Cetoza subclinică la bovine – hoţul silenţios al profitului(07.05.2012) Fătarea, funcţiile metabolice postpartum şi lactaţia vacilor de lapte depind în mare măsură de perioada de tranziţie (trei săptămâni înainte şi după fatare), când ele ar trebui să poată gestiona aportul de energie şi să depăşească balanţa energetică negativă.Dr. Abdülkerim Deniz, Bayer Animal Health, Leverkusen, Germania

Cetoza subclinică este una dintre afecţiunile metabolice asociate cu balanţa energetică negativă în timpul perioadei de tranziţie. Cetoza subclinică se manifestă printr-o concentraţie ridicată de BHB (betahidroxibutirat) în sângele, urina şi laptele vacilor de lapte, în special în primele 2-3 săptămâni după fătare. 

Prevalenţa cetozei subclinice este de 9-34 % în cazul vacilor de lapte de fermă. Potrivit lui Duffield (2000), cetoza subclinică poate debuta la o concentraţie de BHB de minim 1,000 µmol/L. Totuşi, nivelele individuale de BHB la care bovinele prezintă semne clinice sunt foarte variabile. Mai mult, unele studii menţionează valoarea minimă de 1,200 μmol/L. Cetoza subclinică cauzează pierderi, prin reducerea producţiei de lapte şi asocierea cu afecţiuni periparturiente.

Concentraţiile de BHB de cel puţin 1,200 µmol/l în prima săptămână postpartum au fost asociate cu riscul crescut de deplasare de abomasum şi metrită, în timp ce pragul critic al BHB în a doua săptămână postpartum privind riscul de deplasare de abomasum a fost stabilit la ≥1,800 µmol/l. Cel mai bun prag pentru prezicerea riscului ulterior de cetoză clinică din serul obţinut în timpul primei şi celei de-a două săptămână postpartum a fost 1,400 µmol/L de BHBA. Impactul asupra producţiei de lapte începe la BHB  ≥1,200 µmol/l pentru prima săptămână postpartum şi ≥1,400 µmol/L pentru a doua săptămână postpartum. Duffield et al. (2009) au sumarizat impactul nivelului ridicat de BHB în sânge asupra producţiei de lapte în prima şi a doua săptămână postpartum în Tabelul 1.

Nivelul crescut de BHB în sânge (≥I,800 μmol/L) în prima săptămână de lactaţie este asociat cu producţia scăzută de lapte - o pierdere de 300 kg/vacă pentru întreaga lactaţie. Similar, Gustafsson et al. (I993) au relatat pierderi de 328 kg lapte (lapte degresat) datorită concentraţiei mari de BHB în sânge. După cum Leblanc (20I0) a sumarizat, cetoza clinică în prima sau a doua săptămână după fătare este asociată cu:

un risc de 3-8 ori mai mare al deplasării de abomasum spre stânga. un risc de 3 ori mai mare al apariţiei metritei, când concentraţia de BHB în prima săptămână postpartum a fost

>1,200 μmol/L. un risc de 4-6 ori mai mare de cetoză clinică o probabilitate crescută de endometrită subclinică, în a patra săptămână postpartum, durata crescută şi

severitate accentuată a mastitei.Toate cele de mai sus indică faptul că cetoza subclinică este o boala metabolică foarte importantă, care poate influenţa producţia în fermele de vaci de lapte. Este în general subestimată şi ignorată.

STUDII RECENTE

Catosal este un stimulent al metabolismului şi un energizant, conţinând butafosfan şi vitamina B12. A fost utilizat la scară largă, timp de o decadă, în industria animalieră, pentru prevenţia şi tratamentul de susţinere al afecţiunilor metabolice şi reproductive. Un studiu recent realizat pe modul de acţiune al Catosal a evidenţiat faptul că acesta reglează enzima ACSL1, implicată în oxidarea acizilor graşi din ficat. Au fost evidenţiate numeroase dovezi ale eficienţei Catosal în controlul cetozei subclinice la vacile de lapte.

Rollin et al. (20I0) au studiat efectul a două tratamente cu Catosal (25 ml / vacă, subcutanat) la fătare şi la 24 ore după fătare, pe un lot de peste 1.000 vaci de lapte primipare şi multipare din SUA. Tratamentul cu Catosal a redus

semnificativ concentraţia de BHB în sânge (Tabel 2) şi a redus incidenţa retenţiilor placentare la a treia lactaţie, clasificate în mod normal ca vaci cu risc crescut. Tratamentul cu Catosal (n=79) timp de 5 zile la o doză de 25 ml/animal, prin administrare intramusculară în a doua săptamână postpartum pentru tratamentul cetozei subclinice (testare lapte >200 μmol/l BHB) a rezultat într-un număr crescut de animale sănătoase şi o mai bună producţie de lapte.

Fig. I prezintă procentul animalelor sănătoase după tratamentul cu Catosal. Prevalenţa animalelor sănătoase pe baza concentraţiei de BHB în lapte (<I00 μmol/L) şi producţia de lapte a crescut semnificativ în decurs de 10 zile. În ziua a 10-a, producţia medie de lapte a fost cu 3.4 litri mai mare în grupul tratat cu Catosal decât în grupul netratat. Prevalenţa cetozei subclinice (BHB 200 μmol/L lapte) în grupul de control a fost 48.6%, iar în grupul de tratament cu Catosal a fost doar 23.8%. Sahal et al. (2011) au comparat efectele diferitelor dozaje de Catosal în cetoza subclinică.

Au fost testate concentraţiile de BHB în sânge (n=52) în perioada postpartum, în prima şi a doua săptămână, cu aparatul Precision Xceed. Au fost incluse în studiu bovinele cu o concentraţie de BHB în sânge de 1,000 - 3,000 μmol/L şi care nu prezentau semne clinice ale cetozei. Un grup (Catosal 5) a fost tratat cu 5ml/I00kg Catosal timp de 4 zile, alt grup (Catosal 10) cu 10 ml/I00 kg Catosal timp de 4 zile. Grupului de control i-a fost injectată apă timp de 4 zile.

Toate administrările au fost realizate intramuscular. Ambele doze de Catosal au determinat reducerea semnificativă a concentraţiei BHB în sânge, comparativ cu grupul de control în zilele a 7-a şi a 15-a post-tratament. Doza de 10 ml/100 kg de Catosal a redus nivelul de BHB în sânge în zilele a 7-a şi a 15-a post-tratament (valori mai mici cu mai mult decât 60% faţă de valorile iniţiale).

Fig. 2 prezintă modificările concentraţiei de BHB în sânge între faza iniţială şi posttratament.

Producţia totală de lapte timp de 30 zile în grupurile Catosal 5, Catosal 10 și cel de control a fost de 863, 779 și respectiv 640 kg (Fig. 3). Diferenţele între grupul Catosal 5 şi cel de control (p<0.01) şi grupul Catosal 10 şi grupul de control (p<0.05) au fost semnificative.

Fürll et al. (2006) au studiat efectul tratamentului cu Catosal la bovinele care au suferit intervenţie chirurgicală pentru deplasare de abomasum pe partea stângă (LAD). Administrarea intravenoasă a 5ml Catosal pentru 100 kg greutate corporala, la 2 ore înaintea intervenţiei chirurgicale, a controlat ulterior nivelul de BHB din sânge.

Concentraţia de BHB în sânge a crescut în cazul grupului de control, la 48 şi la 72 ore după intervenţia chirurgicală (Fig. 4). Bovinelor cu concentraţie ridicată de BHB în sânge (>1,000 μmol/L) între prima şi a două săptămână postpartum (n = 9-10 în fiecare grup) şi fără semne clinice ale cetozei, li s-au administrat intramuscular timp de 4 zile Catosal sau produse generice de origine asiatică în doze de 5 ml/100kg. S-a observat o reducere a concentraţiei de BHB în sânge în cazul grupului Catosal comparativ cu cel de control şi cu grupul generice (Fig. 5).

Rata de concepţie a bovinelor tratate cu Catosal a fost semnificativ mai mare decât a grupului de control şi a grupului de generice 3 la prima înseminare (Fig. 6).

CONCLUZIE

Cetoza subclinică este o boală importantă din punct de vedere economic, are implicaţii asupra

producţiei şi a reproducţiei şi nu trebuie subestimată. Reducerea producţiei de lapte (aproximativ 300 kg per lactaţie), tulburări de reproducţie (rata de concepţie scăzută, număr înseminări artificiale crescut per gestaţie), riscul mare de deplasare de abomasum, metrită, mastită şi cetoză clinică sunt consecinţe economice importante ale cetozei subclinice în fermele de vaci de lapte.

Boala acţionează subclinic, aşadar, datorită impactului asupra profitabilităţii în fermele de lapte, poate fi denumita hoţul silenţios al profitului. Studii realizate la nivel global au

dovedit eficienţa Catosal-ului în tratamentul cetozei subclinice la vacile de lapte. Catosal este un stimulent al metabolismului conţinând butafosfan şi vitamina BI2.