în rectocolita ulcero hemoragică:

îngroşarea peretelui colonic;A. ulceratii liniare confluente;B. îngustarea lumenului;C.aspectul pavimentos al mucoasei;D.fisuri adânci ale mucoasei.E.



(pag. 1705)

C2932176. Următoarele elemente patologice microscopice se întâlnesc mai frecvent în rectocolita ulcero hemoragică:

îngroşarea submucoasei;A. fisuri;B. creşterea celularitătii submucoasei;C.ulceratii ale întregii grosimi a mucoasei;D.granuloame.E.

(pag. 1705)



Tema nr. 33Tumorile intestinului subtire



C1233001. La bolnavii cu hemoragie activa la care se suspecteaza o tumora a intestinului subtire se efecteaza urmatoarele investigatii:

administrarea de sulfura coloidala marcata si scanarea izotopica;A. enteroclazisul;B. intubatia si infuzia intestinului subtire cu substanta de contrast;C.computer-tomografia abdominala;D.rezonanta magnetica nucleara.E.

(pag. 1583)

C1233002. In cadrul metodelor de diagnostic al tumorilor intestinului subtire, enteroclazisul consta in:palparea cu blandete a anselor intestinale pana la dezinvaginarea lorA. examinarea cu substanta baritata administrata fractionat;B. intrebuintarea glucagonului;C.intubatia si infuzia intestinului subtire cu substanta de contrast pentru tumorile de sub unghiul Treitz;D.administrarea de sulfura coloidala marcata pentru evidentierea unei sangerari.E.

(pag. 1583)

C1233003. Cea mai frecventa tumora metastatica a intestinului subtire este:carcinoidul intestinului subtire;A. tumora din SIDA;B. adenocarcinomul;C.pneumatoza chistica intestinala;D.melanomul malign.E.

(pag. 1589)

C1233004. Cea mai frecventa tumora maligna a intestinului subtire este:limfomul malign;A. leiomiosarcomul;B. adenocarcinomul;C.limfangiomul;D.adenomul.E.

(pag. 1586)

C1233005. In cazul tumorilor intestinului subtire, examenul obiectiv (tumora palpabila) este de regula negativ, cu exceptia:

leiomioamelor;A. pneumatozei chistice intestinale;B. adenocarcinomului;C.melanomului malign;D.sindromului Peutz-Jeghers.E.

(pag. 1582)



C1233006. Tumorile vasculare benigne ale intestinului subtire sunt:limfangiosarcomul;A. ganglioneurinomul;B. hemangiomul;C.hemangioendoteliomul;D.hemangiopericitomul.E.

(pag. 1581-1582)

C1333007. Tratamentul chirurgical al limfoamelor maligne intestinale consta in:enterectomie segmentaraA. enterectomie cu limfadenectomie regionalaB. jejunostomieC.enteroplicaturaD.excizia tumoriiE.

(pag. 1588)

C1433008. Clinica tumorilor maligne ale intestinului subtire se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

HemoragieA. PerforatieB. DurereC.Sindrom KonigD.Sindrom Peutz-JeghersE.

(pag. 1585)

C1433009. Hemangioamele intestinaleSe dezvolta in general extraluminal.A. Sunt cele mai frecvente tumori benigne vasculare intestinaleB. Sunt rare la copil si adolescent.C.Determina frecvent ocluzie intestinala.D.Explorarea esentiala pentru diagnostic este examenul radiologicE.

(pag. 1581)

C1433010. Cea mai frecventa tumoare metastatica la nivelul intestinului subtire este:Sarcomul KaposiA. Carcinoidul intestinalB. Melanomul malignC.Limfomul HodgkinD.Limfomul non-HodgkinE.

(pag. 1589)

C1433011. Tabloul clinic al limfoamelor primare intestinale cuprinde urmatoarele, cu o exceptie:Tumora abdominala palpabilaA. Distensia abdominalaB. Hemoragii oculteC.ConstipatiaD.Durere abdominalaE.

(pag. 1588)

C1533012. Atitudinea terapeutica absolut necesara in cazul unei tumori carcinoide dezvoltate la nivelul tubului digestiv este:

chimioterapia specifica;A.



imunoterapia;B. asocierea chimioterapie cu radioterapia;C.hemicolectomia dreapta pentru tumori localizate la nivelul ileonului terminal;D.apendicectomia pentru tumori carcinoide cu diametrul mai mare sau egal cu 2 cm, dezvoltate la nivelul apendicelui.

E.

(pag. 1591)

C1533013. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la adenocarcinomul dezvoltat la nivelul intestinului subtire este falsa:

este cea mai frecventa tumora maligna a intestinului subtire;A. debut insidios frecvent prin epigastralgii, meteorism, anemie;B. are ca punct de plecare seroasa intestinului subtire;C.se asociaza cu infiltratul neoplazic al mezenterului adiacent;D.tratamentul este chirurgical si chimioterapic.E.

(pag. 1586)

C1533014. Tratamentul pneumatozei intestinale presupune:tratament specific;A. absenta rezolvarii spontane;B. necesitatea suplimentarii aportului de carbohidrati;C.necesitatea transfuziilor de sange;D.rezectia intestinala in formele ocluzive.E.

(pag. 1584)

C1533015. Limfoamele primare dezvoltate la nivelul intestinului subtire se caracterizeaza in stadii incipiente prin:

interesarea ficatului si a splinei;A. prezenta adenopatiei periferice palpabile;B. prezenta adenopatiei mediastinale la examenul radiografic al toracelui;C.leucocitoza si formula leucocitara normale;D.prezenta adenopatiei abdominale la examenul ecografic.E.

(pag. 1587)

C1633016. Cel mai important semn obiectiv in carcinoidul intestinal este:durerea;A. diareea;B. scaderea in greutate;C.hemoragia;D.palparea unei tumori abdominale.E.

(pag. 1590)

C1633017. Din totalulu tubului digestiv, neoplaziile intestinului subtire reprezinta:0,5-1%;A. 1-5%:B. 5-10%;C.10%;D.85%.E.

(pag. 1579)

C1633018. Enteroclazisul reprezinta:clisma cu substanta de contrast iodata;A. duodenografie hipotonica;B. intubatia si infuzia intestinului cu substanta de contrast;C.



radiografie intestinala cu dublu contrast;D.distrugerea prin cauterizare a mucoasei intestinale.E.

(pag. 1583)

C1633019. Carcinoidul intestinului subtire este o tumora dezvoltata din:celulele vilozitatilor;A. celulele cromafine;B. celulele plexului Auerbach;C.celulele carcinoide intestinale;D.celulele seroasei intestinale.E.

(pag. 1589)

C1633020. Care din urmatoarele manifestari nu este intalnita in sindromul carcinoidului malign:hepatomegalia;A. flush-ul;B. afectarea valvulara cardiaca;C.sindromul Konig;D.bronhospasm cu dispnee expiratorie.E.

(pag. 15591)

C1633021. Frecventa adenocarcinomul intestinului subtire, din totalul tumorilor maligne ale intestinului subtire, este de:

10%;A. 20%;B. 30%;C.50%;D.80%.E.

(pag. 1586)

C2233022. Afirmatiile de mai jos legate de tumorile intestinale sunt adevarate cu exceptia:Neoplasmele intestinului subtire constituie 1-5% din totalul tubului digestiv;A. Ileonul este locul de electie al neoplaziilor intestinului subtire;B. Nici unul din simptome nu este revelator pentru natura benigna sau maligna a tumorii;C.Tumorile benigne sunt de 10 ori mai frecvente decat cele maligne;D.PH-ul alcalin al intestinului subtire constituie un factor favorizantE.

(pag. 1578, 1579.)

C2233023. Despre tumorile benigne ale intestinului subtire este adevarat ca:sunt mai putin frecvente ca cele maligne;A. apar de obicei in intestinul distal;B. factorul genetic poate fi incriminatin determinismul tuturor;C.simptomele sunt revelatoare pentru natura benigna a tumorii;D.apar de obicei in intestinul poximal.E.

(pag. 1579)

C2233024. Adenomul glandelor Brüner se caracterizeaza prin:este usor de diagnosticat;A. nu se malignizeaza;B. se diferenteaza histologic usor fata de formele normale ale glandelor Brüner;C.creste distal de papila;D.sunt descrise forme ce ating 12 cm.E.

(pag. 1580)



C2233025. Endometriomul intestinului subtire:se intalneste mai frecvent la femeile la menopauza;A. apare mai frecvent la femeile sub tratament estrogenic;B. este localizat cel mai frecvent pe rectosigmoid;C.este localizat frecvent pe intestinul subtire (de obicei pe ileon);D.formele limitate la seroasa de obicei determina dureri si perforatii.E.

(pag. 1585)

C2233026. Semnele clinice ale tumorilor maligne intestinale:sunt in raport cu localizarea tumorala;A. nu depind de natura tumorala;B. sunt variabile in raport cu modalitatea de evolutie, care se intinde pe perioade scurte de timp;C.nu depind de volumul tumoral;D.sunt diferite de cele ale tumorilor benigne intestinale.E.

(pag. 1585)

C2233027. Urmatoarele afirmatii legate de sarcomul Kaposi al intestinului subtire sunt adevarate, cu exceptia:

este un limfom multiplu cu dezvoltare rapida;A. poate determina casexie;B. boala duce la moarte prin infectii intercurente sau hemoragie;C.are evolutie relativ lunga;D.este un limfom multiplu cu dezvoltare lenta.E.

(pag. 1587)

C2233028. Limfomul non-hodgkinian de tip occidental al intestinului subtire:se prezinta numai sub forma de tumora unica;A. localizare intestinala difuza pe toata lungimea, fara zone de mucoasa normala;B. invazie ganglionara regionala inconstanta;C.intotdeauna cu malignitate crescuta;D.aspect polipoid, anevrismal, ulcerativ sau stenozant.E.

(pag. 1587)

C2233029. Limfomul non-hodgkinian de tip mediteraneean al intestinului subtire:evolueaza cu disproteinemie;A. serul bolnavilor contine fragmente de lanturi usoare de imunoglobuline;B. nu determina sindrom de malabsorbtie;C.se intalneste intre 40-60 ani;D.anatomic se caracterizeaza prin asocierea zonelor de infiltrat imunoproliferativ al intestinului cu zone de mucoasa normala.

E.

(pag. 1587, 1588)

C2233030. In limfomul malign al intestinului subtire asociat cu interesare gastrica apare mai frecvent:distensia abdominala;A. anorexie, scadere in greutate, greturi, varsaturi;B. diareea;C.hemoragii masive;D.hepatosplenomegalia.E.

(pag. 1588)

C2233031. Urmatoarele complicatii apar in limfomul malign al intestinului subtire:invaginatia in 50% din cazuri;A.



obstructie intestinala cu fenomene de ocluzie in 15% din cazuri;B. peritonitele prin perforatie sunt frecvent intalnite;C.volvulus intestinal in 20% din cazuri;D.invaginatie sau obstructie intestinala in 20% din cazuri.E.

(pag. 1588)

C2233032. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile benigne ale intestinului subtire sunt adevarate?

Frecventa lor tinde sa o egalizeze pe cea a tumorilor maligne;A. Pot aparea in boli cu caracter genetic;B. Sunt mai frecvente in segmentele inferioare ale intestinului subtire;C.Adenomul si lipomul reprezinta varietatile histologice cele mai frecvente;D.Adenomul insular este cea mai comuna forma de hiperplazie nodulara a duodenului.E.

(pag. 1578,1579)

C2233033. Urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile benigne ale intestinului subtire sunt false, cu exceptia:

Polipul adenomatos este varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului;A. Transformarea maligna a polipilor adenomatosi e corelata cu numarul mare al acestora (peste 5);B. Riscul de malignizare creste la 40% in adenoamele tubulo-viloase mai mari de 1 cm;C.Polipii adenomatosi isi dubleaza marimea la aproximativ 5 ani;D.Leiomiomul cu dezvoltare submucoasa rareori depaseste 2 cm, fiind asimptomatic.E.

(pag. 1579, 1580)

C2233034. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile benigne intestinale sunt adevarate?Fibromul este al treilea ca frecventa, reprezentand 8-20% din tumorile benigne;A. Hamartomul reprezinta malformatii de crestere;B. Hemangioamele se dezvolta subseros si pot atinge frecvent dimensiuni mari (>3 cm);C.Hemangioamele intestinului subtire se pot asocia cu alte localizari ale acestora, mai ales in sindromul Werner-Morrison;

D.

Limfangiomul reprezinta peste 10% din tumorile benigne ale intestinului.E.

(pag. 1579, 1580, 1581)

C2233035. Despre pneumatoza chistica intestinala sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:Poate apare ca o consecinta a anesteziei cu protoxid de azot;A. Este cunoscuta asocierea pneumatoza chistica – stenoza pilorica;B. Radiologic, prezenta gazului in caile biliare (aerobilie), presupune necroza si infectia intestinala;C.In general se rezolva spontan;D.Tratamentul chirurgical consta in rezectie intestinala pentru formele limitate sau in caz de ocluzie.E.

(pag. 1584)

C2233036. Despre pneumatoza chistica este adevarat ca:Se caracterizeaza prin chisturi pline cu gaz situate in lumenul intestinal;A. Este asociata uneori cu cancer gastric;B. Emfizemul subcutanat este uneori asociat;C.Majoritatea pacientilor au avut afectiuni vasculare ischemice ale intestinului;D.Se considera ca o complicatie a cirozei hepatice sau a insuficientei renale.E.

(pag. 1584)

C2333037. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile intestinului subtire este adevarata?neoplaziile intestinului subtire reprezinta 1-5% din totalul tulburarilor digestive;A. jejunul este locul de electie al acestora;B. aproximativ 85% din pacienti sunt sub 40 ani;C.



semnele clinice sunt prezente in 60% cazuri;D.tumorile maligne sunt de 10 ori mai frecvente decat cele benigne.E.

(pag. 1579)

C2333038. Care dintre caracteristicile adenomului glandelor Brunner este adevarata:este cea mai comuna forma de hiperplazie nodulara a duodenului;A. se dezvolta din tesutul conjunctiv periglandular;B. creste distal de papila si este mai mic de 1 cm in diametru;C.nu se malignizeaza niciodata;D.beneficiaza doar de tratament chirurgical.E.

(pag. 1580)

C2533039. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind polipul hamartomatos:prezinta potential degenerativA. se dezvolta doar la nivelul intestinului subtireB. examenul radiografic baritat evidentiaza usor polipii intestinului subtireC.nu este posibila dezinvaginarea spontana a polipului hamartomatosD.in formele complicate tratamentul este chirurgicalE.

(pag. 1581)

C2533040. Tratamentul pneumatozei intestinale presupune:tratament specificA. absenta rezolvarii spontaneB. necesitatea suplimentarii aportului de carbohidratiC.necesitatea transfuziilor de sangeD.rezectia intestinala in formele ocluziveE.

(pag. 1584)

C2533041. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la adenocarcinomul dezvoltat la nivelul intestinului subtire este falsa:

este cea mai frecventa tumora maligna a intestinului subtireA. debut insidios frecvent prin epigastralgii, meteorism, anemieB. are ca punct de plecare seroasa intestinului subtireC.se asociaza cu infiltratul neoplazic al mezenterului adiacentD.tratamentul este chirurgical si chimioterapicE.

(pag. 1586)

C2533042. Limfoamele primare dezvoltate la nivelul intestinului subtire se caracterizeaza in stadii incipiente prin:

interesarea ficatului si a splineiA. prezenta adenopatiei periferice palpabileB. prezenta adenopatiei mediastinale la examenul radiografic al toraceluiC.leucocitoza si formula leucocitara normaleD.prezenta adenopatiei abdominale la examenul ecograficE.

(pag. 1587)

C2533043. Atitudinea terapeutica absolut necesara in cazul unei tumori carcinoide dezvoltate la nivelul tubului digestiv este:

chimioterapia specificaA. imunoterapiaB. asocierea chimioterapiei cu radioterapiaC.hemicolectomia dreapta pentru tumori localizate la nivelul ileonului terminalD.



apendicectomia pentru tumori carcinoide cu diametrul mai mare sau egal cu 2 cm, dezvoltate la nivelul apendicelui

E.

(pag. 1591)

C2533044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul sindromului carcinoid malign este falsa:

ridicarea tumorii si a determinarilor secundare la distantaA. embolizarea sau ligatura arterei hepatice in cazul metastazelor hepatice nerezecabileB. alcoolizarea metastazelor hepatice nerezecabileC.radioterapia tumorilor intestinale nerezecabileD.tratamentul multimodal chimio-imunoterapicE.

(pag. 1591)

C2733045. Cea mai frecventa tumora metastatica a intestinului subtire este:carcinoidulA. limfomul hodgkinianB. melanomul malignC.angiosarcomulD.leiomiosarcomulE.

(pag. vol.1 pag.1589)

C2833046. Precizati care din urmatoarele explorari radiologice este mai fidela in descoperirea tumorilor intestinale mici localizate pe ansele pelvine:

Duodenografia hipotonaA. Tranzitul baritat standardB. IrigografiaC.EnteroclazisD.Tomografia computerizataE.

(pag. 1583)

C2833047. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul carcinoid malign este falsa:Flush-ul reprezinta simptomul caracteristicA. Apare in 10% din cazurile cu tumori carcinoide si metastaze hepaticeB. 5-hidroxiindolacetatul urinar depaseste 60 mg/24 oreC.tratamentul de electie consta in enterectomie segmentara si chimioterapieD.terapia chirurgicala ideala presupune indepartarea tumorii primitive si a metastazelor hepaticeE.

(pag. 1591)

C2933048. Endometriomul este localizat cel mai frecvent pe:intestinal subtireA. duodenB. colon ascendantC.colon transversD.rectosigmoidE.

(pag. (1) pag 1585)

C2933049. Pacientii cu sindrom Peutz-Jeghers au risc crescut de a dezvolta carcinom de:pancreasA. sanB. ovarC.plamaniD.toate variantele sunt corecteE.



(pag. (1) pag 1581)

C2933050. Semnele comune ale tumorilor maligne intestinale sunt urmatoarele,cu exceptia uneia:scaderea ponderalaA. anorexieB. anemie hipocromaC.scaderea fortei musculareD.perioade febrile cu character intermitentE.

(pag. (1) pag 1585)


C1233051. Limfoamele primare ale intestinului subtire se caracterizeaza prin:prezenta adenopatiilor clinic;A. hepatosplenomegalie;B. ficatul si splina nu sunt afectate;C.absenta adenopatiilor mediastinale la controlul radiografic;D.leucocitoza si formula sangvina normale.E.

(pag. 1587)

C1233052. Semnele comune ale tumorilor maligne ale intestinului subtire se prezinta sub forma de:anemie hipocroma;A. perioade febrile cu caracter intermitent;B. hemoragii digestive in antecedente;C.palparea unei distensii abdominale intermitente;D.palparea formatiunii tumorale.E.

(pag. 1585)

C1233053. Dupa aspectul histologic, tumorile maligne ale intestinului subtire pot fi:limfosarcoame;A. carcinomul coloid;B. reticulosarcoame;C.carcinomul nediferentiat;D.endometriomul.E.

(pag. 1585)

C1233054. In cazul tumorilor neurogene benigne ale intestinului subtire, tabloul clinic este dominat de:ocluzie intestinala prin volvulus;A. ocluzie intestinala prin invaginatie;B. perioade febrile cu caracter intermitent;C.hemoragie digestiva;D.durere.E.

(pag. 1581)

C1233055. La bolnavii cu hemoragie activa la care se presupune o tumora a intestinului subtire se pot efectua urmatoarele investigatii paraclinice:

administrarea de sulfura coloidala marcata si scanarea izotopica;A. administrarea de eritrocite marcate cu Tc99m si scanarea izotopica;B. enteroclazisul;C.arteriografia;D.laparotomia.E.



(pag. 1583)

C1333056. Tumorile maligne epiteliomatoase ale intestinului subtire sunt:adenocarcinomulA. limfosarcomulB. carcinomul coloidC.carcinomul nediferentiatD.reticulosarcomulE.

(pag. 1585)

C1333057. Tumorile carcinoide secreta urmatoarele substante:serotoninaA. neurotensinaB. fosfolipazaC.elastazaD.prostaglandinaE.

(pag. 1590)

C1333058. Pacientii cu tumori benigne intestinale pot prezenta:colici abdominaleA. fenomene ocluzive (datorita obstructiei prin tumora sau invaginatie)B. hemoragieC.peritonitaD.sindroame subocluzive si uneori sindrom KonigE.

(pag. 1582)

C1333059. Sindromul Peutz-Jeghers se caracterizeaza prin urmatoarele:pigmentare melanica orala si periorala (lentiginoza cutaneo-mucoasa)A. polipoza digestiva, mai ales pe intestinul subtireB. pot apare invaginatii sincroneC.hamartroamele depasesc 80% din cazuriD.boala nu are caracter geneticE.

(pag. 1581)

C1333060. Sindromul carcinoid malign din tumorile intestinului subtire se caracterizeaza clinic prin:hepatomegalieA. flushB. afectare valvulara cardiacaC.obezitateD.bronhospasmE.

(pag. 1591)

C1333061. Fibromul de intestin subtire:este o proliferare a tesutului conjunctivA. este o tumora frecventa peste 2 cm in diametru, numai cu aspect sesilB. se dezvolta in submucoasaC.poate comunica cu lumenul datorita ischemiei si necrozeiD.nu se cunoaste degenerare malignaE.

(pag. 1580)

C1333062. In cadrul tumorilor vasculare benigne intestinale hemangioamele pot fi:telangiectaziiA.



hamartoame cavernoaseB. hemangioame capilareC.hemangiectaziiD.hemangiomul cavernosE.

(pag. 1581)

C1333063. Adenomul glandelor Brunner este cea mai comuna forma de hiperplazie nodulara a duodenului si:

se dezvolta din epiteliul glandularA. creste proximal de papila si este mai mic de 1 cm in diametruB. majoritatea leziunilor sunt simptomaticeC.nu exista posibilitatea transformarii maligneD.se poate realiza extirparea endoscopica pentru adenoamele miciE.

(pag. 1580)

C1333064. Rezistanta remarcabila a intestinului subtire de a nu face tumori benigne sau maligne s-ar putea explica printr-un complex de factori care intervin in protejarea intestinului:

descuamarea si inlocuirea rapida a celulelor mucoasei intestinaleA. contactul scurt al mucoasei cu o substantele cancerigene sau cu unele produse de degradare bacterianaB. dezvoltarea locala a unui bun sistem imun produs de imunoglobulina AC.pH-ul acid al intestinului subtire care constituie un factor ce inhiba proliferarea celularaD.transportul rapid si spalarea criptelor intestinale de catre chimul intestinalE.

(pag. 1578, 1579)

C1333065. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tumorile intestinului subtire sunt adevarate:neoplaziile intestinului subtire constituie 1-5% din totalul tubului digestivA. jejunul este locul de electie al acestoraB. aproximativ 85% din pacienti sunt peste 40 aniC.semnele clinice sunt prezente in 90% din cazuriD.tumorile benigne sunt de 10 ori mai frecvente decit cele maligneE.

(pag. 1579)

C1333066. Cele mai frecvente tumori benigne ale intestinului subtire sunt:adenoameA. leiomioameB. lipoameC.sarcoameleD.neurinoameleE.

(pag. 1579)

C1333067. Semnele clinice posibile care se pot intilni in tumorile carcinoide intestinale sunt:dureri abdominaleA. hemoragie digestivaB. icter sclerotegumentarC.diareeaD.sindrom KonigE.

(pag. 1590)

C1433068. Limfoamele maligne intestinale primare sunt:Cea mai frecventa localizare extraganglionara a unui limfomA. insotite de adenopatie mediastinala la examenul radiologicB. Leucocitoza si formula sanguina sunt normaleC.



insotita de coafectare hepatica si splenicaD.Mai frecvente decat cele secundareE.

(pag. 1587)

C1433069. Urmatoarele afirmatii legate de tumorile maligne intestinale sunt adevarate:Structura tumorii este un conglomerat de fibroblastiA. Hemoragia se manifesta de regula prin melenaB. Examenul obiectiv local aduce putine informatiiC.Complicatia frecventa a amioidozei este perforatiaD.Sunt posibile manifestari de tip ocluzie intestinalaE.

(pag. 1585)

C1433070. Sindromul Peutz-Jeghers se caracterizeaza prin:Caracter ereditarA. Polipi intestinali cu potential malignB. Numerosi polipi distribuiti mai ales pe intestinul subtireC.Risc scazut de dezvoltare a carcinomului pancreaticD.Asocierea cu lentiginoza cutaneo-mucoasaE.

(pag. 1581)

C1433071. Simptomatologia clinica a tumorilor intestianle benigne se caracterizeaza prin:Fenomene ocluziveA. Sindrom Konig.B. Varsaturi incoercibileC.FebraD.Colici abdominaleE.

(pag. 1582)

C1433072. Incidenta scazuta a tumorilor intestinale se datoreaza urmatorilor factori de protectie:Sistem imun local eficient, indus de IgMA. Descuamarea rapida a celulelor mucoasei inetstinaleB. pH-ul acidC.Transportul rapid si spalarea criptelor de catre chimD.Varsta peste 40 de aniE.

(pag. 1578 – 1579)

C1433073. Tratamentul tumorilor intestinale maligne cuprinde:Rezectie duodenala in cazul tumorilor extirpabile duodenaleA. Rezectie larga intestinala dupa principii oncologiceB. Rezectie paleativa pentru tumorile obstructive, sangerande, inextirpabileC.Radioterapia daca rezectia paleativa e imposibilaD.Tumorectomie cu anastomoza entero-enterala si chimioterapieE.

(pag. 1589)

C1433074. Pneumomatoza chistica intestinala:Poate fi primara sau secundaraA. Se asociaza frecvent cu ulcerul gastricB. Se caracterizeaza prin prezenta de chiste lichidiene in peretele intestinalC.Poate fi tratata endoscopicD.Are ca tratament chirurgical rezectia intestinalaE.

(pag. 1584)



C1533075. Urmatoarele aspecte caracterizeaza leiomiosarcomul dezvoltat la nivelul intestinului subtire:tumora cu punct de plecare la nivelul fibrei musculare neteda si striata a structurii parietale a intestinului subtire;

A.

se poate manifesta clinic prin hemoragie digestiva sau ocluzie intestinala;B. uneori poate determina hemoperitoneu;C.poate determina in evolutie invazia organelor interne cu aparitia fistulelor digestive;D.disemineaza la distanta predominent pe cale limfatica.E.

(pag. 1586)

C1533076. Semnele comune ale tumorilor maligne ale intestinului subtire sunt:anorexia;A. hemoragia digestiva importanta;B. anemia hipocroma;C.perioade febrile cu caracter intermitent;D.perforatia la nivelul cavitatii peritoneale.E.

(pag. 1585)

C1533077. Tumorile carcinoide, din punct de vedere anatomo-patologic, au urmatoarele caracteristici:carcinoidul are origine la nivelul glandelor Lieberkuhn ale intestinului subtire;A. localizarea cea mai frecventa este la nivelul jejunului;B. tumorile care fixeaza si reduc sarurile de argint sunt argirofile;C.secreta amine si peptide biogene active ce determina semnele clinice;D.au dezvoltare locala si la distanta rapide.E.

(pag. 1590)

C1533078. Tabloul clinic al tumorilor intestinului subtire poate fi caracterizat prin:hemoragia digestiva in antecedente;A. sindrom Koenig;B. ocluzia intestinala;C.lipsa simptomatologiei;D.sindromul dispeptic de tip ulceros.E.

(pag. 1583)

C1533079. Caracteristicile polipului vilos al intestinului subtire sunt:varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului subtire;A. prezinta acelasi potential de malignizare ca si polipii recto-colici;B. degenerarea maligna nu se coreleaza cu severitatea displaziei epiteliale;C.degenerarea maligna se coreleaza cu marimea polipului;D.cresterea polipului vilos este rapida, intr-un interval de 1-2 ani.E.

(pag. 1580)

C1533080. Melanomul malign metastazat la nivelul intestinului subtire are urmatoarele caracteristici:este cea mai rara tumora metastatica la nivelul intestinului subtire;A. este datorat unor embolii hematogene de la nivelul localizarii extradigestive;B. apare si se dezvolta la nivelul submucoasei intestinului subtire;C.radiografia baritata evidentiaza la nivelul intestinului subtire o imagine lacunara cu caracteristici maligne;D.tratamentul chirurgical are viza de radicalitate.E.

(pag. 1589)

C1533081. Apreciati aspectele care caracterizeaza hemangioamele de intestin subtire:proliferarea vaselor sanguine de la nivelul intestinului subtire;A. aparitia si dezvoltarea frecvent in contextul asocierii cu alte hemangioame dezvoltate la nivelul B.



tegumentului, al ficatului, al splinei si al membranelor mucoasei;se pot manifesta clinic prin hemoragie digestiva si ocluzie intestinala.C.diagnosticul clinic este usor de precizat;D.tratamentul este chirurgical.E.

(pag. 1581)

C1633082. Adenomul intestinului subtire, forma cea mai frecvent intalnita se prezinta sub urmatoarele forme:

adenom polipoid;A. adenomul glandelor Bartolin ;B. adenomul glandelor Brunner;C.adenomul simplu;D.adenoame insulare.E.

(pag. 1579)

C1633083. Transformarea maligna a polipilor adenomatosi este corelata cu urmatoarele aspecte interdependente:

marimea polipului;A. localizarea polipului;B. structura histologica;C.severitatea displaziei epiteliale;D.metastazarea pe cale limfatica.E.

(pag. 1580)

C1633084. Sindromul Peutz-Jeghers se caracterizeaza prin:polipi hamartomatosi intestinali, gastrici, duodenali, colici sau extradigestivi;A. hemoragii digestive superioare repetate;B. exfolieri ale epidernului;C.tulburari de tranzit;D.lentiginoza cutaneo-mucoasa.E.

(pag. 1581)

C1633085. Hemagioamele intestinale pot fi:teleangiectazii;A. hemangioame Gerstney;B. hemangioame capilare;C.hemangioame venoase;D.hemangioame cavernoase.E.

(pag. 1581)

C1633086. Modalitatile de evolutie a unei tumori benigne intestinale in raport cu lumenul intestinal sunt:

dezvoltarea intraluminala;A. dezvoltarea intraparietala;B. dezvoltarea subseroasa;C.dezvoltarea extradigestiva;D.metastazarea la distanta.E.

(pag. 1582)

C1633087. Semnele comune ale tumorilor maligne intestinale sunt:anorexia;A. anemia hipocroma;B. scaderea fortei musculare;C.



perioade febrile cu caracter intermitent;D.tulburarile de tranzit.E.

(pag. 1585)

C1633088. Factorii care intervin in rezistenta intestinului subtire la tumori sunt:descuamarea si inlocuirea rapida a celulelor mucoasei intestinale;A. contactul prelungit al mucoasei intestinale cu substatele cancerigene din alimente;B. dezvoltarea locala a unui bun sistem imun indus de IgA;C.pH-ul alcalin;D.transportul rapid si spalarea criptelor de catre chim.E.

(pag. 1578)

C1633089. Tratamentul limfoamelor maligne consta in:enterectomie cu limfadenectomie regionala;A. radiochimioterapie;B. chimioterapie;C.imunoterapie;D.transplant de maduva osoasa.E.

(pag. 1588)

C2233090. Care din afirmatiile referitoare la simptomatologia clinica a tumorilor benigne intestinale sunt adevarate?

Se intalnesc obisnuit intre 30-50 ani.A. Tabloul clinic depinde de localizarea tumorilor pe intestin;B. Dezvoltarea endoluminala faciliteaza volvularea;C.Dezvoltarea intraparietala determina stenoza progresiva prin constrictie;D.Pot apare sindroame subocluzive si uneori sindrom König.E.

(pag. 1582)

C2233091. In legatura cu diagnosticul tumorilor benigne si maligne intestinale este adevarat ca:Scanarea izotopica poate permite evidentierea unei sangerari de pana la 0,1ml/min.A. Computer-tomografia abdomina poate preciza in proportie de 97% atat prezenta tumorilor benigne sau maligne, cat si grosimea peretelui si invazia tumorala.

B.

Enteroclazisul poate identifica locul sangerarii in peste 80% din cazuri.C.Enteroclazisul se poate practica si in plina hemoragie.D.Duodenografia hipotonica ce foloseste sulfura coloidala marcata cu Tc radioactiv faciliteaza o excelenta vizualizare a mucoasei.

E.

(pag. 1583)

C2233092. Semnele comune ale tumorilor maligne intestinale se prezinta sub forma de:anorexieA. anemie normocroma, normocitara;B. scaderea fortei musculare;C.perioade febrile cu caracter permanent;D.icterE.

(pag. 1585)

C2233093. Ocluziile intestinale aparute in cadrul tumorilor maligne ale intestinului subtire au ca posibil mecanism:

penetratie parietala a tumorii urmata de perforatie;A. obstructieB. invaginatie;C.durere cu caracter paroxistic urmata de pareza intestinului subtire;D.



volvulus.E.

(pag. 1585)

C2233094. Hemoragia in tumorile maligne ale intestinului subtire:este prezenta mai ales in leiomiosarcoame;A. foarte frecventa in adenocarcinom;B. foarte rara in tumorile carcinoide;C.apare de regula sub forma de hemoragii oculte;D.apare mai rar sub forma de hemoragii oculte.E.

(pag. 1585)

C2233095. Adenocarcinomul intestinului subtire:este cea mai frecventa tumora a intestinului subtire;A. de 2 ori mai frecvent la barbat decat la femei;B. de 2 ori mai frecvent la femei decat la barbat;C.frecvent se palpeaza tumora;D.este localizat pe intestinul proximal si/sau ileon.E.

(pag. 1586)

C2233096. Adenocarcinomul intestinului subtire:debuteaza insidios prin jena epigastrica, balonare si durere;A. debuteaza cu anemie, melena sau ocluzie;B. rareori se poate palpa o tumora in etajul abdominal superior;C.ganglionii sunt invadati, iar metastazele hepatice prezente in momentul operator;D.prognosticul este rezervat si in caz de diagnostic precoce.E.

(pag. 1586)

C2233097. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:Sarcoamele constituie 20% din neoplasmele intestinului subtire;A. Leiomiosarcomul este cea mai comuna forma de sarcom al intestinului subtire;B. Leiomiosarcomul se poate dezvolta numai la nivelul stratului muscular extern;C.Leiomiosarcomul metastazeaza frecvent pe cale limfatica;D.Leiomiosarcomul este egal distribuit la cele doua sexe.E.

(pag. 1586)

C2233098. Angiosarcomul intestinului subtire:se produce mai frecvent la barbati;A. este o tumora rara de origine vasculara;B. caracterizat prin mase de celule endoteliale cu atipii si caracter anaplastic;C.localizarea intestinala este frecventa;D.supravietuirea este de cateva luni.E.

(pag. 1586)

C2233099. Limfoamele maligne ale intestinului subtire:reprezinta 5-10% din tumorile maligne ale intestinului subtire;A. reprezinta 10-15% din tumorile maligne ale intestinului subtire;B. reprezinta 15-20% din tumorile maligne ale intestinului subtire;C.localizare frecventa pe intestinul proximal;D.sunt tumori ale sistemului imunitar.E.

(pag. 1587)

C2233100. Limfoamele maligne ale intestinului subtire se caracterizeaza prin:



nu au adenopatie palpabila superficiala la primul consult;A. absenta adenopatiilor mediastinale la controlul radiografic;B. leucocitoza si formula sangvina normale;C.ficatul si splina nu sunt afectate;D.localizarea digestiva este rara.E.

(pag. 1587)

C2233101. Urmatoarele afirmatii referitoare la limfoamele maligne ale intestinului subtire sunt adevarate:

Cauza determinanta a LNH nu este cunoscuta;A. Limfomul gastrointestinal apare ca o complicatie a bolii celiace (sprue);B. Bolile inflamatorii ale intestinului scad riscul aparitiei limfomului malign;C.Unele defecte imunitare favorizeaza aparitia acestor tumori;D.Apar la cei care au atrofii vilozitare intestinale sau deficit imun.E.

(pag. 1587)

C2233102. Limfomul non-hodgkinian de tip mediteraneean al intestinului subtire:este o forma imunoproliferativa a intestinului care inglobeaza toate proliferarile limfode ale tubului digestiv;A. se intalneste mai ales in America de Nord si Europa Occidentala;B. se clasifica in trei stadii;C.apare la toti bolnavii cu boala celiaca;D.determina un sindrom de malabsorbtie sever.E.

(pag. 1587, 1588)

C2233103. Tabloul clinic al limfoamelor primare maligne ale intestinului subtire se caracterizeaza prin:durere abdominala;A. anorexie, scadere in greutate;B. distensie abdominala, in cazul leziunilor cu localizare proximala pe intestin;C.diareeD.hemoragii oculte.E.

(pag. 1588)

C2233104. Tratamentul limfoamelor maligne ale intestinului subtire:este chirurgical si consta in enterectomie cu limfadenectomie regionala;A. radiochimioterapia este ineficace in stadiile avansate ale bolii;B. chimioterapia este tratamentul de electie al LNH cu inalt grad de malignitate;C.rezectia tumorala previne complicatiile dar nu influenteaza efectul chimioterapiei sau iradierii;D.tratamentul chirurgical ramane esential, dar rezultatele tratamentului multimodal sunt favorabile.E.

(pag. 1588)

C2233105. Tratamentul tumorilor intestinale maligne:este chirurgical, in functie de datele anatomice obtinute prin explorare;A. in cazul tumorilor extirpabile, rezectia larga a intestinului este metoda de ales;B. rezectie larga, in limite oncologice a intestinului daca tumora sangereaza sau este in pericol de obstructie;C.chimioterapia si radioterapia au dat bune rezultate;D.recidivele sunt rare.E.

(pag. 1589)

C2233106. Tumorile maligne intestinale la pacientii cu SIDA:sunt de obicei asimptomatice;A. sunt intotdeauna simptomatice;B. cea mai frecventa forma este sarcomul Kaposi;C.



au manifestari cutanate diferite de pacientii fara SIDA;D.sarcomul Kaposi este o forma mai rar intalnita.E.

(pag. 1589)

C2233107. Carcinoidul intestinal produce metastazare direct proportional cu:marimea tumorii;A. varsta pacientului;B. cresterea tumorala;C.puterea de penetrare a tumorii;D.localizarea tumorii.E.

(pag. 1590)

C2233108. Semnele clinice in sindromul carcinoid benign al intestinului subtire includ:durere abdominala intermitenta;A. sindromul König;B. diareea ca simptom tardiv;C.scaderea in greutate;D.hemoragia este frecventa si se datoreaza ulceratiei mucoasei prin tumora sau invaginatie.E.

(pag. 1590)

C2233109. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in sindromul carcinoid benign al intestinului subtire:boala apare intre 20 si 80 de ani;A. sunt afectate ambele sexe;B. majoritatea sunt asimptomatice;C.cel mai important semn obiectiv este perceperea unei formatiuni abdominale ca semn tardiv;D.dezvoltare rapida cu aparitia precoce a metastazelor.E.

(pag. 1590)

C2233110. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu tratamentul in sindromul carcinoid benign al intestinului subtire:

tratamentul este chirurgical indiferent de marimea tumorala;A. in tumorile mici, limitate ca intindere pe intestin, enterectomia este indicata;B. in prezenta tumorilor multicentrice este necesara enterectomia largita, cu ridicarea statiilor ganglionare regionale;

C.

localizarea ileala nu impune de regula hemicolectomia dreapta;D.in cazul localizarii apendiculare, hemicolectomia dreapta este operatia standard, indiferent de marimea tumorii.

E.

(pag. 1591)

C2233111. Sindromul carcinoid malign al intestinului subtire se caracterizeaza clinic prin:hepatomegalie;A. flush-ul in 80% din cazuri;B. afectare cardiaca de obicei o complicatie precoce;C.sindrom de malabsorbtie;D.durere abdominala.E.

(pag. 1591)

C2233112. Tratamentul sindromului carcinoid malign al intestinului subtire se poate face prin:ridicarea chirurgicala a tumorii si metastazelor hepatice;A. alcoolizarea metastazelor hepatice peste 3 cm poate fi incercata;B. chimioterapie;C.imunoterapie;D.embolizarea arterei hepatice sau ligatura acesteia.E.



(pag. 1591)

C2233113. Tratamentul tumorilor intestinale consta in:exereza chirurgicala este singura metoda de ales cu exceptia lipoamelor asimptomatice;A. rezectia tumorilor maligne cu ridicarea statiilor ganglionare corespunzator segmentului afectat;B. tumorile localizate la nivelul duodenului pot fi ridicate prin duodeno-pancreatectomie totala;C.chimio- si radioterapia sunt folosite ca tratament primar in tumorile maligne intestinale;D.tratamentul chirurgical determina rezultate excelente cand tumora este detectata timpuriu.E.

(pag. 1591, 1592.)

C2233114. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu tumorile maligne ale intestinului subtire:Durerea este un simptom constant;A. Scaderea ponderala ca urmare a anorexiei;B. Se poate instala sindrom König cu evolutie subacuta;C.Frecvent apare perforatia ca urmare a penetratiei parietale de catre tumora;D.Hemoragia este prezenta mai rar sub forma de hemoragie oculta.E.

(pag. 1585)

C2233115. Hemangioendoteliomul intestinului subtire:reprezinta o tumora de origine vasculara;A. reprezinta o forma de hemangiom anaplastic;B. reprezinta o forma de hemangiom bine diferentiat;C.determina metastaze ganglionare tardive;D.se trateaza chirurgical;E.

(pag. 1586)

C2233116. Afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile vasculare benigne intestinale sunt adevarate, cu eceptia:

Hemangiomul este cea mai frecventaforma de tumora vasculara (7%);A. In general hemangioamele se dezvolta intraluminal, au aspect polipoid si relativ frecvent sunt voluminoase (peste 3 cm);

B.

Obstructia intestinala produsa de hemangioame este frecventa;C.Limfangioamele intestinale sunt formatiuni mici, care nu depasesc 1-2 cm;D.In caz de leziuni multiple enterotomiile raman ca unica solutie in caz de hemoragie.E.

(pag. 1581, 1582)

C2233117. Diagnosticul tumorilor benigne si maligne intestinale are urmatoarele caracteristici:Duodenografia hipotonica permite diferentierea leziunilor infiltrative de cele inflamatorii;A. Enteroclazisul poate identifica locul sangerarii in 20% din cazuri;B. Computer-tomografia abdominala permite diferentierea formelor benigne de cele maligne;C.Sonde enteroscopy permite obtinerea de biopsii din ileonul terminal;D.Intubatia si infuzia intestinului subtire cu substanta de contrast, nu se va practica in plina hemoragie.E.

(pag. 1583)

C2233118. Despre fibromul intestinal este adevarat ca:sunt tumori relativ frecvente;A. se dezvolta in submucoasa;B. poate atinge dimensiuni mari cand sunt formate din tesuturi mixte;C.se poate asocia cu lipoame mezenterice si epiploice, constituind lipozoma Odelberg;D.degenerarea maligna este un fapt cunoscut.E.

(pag. 1580)



C2233119. In sindromul Peutz-Jeghers este fals ca:boala are o transmitere autosomal recesiva;A. polipii pot fi intalniti si extradigestiv;B. polipii hamartomatosi nu au potential malign;C.lentiginoza apare in 94% din cazuri pe mucoasa bucala;D.pacientii au risc crescut de a dezvolta carcinom de pancreas, san, renal, ovar si uter.E.

(pag. 1581)

C2233120. Despre sindromul Peutz-Jeghers este adevarat ca:invaginatia poate sa se localizeze pe mai multe segmente – invaginatii sincrone;A. dezinvaginarea spontana este posibila;B. tratamentul in formele complicate este numai chirurgical;C.in caz ca banuim o invaginare, se asteapta 6 ore, perioada in care se poate produce dezinvaginarea spontana;

D.

polipii hamartomatosi au potential malign.E.

(pag. 1581)

C2233121. Care din afirmatiile urmatoare legate de tumorile neurogene benigne intestinale sunt adevarate?

neurilenoamele se dezvolta din teaca Schwan a fibrelor nervoase ale intestinului;A. ganglioneurinoamele provin din ganglionii parasimpatici intestinali;B. majoritatea sunt incapsulate;C.pot suferi degenerescenta chistica;D.neurinoamele au o evolutie indelungata, care poate degenera uneori sarcomatos.E.

(pag. 1581)

C2233122. Limfoamele intestinale maligne primare se caracterizeaza prin:au adenopatie palpabila superficiala la primul consult;A. absenta adenopatiilor mediastinale la controlul radiografic;B. leucocitoza si formula sangvina normale;C.hepatosplenomegalie moderata;D.localizarea digestiva este cea mai frecventa localizare extraganglionara.E.

(pag. 1587)

C2233123. Urmatoarele afirmatii legate de tumorile intestinului subtire sunt adevarate:Dezvoltarea locala a unui bun sistem imun indus de IgA intervine in protejarea intestinului;A. Tumorile benigne apar mai frecvent in ileon;B. Etiologic pot apare in boli cu caracter genetic;C.Polipul adenomatos constituie varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului;D.Leiomiomul cu dezvoltare intraluminala poate determina ocluzii (prin invaginatie), sau hemoragie.E.

(pag. 1578, 1579)

C2233124. Care din afirmatiile urmatoare in legatura cu pneumatoza chistica intestinala sunt adevarate?

Este asociata uneori cu ulcer gastric sau duodenal, tuberculoza gastrica sau peritoneala;A. Poate apare dupa traumatisme endoscopice;B. Poate apare ca o complicatie a chimioterapiei;C.Cauza determinanta nu este cunoscuta;D.Colonul este afectat de forma secundara a bolii.E.

(pag. 1584)

C2333125. Pacientii cu pneumatoza chistica intestinala prezinta:numeroase chisturi pline cu gaz in peretele intestinal, in colon sau in ambele;A.



traumatisme endoscopice, transplant de rinichi, ficat, chimioterapie si doze mari de corticosteroizi in antecedente;

B.

pneumatoza chistica este secundara in 85% din cazuri;C.are o simptomatologie nespecifica;D.o evolutie continua spre agravare, tratamentul fiind eminamente chirurgical.E.

(pag. 1584)

C2333126. Dupa aspectul histologic, tumorile maligne pot fi:adenocarcinom;A. carcinom coloid;B. carcinom diferentiat;C.limfosarcom;D.reticulosarcom.E.

(pag. 1585)

C2333127. Care din urmatoarele afirmatii legate de tumorile maligne ale intestinului subtire sunt adevarate:

durerea este constata si apare sub forma de arsura epigastrica sau colica abdominala;A. scaderea ponderala apare ca urmare a tulburarilor de absorbtie digestiva;B. se poate instala sindrom Konig cu evolutie subacuta;C.hemoragia apare de regula sub forma de rectoragie;D.frecvent se produce perforatia ca urmare a penetrarii parietale de catre tumora.E.

(pag. 1585)

C2333128. Adenocarcinomul intestinului subtire prezinta urmatoarele caracteristici:este cea mai frecventa tumora a intestinului subtire;A. este localizat pe jejun si/sau ileon;B. debutul este brusc cu durere epigastrica si balonare;C.tumora se dezvolta din tesutul conjunctiv;D.prognosticul este favorabil in mai toate cazurile.E.

(pag. 1586)

C2333129. Limfoamele primare maligne ale intestinului subtire sunt considerate acele tumori care se caracterizeaza prin:

localizare frecventa pe jejun;A. nu au adenopatie palpabila superficiala la primul consult;B. prezenta adenopatiilor mediastinale la controlul radiologic;C.leucocitoza si formula sanguina normale;D.ficatul si splina nu sunt afectate.E.

(pag. 1587)

C2333130. Tabloul clinic al pacientilor cu limfom malign al intestinului subtire se caracterizeaza prin:durere abdominala intensa, epigastrica, ce apare de obicei dupa ingestia de alimente;A. anorexie, greturi, varsaturi, scadere in greutate;B. distensia abdominala prezenta in leziunile jejunale;C.diareea prezenta mai ales in limfoamele cu celule B;D.hemoragiile oculte sunt prezente.E.

(pag. 1588)

C2333131. Observatia clinica a demonstrat ca puterea carcinoidului intestinal de a produce metastaze este direct proportionala cu:

marimea tumorii;A. cantitatea de amine si peptide biogene active secretate;B.



localizarea;C.puterea de penetrare;D.cresterea tumorii.E.

(pag. 1590)

C2333132. Rezistenta remarcabila a intestinului subtire de a nu face tumori benigne sau maligne se explica prin existenta unor factori care intervin in protejarea intestinului:

descuamarea si inlocuirea rapida a celulelor mucoasei intestinale;A. contactul indelungat al mucoasei cu substante cancerigene sau cu unele produse de degradare bacteriana;B. dezvoltarea locala a unui bun sistem imun indus de IgA;C.pH-ul alcalin al intestinului subtire;D.transportul rapid si spalarea criptelor intestinale de catre chim.E.

(pag. 1578-1579)

C2333133. Cele mai frecvente tumori benigne ale intestinului subtire sunt:adenoame;A. leiomioame;B. mixoame;C.neurinoame;D.lipoame.E.

(pag. 1759)

C2333134. Adenomul intestinului subtire se prezinta sub urmatoarele aspecte:adenomul polipoid;A. adenomixomul;B. adenomul glandelor Brunner;C.adenomul insular;D.adenocarcinomul.E.

(pag. 1579)

C2333135. Polipul adenomatos al intestinului subtire prezinta urmatoarele caracteristici:poate fi unic sau multiplu;A. reprezinta varietatea cea mai frecventa de adenom a intestinului;B. polipul solitar este frecvent localizat pe ileon;C.la nivelul jejunului se intilnesc de obicei polipi multipli;D.polipii multipli ileali se asociaza frecvent cu formatiuni polipoide recto-colonice.E.

(pag. 1579)

C2333136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la malignizarea polipilor adenomatosi sunt false:transformarea maligna este corelata cu marimea polipului, structura histologica si severitatea displaziei epitaliale;

A.

riscul de malignizare este de 10% in adenoamele tubuloviloase mai mari de 4 cm in diametru;B. displazia moderata sau severa este absenta in formele sesile de adenoame viloase;C.se presupune ca adenocarcinoamele se produc pe polipii adenomatosi preexistenti;D.perioada in care polipii adenomatosi isi dubleaza marimea este estimata la aproximativ 20 ani.E.

(pag. 1580)

C2333137. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:leiomiomul intestinului subtire este cea mai comuna forma de tumora;A. lipomul, al doilea ca frecventa, reprezinta 8-20% din tumorile intestinului subtire;B. leiomiomul se intalneste mai frecvent intre 30-40 ani;C.fibromul este o tumora rara, sub 2 cm in diametru, sesil dar si pediculat;D.



lipomul intestinului subtire se poate asocia cu lipoame mezenterice si epiploice constituind boala Odelberg.E.

(pag. 1580)

C2333138. Care din urmatoarele caracteristici ale polipozei hamartomatoase (Sdr. Peutz-Jeghers) sunt false:

prezinta numerosi polipi exclusiv pe intestinul subtire;A. prezinta lentiginoza cutaneo-mucoasa;B. are o transmitere autosomal recesiva;C.polipii hamartomatosi se malignizeaza in toate cazurile;D.tratamentul este in general, conservator si chirurgical doar in formele complicate.E.

(pag. 1581)

C2333139. Tumorile neurogene benigne se caracterizeaza prin:se dezvolta din elementele neurale ale peretelui intestinal;A. cele cu dezvoltare endoluminala sunt tumori mari;B. pot suferi degenerescenta chistica;C.nu pot degenera sarcomatos;D.tratamentul consta in extirparea lor prin enterectomie.E.

(pag. 1581)

C2333140. Hemangioamele se caracterizeaza prin:sunt cele mai frecvente tumori vasculare intestinale benigne;A. se dezvolta intraluminal si au aspect polipoid;B. se pot ulcera si determina hemoragii;C.nu beneficiaza de tratament chirurgical;D.sangerarile digestive debuteaza la adult.E.

(pag. 1581-1582)

C2333141. Pacientii cu tumori benigne ale intestinului subtire pot prezenta:colici abdominale dureroase;A. obstructie prin tumora;B. obstructie prin invaginatie;C.hematemeza;D.pot apare sindroame subocluzive si uneori sdr. Konig.E.

(pag. 1582)

C2333142. Diagnosticul imagistic al tumorilor intestinului subtire cuprinde:serii de radiografii standard cu substanta de contrast;A. duodenografia hipotonica cu glucagon;B. computer tomografia;C.enteroclazisul este indicat in plina hemoragie;D.scanarea izotopica si arteriografia.E.

(pag. 1583)

C2533143. Caracteristicile polipului vilos al intestinului subtire sunt:varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului subtireA. prezinta acelasi potential de malignizare ca si polipii recto-coliciB. degenerarea maligna nu se coreleaza cu severitatea displaziei epitelialeC.degenerarea maligna se coreleaza cu marimea polipuluiD.cresterea polipului vilos este rapida, intr-un interval de 1-2 aniE.

(pag. 1580)



C2533144. Tabloul clinic al tumorilor intestinului subtire poate fi caracterizat prin:hemoragia digestiva in antecedenteA. sindrom KoenigB. ocluzia intestinalaC.lipsa simptomatologieiD.sindromul dispeptic de tip ulcerosE.

(pag. 1583)

C2533145. In etiologia pneumatozei chistice intestinale se pot intalni urmatoarele entitati clinice:boala pulmonara obstructiva cronicaA. boli obstructive piloro-duodenaleB. transplantul hepatic sau renalC.colita CrohnD.limfosarcomul digestivE.

(pag. 1584)

C2533146. Semnele comune ale tumorilor maligne ale intestinului subtire sunt:anorexiaA. hemoragia digestiva importantaB. anemia hipocroma;C.perioade febrile cu caracter intermitentD.perforatia la nivelul cavitatii peritonealeE.

(pag. 1585)

C2533147. Urmatoarele aspecte caracterizeaza leiomiosarcomul dezvoltat la nivelul intestinului subtire:tumora cu punct de plecare la nivelul fibrei musculare neteda si striata a structurii parietale a intestinului subtire;

A.

se poate manifesta clinic prin hemoragie digestiva sau ocluzie intestinalaB. uneori poate determina hemoperitoneuC.poate determina in evolutie invazia organelor interne cu aparitia fistulelor digestiveD.disemineaza la distanta predominent pe cale limfaticaE.

(pag. 1586)

C2533148. Melanomul malign metastazat la nivelul intestinului subtire are urmatoarele caracteristici:este cea mai rara tumora metastatica la nivelul intestinului subtireA. este datorat unor embolii hematogene de la nivelul localizarii extradigestiveB. apare si se dezvolta la nivelul submucoasei intestinului subtireC.radiografia baritata evidentiaza la nivelul intestinului subtire o imagine lacunara cu caracteristici maligneD.tratamentul chirurgical are viza de radicalitateE.

(pag. 1589)

C2533149. Apreciati aspectele care caracterizeaza hemangioamele de intestin subtire:proliferarea vaselor sanguine de la nivelul intestinului subtireA. aparitie si dezvoltare frecvent asociata cu alte hemangioame dezvoltate la nivelul tegumentului, ficatului, splinei si al membranelor mucoaselor

B.

se pot manifesta clinic prin hemoragie digestiva si ocluzie intestinalaC.diagnosticul clinic este usor de precizatD.tratamentul este chirurgicalE.

(pag. 1581)

C2533150. Tumorile carcinoide, din punct de vedere anatomo-patologic, au urmatoarele caracteristici:carcinoidul are origine la nivelul glandelor Lieberkuhn ale intestinului subtireA.



localizarea cea mai frecventa este la nivelul jejunuluiB. tumorile care fixeaza si reduc sarurile de argint sunt argirofileC.secreta amine si peptide biogene active ce determina semnele cliniceD.au dezvoltare rapida locala si la distantaE.

(pag. 1590)

C2533151. Tumorile carcinoide prezinta urmatoarele caracteristici clinice:se manifesta intotdeauna prin simptomatologie specificaA. dureri abdominale fara topografie specificaB. prezenta sindromului subocluziv in evolutie;C.diaree manifestata tardiv in evolutia bolii, rezistenta la tratamentD.hemoragie digestiva frecventa datorata ulceratiei mucoasei sau invaginatiei intestinaleE.

(pag. 1590)

C2533152. Urmatoarele tipuri histo-patologice de tumori apar si se dezvolta la nivelul intestinului subtire

adenomulA. leiomiomulB. fibromulC.endometriomulD.hemangiopericitomulE.

(pag. 1584)

C2533153. Apreciati care afirmatii caracterizeaza adenomul glandelor Brunnerforma cea mai comuna de hiperplazie nodulara a duodenuluiA. proces patologic care simuleaza o tumora benigna sau o tumora malignaB. se dezvolta din epiteliul glandularC.reprezinta un tesut endometrial ce poate invada si afecta functia gastro-intestinalaD.creste proximal de papila duodenalaE.

(pag. 1580)

C2533154. Care din afirmatii sunt adevarate cu privire la tumorile vasculare,hemangioame, ale intestinului subtire:

cea mai frecventa forma de tumora vasculara, mai ales la copil si adolescentA. reprezinta, in mod cert, o dezvoltare anormala, malformatie a vaselor de sangeB. se dezvolta, in general, intraluminal, cu aspect polipoidC.se poate asocia cu hemoragii, tulburari de tranzit, perforatii digestive, sindrom Rendu-Weber-OslerD.tratamentul este chirurgical si sistemicE.

(pag. 1582)

C2533155. Urmatoarele metode radiologice pot fi diagnostice pentru o hemoragie la nivelul intestinului subtire

enteroclazisulA. duodenografia hipotonicaB. scanarea izotopica ce foloseste sulfura coloidala marcata cu Tc99mC.endoscopia percutanataD.arteriografiaE.

(pag. 1583)

C2533156. Pseudotumora intestinala de tip endometriom se caracterizeaza prinprezenta tesutului ectopic endometrial ce poate invada si afecta functia gastro-intestinalaA. formatiuni inflamatorii la nivelul peretelui intestinal invadat de nematodeB. complicatii frecvente de tipul fenomenelor pelvine, perforatie intestinalaC.



durerea, simptom constant, apare sub forma de arsura epigastrica sau ia aspectul de colica abdominalaD.localizarea cea mai frecventa este la nivelul ileonuluiE.

(pag. 1585)

C2533157. Urmatoarele tipuri histopatologice de tumori apar si se dezvolta la nivelul intestinului subtire

adenomulA. leiomiomulB. fibromulC.endometriomulD.hemangiopericitomulE.

(pag. 1584)

C2533158. Apreciati care afirmatii caracterizeaza adenomul glandelor Brunnerforma cea mai comuna de hiperplazie a duodenuluiA. proces patologic care simuleaza o tumora benigna sau o tumora malignaB. se dezvolta din epiteliul glandularC.reprezinta un tesut endometrial de poate invada si afecta functia gastro-intestinalaD.creste proximal de papila duodenala, frecvent sub 1 cmE.

(pag. 1580)

C2733159. Tumorile neurogene benigne sunt:schwanoameleA. adenoameleB. ganglioneurinoameleC.astrocitoameleD.neurofibroameleE.


C2733160. Transformarea maligna a polipilor vilosi a intestinului subtire este corelata cu trei aspecte interdependente:

numarul polipilorA. marimea polipuluiB. localizarea pe ileonC.structura histologicaD.severitatea displaziei epitelialeE.


C2733161. Adenomul polipoid al intestinului subtire se prezinta sub urmatoarele forme histologice:adenomul tubularA. adenomul pleomorfB. adenomul vesicularC.adenofibromulD.adenomul vilosE.

(pag. vol.1 pag1579)

C2833162. Este cunoscuta raritatea tumorilor intestinului subtire, explicata prin contributia unui complex de factori de protectie pe care va rugam sa-i selectati din urmatoarea enumerare:

descuamarea si inlocuirea rapida a celulelor intestinaleA. dezvoltarea locala a unui bun sistem imunB. pH-ul neutru al continutului intestinalC.contactul scurt al mucoasei cu substantele cancerigeneD.



contactul scurt al mucoasei cu produsii de degradare bacterianaE.

(pag. 1578,1579)

C2833163. Precizati care sunt caracteristicile polipului vilos intestinal:Constituie varietatea cea mai frecventa de adenom a intestinuluiA. Se localizeaza de obicei pe ileonB. De regula depaseste 3 cmC.Nu prezinta potential de malignizareD.Se localizeaza de obicei pe jejunE.

(pag. 1580)

C2833164. Caracteristicile leiomiomului intestinal sunt:Se intalneste mai frecvent sub 40 aniA. Se poate dezvolta submucos, subseros sau intraluminalB. Cel dezvoltat submucos rareori depaseste 2 cmC.Are caracter malignD.Este cea mai rara tumoare intestinalaE.

(pag. 1580)

C2833165. Lentiginoza din sindromul Peutz – Jeghers are urmatoarele caracteristici:Este localizata frecvent pe mucoasa gastricaA. Se asociaza polipozeiB. Este strict cutanataC.Este cutaneo - mucoasaD.Este localizata in 94% din cazuri perianalE.

(pag. 1581)

C2833166. Selectati elementele caracteristice sindromului Peutz – Jeghers:Polipoza intestinului subtire si a altor segmente ale tubului digestivA. Lentiginoza cutaneo – mucoasaB. Transmitere autosomal dominanta in majoritatea cazurilorC.Tratamentul este de regula chirurgical si consta in enterectomii extinseD.Tratamentul chirurgical este rezervat formelor complicateE.

(pag. 1581)

C2833167. Mijloacele terapeutice din pneumatoza chistica intestinala sunt:Cresterea concentratiei de azot din aerul inspiratA. Cresterea consumului de hidrati de carbonB. Administrare de oxigen hiperbaric timp de 2,5 ore, 2 sau 3 zile succesivC.Rezectiile intestinale pentru formele localizateD.Corticoterapia in doze mariE.

(pag. 1584)

C2833168. Pentru ca un limfom malign intestinal sa poata fi considerat primitiv este necesar sa intruneasca mai multe caracteristici:

Ficatul si splina sa nu fie afectateA. Sa nu se constate adenopatii mediastinale la examenul radiograficB. Leucocitoza si formula sanguina sa fie normaleC.Sa nu prezinte mai mult de doua grupuri ganglionare periferice palpabile la primul consultD.Leziunea sa fie localizata pe ileonE.

(pag. 1587)



C2833169. Selectati afirmatiile false referitoare la carcinoidul intestinului subtire:Localizarea cea mai frecventa este pe ileonul proximalA. Este o tumora endocrinaB. La dimensiuni sub 3 cm este considerat benignC.Caracterul benign sau malign al tumorii se pune exlusiv pe baza aspectului histologicD.In comparatie cu alte tumori intestinale se dezvolta mai lent si metastazeaza tardivE.

(pag. 1589,1590)

C2933170. Cele mai frecvente tumori benigne ale intestinului subtire sunt:adenoameA. leiomiosarcoameB. hamartoameC.neurinoameD.limfoameE.

(pag. (1) pag 1579)

C2933171. Modalitatile de evolutie ale tumorilor benigne ale intestinului subtire in raport cu lumenul intestinal sunt:

dezvoltarea endolumenalaA. dezvoltare submucoasaB. dezvoltare intraparietalaC.dezvoltare subseroasaD.nu exista o modalitate specifica de evolutieE.

(pag. (1) pag 1582)

C2933172. Pneumatoza chistica intestinala apare ca o complicatie a:transplantului de ficatA. transplantului de rinichiB. anesteziei cu protoxid de azotC.chimioterapieiD.diabetului zaharatE.

(pag. (1) pag 1584)

C2933173. In pneumatoza chistica a intestinului subtire, diagnosticul diferential se face cu:Colita CrohnA. chistul hidaticB. chistul enterogenC.limfosacomulD.leiomiosarcoamulE.

(pag. (1) pag 1584)

C2933174. Sindromul carcinoid malign al intestinului subtire se caracterizeaza prin:hepatomegalieA. splenomegalieB. flushC.bronhospasm cu dispnee expiratorieD.afectarea valvulara cardiacaE.

(pag. (1) pag 1591)


chirurgicale_part4

Documents