oficiul parohial greco-catolic parva...

PREFAȚĂ

Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Parva

Primele mențiuni despre localitatea Parva, sub numele de Lunca Vinului

apar în anul 1717, cu prilejul năvălirii tătarilor. Atunci satul nu avea decât 12

case1. Conform tradiției, numele localității Parva şi a altor 3 localități (Salva,

Romuli şi Nepos) provine din expresia cezaro‐crăiască ,,SALVAE ROMULI PARVA

NEPOS”, rostită de împăratul habsburg Iosif al II‐lea cu prilejul vizitei sale pe

valea Someşului în anul 1773 (efectuată în această regiune deoarece împăratul

viza anexarea Bucovinei, ceea ce s‐a întâmplat în anul 1775). Confirmarea

oficială a satului Parva împreună cu localitățile Poiana Ilvei, Romuli şi Şanț s‐a

făcut în anul 1773 după cum rezultă din memoriul (majestäts‐Gesuch) înaintat

de către foştii grăniceri năsăudeni împăratului austriac în 5 octombrie 18622. În

anul 1773 comuna Parva s‐a detaşat de comuna Rebra devenind unitate

administrativă de sine stătătoare3. Comuna Parva a fost militarizată în anul

1784, adică a fost inclusă în Regimentul II românesc de graniță. Ca urmare,

atribuțiile pe care le exercita până atunci ,,judele” satului, ajutat de către câțiva

bătrâni, trec asupra comandamentului de garnizoană4.

La jumătatea distanței dintre localitățile Rebra şi Parva a existat o

mănăstire ortodoxă. În podul bisericii vechi din Rebra s‐a găsit un Minei

slavonesc din secolul al XV‐lea, care printre file, avea o petiție adresată

domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. Documentul atestă existența acestei

mănăstiri. Aceasta exista în anul 1773, când Parva s‐a detaşat de comuna

1 Mircea Daroşi, Parva. Un nume de legendă. Repere monografice, Bistrița, 2003, p. 14. 2 Ibidem, p. 17. 3 Ibidem, p. 125. 4 Ibidem, p. 19.

1

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Rebra, devenind comună de sine stătătoare. După ce Parva a devenit comună

de sine stătătoare, mănăstirea a rămas fără călugări. Rămasă în paragină multă

vreme, mănăstirea a fost dărâmată, iar materialul care s‐a putut folosi a fost

adus la Parva şi folosit la construcția noii biserici de aici5.

La început, dimensiunea comunității a fost redusă. Cum aceasta nu

dispunea inițial de bunuri colective, întreținerea bisericii şi preotului, la care se

adăuga şi cea a administrației locale, formată din jude, notar, colector şi jurați,

mai târziu şi cea a şcolii şi dascălului constituia o sarcină dificilă. Comunitatea

din Parva ce număra 190 locuitori în perioada 1720‐1721, a crescut la 280

locuitori în perioada 1784‐17866. În anul 1768 s‐a înființat parohia greco‐

catolică Parva7.

În anul 1822 a fost construită biserica de lemn cu hramul Bunei Vestiri. În

anul 1840 biserica a fost refăcută, folosindu‐se o parte din materialul de la

mănăstirea dintre Rebra şi Parva, fiind sfințită de episcopul greco‐catolic Ioan

Lemeny8. În deceniul şase al secolului al XIX‐lea la Parva nu exista casă

parohială. Aceasta s‐a construit abia în anul 19149. În perioada care a precedat

revoluția de la 1848 şi apoi în perioada absolutismului şi liberalismului austriac,

în vicariatul greco‐catolic al Năsăudului se aflau un număr redus de case

parohiale, deoarece majoritatea preoților erau localnici şi locuiau în propria lor

casă, iar starea economică a comunităților năsăudene era precară, acestea fiind

afectate pentru mult timp de revoluția din anii 1848‐1849 şi de evenimentele

ulterioare10.

5 Ibidem, p. 124‐126. 6 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001, p. 24. 7 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioecesis Szamosujvariensis pro anno Christo Nato 1877, Gherla, 1877, p. 85. 8 Mircea Daroşi, op.cit., p. 130‐131. 9 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 399. 10 Ibidem, p. 255.

2

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Starea porției canonice din Parva în deceniul şase al secolului al XIX‐lea

era foarte rea, aceasta fiind mică şi departe de sat11. În anul 1854 banii

bisericeşti însumau 143 florini şi 11 creițari (din care 42 florini şi 11 creițari în

numerar şi 101 florini în obligațiuni private)12.

În anul 1769 preotul greco‐catolic Nikulae din Parva primea un ajutor din

fondul de 10000 florini renani acordați de către Consiliul de stat austriac

preoților greco‐catolici din dieceza transilvăneană pentru consolidarea unirii cu

biserica Romei13. În anul 1842 preot în Parva era Nicolae Georgiță14. Dintre

preoții care au slujit în Parva s‐a evidențiat printr‐o perioadă lungă de păstorire

(1851‐1906) şi prin capacitatea intelectuală (pentru sârguința şi talentul

didactic deosebit cu care preda religia în şcoala elementară a fost lăudat de

însuşi episcopul greco‐catolic Şterca Şuluțiu în anul 1854) Ioan Sângeorzan15.

Acesta fusese hirotonit în anul 185016. El avea în anul 1856 patru fete17. În anul

1881 Episcopia greco‐catolică de Gherla refuza cererea de primire la ,,teologie

morală” a lui Iuliu Sângeorzan, fiul preotului din Parva, care intenționa să‐i

succeadă tatălui său în oficiul parohial. Pentru că preotul era bătrân şi bolnav,

în anul 1888 vicarul greco‐catolic recomanda pentru a fi primit la teologie pe

Nicolae Ordace din Parva, absolvent al gimnaziului din Blaj, cu examenul de

maturitate promovat şi cu o purtare morală bună18. În perioada următoare mai

11 Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 142. 12 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 376. 13 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697‐1782). Cluj‐Napoca, 2004, p. 526 14 Schematismus venerabilis vleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno Christo Nato 1842, Blaj, 1842, p. 192. 15 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 182 şi 383. 16 Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 138. 17 Ibidem, p. 140. 18 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 153.

3

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

mulți administratori parohiali s‐au succedat la Parva: Vasile Coşbuc 1906‐1914,

Anchidim Bob în 1925, George Coşbuc între 1932‐1941 şi Emil Ciocârlă în

194719.

În anul 1842 parohia greco‐catolică Parva aparținea de Vicariatul greco‐

catolic al Rodnei, ce făcea parte din Episcopia greco‐catolică de Făgăraş

(episcopie înființată în anul 1721)20. În perioada 1867‐1914 parohia Parva a

făcut parte din Vicariatul greco‐catolic al Rodnei, ce aparținea de Episcopia

greco‐catolică de Cluj – Gherla (episcopie înființată în anul 1853)21. În anul 1948

parohia greco‐catolică Parva a trecut la ortodoxie.

Pe prima treaptă superioară se afla Vicariatul greco‐catolic al Rodnei. Pe

a doua treaptă se găsea episcopia, pe a treia mitropolia, iar pe treapta cea mai

înaltă papa de la Roma.

Problemele parohiei erau conduse de adunarea parohială ca organ

deliberativ, format din toți membrii majori ai parohiei22. Curatoratul bisericesc,

ales de adunarea credincioşilor, se ocupa mai ales cu administrarea

proprietăților bisericeşti.

Documentele din fondul ,,Oficiul parohial greco‐catolic Parva”, cu anii

extremi 1868‐1951, în cantitate de 0,30 m.l. şi 27 u.a., au fost preluate de către

Arhivele Statului în anul 1979 de la Oficiul parohial ortodox român Parva.

Datorită faptului că instrumentele contemporane de evidență nu s‐au

păstrat, ele nu au putut fi utilizate pentru ordonarea fondului pe sistemul de

registratură. Datorită acestui fapt şi datorită cantității reduse a documentelor,

s‐a optat pentru ordonarea documentelor pe probleme ‐ cronologic.

Principalele probleme reflectate în documentele fondului sunt:

19 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla. 20 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno Christo Nato 1842, Blaj, 1842, p. 192. 21 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla (1906‐1947). 22 Mircea Păcurariu, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992, p. 303.

4

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

1. Circulare mitropolitane, episcopale şi vicariale,

2. Probleme religioase şi a schimbării confesiunii,

3. Procese verbale de şedință a curatoratului bisericesc,

4. Problema proprietăților bisericeşti şi şcolare,

5. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii,

6. Problema sinoadelor vicariale,

7. Problema personalului bisericesc şi şcolar,

8. Problema asociațiilor religioase,

9. Situații statistice privind numărul şi mişcarea populației şi

elevilor,

10. Probleme de stare civilă,

11. Problema imnului, sociale, etnografice, administrative,

persecuții maghiare,

12. Problema colectelor, bugetelor, financiare şi a fondului şcolar,

Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare,

ordonate cronologic în cadrul dosarului.

Registrele sunt ordonate la sfârşitul fondului, după dosare.

Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul

2008 de către arhivist Dologa Dorin.

Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară.

5

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

BIBLIOGRAFIE

Lucrări:

‐ Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐

catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva

Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 107‐144.

‐ Andrei, Mirela, La granița Imperiului. Vicariatul Rodnei, Editura Argonaut, 2006.

‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul

Bistrița‐Năsăud, secolele XV‐XX, în File de Istorie, nr. IV, Muzeul de Istorie

Bistrița, 1976.

‐ Daroşi, Mircea, Parva. Un nume de legendă. Repere monografice,

Bistrița, 2003.

‐ Miron, Greta Monica, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi

enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004.

‐ Păcurariu, Mircea, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat,

Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992.

‐ Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos

Fogarasiensis in Transilvania, pro anno a Christo nato M. DCCC. XL. II. ab

unione cum ecclesia romana C. XL. V., Blaj, 1842.

‐ Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioecesis

Szamosujvariensis pro anno Christo nato 1877, Gherla, 1877.

‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus

catholicorum pro anno Christo nato 1882, Gherla, 1882.

6

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i


catholicorum pro anno a Christo nato 1890, Gherla, 1890.



‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus

catholicorum pro anno a Cristo nato MDCCCXCVI, Tipografia diecezană, Gherla,

1896.




catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCC, Gherla, 1900.


catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCIII, Gherla, 1903.


catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCVI, Gherla, 1906.

‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis romenorum

graeci ritus catholicorumpro anno Domini MCMXIV. ab erecta sede episcopali

anno LXI. A restaurata vero romenorum sacra cum sancta et apostolica romana

eccl. Unione anno CCXIV, Gherla, 1914.

‐ Siematismulu veneratului cleru a nou înființiatei diecese greco‐catolice a

Gherlei pre anulu de la Christosu MDCCCLXVII, Gherla, 1867.

‐ Sigmirean, Ioan, Onofreiu, Adrian, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în

documente şi texte, Bistrița, 2001.

7

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

‐ Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II,

Bucureşti, 1967.

‐ Şematismul veneratului cler român unit al diecezei de Gherla pe anul

1925; de la înființarea Episcopiei anul 72; de la sfânta unire a românilor cu

sfânta şi apostolica biserică a Romei anul 225, Gherla, 1925.

‐ Şematismul veneratului cler al eparhiei române unite de Cluj ‐ Gherla pe

anul Domnului 1932; de la înființarea Episcopiei anul 79; de la noua arondare a

eparhiei de Cluj‐Gherla anul 2; de la sfânta unire a românilor cu sfânta şi

apostolica biserică a Romei anul 232, Gherla, 1932.

‐ Şematismul eparhiei greco‐catolice române de Cluj ‐ Gherla pentru anul

1941, Cluj, 1941.

‐ Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla‐1947, Cluj‐Napoca, 1996.

Documente:

‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale,

Colecția registre de stare civilă (1682‐1967).

‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale,

Fond: Vicariatul Rodnei (1793‐1951).

‐ Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale,

Fond: Episcopia greco‐catolică de Gherla.

Bistrița,

29 septembrie 2008 Dologa Dorin

8

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

INVENTAR

OFICIUL PAROHIAL GRECO‐CATOLIC PARVA

(1868‐1951)

Nr. crt.

Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi

Nr. file

Obs.

1 Circulare mitropolitane, episcopale şi vicariale în probleme: religioase, sinoade, financiare, de personal, colecte, bugete, proprietăţi, statistice, fond şcolar, asociaţii religioase, istoricul parohiei, stare civilă, administrative, şcolare, propagandă, confesionale, deschiderea şcolii confesionale, aniversări, juridice, sociale, construcţia bisericii, casei parohiale şi şcolii, privind arhiva.

1928; 1936-1948

147

2 Procese verbale de inspecţie şi corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme religioase şi a schimbării confesiunii.

1937-1948 25

3 Proces-verbal al adunării credincioşilor, declaraţii, listă, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme: construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, proprietăţi bisericeşti, financiare, bugete bisericeşti-şcolare, curatorat, personal bisericesc, funcţionari comunali, religioase, şcolare, colecte.

1940-1948 13

4 Procese verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, contracte de lucru, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme: construcţia şi reparaţia bisericii şi casei parohiale, şcolare, financiare, de personal bisericesc, buget, administrarea proprietăţilor bisericeşti şi a şcolii confesionale, organizatorice, plângeri.

1938-1948 13

5 Inventar, tabele, declaraţie, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul

1943-1948 23

9

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

vicarial greco-catolic al Rodnei, Oficiul maghiar regal al materialelor industriale, Ocolul agricol Năsăud, în problema proprietăţilor bisericeşti-şcolare şi administrarea lor.

6 Contract de asigurare, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Notariatul cercual Rebra, Consiliul comunal Parva, în problema administrării bisericii, casei parohiale şi şcolii confesionale.

1943-1948 9

7 Tabele, ordin, adeverinţă, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Ministerul maghiar regal al cultelor şi instrucţiunii publice, Oficiul regal maghiar central de plăţi, Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, Şcoala primară de stat Parva, în problema personalului bisericesc şi şcolar: venituri, concedii, numiri şi date despre preot, cantor, crâsnic.

1887; 1938-1948

32

8 Rapoarte ale situaţiei religioaso-morală şi stării materiale, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema sinoadelor vicariale: date statistice bisericeşti-şcolare, religioase, stare civilă, asociaţii religioase, morale, personal bisericesc, şcolare, construcţia bisericii, economice, administrarea casei parohiale, şcolii şi proprietăţilor bisericeşti.

1942-1946 4

9 Corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema activităţii Asociaţiei generale a românilor uniţi şi Reuniunii Mariana.

1943-1948 4

10 Tabele, chestionare, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Serviciul sanitar al judeţului Năsăud, Notariatul cercual Rebra, în problema statisticii bisericeşti-şcolare: numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, religioase, stare civilă, culturale, reuniuni, colecte, bugete, confesionale, sanitare, personal şi proprietăţi bisericeşti.

1937-1948 21

11 Aviz, tabele, corespondenţă de la Liceul fundaţional grăniceresc ,,George Coşbuc”

1943-1947 5

10

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Năsăud, Liceul teoretic de fete ,,Principesa Elena” Năsăud, în probleme şcolare.

12 Corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Primăria comunei Suciu de Sus, în probleme de stare civilă: naşteri, căsătorii, decese.

1944-1946 3

13 Raport, tabel şi corespondenţă de la Comandamentul regal maghiar al organizaţiei Levente din plasa Năsăud, Muzeul etnografic şi Seminarul de etnografie Cluj, în probleme: a imnului, sociale, etnografice, administrative, persecuţii maghiare.

1944-1946 5

14 Tabele, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Orfelinatul de război ,,Providenţa” Turda, în problema colectelor în bani, obiecte şi alimente.

1943-1947 6

15 Bugete, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema bugetelor bisericeşti.

1937-1948 16

16 Publicaţie de concurs, tabele, proces-verbal, declaraţie, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Administraţia financiară Năsăud, Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene în probleme financiare şi a fondului şcolar: depuneri de bani, datorii, despăgubiri, plăţi servicii, strângerea banilor, taxe, ajutoare.

1936-1948 23

17 Registru cuprinzând recensământul familiilor. 1869-1951 36 18 Registru de venituri şi cheltuieli a banilor

bisericii şi fondului şcolar. 1909-1936 79

19 Registru cuprinzând percepţiunile şi erogaţiunile banilor bisericii.

1909-1923 22

20 Registru cuprinzând statul activ şi pasiv al banilor bisericii.

1914-1925 63

21 Registru cuprinzând jurnalul de casă al banilor bisericii şi fondului şcolar.

1923-1944 73

22 Registru cuprinzând jurnalul de casă a banilor bisericii.

1924-1931 16

23 Registru de venituri şi cheltuieli a bisericii şi fondului şcolar.

1933-1945 65

24 Registru de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor 1868-1893 105

11

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

fondului şcolar cu indice alfabetic. 25 Registru cuprinzând veniturile şi cheltuielile

fondului şcolar. 1869-1893 51

26 Registru cuprinzând veniturile şi cheltuielile fondului şcolar.

1894-1924 54

27 Registru de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor fondului şcolar cu indice alfabetic.

1894-1927 62

Prezentul dosar conține 12 (douăsprezece) pagini. Întocmit şi

29.09.2008 tehnoredactat,

Dologa Dorin

12

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

oficiul parohial greco-catolic parva...

Documents