china

3
China Suprafaţa: 9 572 900 km2 Populaţia: 1 300 000 000 locuitori -a lungul istoriei, cel mai populat stat al planetei; -2 d.Hr. înregistra 12 milioane de gospodării cu 57 milioane de suflete (cam 1/4 - 1/5 din populaţia de atunci a planetei) Statul chinez ia naştere în partea central-nordică a Chinei, pe cursul mijlociu al fluviului Huang He (Fluviul Galben), şi, asemenea civilizaţiilor constituite în văile Nilului, Indului sau în Mesopotamia, se bazează pe o agricultură intensivă, dezvoltată ca urmare a organizării unor complexe sisteme de irigaţii; dinastiei Zhou (1066 249 î.Hr.), regatul se destramă în mai multe formaţiuni statale; Procesul de unificare a Chinei este realizat în secolele IV III î.Hr. de către statul Qin (din extremitatea apuseană), care înfrânge şi anexează rând pe rând celelalte state chineze. Suveranul Qinwang (246 210 î.Hr.), una dintre cele mai fascinante şi controversate personalităţi ale istoriei antice universale, încheie acest proces în anul 221 î.Hr., când ia ca împărat numele de Shi Huangdi; rin unificarea fortificaţiilor de la frontiera nordică este finalizat acum, în urma unui uriaş effort uman, în 214 î.Hr., Marele Zid Chinezesc, lung de circa 4 000 km; ăcut, Marele Zid Chinezesc, forma lui actuală datând din epoca dinastiei Ming (secolele XIV XVII). Dinastia Han (206 î.Hr. 220 d.Hr.), adusă la putere de o răscoală ţărănească, atinge apogeul expansiunii teritoriale şi strălucirii culturale în timpul domniei împăratului Wudi (140 – 87 î.Hr.), când imperiul se întindea din Coreea până în Turkestan şi din Manciuria până în Peninsula Indochina; Confucianismul, centrat pe cele trei concepte (tian conceptul despre cer, li conceptul despre tradiţie, şi ren conceptul despre omenie, virtutea esenţială), devine nu numai religia, ci şi ideologia oficială a Imperiului Han. 1279 China este cucerită de mongoli; Marele han Kubilai, nepotul lui Ginghis Han, întemeiază dinastia Yüan (1271-1368), care introduce budismul de orientare lamaică, respinge asimilarea de către civilizaţia chineză, iar Beijing devine, pentru prima dată, capitala imperiului; război ţărănesc (1628-1645), înăbuşit cu sprijin militar manciurian, se instaurează dinastia manciuriană Qing (1644-1912, practic ultima din China), în timpul căreia cunoaşte, mai ales sub presiunea unei puternice explozii demografice, cea mai mare expansiune teritorială chineză; În secolele XVI XVII sosesc primii europeni, navigatori şi negustori portughezi şi olandezi, misionari iezuiţi, urmaţi, în secolul XVIII, de englezi, francezi şi prusieni, toţi aceştia încercând să pătrundă pe piaţa chineză şi să ocupe, totodată, puncte de sprijin pe litoral; or coloniale europene au ca răspuns instituirea în 1757 a unei politici izolaţioniste. XIX, intervenţia deschisă a Marii Britanii, Franţei, apoi şi a SUA, împotriva Chinei şi a izolaţionismului ei; "Războaie ale Opiumului" (1840-1842 şi 1856- 1860), purtate de Marea Britanie şi Franţa împotriva Chinei, obligă China să-şi deschidă porturile pentru mărfurile europene

Upload: florin-madalin

Post on 16-Sep-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

geopolitica

TRANSCRIPT

  • China Suprafaa: 9 572 900 km2 Populaia: 1 300 000 000 locuitori

    -a lungul istoriei, cel

    mai populat stat al planetei;

    -2 d.Hr. nregistra 12 milioane de gospodrii cu 57 milioane de suflete (cam 1/4 - 1/5 din populaia de atunci a planetei)

    Statul chinez ia natere n partea central-nordic a Chinei, pe cursul mijlociu al fluviului Huang He (Fluviul Galben), i, asemenea civilizaiilor constituite n vile Nilului, Indului sau n Mesopotamia, se bazeaz pe o agricultur intensiv, dezvoltat ca urmare a organizrii unor complexe sisteme de irigaii;

    dinastiei Zhou (1066 249 .Hr.), regatul se destram n mai multe formaiuni statale; Procesul de unificare a Chinei este realizat n secolele IV III .Hr. de ctre statul Qin (din

    extremitatea apusean), care nfrnge i anexeaz rnd pe rnd celelalte state chineze.

    Suveranul Qinwang (246 210 .Hr.), una dintre cele mai fascinante i controversate personaliti ale istoriei antice universale, ncheie acest proces n anul 221 .Hr., cnd ia ca mprat numele de Shi Huangdi;

    rin unificarea fortificaiilor de la frontiera nordic este finalizat acum, n urma unui uria effort uman, n 214 .Hr., Marele Zid Chinezesc, lung de circa 4 000 km;

    cut, Marele Zid Chinezesc, forma lui actual datnd din epoca dinastiei Ming (secolele XIV XVII).

    Dinastia Han (206 .Hr. 220 d.Hr.), adus la putere de o rscoal rneasc, atinge apogeul expansiunii teritoriale i strlucirii culturale n timpul domniei mpratului Wudi (140 87 .Hr.), cnd imperiul se ntindea din Coreea pn n Turkestan i din Manciuria pn n Peninsula Indochina;

    Confucianismul, centrat pe cele trei concepte (tian conceptul despre cer, li conceptul despre tradiie, i ren conceptul despre omenie, virtutea esenial), devine nu numai religia, ci i ideologia oficial a Imperiului Han.

    1279 China este cucerit de mongoli; Marele han Kubilai, nepotul lui Ginghis Han, ntemeiaz dinastia Yan (1271-1368), care introduce

    budismul de orientare lamaic, respinge asimilarea de ctre civilizaia chinez, iar Beijing devine, pentru prima dat, capitala imperiului;

    rzboi rnesc (1628-1645), nbuit cu sprijin militar manciurian, se instaureaz dinastia manciurian Qing (1644-1912, practic ultima din China), n timpul creia cunoate, mai ales sub presiunea unei puternice explozii demografice, cea mai mare expansiune teritorial chinez;

    n secolele XVI XVII sosesc primii europeni, navigatori i negustori portughezi i olandezi, misionari iezuii, urmai, n secolul XVIII, de englezi, francezi i prusieni, toi acetia ncercnd s ptrund pe piaa chinez i s ocupe, totodat, puncte de sprijin pe litoral;

    or coloniale europene au ca rspuns instituirea n 1757 a unei politici izolaioniste.

    XIX, intervenia deschis a Marii Britanii, Franei, apoi i a SUA, mpotriva Chinei i a izolaionismului ei;

    "Rzboaie ale Opiumului" (1840-1842 i 1856- 1860), purtate de Marea Britanie i Frana mpotriva Chinei, oblig China s-i deschid porturile pentru mrfurile europene

  • i dinastiei manciuriene este accelerat de ideile rspndite de Liga Revoluionar, fondat n 1905 de Sun Zhongshan (Sun-Yat-sen), care milita pentru o Chin modern i unit;

    Revoluia n anii 1911 1913 nltur dinastia manciurian, China proclamndu-se la 1 ianuarie 1912, republic;

    arunc ns ara n haosul rzboiului civil.

    Sun-Yat-sen (1866- 1925), care fondase n 1912 Gomindanul (primul partid politic chinez dup model occidental), retras la Canton/Guangzhou, creeaz n 1921 un guvern a crui conducere o preia, reorganizeaz, n 1923 1924, cu sprijinul consilierilor sovietici, Gomindanul i armata naional;

    Jiang Jieshi (Chiang Kai Shek), reuete, n perioada 1924 1928 s-i extind autoritatea asupra celei mai mari pri a Chinei, n 1928 ocupnd i Beijingul;

    nfiinat n 1921 la Shanghai, care, la rndul su, creeaz, n 1927, Armata Roie Chinez i, dup marul cel lung 12 000 km (1934 1935), i fixeaz centrul revoluionar n provincia Shaanxi, n nord-vestul rii;

    rzboiului de eliberare (1936-1945) purtat mpotriva Japoniei, stpn asupra unei mari pri a teritoriului chinez, Gomindanul ncheie un front comun antijaponez cu Partidul Comunist Chinez (PCC), condus din 1936 de Mao Zedong.

    ile dintre Gomindan i Partidul Comunist Chinez (PCC) se deterioreaz;

    rzboi civil (1946-1949) ncheindu-se cu victoria lui Mao Zedong, ajutat de data aceasta de Uniunea Sovietic (mai nainte sprijinind Gomindanul, care oferea mai multe garanii ca for combatant) i cu retragerea forelor gomindaniste n frunte cu Jiang Jieshi, sprijinite de SUA, n insula Taiwan.

    La 1 octombrie 1949 este proclamat, la Beijing, Republica Popular Chinez, Mao Zedong fiind ales preedinte al statului;

    Pentru a masca insuccesele social-economice, Mao lanseaz moda campaniilor: mai nti "a celor o sut de flori" (1957; fiecare chinez s planteze 100 de flori pentru a face ara mai

    frumoas); "marele salt nainte" (1958; pornind de la constatarea c o dezvoltare liniar nu permite ajungerea din

    urm a rilor dezvoltate s-a propus o cretere spectaculoas; de pild, n domeniul siderurgiei, obiectivul era depirea Marii Britanii, promotoarea revoluiei industriale).

    , slbindu-i poziia, pentru a-i redobndi influena n partid i stat, Mao declaneaz, n 1966, "Marea revoluie cultural", caracterizat prin voluntarism extrem, cult pronunat al personalitii, fiind acuzai de conservatorism ori de cosmopolitism toi cei care se abteau de la aceast cale;

    moartea lui Mao (1976);

    ani de la

    naterea sa, autoritile chineze i-au propus s dea o nou tineree cntecelor fostului lider

    secretar general al Partidului Comunist Chinez (1956-1967), i Liu Shoqui (n 1968), preedinte al R.P. Chineze (1959-1968), ntreaga via a societii chineze este structurat dup preceptele gndirii lui Mao;

    Prin experimentarea primei bombe atomice (1964) i lansarea primului satelit artificial al Pmntului (1970), prestigiul internaional al Chinei este consolidat.

    Uniunea Sovietic, i restabilete drepturile la ONU i redevine membru permanent al Consiliului de Securitate;

    ncheierea tratatului de pace i prietenie cu Japonia (1978);

  • stabilirea de relaii diplomatice cu SUA (1979), aceasta nsemnnd, totodat, recunoterea guvernului R.P.Chineze ca singurul guvern legal al Chinei i, implicit, a Taiwanului (Republica China) ca parte component;

    declaraia comun cu Marea Britanie (1984), care prevede retrocedarea de ctre aceasta din urm a Hong-Kong-ului (Xianggang), n iulie 1997, ceea ce s-a i ntmplat;

    n decembrie 1999 recupereaz i teritoriul Macao (Aomen), de la Portugalia.

    Deng Xiaoping -Revenit n 1977 n prim planul scenei politice, dar respingnd orice funcie de prim rang;

    de preedinte al Comisiei Militare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (1982-1990);

    care imprim un nou curs istoriei chineze; ei orientri pragmatice, Deng Xiaoping renun la cultul personalitii al lui Mao Zedong i

    la dogmele maoismului i, pstrnd totui nealterat rolul atotputernic al partidului unic; orile pieei libere;

    "economie socialist de pia" (29 martie 1993);

    15 martie 1999) sunt operate alte modificri importante n Constituie, ntre care:

    i accelerarea reformelor structurale. 2003, politica de profund schimbare de generaie la

    nivelul cel mai nalt al partidului, guvernului i statului, trecndu-se de la "gerontocraie" la oameni de vrst medie i de la "politruci" la tehnocrai;

    mbuntirea relaiilor chino-americane (vizita preedintelui american Bill Clinton n China, 1998), rezolvarea diferendului de grani cu Rusia i ncheierea unui nou tratat de bun vecintate (2001); primirea n OMC (Organizaia Mondial a Comerului), n 2001; performana de a trimite un om n spaiu, cu cabina spaial "Shenghou" (15 octombrie 2003), fiind

    astfel a treia ar, dup Rusia i S.U.A., care reuete, de una singur, acest lucru.