CHESTIONAR CSCARA DE ANXIETATE CATTELL

Eysenck considera c` anxietatea nu este un factor, dar poate fi explicat` prin combinarea factorilor de nevrozism ]I extraversiune. De fapt,un studiu [ngrijit al literaturii de specialitate arat` c` [n analizele factoriale ale chestionarelor aplicate subiec\ilor normali sau patologici se izoleaz` un factor, oblic [n raport cu factorul de nevrozism, dar diferit de el.

Cattell a ajuns la concluzia c` factorul de anxietate poate fi considerat ca un factor de ordin secund, fapt care confirm` perfect datele psihopatologiei [n cadrul factorilor primari explora\i prin testul 16 PF. Cattell a putut construi astfel un chestionar de anxietate compus din 40 de itemi, care, prin despuiere, permite ob\inerea unei note generale de anxietate ]I dou` note distincte A ]I B corespunzand anxiet`\ii manifeste, respectiv voalate.

FACTORUL Q3 (8 itemi) indic` [n ce m`sur` anxietatea este legat` de structurile caracteriale social aprobate

FACTORUL C (6 itemi) dovede]te sl`biciunea eului ]I rolul s`u [n apari\ia anxiet`\ii

FACTORUL L (4 itemi) dovede]te contribu\ia sentimentului de insecuritate social` la anxietate

FACTORUL O (12 itemi) exprim` anxietatea derivand din presiunea supraeului

FACTORUL Q4 (10 itemi) dovede]te rolul for\elor pulsionale ale subiectului [n geneza anxiet`\ii

Cele 5 note ob\inute sunt evident bazate pe un num`r restrans de itemi ]I unele dintre ele au o validitate slab`. Ele furnizeaz` totu]I indica\ii interesante care pot fi confirmate prin aplicarea chestionarului 16PF. Chestionarul de anxietate Cattell ofer` avantajul de a permite, printr-o aplicare rapid` ]I simpl`, aprecierea nivelului general de anxietate, dar ]I a anxiet`\ii manifeste, respectiv voalate. Chestionarul a fost validat empiric [n nevrize ]I psihoze, fiind utilizat [n domeniul clinic, dar ]I [n orientarea voca\ional` (pentru a decela subiec\ii cu nivel anormal ridicat de anxietate).

Pentru aprecierea semnifica\iei anxiet`\ii [n structura personalit`\ii este necesar` familiarizarea cu dinamica structurii personalit`\ii a]a cum apare ea [n terminologia experimental` modern`. Este necesar` o scurt` expunere a structurilor de personalitate reie]ite din lucr`rile de analiz` factorial`.

Q3 – DEZVOLTAREA CON}TIIN|EI DE SINEAcest factor arat` gradul de motiva\ie [n integrarea comportamentului

individual [n jurul unui sentiment de sine, prin acceptarea con]tient` a standardelor sociale. Absen\a unei atari integr`ri a comportamentului [n cadrul unui concept clar despre sine este, dup` cum indic` satur`rile de ordinul 2, mai jos de –8 pentru Q3.

Saturarea reprezint` corelarea ob\inut` prin analiza factorial` [ntre manifestarea m`surat` - aici Q3 - ]I factorul / tr`s`tura fundamental` - aici anxietatea. Nota pentru Q3 poate fi astfel considerat` ca o m`sur` a gradului [ncare anxietatea s-a asociay cu structurile caracteriale]I cu obi]nuin\ele sociale acceptate.

C – FOR|A EULUIFor\a eului reprezint` capacitatea de control imediat ]I de exprimare a

tensiunilor [n mod adaptat ]I realist. Corelarea sa negativ` cu ansamblul anxiet`\ii poate [nsemna c` un Eu [ngrijorat con\ine [n germene anxietatea. Oa a doua ipotez` (mai ]tiin\ific`) este aceea c` o tensiune anxioas` puternic` a cauzat o anumit` regresiune ]I a [mpiedicat cre]terea normal` a Eului.

L – INSECURITATE / TENDIN|E PARANOICERa\iunea corel`rii tendin\ei paranoice cu anxietatea este ascuns`. Situa\ia

social` grea cauzat` de comportamentul paranoid (susceptibilitate, orgoliu exagerat etc.) ar putea s` produc` anxietate. Lipsa securit`\ii sociale duce la anxietate [n paralel cu dezvoltarea elementelor de ap`rare de tip paranoic.

O – {NCLINARE SPRE CULPABILITATEPe plan descriptiv, factorul O este cunoscut ca reprezentand culpabilitatea

anxioas` depresiv`. Poate exista o [nclinare constitu\ional` spre anxietate. {n formele ei extreme apar combinate sindromul depresiv, autoacuzarea ]I anxietatea. Carecteristica central` este sentimentul de nedemnitate, de anxietate ]I depresiune cu [nclinare c`re orice fel de sentiment de culpabilitae. {n termeni freudieni, factorul poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzat` de presiunile super-egoului.

Q4 – TENSIUNE CRITIC~Exprim` gradul la care anxietatea este n`scut` prin presiune, prin pulsiunile

trezite ]I nevoile nesatisf`cute de orice fel. Pulsiunile legate pozitiv de aceast` component` sunt apetitul sexual, nevoia de considera\ie ]I teama de situa\ii inedite. Nivelul s`u se manifest` [n emotivitate, tensiune, instabilitate ]I nervozitate.

Se pot interpreta:1. Nota total` de anxietate – suma punctelor ob\inute pentru cei 40 de itemi

(A+B)2. A – anxietarea voalat` - itemii 1-203. B – anxietatea manifest`, simptomatic` - itemii 21-404. Cele 5 note corespunz`toare structurilor personalit`\ii ce intervin [n

anxietate: Q3, C, L ,O, Q4

Diagnosticul ]I tratamentul sunt mult u]urate dac` se ]tie care din cei 5 factori genereaz` anxietate: Tendin\a spre culpabilitate – O – exprim` [n forma sa extrem` o depresie

patologic` anxioas`, autoacuzare ]I, de accea, o not` de 9-10 trebuie s` re\in` aten\ia.

De asemenea, trebuie distins` anxietatea normal` legat` de o situa\ie oarecare, de anxietatea patologic`, de origine nevrotic` sau psihotic`.

Q3 ]I Q4 sunt aspecte ale personalit`\ii mai puternic determinate de mediu decat celelalte, iar anumite influen\e constitu\ionale intr` [n for\a eului – C.

Q4 ]I C variaz` cel mai puternic [n rport cu schimb`rile de situa\ie pe termen scurt.

O ]I L r`man foarte stabile. Se poate presupune c` situa\ia de stress nu numai c` genereaz` o puternic`

presiune ]I pulsiuni – Q4, dar ]I tulbur` for\a eului – C. O fluctua\ie puternic`, de la o situa\ie la alta, este es [ns`]I un semn de

instabilitate dinamic` legat` ]I de diverse alte condi\ii.

INTERPRETAREA PSIHOLOGIC~ A NOTELOR STANDARD

Nota standa

rd

INTERPRETARE INDICA|II

10 Anxietate foarte puternic` Psihoterapie 9 Anxietate puternic`8 Nevrotic – anxios tipic Psihoterapie 7 Nevrotic – anxios tipic sau isterie de angoas`6

Pu\in` anxietate Grad normal de anxietate543

Apatic, lini]tit, flegmatic, destins, placidAp\i pentru a suporta sarcini [nc`rcate de momente ”stress” sau “criz`”

210