cetatea cultural a · grade de comuniune atunci s, i pe arie s, i pe nesto- irieputem considera...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVI, NR. 37 (135), octombrie 2015, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

SFIN�TII BR�ANCOVENI... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

protoprezbiter Matei VULC�ANESCU - MITROPOLITUL NIFON, ARHIEPISCOP AL TARGOVIS,TEI SAU

P�AN�A C�AND UNII IERARHI �IS,I BAT JOC DE CREDINT

,A �IN HRISTOS? . . . . . . . . . . . . . 4

Ionu�t �TENE - CRIZA REFUGIA�TILOR E DE FAPT O INVAZIE MUSULMAN�A ORGANIZAT�A... . . . . . 5

Dr. Christian W. SCHENK - OPINII GERMANE DESPRE O INVAZIE MUSULMAN�A . . . . . . . . . . . 6

Isabela VASILIU-SCRABA - ½RINOCERIZAREA� CRITERIULUI BIOGRAFIC LA UN ISTORIC DILEMATIC 8

Mircea ELIADE - STRANIA MENTALITATE MASONIC�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Noam CHOMSKY - 10 STRATEGII DE MANIPULARE A POPULAT,IEI APLICATE ZI DE ZI DE ¾ELITE¿ 13

Daniel ROXIN - ATENTAT GRAV LA MEMORIA POPORULUI ROM�AN: CE LUCRURI INCREDIBILE

AU �INCEPUT S�A SE PETREAC�A AZI? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Mircea MERTICARIU - C�AND VA FI INTERZIS ½ANTISEMITUL" MIHAI EMINESCU . . . . . . . . . . 16

Adrian BOTEZ - C�ATE CEVA DESPRE NECESITATEA MORALIT�A�TII ARTISTULUI �IN/PRIN ART�A

(epistol�a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Boris MEHR - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Ion P. IACOB - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Ionut,CARAGEA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Marin MOSCU - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Al. Florin �TENE - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Vasile MIC - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Dr. Dan BRUDAS,CU - LA O S�ARB�ATOARE, T�ARZIU. EUGEN ALBU LA 75 DE ANI . . . . . . . . . . 36

prof. dr. Adrian BOTEZ - POETUL-MESAGER C�ATRE DUMNEZEU �SI NON-PLICTISUL APOCALIPTIC 37

prof. dr. Adrian BOTEZ - ALCHIMISTUL �OSEBE�STE � - SEPAR�A �SI, DIN NOU, COAGULEAZ�A . . . . 39

Dr. Adrian BOTEZ - TOREADORUL-TAUR �SI SONETUL HRISTICO-SOTERIOLOGIC . . . . . . . . . . 44

APARI�TIE EDITORIAL�A: ½DISCIPOLII ZEILOR DE ALT�ADAT�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Paul LEIBOVICI - FESTIVALUL BERLIOZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Constantin STANCU - EMIL BOTTA �SI M�A�STILE POETULUI �IN C�AUTAREA ABSOLUTULUI... . . . . . 50

3

4

SFIN�TII BR�ANCOVENI...

Sfertul de or�a astral al poporu-lui rom�an: S�nt

,ii Br�ancoveni

s,i Corectitudinea Politic�a Au-tor: Adrian P�atru�sc�aMartiriul

S�nt,ilor Br�ancoveni ½Fiii

mei! Iat�a, toate avut,iile s

,i

tot ce am avut am pierdut; s�anu ne pierdem ��ns�a s

,i su�e-

tele! Stat,i tare s

,i b�arb�ates

,te,

dragii mei, s,i nu b�agat

,i seam�a

de moarte.� Acestea sunt celemai cutremur�atoare cuvinte din istoria poporuluirom�an, consemnate de ambasadorul plenipotent

,iar

al Venet,iei la T

,arigrad, Andrea Memno. Le-

a rostit Constantin Br�ancoveanu pe 15 august1714, de marea s�arb�atoare a cres

,tin�at�at

,ii care este

Adormi-rea Maicii Domnului, ziua c�and voievodul��mplinea 60 de ani. Sultanul Ahmed al III-lea nua ales-o ��nt�ampl�ator: s

,i-a dorit o demonstrat

,ie de

fort,�a, umilindu-l pe domnitorul T

,�arii Rom�anes

,ti,

oblig�andu-l s�a se lepede de cres,tinism ��n fat

,a

��ntregului corp diplomatic al Europei cres,tine.

Br�ancoveanu, ��mpreun�a cu copiii s�ai, Constantin,S,tefan, Radu s

,i Matei, s

,i cu ginerele s�au, Ianache

V�ac�arescu, fuseser�a arestat,i ��n S�apt�am�ana Patimi-

lor s,i veneau dup�a patru luni de torturi cumplite:

��ntins,i pe roat�a, capetele str�anse ��n cercuri de me-

tal, ars,i cu �erul ��nros

,it, ��nt

,epat

,i ��n m�aini s

,i pi-

cioare, b�arbile s,i unghiile smulse. Muftiul le pre-

zint�a ghiaurilor oferta: se leap�ad�a de Hristos s,i ��s

,i

scap�a viat,a, iar Constantin ��s

,i recap�at�a tronul; re-

fuz�a, s,i atunci ��s

,i pierd capetele. Momentul este

epic s,i doar faptul c�a ��n el este vorba de Hristos a

f�acut s�a nu devin�a subiect pentru Hollywood! S,ase

b�arbat,i s

,i copii stau ��n picioarele goale s

,i ��n c�am�as

,i

albe ��n fat,a elitei politice a lumii. Pentru domnito-

rul de 60 de ani, unul dintre cele mai luminate spi-rite ale epocii sale, acest ½Monarh Cultural�, cumavea s�a �e numit, obis

,nuit mai degrab�a cu �net

,urile

duhului dec�at cu ot,elul armei, are de f�acut o alegere

cumplit�a. Dac�a ar � fost vorba doar de el, atunciar � fost us

,or.

Are ��ns�a el dreptul de a le cere �ilor s�ai (dintrecare cel mai mic ��nc�a st�a pe l�ang�a poalele maic�a-sii)s�a-l urmeze ��n Moarte? Cos

,marul acestei ��ntreb�ari

l-a chinuit luni de zile mai mult dec�at caznele tur-cilor. Dar Vod�a Constantin alesese. Iar mas

,in�aria

satanic�a se pune ��n mis,care: ½Te lepezi de Hristos?�

½Nu!� Primul cap, al t�an�arului Constantin, esteretezat. Apoi al doilea. Al treilea. O singur�a clip�ade ezitare: Mateias

,, de 12 ani ne��mplinit

,i, se roag�a

de Sultan s�a-l ierte.Cu voce aspr�a, tat�al intervine: ½Mai bine s�a

mori ��n legea cres,tineasc�a, dec�at s�a te faci p�ag�an,

lep�ad�andu-te de Iisus Hristos pentru a tr�ai c�at,iva

ani mai mult pe p�am�ant!�, consemneaz�a Memno.Micut

,ul se scutur�a ca de un vis ur�at s

,i zice: ½Vreau

s�a mor cres,tin. Loves

,te!� Securea cade. Ur-

meaz�a grabnic s,i Ianache. La sf�ars

,it, ca o us

,urare,

cade s,i capul domnitorului s

,i se rostogoles

,te ��n

t,�ar�ana ��ns�angerat�a p�an�a l�ang�a capul copilului ce-lui mic, ½p�ar�and a-l ��mbr�at

,is,a�, noteaz�a venet

,ianul

��nduios,at.

Totul a durat un sfert de or�a. Un sfert de or�aastral. Ambasadorii cres

,tini au cu tot

,ii lacrimi

��n ochi. Dar unul nu a zis nimic. Unul nu aavut minimul gest de demnitate de a se ridica, re-fuz�and s�a asiste la masacru. Au r�amas ��n numeleunei diplomat

,ii pervertite. Urmas

,ii diplomat

,ilor

prezent,i ��n piat

,a Ialikia�e din Istanbul sunt cei care

l-au scos pe Hristos din Constitut,ia european�a, ��n

numele Corectitudinii Politice. Cei care ast�azi sedau ��nc�a o dat�a deoparte din fat

,a Semilunii.

protoprezbiter Matei VULC�ANESCU,Comunitatea Ortodox�a Rom�aneasc�a Pireu,

Biserica ½P�an�aghia Odighitria�

MITROPOLITUL NIFON,ARHIEPISCOP AL TARGOVIS

,TEI SAU

P�AN�A C�AND UNII IERARHI �IS,I BAT

JOC DE CREDINT,A �IN HRISTOS?

- conferint,�a t

,inut�a la Aula Facult�at

,ii de Drept din

Bucures,ti -

Canonul 15 al Sinodului I-II Constantinopolspune c�a episcopul care ��nvat

,�a erezia cu capul des-

coperit este pseudo episcop.Ast�azi asist�am la atacarea grav�a a eclesiolo-

giei ortodoxe. Dac�a p�an�a acum de la ��nceputulcres

,tinismului am avut erezii antitrinitare s

,i erezii

hristologice, ast�azi avem erezii eclesiologice ce atac�a��ns�as

,i �int

,a Bisericii distrug�and granit

,ele puse de

Dumnezeu ��ntre Adev�arul descoperit de El oame-nilor pentru m�antuire s

,i opiniile s

,i fact

,iunile ete-

rodocse. A�rmat,ia cum c�a ar exista grade de

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

��mbisericire ��n funct,ie de acceptarea mai mare sau

mai mic�a a comuniunii cu Adev�arul Revelat ducela negarea ��nv�at

,�aturii Bisericii care socotes

,te pe cei

din Turma Ei pe cei ce primesc toat�a ��nv�at,�atura

ortodox�a, nu doar o parte. Orice deviat,ie de la

Adev�arul Revelat duce la ies,irea din granit

,ele Bi-

sericii. Eterodocs,ii au fost t�aiat

,i s

,i ��n mod o�cial

din trupul Bisericii prin anateme, anateme ce ast�azinu mai sunt pl�acute auzului, pentru c�a neag�a nouaerezie eclesiologic�a. Au transformat ��ng�aduint

,a-

exceptia (iconomia) ��ntr-o nou�a dogm�a, a gradelorde comuniune cu Biserica. Acest�a erezie nu esteinventat�a de ortodocs

,i ci este preluat�a din teologia

Conciliului Vatican II a Romano-Catolicilor.Auzim cum student

,ii teologi a�rm�a c�a Biserica

de pe timpul Sf�antului Ciprian al Cartaginei nu eaceeas

,i cu Biserica Ortodox�a de azi si nu ne mir�am

deloc, pentru c�a, iat�a, un mitropolit (�Inalt preas�nt

,itul Nifon, Arhiepiscop al T�argovistei - care ar

� trebuit s�a reprezinte pozit,ia ortodox�a) a�rm�a f�ar�a

ezitare c�a nu s,tim care e Biserica cea Adev�arat�a.

Grade de comuniune cu Biserica ��n eterodoxie(��n afara Ei) nu exist�a, dovad�a �ind toate scrie-rile Sinoadelor Ecumenice s

,i Locale. Dac�a ar exista

grade de comuniune atunci s,i pe Arie s

,i pe Nesto-

rie ��i putem considera membri nedeplini ai Bisericii,pe c�and Biserica, prin imnele Sale de la slujba Ve-cerniei si Utreniei, ��i socotes

,te ca �ind pierdut

,i s

,i

��nafara Bisericii, ca �ind blestemat,i ca cei ce au

str�ambat ��nv�at,�atura descoperit�a de Dumnezeu.

Duhul Sf�ant atrage pe tot,i eterodocs

,ii catre Bise-

rica Ortodox�a, dar nu-i m�antuies,te��nafara Ei. Pen-

tru c�a relat,ia cu Hristos nu se poate realiza ��n min-

ciuna ereziei care neag�a chiar��nv�at,�atura lui Hristos

(Cine M�a iubes,te p�azes

,te poruncile Mele).

Umberto Boccioni - Simultaneous Visions

Ionu�t �TENE

CRIZA REFUGIA�TILOR E DE FAPTO INVAZIE MUSULMAN�A ORGANI-ZAT�A...

Dintr-o dat�a, ca din senin, sutede mii de musulmani din Africade Nord �si Orientul Mijlociu iaucu asalt Europa. Se trece pringrani�tele maritime ale Greciei,prin grani�ta Macedoniei �si pringardul lui Victor Orban, la fronti-era cu Serbia, ca prin br�anz�a. Ni-

meni �si nimic nu poate opri valul acesta uria�s deimigran�ti musulmani porni�ti ��ntr-un exod ca��n vre-mea marilor migra�tii, c�and s-a luat cu asalt Im-periul Roman. De exemplu turi�stii rom�ani, ca s�atreac�a din Grecia prin Macedonia, aproape to�ti dau�spag�a la vame�si s�a nu �e controla�ti ca pe vremeacomunismului �si s�a se poat�a ��ntoarce acas�a. Ei punbanii ��n talonul autoturismului la control. Dar sutede mii de imigran�ti din Orientul Mijlociu trec devam�a sau grani�t�a pe la ½vama cucului�, f�ar�a s�a-i��ntrebe nimeni de s�an�atate. Se arunc�a de form�ac�ateva grenade lacrimogene ca s�a nu se spun�a c�a nufac nimic gr�anicerii. E ciudat�a aceas�a mas�a uria�s�ade imigran�ti pornit�a din senin spre Europa.Vinovatul moral e politica extern�a american�a din

vremea ½prim�averii arabe�, care a ��narmat gherileleislamiste pentru a introduce ½democracy� ��n �t�arileconduse de dictatori laici. Valul de imigran�ti careasalteaz�a Europa este rodul politicii externe aleSUA, care a destabilizat Africa de Nord �si OrientulMijlociu cu ½prim�avara arab�a� �si au adus indirectla putere Statul Islamic �si gherilele islamiste. Toateaceste ac�tiuni americane au ca scop sl�abirea puterii�si unit�a�tii Uniunii Europene, a�sa cum a fost aface-rea Euromaidan din Ucraina, care a aruncat �tara ��nr�azboi, s�ar�acie �si subdezvoltare. Deja serviciile se-crete europene nu mai pot s�a tac�a �si s�a �tin�a ascuns�acauza acestui val de refugia�ti musulmani care vorschimba structura etnic�a �si religioas�a a Uniunii Eu-ropene, acceler�and musulmanizarea b�atr�anului con-tinent.La televizor se v�ad reportaje cu refugia�ti musul-

mani scand�and ½Germany, Germany�, lucru carearat�a c�a �stiu bine ce fac �si ce urm�aresc. �Intrerefugia�ti, a�sa zi�si pa�snici, se ascund lupt�atorii Sta-tului Islamic care vor arunca Europa ��n aer. La


6

vama Negru Vod�a, dintre Rom�ania �si Bulgaria, dejarefugia�tii sirieni au amenin�tat poli�ti�stii de fron-tier�a rom�ani, care asistau ca ni�ste babe, cum neamenin�tau c�a ne arunc�a ��n aer �tara �si vor uciderom�ani. Poli�tia ��n loc s�a-i aresteze s-au f�acut c�a nuv�ad. Deja serviciile secrete austriece nu mai pot s�atac�a �si acuz�a public SUA �si funda�tiile �nan�tate deSoro�s c�a organizeaz�a �si pl�atesc acest exod musul-man ��n Europa ca s�a loveasc�a ��n UE. Ziarul austr-iac Info Direkt, apropiat armatei, a publicat re-cent un articol, pe baza unui raport al serviciilor deinformat

,ii ale armatei ( �Osterreichischen Abwe-

hramts), conform c�aruia organizat,ii neguverna-

mentale din SUA ar �nant,a tra�cul de imigrant

,i

c�atre Europa. �In special pe cel ��n care sunt adus,i

imigrant,i de pe coastele libiene spre Italia meridio-

nal�a.Conform articolului publicat de ziarul austriac,

serviciile secrete de la Viena estimeaz�a c�a pentru�ecare persoan�a care ajunge ��n Europa ca refugiatcostul este mai mare de 3.000 de euro sau dolari,as

,a cum se spunea p�an�a acum ��n unele publicat

,ii.

�Cei care aduc refugiat,i ��n Europa cer sume exor-

bitante. Care pornesc de la 7.000 de euro s,i ajung

p�an�a la 14.000 de euro, ��n funct,ie de zonele de unde

se pleac�a s,i de diversele organizat

,ii de tra�cant

,i.

Dar imigrant,ii care vor s�a fug�a din t

,�arile lor sunt

mult prea s�araci pentru a da aces,ti bani�, se spune

��n raport. Spionajul austriac ar avea informat,ii

c�a �organizat,ii din SUA au creat un model de co-

�nant,are s

,i contribuie substant

,ial la costurile cerute

de tra�cant,i�. Ar � vorba de �aceleas

,i organizat

,ii

care, ��n 2013, au aruncat Ucraina ��n haos�, aluziela acele ONG-uri americane, as

,a-numite �umani-

tare� s,i �pentru drepturile omului�. ONG-uri despre

care, se s,tie foarte bine, au fost create de Departa-

mentul de Stat al SUA sau direct de speculatorul s,i

�nant,atorul �revolut

,iilor portocalii� din fostele state

sovietice, magnatul american de origine evreiasc�aGeorge Soros, p�arintele cunoscutei Human RightsWatch. Ace�sti refugia�ti musulmani nu sunt chiara�sa s�araci precum par. Unii dintre ei au zeci demii de dolari la ei s�a pl�ateasc�a c�al�auzele. Rom�aniinu pot trece ��n Schengen, de�si sunt cet�a�teni euro-peni, dar islami�stii au culoar liber peste frontiere.Curios?De asemenea, nu��n�teleg de ce ace�sti refugia�ti mu-

sulmani nu emigreaz�a ��n �t�ari arabe bogate ca Ara-bia Saudit�a, Dubai, Kuweit sau Emiratele ArabeUnite ��n care se pot integra mult mai u�sor �si au

aceea�si religie. Nu! Ei doresc doar ��n Europa ca s�ale pl�ateasc�a statul ajutoare sociale c�a stau acas�a s�afac�a mul�ti copii? E aici �si o supap�a etnico-religioas�ala criza secular�a din Orientul Mijlociu �si deturna-rea aten�tiei spre Europa. A�sa se poate explica �si�nan�t�arile unor ong-uri americane pentru refugia�tiimusulmani. �In acest context consider c�a actualulval masiv de imigran�ti din Africa de Nord �si Orien-tul Mijlociu nu e consecin�ta unui crize umanitare,ci un exod bine organizat �si �nan�tat pentru o in-vazie musulman�a a Uniunii Europene, care va ducela schimbarea structurii entice, religioase �si politicea b�atr�anului continent, chiar mai ��nainte de anul2050, c�and scriitorul francez Houellebecq a profe�tittransformarea ��n Califat Islamic a Europei.

Dr. Christian W. SCHENK,Kastanienstr. 16, 56154 Boppard

OPINII GERMANE DESPRE O INVAZIEMUSULMAN�A

"Asist�am la o invazie musulman�a care pune ��npericol identitatea cre�stin�a �si na�tional�a a stateloreuropene, iar principalul vinovat pentru gravitateasitua�tiei e Germania."

"�Intre milioanele de tineri careajung acum ��n Germania pot �in�ltra�ti zeci de mii de lupt�atori aiStatului Islamic, lucru care nicioresponsabilitate de la Bruxelles nuo neag�a. Germania, pe viitor, da-torit�a politicii lui Angela Mekel sepoate transforma ��n baz�a de antre-nament �si ideologic�a pentru Statul

Islamic. Mai mult ca sigur, pentru c�a musulmaniislami�sti din ghetouri, integra�ti ��n societatea occi-dental�a e o pur�a utopie.""Invazia refugia�tilor musulmani din ultimele luni

nu este ��nt�ampl�atoare. Imigran�tii vin chema�ti ��nEuropa de c�atre Germania, cu ��nc�alcarea �agrant�aa legisla�tiei frontierelor europene, a spa�tiului Schen-gen �si a acordului de la Dublin, care prevedeau��ntoarcerea celor ce intr�a ilegal pe teritoriul Uniu-nii Europene. Premierul ungar Viktor Orban aredreptate c�and spune speriat c�a asist�am la o invaziemusulman�a care pune��n pericol identitatea cre�stin�a�si na�tional�a a statelor europene, iar principalul vi-novat pentru gravitatea situa�tiei e Germania.


7

Comisia european�a se face c�a nu vede, ca s�a nusupere Berlinul, care conduce de facto Europa. Pri-mirea milioanelor de refugia�ti musulmani ��ncalc�atoate tratatele europene privind siguran�ta fronti-erelor �si a spa�tiului Schengen. Asist�am de fapt lapr�abu�sirea Uniunii Europene a�sa cum o �stim, l�asat�amo�stenire de Schumann �si Monet, ��n anii 50, ca oconfedera�tie de state na�tionale. R�azboiul din Siriadureaz�a de patru ani, criza irakian�a este de peste10 ani �si totu�si, acum, milioane de sirieni �si irakenip�ar�asesc taberele din Turcia, Liban �si Iordania cas�a vin�a ��n Europa.Ei vin pentru c�a au fost chema�ti negru pe alb de

cancelarul german Angela Merkel, care a declaratacum o lun�a de zile: Refugia�ti (sirieni) sunte�ti bineveni�ti! (Herzlich wilkommen Fl�uchtlinge). Maimult, Berlinul a suspendat o controversat�a regul�aeuropean�a, permi�t�and mai multor azilan�ti sirienis�a stea ��n �tar�a. Asta, ��n condi�tiile ��n care este hui-duit�a acas�a pentru atitudinea fa�t�a de imigran�ti. Bi-roul Federal pentru Migratie si Refugiati (BAMF),care �tine de Ministerul german de Interne, a con-�rmat c�a a�sa-zisa regul�a Dublin, care impune caazilan�tilor s�a le �e procesate cererile ��n �tara UE ��ncare ajung prima dat�a, altfel risc�a deportarea, nuse mai aplic�a deocamdat�a pentru cet�a�tenii sirieni.Astfel se explic�a �tinta clar�a, evident�a a refugia�tilormusulmani care trec pe vechiul drum a lui Suley-man Magni�cul spre Germania.Ei scandeaz�a ��n englez�a: �Germany, Germany�

sau �Merkel, te iubim!� Refugia�tii dac�a ar �a�sa dispera�ti, obosi�ti, s�ar�aci�ti �si ��nsp�aim�anta�ti der�azboi ar prefera s�a r�am�an�a �si ��n �t�ari europene sta-bile, dar mai s�arace dec�at Germania. Fa�t�a de Iaduldin Homs, via�ta ��ntr-un ora�s rom�anesc, bulg�aresc,s�arbesc sau unguresc poate � raiul pe p�am�ant. Darsutele de mii de imigran�ti spun Nu Europei Cen-trale �si de Est �si vor doar Germania, pentru ajutoa-rele sociale substan�tiale. Oare? Printre femeile �sicopiii nenoroci�ti de r�azboi, majoritatea adev�arat�a arefugia�tilor sunt b�arba�ti bine cl�adi�ti, cu bani mul�ti�si foarte violen�ti.Chiar �si pre�sdintele PSD, Liviu Dragnea a ob-

servat ��n gara Keleti din Budapesta alura atletic�aa imigran�tilor, faptul c�a nu se l�asau �lma�ti sauatitutinea lor predispus�a la violen�t�a. Pentru ast-fel de b�arba�ti musulmani, Germania a suspendatlegisla�tia european�a, spa�tiul Schengen �si acordul dela Dublin. Se pune ��ntrebarea �reasc�a: de ce? Nu-mai anul acesta vor intra ��n Germania 800.000 de

imigran�ti musulmani, majoritatea tineri atletici.�In c�a�tiva ani, Germania, dac�a continu�a invazia

imigran�tilor, ar deveni o �tar�a cu o minoritate mu-sulman�a, care ar schimba echilibrul etnic �si politic��n �tar�a. Nu cred c�a Germania va continua multaceast�a politic�a �exibil�a de primire a imigran�tilormusulmani, opozi�tia �si opinia public�a german�a pro-testeaz�a zilele acestea vehement. O face acumdoar punctual, cu un interes bine de�nit, AngelaMerkel, care i-a chemat pe refugia�ti. M�a amuz�aunele analize din presa mainstream controlat�a deguvern �si serviciile secrete, care ��ncearc�a s�a pun�atoleran�ta Berlinului fa�t�a de imigran�tii musulmanipe seama companiilor germane c�a au nevoie debra�te de munc�a.Cine a fost ��n Germania, ��n ora�se �stie c�a musul-

manii lucreaz�a doar ��n �saormerii, restaurante spe-ci�ce ar�abe�sti, fac kebab, stau de paz�a la �rme �sicam at�at. Femeile musulmane stau doar acas�a �sifac mul�ti copii, circa patru, cinci pe familie. Decilogica economic�a cu musulmanii ��n fabricile BMWsau Zeiss nu �tine. �Intre milioanele de tineri careajung acum��n Germania pot � in�ltra�ti zeci de miide lupt�atori ai Statului Islamic, lucru care nicio res-ponsabilitate de la Bruxelles nu o neag�a. Germa-nia, pe viitor, datorit�a politicii lui Angela Mekel sepoate transforma ��n baz�a de antrenament �si ideolo-gic�a pentru Statul Islamic. Mai mult ca sigur, pen-tru c�a musulmani islami�sti din ghetouri, integra�ti��n societatea occidental�a e o pur�a utopie.�In realitate, Germania joac�a zilele acestea o carte

istoric�a mare ��n geopolitica Orientului Mijlociu.Prin chemarea imigran�tilor �si primirea milioane-lor de musulmani din Orientul Mijlociu, Germa-nia vrea s�a c�a�stige un ascendant moral ��n aceast�aparte geopolitic�a, foarte sensibil�a cu bogate resursede petrol �si mai ales cu ciocniri de civiliza�tii et-nico � religioase milenare. Milioanele de sirieni �siirakeni numesc deja ��n mentalul lor colectiv Ger-mania ca �mama noastr�a, a tuturor�, cum declar�a��n fa�ta camerelor de luat vederi. Este evident c�adup�a e�secul interven�tiei americane ��n Irak �si Sirias-a creat un vacuum politic ��n zon�a. Se impune pa-ci�carea zonei, iar grani�tele retrasate. Dup�a primulr�azboi mondial, Fran�ta �si Anglia au trasat grani�teleSiriei, Libanului, Irakului, Iordaniei sau chiar Ira-nului cu rigla, ne�tin�and cont de triburi, religii saupopoare. De�si kurzilor li s-a promis un stat nu lis-a dat. Azi dup�a ani buni de r�azboaie �si instabi-litate se impune o redimensionare a grani�telor �si o


8

detensionare a situa�tiei din Orientul Mijlociu.

Prin primirea imigran�tilor de aici, Germania ac�a�stigat dreptul moral de a ��si impune punctul devedere: posibil un Kurdistan independent ca s�atempereze ambi�tiile regionale ale Turciei, o Siriemai mic�a, un Irak des�in�tat pe tabere religioase,un Liban emasculat �si chiar un Israel, ascult�atorfa�t�a de Berlin �si redus la grani�tele din 1967, cu oPalestin�a independent�a ��n coast�a. Germania vreas�a intre ��n politica mare, mondial�a, s�a ias�a din ti-parele strict europene, prin paci�carea OrientuluiMijlociu, cu scoaterea SUA compromis�a ��n zon�a �siimpunerea voin�tei ��n fa�ta Rusiei �si Israelului. Ger-mania nu face gratuit gesturi umanitare musulma-nilor din Orientul Mijlociu, ci pentru a ��si impune oagend�a geopolitic�a proprie, pe picior mare. Morala c�a�stigat simpatia popoarelor din Orientul Mijlo-ciu �si chiar din nordul Africii ��n dauna celor dou�aputeri clasice: SUA �si Rusia.

S�a vedem ce urmeaz�a?

Isabela VASILIU-SCRABA

½RINOCERIZAREA� CRITERIULUI BIO-GRAFIC LA UN ISTORIC DILEMATIC

Motto: ½Am v�azut Rinocerii de Ionescu. Al�aturide sclavia economic�a, rinocerizarea e unul din �a-gelele cumplite s

,i permanente pe care omul e nevoit

s�a le suporte. Rinocerizarea e perfect valabil�a pestetot unde se face politic�a s

,i se propag�a vreo ideolo-

gie�. (Victor Felea, Jurnal, 13 sept. 1964).

½Rinocerizarea� criteriului bi-ogra�c s-a putut observa la unistoric dilematic recenz�and Scri-sorile din Bucures

,ti, 1944-1946

(Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006)trimise de profesorul Eric Ta-ppe (1910-1992) specialist ��nlimba rom�an�a la Universitateadin Londra, fost elev al istoricu-lui Grigore Nandris

,de la Londra

(fratele memorialistei Anit,a Nandris

,Cudla depor-

tat�a de sovietici de la Cern�aut,i ��n Siberia pentru

20 de ani). �Intr-un articol din 2008 (vezi �Di-lema Veche�, Nr. 211/2008), Andrei Pippidi men-tioneaz�a relat

,iile englezului Tappe cu rom�ani de

prestigiu, cu istoricul academician gen. Radu Ro-setti, cu arheologul Ion Nestor (1905-1974), direc-tor al Muzeului Nat

,ional de Antichit�at

,i - devenit

din 1956 Institutul de Arheologie al Academiei-, s

,i cu Marioara Golescu (1), - ultima �ind cea

care a avut ideea de a salva prin fotogra�ere multedin T�ablit

,ele de la Sinaia f�acute disp�arute ��n co-

munism (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un ziarist, o�loloag�a s

,i o carte bomb�a: Cronica geto-dac�a de

pe T�ablit,ele de la Sinaia, ��n rev. ½Oglinda lite-

rar�a�, Focs,ani, Nr. 76/2008, p. 3382, http://www.

isabelavs.go.ro/Articole/dan_romalo2. htm), dar½uit�a� arest�arile istoricilor ment

,ionat

,i, detent

,ii

��ncepute la Ministerul de Interne condus de Teo-hari Georgescu/Bur�ah Tescovici. ½Regimurile carefunct

,ionez�a pe baza terorii exercitate de o polit

,ie

politic�a� ar � conspirative, observa ��n 2002 un fostdet

,inut politic, nepot al istoricului militar Radu

Rosetti, decedat ��n temnit,a comunist�a din Sighe-

tul Marmat,iei (2).

½Rinocerizarea� devine posibil�a dup�a ½cucerireaputerii prin modi�carea mentalit�at

,ii, grat

,ie hege-

moniei ideologice� ves,nic atent�a ca cele spuse s

,i

publicate s�a nu-i �e defavorabile (vezi Ion Var-lam, Pseudorom�ania. Conspirarea deconspir�arii,Bucures

,ti, Ed. Vog, 2004, p.68). Istoricul Ion

Varlam vede o ilustrare simbolic�a a conspirativit�at,ii

chiar ��n numele conspirativ al unor comunis,ti pre-

cum Lenin, Stalin, Molotov, Teohari Georgescu,Vasile Luca, Walter Roman, Silviu Brucan, LeonteR�autu, Andrei Ois

,teanu, Paul Cornea, Zigu Ornea,

etc.� (Op. cit., p. 66).Dup�a moda ½libert�at

,ii de expresie� dinainte de

1990 c�and era absolut interzis a se vorbi ��n publicdespre martirii ��nchisorilor comuniste (vezi IsabelaVasiliu-Scraba, Moartea martiric�a a Sf�antuluiArsenie Boca, https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/)s,i despre milioanele de det

,inut

,i politic de dup�a 23

august 1944 (vezi Monumentul victimelor comu-nismului din Elvet

,ia, la Chene Bours, aproape de

Geneva) dilematicul recenzent al Scrisorilor dinBucures

,ti s-a ferit s�a ment

,ioneze temnit

,a politic�a

f�acut�a f�ar�a nici o vin�a de exact acele personalit�at,i

care-l impresionaser�a pe Eric Tappe ��n anii s,ederii

sale de la sf�ars,itul anului 1944 p�an�a ��n 1948 la

Misiunea Britanic�a din Bucures,ti.

Despre detent,ia Marioarei Golescu (1897-1987),

condamnat�a la 20 de ani de munc�a silnic�a (3),a��am de la d-na Aspazia Ot

,el Petrescu povestind


9

��n dou�a pagini antologice cum a salvat-o MarioaraGolescu dup�a ��nghet

,ul pe timp de iarn�a la izola-

tor (vezi Aspazia Ot,el Petrescu, Strigat-am c�atre

Tine, Doamne..., Bucures,ti, Ed. Platytera, 2008,

p. 233-235, prima edit,ie ��n 2000 la Fundat

,ia Cul-

tural�a Buna Vestire, p. 235-238).�In cazul Mariei Golescu (specialist�a care studiase

mult��n str�ain�atate) arestat�a��n 1949, ½uituceala� di-lematicului istoric Andrei Pippidi este cu at�at maisemni�cativ�a, cu c�at nobila specialist�a ��n art�a bise-riceasc�a, ½poliglot�a s

,i plin�a de ��nt

,elepciune� (apud.

Aspazia Ot,el Petrescu) f�acuse anii de temnit

,�a co-

munist�a pentru ½vina� de a-l � cunoscut s,i a � co-

respondat cu britanicul Eric Tappe (4), ½vin�a� carele-a dat prilej agent

,ilor Moscovei s�a-i confect

,ioneze

acuzat,ia de ½spioan�a britanic�a� s

,i s-o condamne

pentru ½��nalt�a tr�adare de patrie�.

Note s,i considerat

,ii marginale:

1. Colaboratoare cu articole de istoriaartei bizantine ��n reviste prestigioase ale vre-mii (Revista Fundat

,iilor Regale, Cronica numis-

matic�a s,i arheologic�a, Convorbiri literare, Re-

vue historique du Sud-Est europeen, Boabe degr�au, etc) Maria Golescu a publicat ��n Bu-letinul Comisiunii Istorice, 1943-1944, artico-lul Un arhitect rom�an la ��nceputul veacului alXIX-lea : mes

,terul Ilie Gulie, p.109-113, on-

line https://fr.scribd.com/doc/264118184/Maria-Golescu-Mesterul-Ilie-Gulie-1943-1944. Despre ca-ietele ei a�ate ��n arhiva Institutului de IstoriaArtei ½George Oprescu� din Bucures

,ti s-a pu-

blicat ��n 16 mai 2013 un articol scris de Sil-via Marin Barutcie� s

,i Cristina Bogdan, on-line

la http://revistacultura.ro/nou/ 2013/05/lada-de-zestre-a-mariei-golescu/ .2. Despre academicienii s

,i istoricii supus

,i regi-

mului de exterminare din inchisoarea de la SighetulMarmat

,iei se poate citi ��n cartea profesorului Nut

,u

Ros,ca, �Inchisoarea elitei rom�anes

,ti (Baia Mare,

Ed. Gutinul, 1998) de unde a��am c�a rinocerizat,ii

regimului comunist scriau pe actele de deces alecelor ucis

,i dup�a gratii ½persoan�a f�ar�a ocupat

,ie�.

Iat�a c�ateva nume ale ½dezocupat,ilor� arestat

,i de

polit,ia politic�a: academician George Br�atianu, de-

cedat la 55 de ani dup�a trei ani de temnit,�a, doctor

��n litere la Sorbona, profesor de istorie universal�a,succesor al lui N. Iorga; acad. Alex. Lapedatu,decedat dup�a trei luni de ��nchisoare politic�a, din1935 pres

,edinte al Academiei Rom�ane; acad. Ioan

Lupas,, pres

,edinte al Sect

,iei Istorice a Academiei

Rom�ane, descoperitorul actelor originale ale Uniriiortodocs

,ilor cu papistas

,ii, istoric sf�atuit de Lucian

Blaga s�a nu publice sub comunis,ti actele din care

reiese ��ns,el�aciunea catolicilor; acad. Ion Nistor,

fost rector al Universit�at,ii din Cern�aut

,i, unde era

profesor de Istoria Rom�anilor ; acad. Dumitru Ca-racostea, doctor ��n �lologie romanic�a la Viena cuW. Meyer-Luebke, fost profesor universitar la cate-dra de Istorie literar�a s

,i Folclor de la Universitatea

din Bucures,ti, fost Pres

,edinte al Sect

,iei Literare

a Academiei Rom�ane, det,inut, din 1950 p�an�a ��n

1955, la inchisoarea din Sighet f�ar�a a � fost judecats,i condamnat; �lozoful academician Ion Petrovicispecializat ��n Germania s

,i ��n Frant

,a, fost profesor

de logic�a s,i de istoria �lozo�ei la Universitatea din

Ias,i, apoi la Universitatea din Bucures

,ti, italienis-

tul Alexandru Marcu, membru corespondent alAcademiei purtat ��n lant

,uri ��n ��nchisoare ��mpreun�a

cu �lozoful Mircea Vulc�anescu, ambii omor�at,i

dup�a gratii; poetul Adrian Maniu, membru cores-pondent al Academiei, publicat dup�a ies

,irea din

temnit,�a de poetul Mircea Ciobanu (vezi Isabela

Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab, https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii/ ); istoricul basarabeanIon Pelivan care a f�acut parte din Delegat

,ia

Rom�aniei la Conferint,ele de pace de la Paris s

,i

Geneva, decedat dup�a patru ani de ��nchisoarecomunist�a; istoricul Teo�l Sauciuc-S�aveanu, fostrector al Universit�at

,ii din Cern�aut

,I unde a predat

�lologie clasic�a, doctor ��n �lozo�e s,i litere la

Viena, profesor de istorie antic�a s,i epigra�e la

Universitatea din Bucures,ti; acad. Radu Ro-

setti, istoric militar, fost director al MuzeuluiMilitar s

,i apoi al Bibliotecii Academiei; acad.

Silviu Dragomir (unchiul �lozofului AlexandruDragomir, vezi interviul ref�acut s

,i adnotat de

Isabela Vasiliu Scraba https://isabelavs2.wordpress.com/miscellanea/isabelavs-adnotat3-interviu-alxdragomir /), istoric cercet�ator al arhiveloraustriece s

,i maghiare, fost profesor universitar,

doctor ��n teologie s,i istoric al bisericii; acad.

George Fotino, eminent specialist ��n limbi cla-sice, fost decan s

,i profesor de istorie a dreptului

rom�anesc la Universitatea din Bucures,ti; istoricul

S,tefan Metes

,, membru corespondent al Acade-

miei, fost director al Arhivelor Statului din 1922p�an�a ��n 1947; istoricul Victor Papacostea, fostprofesor la Facultatea de Litere s

,i Filozo�e din


10

Bucures,ti s

,i ��ntemeietorul Institutului de Studii s

,i

Cercet�ari Balcanice; Zenovie P�aclis,anu, decedat

��n ��nchisoarea din Sighetul Marmat,iuei, mem-

bru corespondent al Academiei, autor de scrieriprivitoare la istoria bisericeasc�a, fost profesorde teologie la Blaj (vezi Isabela Vasiliu-Scraba,Contextualiz�ari. Elemente pentru o topologie a pre-zentului, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2002, p. 141-142,http://www.scribd.com/doc/130732402/IsabelaVasiliuScraba Contextualizari ).3. Condamnarea de 20 de ani de munc�a silnic�a

a a�at-o d-na Aspazia Ot,el Petrescu de la Mari-

oara Golescu (1897-1987) ��ntemnit,at�a la 53 de ani

probabil doar pentru c�a era o ½medievalist�a de marecultur�a s

,i cu o minte fermec�atoare, pasionat�a de is-

torie s,i de arheologie� (Dan Romalo, Cronica get�a

pe pl�aci de plumb, Ed. Alcor, Bucures,ti, 2005,

p. 19). Informat,ia Aspazia Ot

,el Petrescu este

mai credibil�a dec�at ½condamnarea la 16 ani� des-pre care scrie Enciclopedia Rom�aniei on-line dup�aGeorge Marcu (coordonator), Enciclopedia perso-nalit�at

,ilor feminine din Rom�ania, Bucures

,ti, Ed.

Meronia, 2012, mai ales c�a inert,ia vremurilor de

teroare securist�a e sezizabil�a exact la capitolul isto-riei detent

,iilor politice despre care ��nainte de 1990

era absolut interzis a se vorbi. Iat�a pasajul des-pre Maria Golescu din cartea fostei studente a luiLucian Blaga ajutat�a s�a scape de ½repatrierea� ��nURSS de mama scriitorului Marin Tarangul (1938-2010), care-i fusese profesoar�a la Liceul de fetedin Cern�aut

,i. T�an�ara Aspazia ajunsese ��nghet

,at�a

tun ��n ½camera secretului mare� unde condamna-tele aveau pedepse mari : ½V�az�and c�a picioarelemele refuz�a s�a-s

,i revin�a, domnis

,oara Marioara Go-

lescu m-a chemat pe patul d�ansei, mi-a desf�as,urat

picioarele din tot felul de s,osete cu care au fost

��mbr�acate, doar, doar se vor ��nc�alzi s,i as

,a goale,

le-a aplicat direct pe epigastrul s�au, locul cel maicald al corpului omenesc. Nu puteam s�a le re-trag deoarece domnis

,oara le t

,inea st�ans ��nl�ant

,uite

s,i ca s�a nu m�a ��ntind la o polemic�a pe linia sacri-�ciului ce-l f�acea, a ��nceput s�a-mi povesteasc�a unepisod din viat

,a sa, cu adev�arat extrem de intere-

sant. Vocea ei pl�acut�a, cu timbru grav, ne-a dus ��n��nsorita Italie, la brat

,cu Charles Diehl, reputatul

bizantinolog, ��ntr-o discut,ie privitoare la primele

m�an�astiri cres,tine din acea t

,ar�a, discut

,ie polemic�a

pe care d�ansa avea s-o c�as,tige. M�a ��ntrebam cum

putea s�a suporte sloiurile de ghiat,�a ale picioarelor

mele c�and ��ntr-o camer�a ne��nc�alzit�a ��ntr-o iarn�a

hain�a p�astrarea c�aldurii propriului corp era o pro-blem�a. Simt

,eam cum, ��n schimbul c�aldurii ce mi-o

ceda primea �ori de ghiat,�a care ��i d�adeau un fri-

son us,or. Cu m�ana ei bolnav�a. ��n timp ce po-

vestea, ��mi masa us,or picioarele pentru ca trece-

rea la starea normal�a s�a �e mai put,in dureroas�a.

S,i astfel, ��ncet, ��ncet a reus

,it s�a-mi dezmort

,easc�a

sloiurile de gheat,�a s

,i s�a-mi aduc�a picioarele la o

stare normal�a. Eu eram foarte m�andr�a c�a eramnepoata bunicilor mei, unul fost c�apitan de r�azes

,i

sub Soroca Nistrului, cel�alalt fost pl�aies,vornic ��n

Cotenii de sub Cern�aut,i. . .C�at de m�andr�a trebuie

s�a �e domnis,oara M�arioara Golescu de str�amos

,ii

ei, aceast�a voevodal�a print,es�a valah�a (c�aci Goles

,tii

una s��nt cu Basarabii) s,i c�at de vrednic�a era de ei,

c�aci pe un c�amp de lupt�a diferit de acela pe careluptaser�a ei nu a pregetat s�a ��nc�alzeasc�a la s�anul eiplebeenele mele picioare� (Aspazia Ot

,el Petrescu,

Strigat-am c�atre tine, Doamne, 2008, p. 233-235).4. Corespondent

,a dintre Eric Tappe s

,i Maria

Golescu (din perioada 1946-1979) se a��a ��n arhivaSchool of Slavonic and Est European Studies, Ta-ppe Collection, vezi http://www.aim25.ac.uk/cgi-bin/vcdf/detail?coll_id=7064&inst_id=58. MariaGolescu a ajuns ��n Anglia ½cump�arat�a� cu 4500 delire sterline la ��nceputul deceniului s

,ase probabil

prin acelas,i personaj Jakober prin care Ion Rat

,iu

s,i alt

,i rom�ani din exil negociau cump�ararea �lo-

zofului Noica a�at s,i el f�ar�a de vin�a dup�a gra-

tii. Pret,ul cump�ar�arii lui Constantin Noica prin

acel Jakober, ½tra�cant de viet,i umane s

,i repre-

zentant al intereselor rom�anes,ti ��n domeniul ce-

realelor� (vezi Ion Rat,iu, Cine m�a cunoas

,te ��n

t,ar�a as

,a cum sunt?, Bucures

,ti, Ed. ½Progresul

Rom�anesc�, 1991, p. 92), ar � fost de 3000lire sterline, din care Mircea Eliade ar � dat500 de dolari. Noica urma s�a ajung�a ½��n Apusprin luna mai 1962�1962� (apud. Ion Rat

,iu, op.

cit). Cum bine se stie, Noica a ies,it din temnit

,�a

abia ��n 1964 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Exclu-derea din cultura rom�aneasc�a a lui Noica s

,i a

poet,ilor martirizat

,i ��n ��nchisorile comuniste, ht-

tps://isabelavs2.wordpress. com/constantin-noica/isabelavs-10noicaexclus/ ).


11

Mircea ELIADE

STRANIA MENTALITATE MASONIC�A

V�a oferim ��n cele ce urmeaz�a un articol edi�ca-tor al lui MIRCEA ELIADE ��n ceea ce prive�stementalitatea FRANCMASONIC �A.

Am mai putea ad�auga c�a pen-tru curajul s�au de a exprima ast-fel de adev�aruri zdrobitoare ��nceea ce prive�ste FRANCMASONE-RIA, lui ELIADE i-a fost incen-diat�a bilioteca de c�atre francmasonidrept r�azbunare c�a a ��ndr�aznit s�a-iprezinte ��ntr-o lumin�a nefavorabil�a(care este profund obiectiv�a).

Acest articol are o mare valoare pentru c�a neajut�a s�a ��n�telegem cum este privit�a ��n realitateFRANCMASONERIA de c�atre o personalitate ge-nial�a �si unanim apreciat�a care a fost �si r�am�ane pen-tru noi rom�anul MIRCEA ELIADE.

Nu cunosc nici un francmason �si din toate c�ar�tilepe care le-am citit n-am ��n�teles mai nimic asuprafrancmasoneriei, pentru c�a ��n realitate nici nu aice s�a ��n�telegi ��n cazul a�sa-zisei doctrine a ei. Nu�stiu ce vor de fapt ace�sti oameni, cine le-a b�agat��n cap c�a-�si trag doctrinele de la Solomon �si de laPiramide �si de ce sunt at�at de misterio�si cu �secre-tele� lor, pe care le public�a totu�si ��n sute de c�ar�tide propagand�a.

Dar un lucru am��nv�a�tat totu�si din comer�tul meucu literatura aceasta aiurit�a: am ��nv�a�tat s�a cunoscmentalitatea francmasonic�a.

V�a ve�ti mira, poate, a��and c�a acord o mentali-tate francmasonic�a chiar �si unor oameni care nu aunimic de-a face cu aceast�a societate secret�a. �Intr-adev�ar este uimitor c�at de mul�ti intelectuali judec�alumea, spiritul �si istoria cu asemenea mentalitatefrancmasonic�a. Pe care a�s putea-o rezuma astfel:fel simplist de a vedea lucrurile, criterii abstracte �siv�adit gre�site ��n judecarea istoriei.

Un marxist, de pild�a, exempli�c�a de minunementalitatea aceasta francmasonic�a. Pentru ma-rxist, toate lucrurile sunt clare, toat�a istoria esteun joc de for�te economice, rigide, simpliste p�an�a laabsurd, abstracte p�an�a la confuzie. Cu un marxistnu po�ti discuta. Cu nici un intelectual de forma�tie�francmasonic�a� nu po�ti discuta. �In capul lui e preamult�a �lumin�a�, sunt prea multe �certitudini�; pro-

blemele se rezolv�a, toate, cu aceea�si ecua�tie, ne-cunoscutele sunt, toate, de acela�si grad, pe acela�siplan.Am ��nceput s�a m�a g�andesc serios c�a parado-

xul acesta � mentalitate francmasonic�a � nu esteun simplu paradox, dup�a ce am cunoscut mai��ndeaproape mentalitatea marxist�a. Un marxisteste de fapt un om cu o mie de certitudini �sicare accept�a un singur miracol: opera lui KarlMarx. Pentru el istoria se rezolv�a ��n c�ateva formulesimple, care explic�a tot, satisfac orice curiozitate,pre��nt�ampin�a orice controvers�a. Ira�tionalul, ireduc-tibilul � toate acele for�te obscure �si peste putin�t�ade anticipat, care fac ca istoria unei �t�ari s�a se deo-sebeasc�a net de istoria altei �t�ari � pentru un fericitmarxist cu mentalitate francmasonic�a nici m�acarnu exist�a.Ceea ce caracterizeaz�a aceast�a mentalitate franc-

masonic�a este strania conjugare a abstractului �si agrosolanului. �Intr-adev�ar un spirit francmason ju-dec�a lumea �si istoria ��ntr-un mod abstract (adic�af�ar�a atingere direct�a cu realit�a�tile, f�ar�a experien�tatimpului, f�ar�a priz�a asupra prezentului).Un francmason pur s�ange ar spune, de pild�a cam

a�sa: �Mihai Viteazul a reprezentat cutare for�t�a �sia jignit cutare simbol; din aceast�a cauz�a, lipsindu-i ajutorul Maestrului Trei Stele, �si-a g�asit moarteaa�sa cum era de a�steptat.� (Am pe mas�a, acum c�andscriu, o serie ��ntreag�a de c�ar�ti ale �magistrului� Ra-gon. Dac�a cineva se ��ndoie�ste de felul cum am rezu-mat judecata masonic�a asupra istoriei, pot cita dinRagon. �Si jocul acesta straniu poate continua. . . ).A�ti observat c�at de �abstract� �si c�at de grosolan

totu�si judec�a un mason � sau un marxist, unul cumentalitate masonic�a � istoria, lumea, via�ta. Nuexist�a concret pentru ei; nu exist�a de asemeni fapte,pur �si simplu fapte, adic�a evenimente imprevizibile,ireductibile, ira�tionale.Ei posed�a o bizar�a schem�a simplist�a � adic�a

semidoct�a, pseudo-ra�tional�a, lipsit�a de o real�ap�atrundere �loso�c�a �si ��n acela�si timp lipsit�a deintui�tia direct�a a faptelor, a realit�a�tilor � �si cuaceast�a schem�a ei rezolv�a totdeauna totul.Pentru un �fericit� participant la mentalitatea

masonic�a - care ��si are originea ��n mentalitateaevreiasc�a � nu exist�a enigm�a, dup�a cum nu exist�adestin. Toate care exist�a se pot prevedea, toatese pot explica; toate se explic�a �si pentru oricine.(Freud �si psihanaliza, care ��si are originea tot ��nmentalitatea evreiasc�a, alc�atuiesc ��nc�a un admira-


12

bil exemplu de ceea ce eu numesc mentalitate franc-masonic�a. Freud laicizeaz�a Absolutul, adic�a punela ��ndem�ana oricui o cheie care ��n aparen�t�a esteunic�a, prin care, crede el, se explic�a toate cele su-�ete�sti. De unde ��nainte ��n�telegerea Absolutului(adic�a a sensului existen�tei, su�etului, a realit�a�tiisupra�re�sti) presupunea efort, ascez�a, inteligen�t�a �deci inegalitate � psihalnaliza ofer�a oricui aceast�a��n�telegere ��n schimbul a trei sau patru c�ar�ti, accesi-bile oricui, cost�and aproximativ 1000 lei. Freud esteun grav exemplu de tr�adare a spiritualit�a�tii iudaice� adic�a de monovalen�t�a transferat�a �si de laicizarea Absolutului. De altfel ar � interesant de studiatapari�tia elementului dramatic ��n spiritualitatea iu-daic�a (unde nu a existat niciodat�a, unde liturghiaera singurul dinamism acceptat ��n experien�ta spi-ritului) � care, dup�a p�arerea noastr�a, coincide cuaceast�a laicizare a Absolutului). Nu mai e nevoiede efort, de inegalitate, de inteligen�t�a deci � c�acischema e la ��ndem�ana oricui. �Inva�t�a un simbol ��nplus �si ai ��n�teles Evul Mediu. Cite�ste un volumdin �Capitalul� lui Marx �si ai ��n�teles feudalismul.Pl�ate�sti��nc�a o tax�a la o Loj�a francmasonic�a �si��nve�tiun al doilea simbol; ��n�telegi atunci misterul secolu-lui al XVIII-lea. Cite�sti un al doilea volum din�Capitalul� �si ��n�telegi Revolu�tia Francez�a.Poate c�a ceea ce scriu acum par vorbe glume�te.

�Si n-a�s vrea s�a par�a a�sa. Lucrurile ��n aceast�adirec�tie sunt prea serioase �si prea triste. Nu �stiuce este acea stranie societate sau loj�a masonic�a,dar mi se pare c�a spiritul complet gre�sit al maso-neriei � simplism, anti-istorie, abstrac�tiune versusgrosol�anie � a p�atruns periculos de mult �si a r�ascolit��ntreaga mentalitate european�a. Sunt clase ��ntregide oameni care sunt at�at de siguri c�a posed�a cheiacea suprem�a a universului, clavis abs conditorum,��nc�at nu mai po�ti sta de vorb�a cu ei. �Si observa�ti c�aaceast�a bizar�a certitudine nu se refer�a la principii,la esen�ta lucrurilor, la un domeniu propriu �loso�eisau religiei, ci se refer�a la un domeniu de realit�a�ti fe-nomenologice, ��n ve�snic�a prefacere, ��n evanescent�arevenire: via�ta, istoria, omul de toate zilele �si omulfaptelor mari.Nu �stiu daca a�ti ��nt�alnit �si Dvs. asemenea �inte-

lectuali� de forma�tie masonic�a, oameni cu care nupo�ti sta de vorba asupra lucrurilor de toate zilele,ci cu care trebuie s�a te ��nt�alne�sti doar pe un terenneutru de discu�tii. Privi�ti cu o mai mare aten�tie �siluciditate asemenea oameni. Ve�ti observa c�a ei to�tiaccept�a un miracol ��n centrul ��n�telegerii lor univer-

sale. Ei admit c�a, ��n cursul istoriei, a intervenit lao anumit�a dat�a un eveniment unic, singular, ire-versibil prin care se explic�a totul �si pentru toat�alumea.Este ��n realitate aici un proces invers � am putea

spune satanic � de degradare, a ceea ce am puteanumi mentalitatea cre�stin�a, dac�a cre�stinismul ar �ceva abstract �si nu s-ar contopi, ��n toate cazurilesale autentice, cu ��ns�a�si �rea omului, cu omenia.�Si un cre�stin admite c�a prin faptul istoric al veni-rii M�antuitorului pe p�am�ant, lumea s-a transfor-mat. �Si acest fapt este ireversibil �si este totodat�aun mare miracol. Dar observa�ti c�ate deosebiri dementalitate laic�a modern�a exist�a ��n mentalitateafrancmasonic�a.�In primul r�and cre�stinul religios ��n general, �lo-

soful, moralistul accept�a harul, m�antuirea, desti-nul, istoria, accept�a o economie spiritual�a care esteparalel�a cu economia, s�a mi se ierte expresia, �eco-nomic�a�. Continua�ti acum Dvs. �si ve�ti g�asi c�atedeosebiri ve�ti voi.Exist�a un lucru pe care ��ntotdeauna realitatea

masonic�a ��l refuz�a ��nd�arjit: subtilitatea, disociereaplanurilor. Un socialist �stie una �si bun�a, un teozof�stie trei �si bune. Dar numai Una sau numai Trei.Niciodata altceva, niciodata altfel.Ve�ti spune: �Bine, dar acesta este ��nsu�si scopul

ra�tiunii (al g�andirii �stiin�ti�ce sau �loso�ce), de ag�asi numai o lege, numai un criteriu de ��n�telegereal lumii.�Foarte just. Numai c�a ra�tiunea caut�a o Lege care

s�a se refere la principii, la esen�t�a. Unitatea ra�tiuniiconst�a de fapt ��n coeren�ta, nu ��n monovalen�t�a.Mentalitatea masonic�a, dimpotriv�a, ignor�a tot-

deauna orice coeren�t�a, ocup�andu-se numai demonovalen�t�a. Adic�a ��n loc de a judeca lumea orga-nic (��ntr-un mod coerent) , o judec�a simplist (con-str�ans, monovalent).Nu �stiu �si nu intereseaz�a orientarea acestor

note, dac�a exist�a vreo leg�atur�a istoric�a ��ntre fe-luritele manifest�ari ale mentalit�a�tii masonice ��nlumea modern�a (iluminism, marxism, teozo�sm,anti-istorism, etc). De altfel mentalitatea maso-nic�a se manifest�a �si ��n afara cadrelor ce au fostmen�tionate mai sus.Am un excelent prieten care judeca lumea maso-

nic f�ar�a a � nici marxist, nici teozof. Este numaisimplist �si pu�tin cam semidoct. Cu c�at �stii �si tot-odat�a e�sti mai convins numai de �una �si bun�a�, cuat�at te apropii mai mult de mentalitatea masonic�a.


13

Iat�a, de pild�a, istoria politicii rom�ane�sti de lapa�soptism la 1933. Peste tot nu ��nt�alne�sti dec�atlegi abstracte, fapte iluministe, g�andire grosolan�a.Lipse�ste cu des�av�ar�sire acolo sim�tul realului, al con-cretului, al omeniei, intui�tia de toate zilele. �Silista exemplelor noastre ar putea continua . . . lanesf�ar�sit.

Noam CHOMSKY1 :

10 STRATEGII DE MA-NIPULARE A POPULAT

,IEI

APLICATE ZI DE ZI DE¾ELITE¿

1. Strategia distragerii atent,iei

Poporul trebuie s�a aib�a mereu mintea ocupat�a cualtceva dec�at cu problemele lui adev�arate. Pentruaceasta, atent

,ia publicului este permanent distras�a

de la problemele importante s,i de la m�asurile adop-

tate de cei care det,in puterea politic�a s

,i economic�a,

�ind direct,ionat�a c�atre subiecte minore, printr-un

potop de s,tiri s

,i informat

,ii nesemni�cative.

Strategia distragerii atent,iei este, de aseme-

nea, intens utilizat�a pentru a ��mpiedica interesulpopulat

,iei asupra unor cunos

,tint

,e esent

,iale din do-

meniile s,tiint

,ei, economiei, psihologiei, neurobiolo-

giei, ciberneticii.

½Atent,ia publicului trebuie s�a �e deturnat�a s

,i

ment,inut�a departe de problemele sociale reale, cap-

tivat�a de subiecte f�ar�a important,�a. P�astrat

,i publi-

cul ocupat, ocupat, ocupat, f�ar�a s�a aib�a timp pen-tru a g�andi, ��napoi la ferm�a s

,i la alte animale.�

� ment,ioneaz�a un document zguduitor descoperit

��n 1969, intitulat ½Arme t�acute pentru un r�azboisilent

,ios�.

2. A crea mai ��nt�ai problema s,i apoi a oferi

solut,ia

Aceast�a strategie mai este denumit�a s,i ½problem�a

� react,ie � solut

,ie�. Poporul trebuie s�a perceap�a

conduc�atorii drept salvatori ai nat,iunii. S

,i pentru

aceasta se creeaz�a o problem�a, o situat,ie care ge-

nereaz�a react,ii puternice ��n populat

,ie, astfel ��nc�at

solut,ia ½provident

,ial�a� oferit�a de autorit�at

,i este ac-

ceptat�a chiar dac�a presupune o limitare a dreptu-rilor �res

,ti ale cet�at

,enilor. De exemplu, se inven-

teaz�a false amenint,�ari, este l�asat�a s�a se manifeste

sau chiar este ��ncurajat�a violent,a urban�a, ori sunt

organizate atentate s�angeroase pentru ca ��ns�as,i

populat,ia s�a solicite instituirea unor m�asuri sporite

de securitate s,i a unor politici care le restrict

,ioneaz�a

libertatea. Sau, un alt exemplu, este creat�a o criz�aeconomic�a pentru a accepta ca pe un r�au necesarretragerea unor drepturi sociale s

,i des�int

,area unor

servicii publice.

3. Strategia gradual�a

Pentru a impune m�asuri inacceptabile, politicidure, antipopulare, acestea sunt aplicate gradat,pas cu pas, de-a lungul a mai multor ani. �In acestmod au fost impuse noile condit

,ii socio-economice

radicale (neoliberalismul) ��n anii '80 s,i '90: statul

minimal, privatizarea, precaritatea situat,iei sociale,

necesitatea unei mari �exibilit�at,i, lipsa de garan-

tare a unui venit decent, salariile, s,omajul masiv �

multe schimb�ari care ar � provocat proteste masive��n r�andul populat

,iei dac�a ar � fost aplicate dintr-o

dat�a.Poporul trebuie permanent preg�atit pentru mair�au. Pentru aceasta, toate mecanismele de pro-pagand�a, at�at cele ½albe�, o�ciale, c�at s

,i cele ½gri�

(part,ial asumate de guvern) s

,i cele ½negre� (nicio-

dat�a asumate) trebuie s�a promoveze imaginea unuiguvern ��n permanent

,�a preocupat pentru ameliora-

rea condi�tiilor tot mai sumbre ale viitorului.

4. Strategia am�an�arii

Un alt mod de a implementa m�asuri economicedure este de a le prezenta ca ½dureroase dar ne-cesare�, obt

,in�and acordul de moment al poporului

pentru aplicarea lor ��n viitor. Poporul trebuie s�acread�a c�a s

,i ceea ce guvernele ��i preg�atesc spre a

tr�ai mai r�au este tot pentru binele s�au.Necesitatea unor sacri�cii viitoare este mai us

,or

de acceptat dec�at adoptarea unora imediate. �Inplus, la nivelul maselor exist�a tendint

,a de a con-

sidera ��n mod naiv c�a ½m�aine va � mai bine�, iarsacri�ciile propuse este posibil s�a nu mai �e nece-sare ��n viitor. Odat�a cu trecerea timpului, oameniise obis

,nuiesc cu ideea s

,i apoi ��nghit tot cu resem-

nare, c�and timpurile anun�tate vor veni.


14

5. Adresarea c�atre populat,ie ca s

,i cum te-

ai adresa unor copii

Majoritatea mesajelor directe adresate c�atre pu-blicul general folosesc discursuri, argumente s

,i ��n

mod particular intonat,ii infantile ca s

,i cum publi-

cul ar � alc�atuit din copii sau de�cient,i mintali.

�In acest fel masele sunt manipulate s�a adopte og�andire infantil�a, super�cial�a s

,i s�a ��nghit�a pe ne-

mestecate intoxic�arile informat,ionale. Poporul tre-

buie s�a aib�a o g�andire care s�a nu��i permit�a sesizarealeg�aturii dintre cauze s

,i efecte.

Aceast�a strategie este prezentat�a s,i ��n textul ma-

nualului Arme t�acute pentru un r�azboi silent,ios:

½�In cazul ��n care v�a adresat,i unei persoane ca s

,i

cum aceasta ar avea 12 ani sau mai put,in, datorit�a

sugestiei, ea va tinde cu o anumit�a probabilitate s�ar�aspund�a sau s�a react

,ioneze mimetic, cu simt

,ul cri-

tic al unui copil de 12 ani sau mai put,in.�

6. Utilizarea laturii emot,ionale mai mult

dec�at rat,iunea

Apelarea sistematic�a la sentimente este o moda-litate clasic�a de a scurt-circuita analiza rat

,ional�a s

,i

implicit capacitatea individului de a aprecia criticsituat

,iile. Poporul trebuie dezobis

,nuit s�a proble-

matizeze realitatea s,i determinat s�a act

,ioneze sub

impulsul emot,iilor. �In acest fel este mult mai us

,or

de manipulat.�In plus, prin declans

,area unor react

,ii emot

,ionale,

se deschide poarta subcons,tientului pentru a im-

planta idei, dorint,e, frici s

,i nelinis

,ti, compulsiuni,

sau pentru a induce anumite comportamente.

7. Ment,inerea populat

,iei ��n ignorant

,�a s

,i

mediocritate

Poporul trebuie obis,nuit s�a se mult

,umeasc�a cu

satisfact,ii ieftine, care s�a ��i ocupe timpul s

,i s�a ��l

fac�a s�a uite sau s�a nu se preocupe de atingerea unoridealuri superioare. El trebuie s�a �e incapabil s�a��nt

,eleag�a tehnologiile s

,i metodele folosite de ½elite�

pentru a-l controla s,i a-l ��nrobi.

Un sistem de ��nv�at,�am�ant corupt s

,i nefunct

,ional

este instrumentul ideal de a t,ine cet�at

,enii ��n

ignorant,�a s

,i de a manipula opiniile colective dup�a

bunul-plac. ½Calitatea educat,iei oferit�a claselor so-

ciale inferioare trebuie s�a �e c�at de slab�a s,i medi-

ocr�a se poate, astfel ��nc�at nivelul de cunoas,tere al

claselor superioare s�a �e s,i s�a r�am�an�a imposibil de

atins de clasele de jos, datorit�a ignorant,ei ��n care

este pl�anuit ca acestea s�a �e ment,inute.� � Arme

t�acute pentru un r�azboi silent,ios

8. Promovarea unor �int,e mediocre, ca

model pentru public

Pentru a determina populat,ia s�a �e satisf�acut�a cu

mediocritatea, sunt ��ncurajate �nanciar acele mij-loace de comunicare ��n mas�a care ��ndobitocesc ma-sele s

,i le t

,in legate de emisiuni s

,i seriale vulgare,

ce trag inteligent,a ��n jos. Mai mult, publicul este

f�acut s�a cread�a c�a de fapt este la mod�a s�a �i stupid,vulgar, needucat.

9. Inducerea s,i ��nt�arirea unui sentiment de

auto-culpabilizare

Oamenii sunt f�acut,i s�a se blameze pe ei��ns

,is,i pen-

tru nenorocirea ��n care se a��a, atribuid aceasta ��nmod eronat unui es

,ec al inteligent

,ei, al abilit�at

,ilor

sau al eforturilor lor. Prin stimularea sentimente-lor individuale de culp�a, de fatalitate s

,i neputint

,�a,

oamenii ajung s�a �e deprimat,i, nu mai au impulsul

de a act,iona s

,i de a se revolta ��mpotriva sistemului

socio-economic aberant. �In acest fel ei se trans-form�a ��ntr-o turm�a us

,or de controlat.

10. Cunoas,terea oamenilor mai bine dec�at

se cunosc ei ��ns,is

,i, ceea ce permite aplicarea

strategiilor s,i mijloacelor de manipulare

�In ultimii 50 de ani, progresul accelerat al s,tiint

,ei

a generat un decalaj tot mai mare��ntre cunos,tint

,ele

publicului s,i cele det

,inute s

,i folosite de ½elite�. Da-

torit�a descoperirilor din domeniile biologiei, neuro-biologiei s

,i psihologiei aplicate, ½sistemul� s-a bu-

curat de o ��nt,elegere tot mai complex�a a �int

,elor

umane, at�at din punct de vedere �zic c�at s,i psi-

hic. Apelarea la toate cuceririle s,tiint

,ei pentru a

cunoas,te punctele slabe din psihologia individului

s,i a mult

,imilor, le-a permis sforarilor s�a dezvolte

strategii s,i mijloace tot mai e�ciente de manipu-

lare s,i control al populat

,iei. �In acelas

,i timp, aceste

informat,ii sunt discreditate ��n mass-media, astfel

��nc�at poporul s�a nu cread�a ��n existent,a mijloacelor

s,i strategiilor statale de manipulare. Ceea ce nueste foarte di�cil at�ata timp c�at oamenii se cunosc


15

mai put,in pe ei ��ns

,is,i dec�at ��i cunosc cei care det

,in

puterea.

Daniel ROXIN

ATENTAT GRAV LA MEMORIA POPO-RULUI ROM�AN: CE LUCRURI INCRE-DIBILE AU �INCEPUT S�A SE PETREAC�AAZI?

Urmas,ii genetici sau

ideologici ai criminalilorbols

,evici care au sosit ��n

anii 40 ai secolului tre-cut pe tancurile sovie-tice, fac din nou legea ��n

Rom�ania. Nimeni nu credea c�a este posibil s�a sereinstaureze politica criminal�a de s

,tergere a me-

moriei poporului rom�an, politica cenzurii dreptu-lui la opinie, dar acest lucru se petrece chiar acum,sub obl�aduirea unei clase politice incons

,tiente sau

tic�aloase, corupt�a p�an�a ��n m�aduva oaselor.Legea as

,a zis anti-legionar�a, ale c�arei aberat

,ii au

fost puse clar ��n evident,�a de o serie de istorici s

,i

juris,ti este, de fapt, as

,a dup�a cum spunea Radu

Preda, Pres,edintele Instititului pentru Cercetarea

Crimelor comunismului (ICCMER) �o lege PROCOMUNIST �A�; o lege conceput�a ��n laboratoareleurmas

,ilor vechilor bols

,evici, la a c�arei elaborare s

,i-

au adus principalul aport reprezentant,ii Institutu-

lui Elie Wiesel, ��n frunte cu Alexandru Florian, nu-mit de jurnalis

,tii de la ziarul Cotidianul �Fiul odi-

osului Stalinist Radu Florian.�Cine sunt Elie Wiesel s

,i �supraveghetorii� antise-

mitismului de la acest Institut ne spune Eli Cau-fman, rabin �si istoric de origine rom�an�a, emigrat��n Israel ��n anii '60: ½Pentru noi, evreii religio�si,comunismul este mai extremist dec�at nazismul. Iarliderii comunit�a�tii evreie�sti din Rom�ania sunt oa-menii Anei Pauker, fo�sti comuni�sti. Evreii dinRom�ania nu prea au ce face ��n cultur�a �si religie,pentru c�a sunt asimila�ti �si atunci fac activism, iaractivismul lor este holocaustul � ei primesc banipeste bani pentru asta. Comunitatea evreiasc�a vreas�a �e antisemitism, pentru c�a antisemitismul �astale aduce bani.�Ei bine, dup�a ce aberat

,iile acestei legi au tre-

cut, F�AR�A UN SINGUR VOT �IMPOTRIV�A, prinParlamentul de doi bani al Rom�aniei, s-a dat

und�a verde pentru prigonirea lupt�atorilor ANTI-COMUNIS

,TI, pentru eliminarea din cons

,tiint

,a pu-

blic�a a unor mari intelectuali s,i eroi. Pe lista neagr�a

a celor care TREBUIE INTERZIS,I se a��a Mir-

cea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulc�anecu, PetreT,ut

,ea dar s

,i Arsenie Boca sau Iustin P�arvu!!! Este

incredibil c�a s-a putut ajunge aici, ��ntr-un stat con-siderat democratic, ��ntr-o Europ�a a anului 2015!. . .Pentru a ��nt

,elege TIC�ALOS

,IA EXTREM�A a

acestei legi, imaginat,i-v�a c�a legea nu ��l va pedepsi

cu ��nchisoarea pe cel care va vorbi pozitiv desprecriminala bols

,evic�a Ana Pauker dar ��l va pedepsi

pe cel care va cita din Eliade sau Petre T,ut

,ea. De

ce? Pentru c�a, as,a cum spuneam, aceast�a lege este

una pro comunist�a s,i preg�ates

,te reistalarea politici-

lor bols,evice de s

,tergere a memoriei s

,i a identit�at

,ii

poporului rom�an. S,i s�a nu uit�am c�a autorii ei sunt

urmas,ii ideologici ai Anei Pauker, as

,a dup�a cum

avertiza cu onestitate Rabinul Eli Caufman.Prima victim�a a legii anti-legionare: un

EROU din cel de-al Doilea R�azboi MondialDup�a cum ne spune Flux24, prima victim�a a le-

gii este �Ion SOREANU-�SIUGARIU, poet, care amurit pentru eliberarea Cehoslovaciei, �ind decoratcu Ordinul ½Coroana Rom�aniei cu Spade, ��n gradulde Cavaler�, �si cu ½Panglic�a de Virtutea Militar�a�,adic�a un erou asumat de Armata Rom�aniei s

,i azi.

Anterior, Ion SOREANU-�SIUGARIU a participatla eliberarea Ungariei de sub ocupat

,ia hitlerist�a.�

Datorit�a erois-mului s�au, prim�ariadin Brezno (Slo-vacia) �inten�tiona,cu ocazia Zileiinsurec�tiei slovace,

s�a dea numele podului din oras,½Ion �Siugariu�,

��ntruc��t acolo �si-a pierdut via�ta poetul-erou, iar peo cl�adire a�at�a ��n imediata vecin�atate s�a �e pus�ao plac�a comemorativ�a.� (Flux24)R�aspunsul Ambasadei Rom�aniei a fost

n�aucitor: cei din Brezno s�a caute alt militarrom�an mort acolo pentru eliberarea Cehoslovaciei,pretinz�and c�a poetul-erou Ion Soreanu a fost legio-nar!!!Dup�a cum reiese din ancheta f�acut�a de ziarul Co-

tidianul, Ion Soreanu S,iugariu nu a fost niciodat�a

condamnat pentru legionarism, singura leg�atur�acare se poate face��ntre el s

,i mis

,carea legionar�a �ind

un articol publicat de acesta ��n anul 1940.Cu alte cuvinte, pentru supraveghetorii antise-


16

mitismului de la Institutul Elie Wiesel, eroismul s,i

sacri�ciul suprem al acestui om ��n lupta ��mpotrivaNAZISMULUI, faptele lui de arme din cel de-alDoilea R�azboi Mondial, recunoscute de ArmataRom�an�a prin cele dou�a decor�ari militare, nu maiau nicio valoare dac�a acesta a scris un articol pro-legionar c�andva. Trebuie interzis, trebuie s

,ters

din memoria noastr�a, trebuie s�a accept�am s�a sescuipe pe amintirea lui, as

,a cum Alexandru Florian,

�Fiul odiosului Stalinist Radu Florian�, dores,te s�a

scuip�am pe Arsenie Boca, Iustin P�arvu, MirceaEliade, Mircea Vulc�anescu, Nechifor Crainic, EmilCioran, Petre T

,ut

,ea s

,i alte valori ale neamului

rom�anesc.Oameni buni, dac�a poporul rom�an va permite ca

aceast�a lege anti-rom�aneasc�a s�a-s,i produc�a efectele,

atunci POPORUL ROM�AN MERIT�A S�A DIS-PAR�A DIN ISTORIE pentru las

,itate s

,i prostie!

P.S. Am informat,ii c�a ��n anumite institut

,ii me-

dia de stat s-a dat deja dispozit,ie ca numele lui

Eliade, Cioran sau T,ut

,ea s�a nu mai apar�a ��n ma-

terialele media oferite publicului !!!!!!!!!!!!!! Parc�ane-am a�a din nou ��n perioada prigoanei comu-niste din secolul trecut c�and aces

,ti oameni au fost

interzis,i de bols

,evici!!! Acei bols

,evici pe care poli-

ticienii rom�ani de doi bani nu au curajul ast�azi s�a��i interzic�a. . .

Politicienii nos,tri le spun s

,i ast�azi urmas

,ilor aces-

tora �s�aru m�ana�! Mizerabilii!

Umberto Boccioni - The dream Paolo and Fran-cesca

Mircea MERTICARIU

C�AND VA FI INTERZIS ½ANTISEMI-

TUL" MIHAI EMINESCU

Legea init,iat�a de Crin Antonescu,

la presiunea Institutului Nat,ional

½Ellie Wiesel", votat�a ��n Parlaments,i promulgat�a apoi de press

,dintele

Klaus Iohannis, care completeaz�aOrdonant

,a Guvernului 31/2002, are

��nc�a multe ½sc�ap�ari" ��n ceea ceprives

,te interdict

,iile.

Actul normativ afecteaz�aaproape toate personalit�at

,ile culturii s

,i politi-

cii rom�a-nesti din ultimul secol. Nae Ionescu,Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulc�anescu,Petre T

,ut

,ea, omul de s

,tiint

,�a Nicolae Paulescu,

teologii Iustin P�arvu s,i Dumitru St�aniloaie sunt

doar c�ateva dintre numele care vor � pomenite cuteam�a de ��nchisoare sau amend�a.Legea, v�azut�a ca s

,i antilegionar�a, nu merge ��ns�a

cu consecint,ele p�an�a la cap�at, dar cu siguranta, asta

s-ar putea face printr-o modi�care a actului nor-mativ. Care a fost ½seva" din care s-au alimentatoamenii de cultur�a s

,i politicienii perioadei interbe-

lice?Adev�arat

,ii ½vinovat

,i", care pot � acuzat

,i lejer de

antisemitism, sunt marii oameni de cultur�a, careprin scrierile lor au pus um�arul la edi�carea statuluirom�an s

,i a cont

,tiint

,ei nationale. Mihai Eminescu,

Bogdan Petriceicu Has,deu, Mihail Kog�alniceanu,

Nicolae Iorga, Ioan Slavici, Octavian Goga, TudorArghezi au s

,i articole s

,i lu�ari de pozit

,ie profund an-

tisemite. Opiniile au fost exprimate ��n fat,a valului

de emigrant,i evrei din secolul al 19-lea dar s

,i fat

,�a

de stilul de viat,�a, total diferit de cel al rom�anilor

b�as,tinas

,i. De viziunea lor nat

,ionalist�a, cu accente

antisemite s-au molipsit ��n cele din urm�a s,i legio-

narii.Spre exemplu, Mihai Eminescu are o serie arti-

cole, ��n ziarul Timpul, ��n 1877 s,i dup�a acest an, care

fac referire la migrat,ia sutelor de mii de evrei din

Galit,ia s

,i Imperiul Rus ��n Moldova. Opiniile mare-

lui poet rom�an sunt enunt,ate dup�a ce Rom�aniei,

��n schimbul recunoas,terii Independent

,ei (1877) i

se cere s�a ��mp�am�anteneasc�a ½��n mas�a" evreii careumpluser�a centrele tuturor oras

,elor din Moldova

s,i care, la acea vreme, nu cunos

,teau nici limba.

Eminescu nu se opres,te la o analiz�a f�ar�a patim�a a


17

situat,iei, prin care Aliant

,a Israelit�a cerea drepturi

depline pentru evreii nerom�ani emigrat,i, ci face s

,i

a�rmatii personale, cu caracter subiectiv.Mihai Eminescu, ��n ziarul Timpul :½Evreii, de la 1848 s

,i p�an�a ast�azi, din 30.000 s-

au ��nmult,it prin imigrat

,iune la 550.000... Noi s

,tim

bine c�a Europa cunoas,te pe deplin chestiunea evre-

iasc�a din Rom�ania; o cunoas,te mai cu seama Eu-

ropa cea chemat�a a o cunoas,te, lumea diplomatic�a

s,i cea o�cial�a, ��nc�at art. 44 al Tratatului de la Ber-lin a fost ��nscris ��n instrumental p�acii cu deplin�acunos

,tint

,�a a greut�at

,ilor s

,i relelor ce va produce...

Oricum am ��ntoarce chestiunea evreilor s,i din orice

latur�a am privi-o, caracterul ei ad�anc imoral nu ise poate lua... Niciodat�a pericolul unei dominat

,iuni

str�aine sub forma ei cea mai sc�arboas�a n-a fostmai mare dec�at ast�azi. Daca tot

,i evreii - str�aini

s,i p�am�anteni � vor c�ap�ata deplin�atatea drepturilorcivile, Moldova nu mai are de tr�ait dec�at 10 ani,T,ara Rom�aneasca, 30, poate".½Ce servicii a adus omenirii ��nd�ar�atnicul s

,i ego-

istul neam evreiesc? Ocup�andu-se pretutindeninumai cu tra�carea muncii str�aine, aleg�andu-s

,i

de patrie numai t,�arile acele unde prin deosebite

��mprejur�ari s-a ��ncuibat corupt,ia, ei urmeaz�a ��n

emigrat,ia lor pe p�am�ant tocmai calea opus�a omeni-

rii ��ntregi... Evreul trece din Germania ��n Polonia,din Polonia ��n Rusia, din Austria ��n Romania s

,i

Turcia, �ind pretutindeni semnul sigur, simptomulunei boli sociale, a unei crize ��n viat

,a poporului,

care, ca la Polonia, se sf�ars,es

,te c�ateodat�a cu moar-

tea nat,ionalit�at

,ii".

½Evreul nu merit�a drepturi nic�aieri ��n Europa,pentru c�a nu munces

,te. Evreul nu cere liberta-

tea muncii productive, ci libertatea tra�cului. El eves

,nic consumator, niciodat�a produc�ator s

,i numai

cu foarte rar�a except,ie se va g�asi un evreu care s�a

produc�a... Cel mai solid meserias,e s

,i aici ��n t

,ar�a,

rom�anul, germanul sau cehul, niciodat�a evreul. Elreprezint�a concurent

,a nes�anatoas�a a muncii rele,

super�ciale, cu munca dreapt�a s,i temeinic�a..."

Ioan Slavici, ��n ziarul politic fondat ��n 1884, Tri-buna, de la Sibiu aloc�a spat

,ii importante problemei

evreies,ti, ��ntr-o grupare de articole numite ½Semi-

tismul".½Propagatorii spiritului semitic sunt ��n societatea

noastr�a f�ar�a ��ndoial�a mai ales evreii risipit,i prin-

tre noi, s,i de aceea oamenii pripit

,i ��n judecat�a iau

�reasca react,iune contra semitismului drept o lupt�a

pornit�a �e din ura de ras�a, �e din fanatism re-

ligios contra evreilor. Nici nu se poate t�ag�adui,ci in oris

,icare societate cu r�anduial�a moral�a bine

as,ezat�a, evreii sunt primit

,i cu repulsiune s

,i isolati

cu at�at mai v�artos, cu c�at se isoleaz�a s,i ei ��ns

,i-s

,i.

Lupta nu e in adevar pornita contra evreilor, cicontra propagandei facute de dansii. Judecand lu-crurile din punctul de vedere al moravurilor noas-tre tradit

,ionale, una din cele mai de c�apetenie da-

torii ale omului e s�a munceasc�a, s�a alerge s,i s�a

ost�aneasc�a spre a-s,i agonisi mijloacele pentru asi-

gurarea bunului s�au traiu, s,i omul, care-s

,i face

datoria aceasta, e stimat s,i iubit de semenii s�ai,

mult,umit cu sine ��nsus

,i s

,i ferit de nevoi".

Ioan Slavici, Semitismul, Tribuna.Nicolae Iorga, ��n ½Dou�a Cuv��nt�ari, in ches-

tia muncitorilor/in chestia agitat,iilor evreies

,ti"

( 1910):½Sionismul, reprezentat de ziarul Adev�arul, cul-

tiv�a sentimentul nat,ional evreiesc, s

,i-l cultiv�a

��mpotriva noastr�a...Evreii nesionis,ti nu ne ur�asc

uneori, pe c��nd evreii sionis,ti ne ur�asc totdeauna

s,i nu ne iart�a niciodat�a pentru faptul c�a noi sun-tem unde suntem s

,i c�a, neput��nd ��nc�apea ��n toate

laolalt�a unii de alt,ii, nu ne ducem noi la Sion, pen-

tru a-i l�asa pe d-lor".Nicolae Iorga, ½Iudaica", 1937:½Evreii lucreaz�a ca sa aib�a pentru ei, ca nat

,ie

n�av�alitoare, c�at mai mult. P��n�a s,i ��n profesiunile

libere, p��n�a s,i ��n ��nv�at

,�am��nt, ��n s

,tiint

,�a, ��n litera-

tur�a, ca avocat,i, ca medici, ca arhitect

,i, ca pro-

fesori, tot mai mult,i, cu �lologii, cu �loso�i, cu

ziaris,tii, cu poet

,ii, cu criticile lor, ei ne dau pur

s,i simplu afar�a din t

,ara noastr�a...[Ei] ne sugrum�a

bisericile, ne ��nlocuiesc pr�av�aliile, ne ocup�a locu-rile s

,i, ce e mai pierzator, ne falsi�c�a su�etul, ne

degradeaz�a moralitatea prin opiul ziaristic s,i literar

cu care ne incit�a".Am apreciat dintodeauna calit�at

,ile evreilor ��n

s,tiint

,�a, literatur�a, art�a s

,i am avut opinii pozi-

tive at�at individual, fat,�a de evreii pe care i-am

cunoscut, c�at s,i fat

,�a de ��ntreaga nat

,ie. Noua

lege (217/2015), care se opune ��n esenta principi-ului fundamental al liberei exprim�ari, stipulat ��nConstitut

,ie s

,i ��n Drepturile Omului, ��mi d�a �ori

reci.Odat�a pentru c�a de acum ��ncolo trebuie cenzu-

rat discursul public dar s,i istoria, apoi pentru c�a

aceast�a lege ar putea � doar preambulul pentru noim�asuri.De ce le-a fost team�a ca rom�anii ar putea de-


18

veni antisemit,i? Holocaustul este recunoscut, se

pl�atesc desp�agubiri, discriminarea este, totus,i, la

cel mai sc�azut nivel din Estul Europei, extremis,tii

din Rom�ania sunt doar mici grupuri marginale,penibile prin act

,iune s

,i ideile vehiculate. Legea,

numita s,i ½antilegionar�a", apare ca o declarat

,ie

de r�azboi la adresa identit�at,ii s

,i culturii poporu-

lui rom�an, nu una f�acut�a de evrei, ci ��ndreptat�a��mpotriva lor s

,i a rom�anilor, care se vor pozit

,iona,

tot mai mult, ��n tabere adverse, reamintidu-s,i reci-

proc gres,elile trecutului.

Adrian BOTEZ

C�ATE CEVA DESPRE NECESITATEAMORALIT�A�TII ARTISTULUI �IN/PRINART�A (epistol�a)

Stimate �si preaiubite Frate ��ntru Rom�anie �sidomnule I. M. �G.� -

Da, ave�ti perfect�a dreptate! Nenoroci�tii �si ne-mernicii lumii au acuzat-o pe Z�ana Cea Bun�a aC�antecului, AMALIA RODRIGUES, c�a ar � fostfascist�a ("Datorit�a aprecierii pe care i-a ar�atat-oSalazar - dup�a r�asturnarea regimului s�au, Amaliaa fost acuzat�a de colaborare cu acesta �si de fascism.Acest lucru a dus la o eclipsare temporar�a a carie-rei interpretei") - a�sa cum fac, de o vreme, cu to�ticei care nu permit veneticilor s�a le sugrume Patria�si Neamul!A�sa cum m-au acuzat �si pe mine �si m�a acuz�a, tot

mai violent, �si ��n prezent!Ca �si domnia voastr�a (ca �si multe sute deal�ti rom�ani cu inima �erbinte, de ADEV�ARA�tIROM�ANI! [�si, ��n m�asur�a mult mai mic�a, at�ata c�atam putut, �si eu - ca �si mine!] - dar �re�ste, la o cutotul alt�a "scar�a", mult mai lipsit�a de anvergur�a�si m�are�tie! - AMALIA RODRIGUES a fost (�si var�am�ane!) cea mai important�a �si activ�a patrioat�aportughez�a - deci, ap�ar�atoare a valorilor de Duhale Patriei �si Neamului ei!!!Da, ��mi place muzica ei, "fado"2-urile ei (de

imens, necuprins DOR!), c�antate (cu fermecate

2Fado (cuv�ant tradus ��n mod obi�snuit ca DESTIN sauSOART�A , conform cuv�antului din latin�a FATUM ) estenumele unui gen muzical interpretativ �si melodic care a ori-ginat ��n Lisabona ��nceputului secolului al 19-lea , dar foarteprobabil are origini mult mai timpurii. Unii admiratori ai ge-nului pretind c�a originile FADO-ului reprezint�a o combinare

��mpletiri de chitar�a!) din str�afundul su�etului, �sicu o voce care nu va putea � imitat�a, de nimeni,niciodat�a! - am str�ans, de pe unde am putut, mu-zica ei, a AMALIEI RODRIGUES!

Din p�acate, MARIA T�ANASE, cu o voce ex-traordinar�a (�si ea!), nu s-a ��n�al�tat la VALOAREAMORAL�A, cerut�a, imperios, unui Artist!

Nimeni nu trebuie s�a aib�a/nu are dreptul (evorba de bun-sim�t, la urma urmei!) s�a se uite �subpatul � unui Artist (�si nici al unui alt om, dac�a e s�avorbim�democratic �si constitu�tional �, nu-i a�sa?!) �dar modul cum se raporteaz�a el, Artistul, la Patria�si la Neamul s�au, prin ceea ce face ��n art�a �si cu artasa dac�a el creeaz�a Art�a spre binele ori spre r�aul (�siblasfemierea!) Patriei �si Neamului s�au � ei, acesteasunt lucruri deosebit de importante, ESEN�TIALE!- �si vor � judecate, �si de oameni, �si de Dumnezeumereu!

�Si asta, ori c�a vrea, ori c�a nu-i convine Artis-tului! Ori c�a zbiar�a �cosmopoli�tii � no�stri, n�auci �sitr�ad�atori, ori c�a gesticuleaz�a, furios, �si amenin�t�a cu�p�arnaia� veneticii (n�av�ali�ti �din patru z�ari �!), ceiotr�avi�ti �si oplo�si�ti, ca �serpii, pe la noi!

Dac�a AMALIA RODRIGUES a cultivat CU-RATA MUZIC�A POPULAR�A PORTUGHEZ�A(exprim�and �dorurile� unui vechi popor de NAVI-GATORI, FABULO�SI, EPOPEICI DESCOPERI-TORI DE LUMI! - �si �conchistadori �, e-adev�arat!)- ��n schimb, MARIA T�ANASE a promovat, ��n lo-cul autenticei muzici populare rom�ane�sti - muzicade petrecere �si de CR�A�SM�A!!! Pur �si simplu, geniulei vocal a stricat folclorul autentic valah a fascinatvalahii s�a nu mai priveasc�a spre inima de foc a Fol-clorului Valah ci s�a se extazieze (�si, da, prin voceaei putea s�a fascineze, spre orice, pe oricine!) ��n fa�tamuzicii de mahala �si de birt, "muzica de pahar".

Crescut�a ��n mahalalele Lisabonei ("Am�alia daPiedade Rebord�ao Rodrigues - n�ascut�a ��ntr-o fa-milie s�arac�a, cu 10 copii, care locuia ��n cartierul

a ritmurilor sclavilor africani �si a muzicii tradi�tionale portu-gheze, cu accente in�exionare minore, dar sesizabile, dato-rate muzicii arabe a maurilor , respectiv a genului muzicalbrazilian MODINHA . FADO este caracterizat prin melodiimelancolice �si versuri t�anguitoare, care se refer�a foarte frec-vent la mare, la trecutul maritim glorios al lusitanilor �si/saula via�ta s�aracilor. Acest gen muzical este, de obicei, asociatcu cuv�antul portughez SAUDADE , care descrie "t�anjireadup�a ceva" sau "dorin�ta puternic�a de ceva" (acest "ceva" �-ind, de cele mai multe ori, intraductibil ��n cuvinte, dar, pro-babil, foarte aproape de semni�ca�tia cuv�antului rom�anescDOR ) � cf- wikipedia.


19

Beira Baixa, din Lisabona"), AMALIA RODRI-GUES a �detectat�, cu geniul ei infailibil (cu ins-tinctul, f�ar�a gre�s, al geniului, celui identi�cat, p�an�ala contopire! - cu Neamul s�au!) muzica autentic-popular�a portughez�a"FADO"-ul! �Si mai e ceva:AMALIA a c�antat pentru su�etul portughez, iarnu pentru bani: A REFUZAT, TOAT�A VIA�TA EI,S�A C�ANTE LA HOLLYWOOD!!!"Ciuri, ciuri" este un c�antec sicilian, a�at de

mine, ��ntr-un album de folclor sicilian! Dar, iat�a,AMALIA RODRIGUES i-a ajutat pe sicilieni, cuvocea �si, mai ales, CU INIMA EI, s�a-�si identi�cemuzica lor cea mai frumoas�a, autenticul folclor alSICILIEI! - de o elegan�t�a �si profunzime, egal�a, demulte ori, cu acelea ale mistuitorului folclor daco-valah.MARIA T�ANASE n-a identi�cat prea multe, din

autenticitatea folclorului autentic daco-valah doarun "BLESTEM" !Din punct de vedere moral, din punctul de vedere

al PAZNICILOR COMORII DACO-VALAHE, ��ipre�tuiesc, mai cur�and, pe Grigore LE�SE, Ghe-orghe ZAMFIR, pe Dumitru FARCA�S, pe SavaNEGREAN-BRUDA�SCU (so�tie a profesorului, lafel de ��n��ac�arat patriot, DAN BRUDA�SCU), peSo�a VICOVEANCA, pe Veta BIRI�S, pe NicolaeFURDUI-IANCU, pe Gheorghe TURDA.Poate c�a sunt eu prea subiectiv �si prea

preten�tios, cu percep�tii stranii dar LE�SE,ZAMFIR, FARCA�S, VICOVEANCA, BIRI�S,NEGREAN-BRUDA�SCU- to�ti ace�stia/toate aces-tea, �si, probabil, ��nc�a vreo c�a�tiva/c�ateva, dar totmai pu�tini/pu�tine - cutreier�a, �si azi, mun�tii �sicoclaurii uita�ti de Dumnezeu, ai Daco-Valahiei -pentru a salva, ��n ultimul moment, ��nc�a �si ��nc�a ofr�antur�a/f�ar�am�a din Sf�antul Folclor Daco-Valah �ADEV�ARATUL DUH AL DACO-VALAHIEI!!!Ace�stia sunt mai �fra�ti �si surori � cu AMALIA

dec�at este (din p�acate!) MARIA T�ANASE!Doamne,-ajut�a-ne, ocrote�ste-ne �si ne c�al�auze�ste,

��nspre Sf�ant�a Lumina Ta! V�a ��mbr�a�ti�seaz�a cu, me-reu, aceea�si admirativ�a pre�tuire �si cald�a prietenie,fr�a�tie ��ntru Duh de Rom�anie.

Umberto Boccioni - The city rises

Boris MEHR

Ad�anca mea tristet,e

Vom fora ad�anc ��n solul planeteiTristet

,e,

De mult pare viat,a doar un decor ��n schimbare,

Clarv�az�ator cu propria-mi soart�a,M�a v�ad cruci�cat ca evreul Iisus,t,inta e fals�a, rutina s

,i ura sunt numai surori,

unde-i rubinul iubirii de-aproapele t�au,frate Cain?Chiar s

,i baloanele mari de s�apun r�ad ��n aer,

Care-i viziunea, care e vizuina? Doar nebunie s,i

s�ange.Orice poate s�a �e ucis, omul nu, omul nu, niciodat�a,Credem ��n Domnul? �In altceva nu pot

,i crede.

Ion P. IACOB

�IN MINE MAI IERNEAZ�A ONOAPTE

��ntr-un tremolo delicat al v�antuluipeste conturul abia ��ntrez�arit al no-rilorpoezia

are totulsub controlpe harta geruluiunde o stea r�at�acit�apalpit�a�siiat�aun fals portret��n plin�a singur�atateaproape de inimaacestei clipepremerg�atoarealtei vie�ti plin�ade �soapte:ca-ntr-un hotel decrepit��n minemai ierneaz�a o noapte*o via�t�a


20

a trudit ��ngerulca s�a devin om

o via�t�a de omc�at o iluminarede ��nger

CUTIA CANDORII

...�si ce dac�a e�sti trist?!deschide cutia candorii�si atuncio s�a se schimbe destinul ghiocelului��ti va atinge pupileler�as�aritul proasp�at inventatr�aceala iernii ��ti va � deversat�a direct ��n c�aldurilerutuluivei evada din temni�ta contempla�tieidesigur vei � aplaudatcu m�ainile ciuntite ale neputin�teiar trebui s�a �stiitriste�tea ta nu ajut�a cu nimic lumeaz�ambetul t�au e doar o grimas�a��n abatorul pictorialeloro frunz�a uscat�aprin arealul anotimpului viitoro clip�a��n lumina uitat�a a lumiiet cetera et ceteraeternitatea tae deja un trecut monstruoso c�autare perpetu�a ��n buzunarul rupt al istorieicare se scrie chiar acumsub ochii no�striorbi�ti*ar putea �o adiere din trecut

din prezentulcare m�a ocole�ste

o f�ar�am�a din viitor��ngerul meup�azitor

OM DE Z�APAD�A, CREZI C-O S�A FIMPRIETENI P�AN�A LA VAR�A?

��ntr-o t�acere ne�reasc�ac�areia se deda cu voluptate��n singura patriepersuasiv�a devoratoare sibilic�a

era un singur omde faptun om singurcare tr�agea la edeccorabia as�n�titului*pe mine m�a �tine de m�an�aDumnezeuca s�a nu m�a ��mpiedic��n h�a�ti�surile ��ntunecateale Frumuse�tii*ce a mai r�amasdin saltul pisicii

o pat�a de s�angepe �sosea

PE T�AR�AMUL FIAREI

e u�sor s�a p�atrunzi pe t�ar�amul �areif�ar�a s�a for�tezi nici-o u�s�apo�ti auzi��ntr-o in�nitate de iluziisunetul ghearei*unul c�ate unuldispar din tabelul elementelorunul c�ate unullu�and cu eiaburulde pe luciul oglinzii

prieteniilas�a ��n urma loro amintire ��nce�to�sat�a��n mla�stina c�areiam�a afundpu�tin c�ate pu�tin


21

JUR�AM�ANTUL LUI HIPOCRATE

ce binecreierul nu are mu�schi�si nimeni din afar�anu poate vedea sfor�t�arile min�tii�si toate lucrurile au �nalitate

�si minciunile sunt at�at de �erbin�tic�and un bolnav ��i ureaz�aaltui bolnav:s�an�atate

PARTAJ

a�s vrea s�a v�and ma�sina din visul t�aulumina grunjoas�ap�ap�adiile o�liteumbrela acoperit�a de stele

(�ecare vis are lumile luilumea mea - de exemplu - prefer�agrimasele sprin�tare)

pe �t�armul dinspre Styxdoar aripile ��ngeruluinu-s de v�anzare

PECE�TI DE PUR-S�ANGE

fr�agezit�a sub �seizdrobit�a acumde copite

e chiar inima

c�andva cu ��ngera�sc�andva cu s�age�tiotr�avite*golite de sens -g�ari mici care-mi p�astreaz�acopil�aria

UNDERGROUND

½a � este acumurmeaz�a sta�tia�nal�acoboar�a cineva

��n eternitate?�

LUCRURILE FINITE

nu �stiu s�a punun puncto virgul�aceva acolopentruc�a mi-e fric�as-ar putea ca dup�acea nenumit�as�a apar�a½s�a tr�ai�tiam ie�sit din serviciul de zi�si de noapte�si nu conteaz�ac�antecul este aici interzissirenele au corzile sugrumate�si nu este nici un indicatornici un semn care s�a tr�adeze m�arile moarte�

*milioanede oamenipe l�ang�a caretrec neatent

clipe��n care legitimezstr�ainulcare ocup�a acumcartea mea de identitate

�INTUNERICUL DIN FIECARE ZI

erau blocuri vechi cenu�siicu o atmosfer�a ciudat�a��n aureola lorse sc�aldase tinere�tea noastr�a o dat�aa doua oar�a intervenise rutina�si apoi cutremurul de la '77care a stins completlumina

CURENTUL TURBIONAR

pentru c�a nu �stiam nimicdespre tr�ad�arile celeste din poemam ��nceput s�a me�steresc


22

limba de lemnpe care o scoate acumspre minep�apu�sa hindus�a

CERVANTES ESTE OM �SI ACCEPT�AORICE VECIN�ATATE �IN BIBLIOTEC�A

via�ta emarele critic�si nu m-a indexat��n nici o carte

exist�ao �sans�apentru �ecare

�si o moarte

*iluzia e clar�a�si t�aietura precis�a

prin sp�artura din cerv�adlumea promis�a

ADIO MONTALE

½poezia este la felca mierea��n cantit�a�ti maridevine toxic�a��n curtea interioar�aa blocului meuun c�ainestr�aine un poemplin de oase(adio ossi di sepiaadio montale)care m�a prive�stecu un ochi h�amesitadulmec�a manuscrise�si nu le atinge-s-a ales prafulde sentimentul meude comuniune-eram ��n stares�a-i ar�at

concretun oscior o vertebr�aun degetamprenta mea olograf�apielea tatuat�a cu steleun text apocrifdespre poet

"c�and se na�stetrag de elca de-o halc�a de carne"

c�and se na�ste un poemm�a nasc�si eu sunt�tip�atul

Ionut,CARAGEA

�In a�steptarea p�as�arii

timpul d�aruit acestor cuvintel-am furat mor�tiiasemenea lui Prometeu

ca pedeaps�aam fost ��nl�an�tuit pe un munte��n mijlocul unei insule

am scris multe poemep�as�arii care se hr�anea cu trupul meup�an�a c�and a devenit milostiv�a

atunci am rugat-o s�a m�a ia pe aripile sales�a m�a duc�a aproape de mares�a mai v�ad o dat�a valulcum se apropie de �t�arm

Zborul cu ochii ��nchi�si pe aerul aripii lips�a

de boala scrisuluise ��mboln�avesc cei mai sensibili�si cei mai arogan�ticare este unul �si acela�si lucruprivit prin ochiul celui ce vede tot�si ��n�telege tot

de boala scrisului


23

se ��mboln�avesc cei ce creddar care nu o spun�si cei ce se opun, chiar dac�a �si eiaccept�a curgerea cuv�antului precumlacrima �si pic�atura de s�ange

de boala scrisului nu te po�ti vindecaprin be�tia cuvintelor celorlal�tica s�a ui�ti cine e�stide unde vii �si unde trebuie s�a mergi�si nici nu te po�ti lega de cuv�antca de-un pietroiapoi s�a te arunci ��n amontele inimii

de boala scrisului nu te po�ti vindecaprin ecoul cuv�antului�si nici prin t�acere, �tin�and pas�area��nchis�a ��n coliviedoar zborul cu ochii ��nchi�sipe aerul aripii lips�ac�and aerul e su�etul t�au, c�al�atorind��ntre lumile cuv�antului

P�as�ari la cap

uneori dragostea te love�ste ca un bumerang��n moalele capuluiexact atunci c�and speri s�a prinzi pas�area-n zboralteori ��ti ��n�ge ghearele-n ochi�si-�ti ciop�ar�te�ste �catulvezi tu��n ��naltul cerului sunt doar p�as�ari de prad�aa�sa c�a mai bine stai cu capu-n p�am�ant�si le prive�sti doar umbrelerotindu-se-n jurul t�auca ��ntr-o hor�aa mor�tii

�Imbl�anzirea mor�tii

s�a vin�a cineva s�a ��mbl�anzeasc�a moarteaanimal �si pas�are de prad�a

s�a �e �tinut�a ��n les�as�a poarte botni�t�as�a �e hr�anit�a la ore �xecu �re de p�ar �si cu unghiicu tot ceea ce este lipsitde gustul delicios al decaden�teis�a se a�seze �si ea la comanda culcat

f�ar�a s�a m�ar�aie, cu trupul �teap�an�si labele ��ncruci�sate

s�a vin�a cineva s�a ��mbl�anzeasc�a moarteas�a-i taie aripile din carnes�a o ��nve�te ce ��nseamn�a pasul�si c�at de greu se ��nva�t�as�a ciuguleasc�a din palm�a �rimituri�si s�a se urce cu ciocul �si ghearelep�an�a la ��n�al�timeaunei ridic�aturi de umeri...

Epave pe fundul m�arilor interioare

te scufunzi ��n neant�si ie�si mereu la suprafa�t�acu pe�stele alunecos��n ciocul lung �si ��ncovoiat

pas�are invizibil�aenigmatic mesager al cuv�antuluicine sunt eudac�a tu ��ncetezi s�a exi�sti?

printre voracecreaturi ale �uviului s�ange��mi caut amintirileepave pe fundul m�arilorinterioare

M�a predau cerului

culcat la p�am�antcu bra�tele-ntinsem�a predau cerului

acolo suso pas�are se rote�ste-n cercuri largidesen�and in�nitul

�si totu�si parc�a-mi lipse�ste��nve�snicirea unei femei

culcat la p�am�antcu bra�tele-ntinses�a m�a predau ochilor ei


24

Degetele mele pianoteaz�a u�sor la fereastr�a

Degetele mele pianoteaz�a u�sor pe formele eiCompun simfonia atingerilorAmprente ��n opus majorOrice iubire ��ncepe�In cheia sol

V�antul bate la fereastr�aTreze�ste-te!Iubirea ta se a��a la trei ore de zbor�Intr-un cuib te a�steapt�aFii pas�are!

Degetele mele pianoteaz�a u�sor la fereastr�aAzi oare aerul este mai greu dec�at su�etul meu?Curaj! �Imi spune Soarele �si-mi ��ntinde o raz�aCuraj! �Imi spun �si eu �si m-arunc zmeu

Ce vreme ��n�sel�atoare...Plou�aP�am�antul moaleSu�etul greuDegetele mele pianoteaz�a u�sor timpul�Si iarba-ncol�te�ste din cre�stetul meu

Pe retin�a ��si face cuibUmbra unei p�as�ariDe prad�a

Azi pe fruntea meaPianoteaz�a Dumnezeu

Omnia precedes tempora. . .

inimag�atul sub�tireal clepsidreide s�ange

pl�am�aniig�atul sub�tireal clepsidreide aer

ochiig�atul sub�tireal clepsidreide vise

s�ange ��nvechitrespira�tii ��mb�acsitezboruri ��n cearceafuride noapte

g�albenu�sde soare stricat��n albu�sul dimine�tilor

ou clocitde pas�area oarb�aa mor�tii

Marea singur�atate a zborului

adev�arata lume este a celor singuri�stii �si totu�si te pierzi ��n mul�timemergi lovindu-i cu umeriipe to�ti ceilal�ti�si nimeni nu-�si ridic�aperechea ascuns�a de aripipoate c�a lumea este toat�a a taa celui r�at�acit printre oameni�si cine s�a zboare�si cine �stie caleaspre marea singur�atate a zborului?

Pas�are f�ar�a cer

privi�ti-l cu to�tii cum st�a cu bra�tele str�anseca o pas�are f�ar�a cerecloziune captiv�a ��n oul de lemnal cui este zborulpe care trebuia s�a-l ��nve�te?

s�a c�aut�am r�aspunsulprin coridoarele ��ntortocheate ale s�angeluiavem �ecare un indiciuun �r de�sirat din c�ama�sa ��ngerului

face�ti o plec�aciune umbreic�and ve�ti �sti ce e zborul

Umberto Boccioni - Elasticity


25

Marin MOSCU

E�sti at�at de frumoas�a

E�sti at�at de frumoas�a ��nc�at�In ochii t�ai,�In care sclipesc stelele,�Imi vopsesc�Ingenuncherea imaginat

,iei!

C�and nu e�sti l�ang�a mine. . .

C�and nu e�sti l�ang�a mineSimt m�ana st�ang�aDureros de n�at�ang�a,Lins�a de-un c�aine.

A�sez ��n foietaj de petaleUitarea ce-apart

,ine

Dreptei cruci de bineCu oasele goale!

F�ara�sul cu stele

Am netezit pavelele g�anduluiCu �orile a�sezate pe gulerul p�am�antului,Mi-am pus inima ��ntr-o cafea desc�antat�aS�a �e citit�a ��n iri�si de fat�a.

P�acatele s-au rostogolit ��n gestul f�acut,Ca pe un gard cu vise ��n ie cusut,Orbe�ste curcubeul m-a dat peste cap,�In brat

,ele tale m�a-nghesui s�a-ncap.

Rodii din crengile stelelor plineMi-atinge uimirea sculptat�a ��n bine,Pun catifea pe d�ara cu semne,Inelele iubirii sunt r�ani �si ��nsemne.

Stejarul din noi izvoarelor c�ant�a,Ghinda sperant

,ei ne binecuv�ant�a,

Suntem z�amislit,i sub canoanele-i grele

S-adun�am b�atr�anet,ii f�ara�sul cu stele!

Taraba destinului

�In mine ard�Int�ampl�ari inegale,Cifrele raiuluiSe inverseaz�a,

O d�ar�a de �uturiUrc�a ��n cerSemnul de carteDin careS-a inspiratBibliaCopil�ariei noastre.R�at�acim�In rug�aciunileSpuse ��n g�andCu admirabil�aT�acere,Apoi atingemSpinii ��n�orit

,i

Pe genunchiiCuvintelorAjunse oasePe tarabaDestinului!

�In umbr�a. . .

�In umbr�a nu stau vorbele ascunse,Ele se ��nalt

,�a pe-aripi de buburuze

�Si-n zborul f�ar�a spaima desp�art,irii

�Incropesc ��n inimi sc�anteile iubirii.

Mereu a�s vrea s-avem acela�si rost,S�a ne iubim f�ar�a s�a t

,inem post,

Raiul s�a-l avem ��n�oritor ��n veciCu vise minunate pe tanice poteci.

Caverna

M�ar�s�avia neputint,ei

Se rote�ste ��n inimaT,�arii

P�an�a c�andLimba rom�anaDevine pecetePa�saportuluiDintre frat

,i.

�In care parteA caverneiSe ascund silabeleSistemuluiEclipsatDe-o posibil�aUrm�aDe materie


26

Primar�a?

La umbra unui om �si-a unui c�aine

M-am chircit l�ang�a un om �si-un c�aine,La umbra lor era un pic mai bine,�Inc�at z�ambea ��n lacrimi cerulAscunz�and de pref�acut

,i misterul.

Se curbau ��n mine oasele t�acerii,Clipa dezn�adejdii �si-a pl�acerii,Se mistuia sub frunzele din zareViat

,a care mi�sc�a din aripi trec�atoare.

M-am visat la umbr�a �si am statCu m�ainile de un v�artej legat,M-am trezit apoi �si cum s�a �e bine?Omul m-a mu�scat ��n lacrim�a de c�aine!

Vine vipia, revine. . .

Vine vipia, revine,Umbra se usuc�a-n drum,Stelele pe cerul nopt

,ii

Seam�an�a ��ngeri de scrum.

Tu ��not,i ��n marea dulce

A iubirilor din veac,Eu mut valuri de sperant

,�a

�Intr-o inim�a cu leac.

Am�andoi �stergem distant,a

�Intr-o voluptate nou�a�Inc�at lamuri de p�acateSe cl�atesc ��n miez de rou�a.

�Stergem apoi cu n�aframaFream�atul de vis stelar,�Intr-o raz�a de luceaf�arPunem muguri la stihar.

Voluptatea valului

Adun�a-m�a ��n voluptatea valului,Dorint

,a r�av�a�seasc�a torsul meu tihnit,

Zori de promoroac�a s�a curg�a din luceferi,Iubirea f�ar` m�asur�a-n clepsidre din zenit.

Ecoul s�a se-nv�art�a multiplic�and sperant,e

�Si valuri de senin s�a-nnobileze trupul,

Prin mine s�a tresalte spre creste c�aprioare,Tu s�a descoperi urma amirosind ca lupul.

Dar nu uita dorint,a de-a naviga prin viat

,�a

C�atre b�atr�anet,i ad�anci este de c�and c�azu

�In ochii mei doar visuri dulci, ��nrourate,C�a voluptatea valului ai fost �si vei � tu!

�Sansa s�a port m�ana st�ang�a ��n ghips

�Sansa s�a port m�ana st�ang�a ��n ghips�Inaintea cuvintelor rotunjite ��n vis,Cu iluzii puse ��n cumpene uzateDe aripi respirate ��n zboruri ��nalte,

�Sansa s�a-mi privesc inima cu durerePrin jur�aminte ��nmuiate-n t�acere,A fost �si este un �sirag din zile amareUnse cu uleiuri prelinse din soare.

Nimic nu poate s�a mi�ste-n gre�seal�aDec�at luminit

,a ce ochi-mi ��n�seal�a.

Am pierdut distant,a circular � realitate,

S�angele t,�a�sne�ste din degetele retezate.

At,e catgut se cos ��n loc de inele,

Um��aturile cresc ��n nopt,i f�ar�a stele,

Mirosul amintirii e-n nar�a de c�aineCare latr�a la cer, se roag�a la tine.

�Sans�a-i c�a am l�ang�a mine doctorul omCare taie r�as�aritul cu nichel �si crom�Si-mi altoie�ste rodiile degetelor sf�armate,Clipa �uier�a bucuria existent

,ei aparte!

ADN-ul neamului

Sinceritatea meaFace bolt�a de lumin�aPeste funinginea lumin�ariiCare sorteaz�aSicriele neamului.Sub sf�anta icoan�a,O felie de aerM-apropie de creangaTimpuluiImortalizat�In propriileRelicveUnde ��nc�a


27

Respir!

S�angele iubirii cu mii de r�ad�acini

Iubirea mea, credint,a, prinde r�ad�acini

�Intre dou�a mere r�avnite de vecini,Urc�a peste dealuri, curge ��n furtuni,O sorb cu pl�acere din ad�anci f�ant�ani.

Urme lungi de umbre se-ntind c�atre apus,�In brat

,e in�nitul ne poart�a spre Iisus,

Netezim r�aspunsul �si a�steptarea noastr�aC�a-ntr-o zi vom trece ��n viat

,a cea albastr�a.

P�an�a atuncea punem spice la cing�atori,Copiii-n�alt

,�am spre soare deseori

�Si vis�am la m�arul r�avnit �si de veciniPrin s�angele iubirii cu mii de r�ad�acini!

Al. Florin �TENE

GLORIE LIMBII ROM�ANE PRIN�IN�TELEPCIUNEA EIMi-e dat s�a-mi rostesc g�anduriles�a visez��n Limba Rom�an�a,�ecare cuv�ant un fagure,ca mierea luminii ��n degetarul macilor,ca v�arsta arborilor ��n cercuri,��n �ecare din ele trude�ste un str�abun,vegheaz�a o balad�a.

Patria Limbii Rom�ane e Istoriaacestor plaiuri p�ascute de Miori�ta,modelate de doine�si �ecare cuv�ant al ei a fost cioplitcu grij�ala izvoarele dorului.Ea nu poate � mutat�a,cum nu se poate ��nstr�aina f�ant�anade izvoare.

Am spart coaja de nuc�aa cuv�antului �si peste ��n�telesuri am datde bine, dulci ca mierea, de duc�a�si ur�a,avea gust de zgur�adar �si de p�acat,

sim�team eminescian�a vibra�tie,��n�telepciunea lui Pann din gur�a ��n gur�aera ��n s�am�an�ta gata de germina�tie.

Am spart coaja semin�tei cuv�antului�si-am dat peste alt�a s�am�an�t�a,un alt ��n�teles, o alt�a c�arare,o alt�a speran�t�a,o clan�t�apentru o alt�a,o alt�a...

p�an�a r�am�anem�aduva Limbii Rom�ane.

�In �ecare cuv�ant e un oier,un �t�arancare face holda s�a c�anteimnurile acestui p�am�antscrise cu plugul pe nepieritoarele pergamenteale brazdelor.

Rosti�ti un cuv�ant ��n limba noastr�a�si ve�ti sim�ti�si gustul mierii�si v�anturile veacurilor�si mirosul c�ampiilor.

Rosti�ti un cuv�ant ��n Limba Rom�an�a�si ve�ti auzim�ang�aierile mamei�si vorbele tatei grele ca piatradin temelia casei.

Asculta�ti un �t�aran vorbind ogorului�si ve�ti vedea cum trec cuvinteledin hrisoave ��n versurile eminescieneprecum ploaia ��n r�ad�acini.Aceasta este eternitatea ei,gloria eide a � mereuca frunzele pe o cetin�a secular�a.

II

Patria ��mi este Limba ce o vorbescpe care am supto de la mamacu ochii bl�anzica Miori�ta.C�and ��mi aplec urechea de s�anul p�am�antului


28

aud lucr��nd Me�sterul Manolece, ��nc�a, modeleaz�a �tarape care o numimLimba Rom�an�a.

De bat la por�tile cerului�si iau o can�a de lutcu ap�asimt su�etul izvoarelordin ad�ancurile mun�tiloracolo unde inimile r�am�anpe oale de Horez.

De iau ��n palme un bulg�aredin marginea c�ampului unde zarea a ��ngenunchiatlutul ��mi seam�an�a.Poate-s oasele str�abunilor meiceva din ��n�teleptul su�et respir�and��n conturul m�asurat.M�a simt rud�a cu acest bulg�are cuminte�si-l pip�ai sim�tindu-i respira�tia��n acea diminea�t�a ner�abd�atoare c�and bobul de gr�auplesne�ste ��n lutulcu str�aluciri solare.

C�and m�an�anc p�ainea,urc�a p�an�a la mineneamurile noastre toate,seva ��n�telepciuniiadus�a p�an�a la noide limba ce o vorbesc.

Patria ��mi este Limba Rom�an�a��n ea bobul de gr�augermineaz�averbele poemelor eminesciene.

Umberto Boccioni - Interior with two Female �gu-res

Adrian BOTEZ

�IN LUMEA ASTA, TOT CE-I FRUMOS E-AL MEU

��n lumea asta tot ce-i frumos e-al meusunt Prin�t de Frumuse�ti �si de S�n�tenii!eu nu m�a rog Sublimului � plebeu:arhei sc�anteie � miruind mileniidescoper�a-�si ��n mine-oglinzi-rudenii!

St�ap�an � sunt Preot mun�tilor de vremuriCopaci aprind f�aclii �si m�a dezleag�a��n zbor: prive�ste-m�a! � s�a tremuri:harem de lumi - Crist mie-mi ��n�teleag�a!

nu m-a�stepta�ti � voi regi cununi de-o noaptenici gr�adinarii �orilor de neamuri:eu sunt ��n bal Supremei �Soapte

ultimul Menestrel - �si-Amant de ramuri......nu m-a�stepta�ti � sunt Mirelui jurats�a fac din Cerul Dragostei � sf�ant pat!

ARMONIILE PLOII

ascult�a glasul ploilor de-acumascult�a jarul sferelor lichide:vom trece lin peste efemeridevom pre�ra duium dup�a duium�si vom ajunge dincolo de scrum!

at�ata dor �si-at�ata jind ��n c�antulde geniu-al Pianistului Plou�and:sub degetele ploii-aud desc�antulprin care-orice cristal devine sf�ant...

ploua�ti v�ap�ai � maree de lumini�si s�a trezim gr�adinii Gr�adinarul:suntem m�aiestre p�as�ari f�ar�a vini

cum ��ngeri suntem: cade st�avilarul!...nu-i cea�t�a �si nici rece-n vatra lumii:Hristos �si-alege notele minunii!

INTERVEN�tIA HRISTIC�A

leprosul aur usc�a vii petalenectarul ��n otr�avuri se preschimb�a


29

�si f�ar' de �stire - -n p�as�ari �si-n vestalebate-ntr-o dung�a-a clopotului limb�a

��n su�etul de om chircesc pecingini�si-orbiri descoard�a raiul �si iubireape-oglinda din f�ant�ani se-ngra�s' painginilin�tolii diavole�sti cernit-au �rea

iar ��n�si�si s�n�tii bolesc saraband�a��ngeri turbeaz�a vinul din pocale:degeaba-n rug�aciuni aduci ofrand�a

smaralde �si-ametiste din graale!...Cuv�antul hristic se-opinte�ste-n Nav�amatrozii-nal�t�a foc de Arc�a � din epav�a!

SONET C�ATRE IMPOSTOR

n-am ½har � ca f�urii aprigi de po�tetelui Dumnezeu ��i sunt destinatar:mi-s scrise-n hran�a ��ac�ari �si versetedeci n-am diet�a lutul - str�amb t�alhar

ce-mi d�a Hristos nu-mi poate r�api draculnici cu m�anu�si de-�si bog�a�te�ste palme:prefac ��n rai su�are cum �si saculc�and impostoru-asud�a doar sudalme

nu po�ti tu � mut �si orb schilav al �riis�a te ��nal�ti pe arip�a de ��nger:tu aur vezi � metalul nimicirii

c�and eu petale-astrale-n cruce s�anger...nu mai chema�ti pustia spre-nviere:altfel schimba�ti nectarul lumii-n �ere!

DISCURS DESPRE IMPOSTUR�A

apa na�ste-ntr-una mon�stri cu laringe-n buzunarefarisei cu glas de pop�a � �su�suind ca �serpi de mare:pe o st�anc�a de se ca�t�ar' � ei de mod�a sunt ��am�anzi:se c�alug�aresc ��n grab�a: moda-i ½Cristul celor

bl�anzi �...

a�i-n str�azi apoi cadavre � ei ��ti spun: ½ne-mp�art�a�sim

�si din s�ange �si din carne � numa-a�sa pe

Crist ��l �stim! �trec vampirii cu tarafuri � spume ro�sii-at�arn' dinboturi

lumea asta-nml�a�stinat�a ��i adopt�a f�ar�a mofturi!

ba mai mult: le zic ½mae�stri � �si pe loc li se ��nchin�aclef�ait de hoituri e doar doza noastr�a de mor�n�a:ritmul lor de salivare se traduce ��n lope�tigroparilor to�ti le strig�a � ��n extaz: ½sublimi

poe�ti! �

de vre�ti art�a pentru art�a � crima-ave�ti spre adorareimpostura este sosul: el transcende-orice m�ancaredin putori �si putrejune � ��n t�am�ai de bazil��c�a!...a trecut at�ata vreme: adev�ar s�a zici � �ti-e fric�a...

�si-astfel mon�strii sunt ½elit�a� � ��n cetatea cea decium�arefuz�am nu doar lumina � ci c�autarea de vreo urm�adin ce-a fost c�andva normalul: nici aminte-�ti � nicinu vrei...la comenzile de ½zombies�-i g�atuim pe vechii zei!

dac�a strigi �si dai alarma ��ntr-o lume p�ar�asit�aumbre pe pere�ti �ti-or zice s�a te-mpaci cu-a lor ursit�a�si de-insi�sti cu disperare s�a scoli din co�smare-o bab�ate treze�sti scuipat ��n fa�t�a: ½vezi-�ti prostule de

treab�a! �

...care-i treaba cea de jurn�a celui ne-adormit peplit�aci lupt�and nebun cu mon�strii �si cu �serpii din ispit�a?nefericele nu poate nici s�a strige: ½oameni buni! �:c-a ajuns majoritate � STRIGOIMEA DINALUNI!*...a�sa c�a...borfa�si de jungl�a � face�ti treaba p�an' lacap�at!lumea noastr�a cea cuminte a ajuns de-acum ��nscap�at......treaba voastr�a � nu a mea! � gol�animi de ma-hala!nu-i concurs pe post: Hristosul va decide cum vavrea!

dar str�amo�si din mun�ti de vremuri ��mi ��ncoard�a iararcu�sulre-nv�a�t�andu-m�a-n r�abdare cum e cu deplinurcu�sul...voi � krakeni spumi�ti de-ad�ancuri � ad�asta�ti ��ntrubel�sugp�an�a Crist-�t�aranul - iar�a�si � scoate-va din �sopronPLUG!


30

G�ANDURI DE TOAMN�A

e frig �si plou�a � despletesc coroane...am uitat var�a: se r�aste�ste v�antulcaut lumin�ari mai multe �si cotloaner�anile mele-�si spun pe r�and cuv�antul

nu opri drumul �orii c�atre fructechiar dac�a moartea poart�a-le f�aclie:e-un vis de ��mplinit � �si orice luptese-mpac�a ��n odihn�a �si-n m�andrie!

des�av�ar�sire � o � des�av�ar�sirecale-i cu tot cu Dumnezeu � vecie:nici mun�ti �si nici arhangheli nu se mire

sublimul �-va-n nouri terez��e:Vult�urul mai presus de orice mintee singur ��n Cuv�ant � uit�and cuvinte!

AZI � OMENIREA

sunt dispera�ti � nude�step�ti: ��ncearc�a s�a-�si aduc�aaminte cevaesen�tial � ��si sparg frun�tile � tot mai��nguste (ca ni�ste stre�sini ad�ancaplecate - ori cani�ste ambrazuri decazemate � prin care-�ti strecorimitraliera � contraz�arilor abiaz�arite) � �si totdegeaba:

cele spuse r�am�an tot r�anite...

omenire cufundat�a ��nteroarea propriei cr�anceneamnezii � omenire f�ar�aduh - f�ar�aterez��i

au uitat oamenii p�an�a �si c�a suntoameni: at�at de dispera�ti de aceast�aaccelerare a Alzheimer-ului � ��nc�atucid uciducid tot ce trece ��ntre ei �silumina soarelui

(...a trecut demult ceasul ��n careorbii-�si ��n�geau toiagul doarelui...)

cu c�at ucid � cu at�atlumina se-ntunec�a mai deplin � ��n pocale nu maicre�ste vin: ceiuci�si se solidi�c�a st�ancos - devin con�stiin�tar�azbun�atoare � izvorul de bezn�a allumii pe dos

�INGHE�TUL CIFRELOR

suntem ��nchi�si ��ntre cifre � suntem determina�ti decifre � suntem �tinu�ti prizonieri � cutot cu trup �si su�et � sub pieleacifrelor � sub straturile depiei �si de ghea�t�a alecifrelor: num�arul desecunde ale minutului � num�arul deminute ale orei � num�arul de ore alezilei � num�arul de zile alelunii � num�arul de luni aleanului � num�arul de luni dintreechinoc�tii �si solsti�tii � distan�ta dintre noi �siecuator � distan�ta dintre noi �sipoli � distan�ta dintre noi �sicutare stea � distan�ta dintre s�arac � bogat �sisoarta cea rea � distan�ta dintre su�etul meu �siinima ta...

numai cifre � numaipiele scor�toas�a decifre � ��nghe�t decifre: ��n�tepenim cu to�tii ��n frigiderelecifrelor � ne umilim cu to�tii ��ncriogenia � ��nsp�aim�ant�ator dealb�a � purt�and orbitoare halate dem�acelar � acifrelor...

...unde e�sti oare � Doamne alNecifrei � s�a ne dezmor�te�sti � s�a nedezghe�ti din frigiderele m�acelarilorcosmici � s�a ne smulgi galantareloruciga�se alecifrelor � �si s�a ne d�aruie�sti vie�ti dep�as�ari c�al�atoare � p�as�ari sp�arg�atoare depiei ��nghe�tate de cifre �si decifruri � sp�arg�atoare de


31

ceruri cu �tur�turi de cifruri �sicifre...

ajut�a-ne � lumineaz�a-ne � c�al�auze�ste-neSf�ant�a Necifr�a � scoate-ne dinbezna num�ar�atorilor � din bezna pu�sc�arieiseifurilor - cele de crim�a �si tru�epline � din cer p�an�a-n p�am�antasasine

VORBE CU HRISTOS

trufa�sa l�acomie r�ascoal�a s�ar�aciaiar aurul nemernic scuip�a-ntre ochi Hristosulto�ti umili�tii lumii-�si cl�adesc ��mp�ar�a�tia�si-�si �utur�a m�andria peste nedrept prisosul

��n ceruri � dumnezeii sunt cer�setori luminiiiar pe p�am�ant s�aracii au drept doar de-a muridar pe planeta vrajbei �si-a l�acomiei viniiboga�tii-ndeas�a for�ta de a ne p�ang�ari

c�and unu-�si caut�a dreptul de a privi spre astrese-asmut asupr�a-i �are cu sutele de miic�atu�se ��i pun limbii � fr�ang g�atul la m�aiastrears�a-n v�azduh e �oarea: cu�sti � gratii la m�andrii!

��n sfat din miez de noapte otr�avi ��l isc' pe regeav�arii demoni ro�tii se-arat�a s�n�ti de templu�si astfel de milenii s�aracu-ndur�a legeiar p�aduchios-bogatul cel h�ad - se d�a exemplu!

Hristoase � s�ange nu vrem - nici ur�a-n Duh Subli-multope�ste ��n lumin�a r�aceli de aur slut:c�aci ap�area-va altfel Cu�titul � pururi primultran�s�and mereu disputa dintre v�azduh �si lut...

M�antuitor al Lumii � tru�a ��n icoanes-o fereci pe vecie � opre�ste-i glas de arme! -celor f�ar�a de lege d�a-le-Armonii Coroanec�aci altfel omenirea ��n praf va s�a se sfarme...

adu-l ��n slujb�a-i iar�a�si pe isc�atorul razeicu trud�a cople�se�ste-l ��n raiuri �si-n stupine:c�and Lucifer v�argatul � ��ncep�atorul frazeise va smeri �s�agalnic � vom �sti-½ADEV�AR� �si½BINE �!

SONETUL CELUI �INC�AP�A�T�ANAT

eu urc cu spor din orice pr�abu�sirec�and m�a dobori � mai curios m�a faci!refuz apoteoze cu ie�sire:pe nenoroc m�a ca�t�ar � ca pe-araci!

nu m�a opri din catastrofe - Doamnesimt c�a tr�aiesc � c�and �si�sul mi-e la g�at:nu m-au r�acit pe mine-at�atea toamnedeci nu-mi preschimb � cum al�tii � gura-n r�at!

cu c�at asmu�ti Tu criv�a�tul ��n minecu-at�at ��n pisc orgoliul url�a-astral:m�a ��nc�alzesc la focul de ruine

�si amurgesc doar soare-imperial......o via�t�a n�adu�sit�a mi-a fost crezcu c�at trudesc la ea � simt c�a-nviez!

NU-I BLASFEMIE S�A R�AVNE�STI SPREPISC

nu-i blasfemie s�a r�avne�sti spre piscc�at cioc�arlii sf�ar�aie-n cer la clac�a�si nici via�ta s-o pl�ate�sti cu risc�si nici t�aiosul vin de-abis s�a-�ti plac�a...

iubind miresme-�ti mole�se�sti gr�adinar�avnind doar lini�sti � ruinezi v�azduhul:pip�aie fulger � ador�and salinas�a biciui sori � sco�t�and din teac�a Duhul!

pe Crist sl�ave�sti nu tot um��and sl�aninaci dibuind lumina din t�ai�s:sera� nu-�ti vor dansa ��n nar�a smirna

dec�at cu razele t�aind pietri�s......nu-�ti at�arna doar trupu-n terez��ec�and sim�ti cum Mire st�a din cer s�a vie!

DOINA SCAIETELUI

cu c�at g�af�ai spre amiaz�aceasurile supureaz�a -umilit �si cu n�aduhmestec foc iar nu v�azduh...

visez sear�a � visez railini�ste de uscat scai...


32

de folos n-am fost pe deal:m-a p�ascut m�agar � nu cal

iar la umbra mea s�arac�ap�as�arii n-a fost s�a-i plac�a...ia � am fost �si eu o d�ar�a:la Hristos s�a nu am p�ar�ac�a roura n-am sticlit��n �ece r�as�arit...

g�ang�anii m-au n�ap�aditdorul nu mi-am pr�ap�adit!

...roua-mi fulger�a �si-acumiscat�a din vai �si scrumc�at din ��ngeri - c�at din fum...

�stie-m�a numai Hristos:n-am fost bun � n-am fost frumosdar spre mine a c�antatveghetoarea de-nnoptat�si spre mine a privitori�sice ochi n�ac�ajit...

iar ��n frunza mea p�arlit�aau picat � cu grea ispit�aast�a-var�a-n vis de �oarelacrimi de privighetoare...

CANICULA VIE�TII

pe-o vreme ca asta � nimeninu se gr�abe�ste � pentru ceva ori��ncotrova: e-at�at de�erbinte v�azduhul � ��nc�atp�an�a �si iadul a intrat ��nconcediu

nici nu cau�ti nimic � �sinici nu vrei s�a a�i � oris�a �i g�asit: lehamiteae zeul suprem � �si at�at de la��ndem�an�a � ��nc�at p�an�a �sicei f�ar�a de vlag�a � nu chiar i seroag�a � dar sunt - celpu�tin - g�af�aitor recunosc�atori � c�aexist�a: unic�a�sans�a expresiv�a � dartrist�a

E CEAS T�ACERII NOP�TII DE OS�AND�A

e ceas t�acerii nop�tii de os�and�aspre a nu � stau toatele la p�and�a�si-mi este via�ta viciu s�ap�atortu cer � ��ntrebi mereu de ce nu mor

mi-am prins ��n ghilotina u�sii g�atulde partea ceea nu-i dec�at ur�atula�s vrea aici tot ce cobolzii vorspre taine s�a �u tot mai silitor

de mine m�arginit � ca de-o panter�adesprind din vis arter�a cu arter�a�si m�a trezesc ��n toiul de arhiv�a

mai umilit dec�at o sugativ�a...voi � duhuri b�ad�arane-n nemurire��mprumuta�ti-mi din a voastr�a �stire...

STRIGOI DE CR�ACIUN

��n noaptea sf�ant�a de Cr�aciunfac g�al�agie to�ti strigoii:vreau s�a-nt�alnesc degrab�a undrume�t dinspre lumea rigorii

triste�ti la�sit�a�ti �si canaliiopresc luminarea-n Hristospe locul de rugi � saturnaliihotaru-l aduc la ponos

strigoi � aventuri prin vecieveni�ti - e fereastra deschis�a:aduce�ti cu voi o fr�a�tiec�anta�ti boleroul �si-o miss�a...

singuratic �si plin de m�aniev�a conj�ur �ti ��nj�ur - deopotriv�a:z�ambi�ti c�and mi-e via�ta o vrie�si face�ti din mine-o arhiv�a

'n�al�ta�ti candelabre-n t�arievibra�ti din cor�abii �si razeagen�ti din azur - nostalgievesti�ti c�and s�a cad ��n extaze...

livad�a a Domnului �riiprime�ste-ace�sti oaspe�ti de-o clip�a:venim �si plec�am din asirii


33

c�at Mo�sul fumeaz�a o pip�a!

CEALAT�A FA�T�A A LUNII...

regina mea cu ochi c�aprui�si cu albea�t�a-n dreptulnu e�sti a mea � a nim�anui�si nu �tii lumii sceptrul

frumoasa mea cu ochi �erbin�ti�si vorbele de zoaiete-au exmatriculat cei s�n�ti:...acum e�sti pe butoaie!

iubita mea cu z�ambet �suisaharele se-ndeas�a:prefer de�sertul nim�anuiminciunii tale � gras�a!

e�sti o n�apast�a pentru to�tiidee ��n deriv�avei reg�asi la hotento�tivorbirea ta cursiv�a...

...a-�ti bate joc de-o stea din cerp�acat e contra �riic�and e s�a-�ti scriu � nu mai am �er...usca�ti sunt tranda�rii!

c�and te-am chemat la nunt�a-n mun�tistr�ambai din nas cu rost�si-ai � albit �si alte frun�tidar n-ai a�at alt prost...

eu treapta-n cer voi � urcatcr�ancen t�ac�and din lir�aochii de mult mi s-au zv�antatnici ��ngeri nu m�a mir�a...

at�ata vrei � at�ata �stiifrumoas�a creponat�anu-i bai � nu-s zilele t�arzii:e�sti � toat�a - o erat�a!

credin�ta ta de zorzone�acost�a exact doi sfan�ti...½cadrilul inimii de nea� -furaj pentru-elefan�ti!

...din toat�a voga ta de z�an�a

a mai r�amas doar bro�sa:statornicia ta r�am�an�ap�apu�s�a Matrio�sa!

R�AZBOI METAFIZIC

p�acatele noastre r�aioase r�anjesc�si din broa�ste se isc' brontozaurio dat�a ��n via�t�a a�s vrea s-a�tipescdar m�a-nghit ��n cuptoare balauri

nu a�u un ceas de murit lini�stitdemoni �si norii-�si r�astesc fulgerareas�n�tii tac reaveni � precum s�nc�si de ghicit:de�si ars � mi se-am�an�a-ntrebarea

nu cer�t�� Cavaler al Sf�antului Grallege n-ai umilin�ta din gloate:�si chiar de-ai ajunge ��n iadul banal

cu Hristos �si r�azboi � tot se poate!...sub clocotul m�arii rechinii divinifoame-�si asmut cu ai c�antului spini...

C�AT�A TRISTE�TE �SI SINGUR�ATATE

c�at�a triste�te �si singur�atateoriunde ba�ti � ��ti spune: ½nu se poate�...marea izbe�ste-n inimi �si-n �t�armuri:din aur �si-ospe�te r�amas-au ar�amuri...

o - valuri �si voi stele arestates-a pr�abu�sit �si cerul � �si Cetate:½zadar � ��si zice Crist � picioarele-I sp�al�amdin r�ad�acini nu vrem s�a ne usc�am

...mai pl�ange Iuda � oglinda din f�ant�an�a �nu e departe Moartea � �si nici p�an�a:mai cred ��n mun�ti �si-n �r de p�ap�adie

iar Mirele din bezne st�a s�a-nvie......desc�ant�a dracii-asupra-acestor semnedar luminarea-a-aprins noi ceruri demne...

VAR�A DUMNEZEIASC�A

cu franciscan dispre�t de marafe�titrec pe aleea r�aiei statuare:am buzunarul plin de-idei stelare�uier printre minuni � rai de sticle�ti!


34

��ngeri zbur�at�acesc prin catedralacastanilor sl�avi�ti ��n candelabrestoluri de verde � c�antece calabre��mi chiuie ��n dans via�ta � astrala...

Hristoase Doamne � vino s�a s�n�te�stiacest osp�a�t de ramuri aripate �c�aci nu degeaba-asuzi �si te trude�sti

de-o-eternitate � la-arbore�sti palate!...Doamne-ostenit ��n roiuri de luminevino-n hodin�a-aicea � l�ang�a mine!

C�ANTEC ANDROGINIC

lunatice lunaticemolatice monasticeverbe astralecristale penalevii muieraticeapollo-fanatice...curgere curgeresf�ant�a mirungerec�antece talgerecatarg �si spargerec�antece clopotecai mii �si ropotetips��i �ti c�antecestelare p�antecelir�a de ran�aang�elic�a pan�alir�a �si run�as-a rupt o strun�abastilic�a bazilic�am�anie idilic�a...treci c�arturarepe-alt�a c�ararespre z�apezi clare...��n rai lupanareserafo-bazare:s-a st�arnit un val��n Potir Graal...... Crist �si un �utureales mie scuturer�azboi �si uimirede z�ane r�apireinorog e mireciuperci nu au �stire... zimbri �si zimbre

umbre �si z�ambrep�aduri chei �si ambrela cur�tile-alhambre...stol f�ar�a �stirestihuri o�stirevine �si Cristtrist ametistde stele turm�avine pe urm�aarcade menadesuite-ntre spadevocale cascade... Cristul de verdepe to�ti el ne credeiertare �si marevulturi �si zarevuiet c�antarec�antare-amare -terez��i ��n soarem�atr�aguni lunare......de tigru fulgergrot�a �si ugerlujer de cai�oare de crai:Crist din cupolevine-n corolelumea se-n�sal�af�a r�anduial�a......gr�adin�a �si toamn�avine �si-o doamn�a......singur cu elCrist menestrel...

Umberto Boccioni - Riot in the Galeria


35

Vasile MIC

NOAPTE CU O LUN�A INCREDIBIL�A

�Intr-o noapte,O lun�a incredibil�aS-a ivit.Eram ��n gr�adina mea�Si am v�azutCum arborii se domesticiser�a.P�as�ari proforme -Apele desenate pe cerErau doar pu�tin ��nvolburate...

AMINTIRI DESPRE ALB

Ai r�amasCa un cerb�In amintirea p�adurilorVe�sniceTotdeaunaAcela�siSeme�tPurTristVii�Si te duciTe tot duciAl�aturi luceferiAl�aturilumina...

AICI

Aici se r�asfr�angeToat�a luminaE un �tinutAl apelorAiciAidoma zboruluiImaginateSuntConsidera�tiile v�antuluiAici�In �tinutul acestaVoi zidi piramideCu o sacr�a iubireDe p�as�ari.

DINTR-UN DEPARTE

Dintr-un departePrecum dintr-o povesteVenim�Si p�am�antulUrc�a ��n noiPream�arindu-ne�Indur�arile.

REAMINTINDU-MI UN C�ANTEC

Un anume cuv�ant�In rostireA�sezatu-l-am peste trupul iubiteiCa un voalAnotimpuluiDint�ai. . .De departe am privitApropiereaAceastaDe real...

CEREMONIE

A m�a privi e tot at�ataCu a desena hieneA te privi e tot at�ataCu a m�a priviAvalan�s�a de viscol steleCine e�sti tu?

CA UN PRIN�T

Alerg prin albastrul acestaCa un anotimp prin p�adurile saleLini�ste-Lini�steAlerg �si t�alpile dep�artare ��mi sunt...E frig �si e cald prin �tinutul acesta�Si v�antul e albAlerg ca un prin�t prin roua inimii sale.

Umberto Boccioni - States of mind I: The Farewells


36

Dr. Dan BRUDAS,CU

LA O S�ARB�ATOARE, T �ARZIU

EUGEN ALBU LA 75 DE ANI

Destul de cur�and, Eugen ALBU, cunoscut s,i

foarte apreciat epigramist rom�an, a ��mplinit v�arstade 75 de ani. Din p�acate, luat cu alte probleme,am uitat atunci s�a dau s

,i eu m�acar un telefon spre

a-i transmite �resc, ur�arile cuvenite. Iar ulterior,tot prins cu aceleas

,i probleme sau altele de acelas

,i

fel, am uitat c�a s-ar � cuvenit s�a ��i adresez c�atevacuvinte de felicitare. Dar se pare c�a nu a uitatcel s�arb�atorit obligat

,ia ce-mi revenea, ��n virtutea

relat,iei speciale pe care, de c�at

,iva ani, o am cu

d�ansul.M-a sunat, as

,adar, dumnealui spre a-mi vorbi

despre intent,ia de a publica, destul de cur�and, o

carte��n care s-a g�andit c-ar � bine s�a dea prilej unorapropiat

,i s�a scrie c�ateva cuvinte despre el. Dup�a

primul telefon, am uitat de acest lucru. Dar, do-vedind mult�a r�abdare, dar s

,i ��nt

,elegere, dl. ALBU

a sunat din nou. De data asta decis s�a scoat�a s,i

din parte-mi cuvenitul text. As,a c�a mi-a �xat un

termen, respective p�an�a ��n jurul datei de 1 septem-brie 2015. Am promis, desigur c�a, pe parcursuls�apt�am�anii ce o aveam la dispozit

,ie, voi scrie s

,i eu

un text.Deci, iat�a-m�a la lucru. Dl. Eugen ALBU, perso-

nalitate a epigramei rom�anes,ti, pe care nu-mi aduc

aminte c�and s,i ��n ce ��mprejur�ari am cunoscut-o,

este de vreo c�at,iva ani un foarte pret

,uit colabora-

tor al meu. Este omul care m-a convins c�a e s,i ��n

interesul meu, profesional vorbind, s�a primesc re-numitul cenaclu SATIRICON s

,i s�a-i ofer, gratuit,

s�apt�am�anal, spat,iul necesar desf�as

,ur�arii s

,edint

,elor

de lucru. Apoi, tot Eugen ALBU m-a atras spre ac-tivit�at

,ile lor, determin�andu-m�a s�a sust

,in �nanciar

desf�as,urarea, an de an, a c�ate unei noi edit

,ii a festi-

valului lor, devenit internat,ional, intitulat Eterna

Epigram�a . Am cunoscut, cu acel prilej pe cei maide seam�a epigramis

,ti din Rom�ania, pe care i-am

��nsot,it ��n diferite locuri importante din judet

,s,i din

afara lui, explic�andu-le multe din tainele s,i din tre-

cutul glorios al acelor locuri.Festivalurile organizate s

,i desf�as

,urate la Cluj-

Napoca m-au convins de nivelul extrem de elevatatins de aceast�a epigram�a, considerat�a, ��nc�a, dinp�acate, doar ca un subgen literar, dar s

,i de calit�at

,ile

indiscutabile ale dlui Eugen ALBU ca unul dintre

cei mai talentat,i epigramis

,ti rom�ani contemporani.

Ce p�acat c�a s,i domnia sa ��mb�atr�anes

,te!

Ca om de cultur�a, c�aci dl Eugen ALBU��ntrunes

,te multe condit

,ii spre a-l ��nscrie ��n

r�andurile oamenilor de cultur�a clujeni, el dovedes,te

��nt,elepciunea de a observa (s

,i critica, de ce nu?)

viat,a celor din jur s

,i de a scrie epigrame care vor

ajuta generat,iile ce vin s�a��nt

,eleag�a mai profund di-

�cult�at,ile (dar s

,i greut�at

,ile numeroase) cu care au

avut de a face (s,i cu care s-au confruntat nemijlo-

cit) contemporanii nos,tri.

Nu cred c�a am putea stabili cu precizie temelecare l-au atras ��n mod deosebit pe dl. Eugen ALBUca epigramist. Putem spune c�a el s-a l�asat s

,i se las�a

inspirat de tot ceea ce se��nt�ampl�a, mai ales de acelelucruri sau ��nt�ampl�ari care st�arnesc, ��n mod inevi-tabil, r�asul, dar foarte adesea s

,i sup�ararea celor din

preajm�a. Poate de aici deriv�a s,i s

,ansele lui ca autor

de astfel de piese la a c�as,tiga pret

,uirea cititorului

rom�an de azi s,i de totdeauna.

Iat�a de ce, chiar cu mult�a ��nt�arziere, ��mi permits�a-i adresez d-lui Eugen ALBU s�a aib�a parte de ob�atr�anet

,e lung�a s

,i plin�a de multe reus

,ite literare s

,i

culturale, s�a oblige ��nc�a, mult,i ani de acum��nainte,

pe organizatorii de concursuri sau festivaluri de gens�a-l prenumere printre as

,ii epigramei rom�anes

,ti.

Umberto Boccioni - The strengths of a street


37

prof. dr. Adrian BOTEZ

POETUL-MESAGER C�ATRE DUMNE-ZEU �SI NON-PLICTISUL APOCALIPTIC3

C�and un Poet ��si alc�atuie�ste o antologie, ��si re-capituleaz�a, de fapt, via�ta �si crezurile cele ��ntrueternitate. �I�si reveleaz�a spa�tiul ½concentra�tionar �,��ntru Revela�tie, al Duhului-Sine Spiritual�a/Supra-Eu Divin.Cazul lui CONSTANTIN STANCU ��n fa�ta ½tim-

pului ie�sit din timp�! El chiar are at�at de multede recapitulat (din efectele parashabdice ale ½vi-nului/visului � s�au poetic �si profetic!), ��nc�at �e-care volum scris, de-a lungul perioadei 1988-2015,a2015, a reprezentat, pentru noi (noi, observato-rii Institutului Seismologic al Cuv�antului Daco-Valaho-Rom�an!), o autentic�a �si nostalgic�a antologiesecven�tial�a. Plin�a, �ecare carte de versuri constan-tinstancian�a � plin, �ecare stih constatinstacian -de Otrava Cea Rar�a...de ½Piatra-Care-Fierbe�!El, CONSTANTIN STANCU, a recapitulat ci-

clice omeniri terestre (istorice �si anistorice, de laMistica Genez�a �si de la Turnul Babel - p�an�a la KaliYuga actual�a!), ��n volumul Etemenanki (UltimaS�apt�am�an�a) � cum, oare, atunci, s�a nu simt�a, cunecesitate (acum �si ��n �ece zi a vie�tuirii sale, ��nc�a��nvizibilul terestru), boarea ve�sniciei (rece �si sibilinic-vaticinar�a!), trec�and prin inima-i de Scrib Sacru �siTaumaturg-al-Cuvintelor, ca o Bun�a Vestire - me-lancolizat�a, sinergic, de ½Proiectul R�astignirii Cos-mice �si Soteriologice� dar �si (concomitent!) ca unCentru al Focului Eternizator de FRUCT DIVIN(½Lumin�a din Lumin�a, Fruct adev�arat din Fructadev�arat�?!Autorul ne anun�t�a, ��nc�a dinainte de ��nceperea

retrospectivei epopeice propriu-zise a Scribului Sa-cru, c�a volumul de fa�t�a (208 pagini, con�tin�and 93 depoeme, repartizate, inegal, ��n 7 sec�tiuni, ��n func�tie�si de cele cinci volume antologate, din care au fostselectate, dar adaug�and �si dou�a noi sec�tiuni, la ex-tremele volumului: Argumentele antimateriei/p.7� un poem, respectiv Alte poeme/p. 127-139,��n num�ar de 10 � la care se adaug�a Referin�telecritice �si Notele biobibliogra�ce) ½include poemead�augite �si revizuite, din perioada 1988-2015, dinc�ar�tile: 1- Fructul din fruct (debut, ��n Antologia

3½ FRUCTUL DIN FRUCT � ( Adio, ne vedem pestr�azile de aur ), (antologie 1988-2015), de CONSTANTINSTANCU, Editura Princeps Multimedia, Ia�si, 2015.

½Argonau�tii �)-1988 (11 poeme); 2-P�as�arile pl�ang cuaripi � 1988 (32 de poeme); 3-Pomul cu scribi -2006(17 poeme); 4-Greutatea g�andului nerostit-2012 (9poeme); 5-Etemenanki (Ultima S�apt�am�an�a) -2014(10 poeme). Sunt incluse �si poeme nepublicate ��nvolum, din ciclul Alte poeme, precum �si poemulde ��nceput, Argumentele antimateriei�.

Noi, ½seismologul de serviciu�, cel care amurm�arit, pe r�and �si la timpul lor, cre�sterea �sirev�arsarea magmelor astrale, din �ecare vulcan-volum, la timpul ½erup�tiei � respective (vulcano-�orale!), ne plimb�am, acum, prin antologialui CONSTANTIN STANCU, precum zeii, prinGr�adina Hesperidelor, din Sf�anta Hiperboreea: neoprim �si ne amintim parfumul unei �ori vulca-nice reg�asite, ��n Livada Hristos-Domnului - ne ui-mim, din nou, de ½pathosul expresiv-corolian� alaltei �ori vulcanice, pe care aproape o uitasem.Totul este frumos, ba, acum, parc�a �si mai fru-mos, dec�at ��n zilele ½erup�tiei � propriu-zise - pen-tru c�a sunt selectate, spre ½�xare fotogra�c�a specta-cular�a�, ��ntru expunere antologic�a, precum ��ntr-unmuzeu-panopticum � NUMAI ½momentele paroxis-tice� ale diferitelor grade, ale diferitelor ore astraleale ½erup�tiilor �, acum trecute...!POETUL �si POEZIA au r�amas (cum era �si �resc,

pentru unul dintre cei mai mari Taumaturgi Para-shabdici contemporani, ai daco-valaho-rom�anilor �f�auritor deplin al ½melodiei ne�stiute de/��nceput devremuri �!) preocuparea major�a a lui CONSTAN-TIN STANCU � pentru c�a poemul cel mai frumos,��nchinat Cosmicului Mesager al Oamenilor c�atre zei�si al zeilor c�atre oameni - s-a p�astrat, la loc decinste: ½El mesager f�ar�a �stire,/dar cu permisiuneap�as�arilor migratoare/�si, vai, p�as�arile nu las�a urme��n aer, c�and se-nal�t�a,/nu vedem pe ce se sprijin�a,dar au at�ata via�t�a �si/ via�ta lor se aseam�an�a cumelodia ne�stiut�a de/��nceput de vremuri.//El, po-etul mesager, p�astr�andu-se curat ��ntr-un/timp cealunec�a spre putrezire,/��ntr-un trup ce putreze�ste/fragil ca o pas�are pe vreme de furtun�a,/fragil caun ochi ce poate � locuit/de vederea cu inima� � cf.Schimbarea inimii, p. 38-40, extras/reluat din vol.Pomul cu scribi -2006.Poetul ½r�am�ane curat� (se conserv�a ��ntru Ori-

ginaritatea Duhului!) �si p�astreaz�a sau reface,��n lumea terestr�a (dup�a caz!) Vibra�tia Origi-nar�a/Parashabda, chiar �si ��nfrunt�and timpul isto-ric al ½putrezirii � � �si nu ��mpotriva �rii, ci tocmairespect�and Firea Originar�a, p�astrat�a ��n ½Pas�area


38

Migratoare� (simbol al Su�etului Transcens) �si ��n½Viziunea/Vedere� a Ochiului Inimii (sediul Su�e-tului).De ce face aceast�a ½slujb�a�, ca rezonan�t�a la ½ lu-

mea zeilor �? Pentru c�a el este Mesagerul � pentruc�a El ½urc�a pe sc�arile de piatr�a spre cer,/�si piatrarezist�a �si vorbe�ste folosind cuvintele/poetului,/el,care aduce vestea na�sterii unui om,/a na�sterii po-emului �si/a na�sterii din oul unui tril � � deci, pen-tru c�a el are ��n posesie, ca Har �si Arm�a Spiritual�acontra ½putrezirii � istorice (a C�aderii!) cea mairezistent�a parte a Zidirii-��ntru-½Tril �-ARMONIECOSMIC�A � ½Piatra Cuv�antului �, ca Piatr�a Un-ghiular�a A Zidirii, ca Piatr�a-Cristal-Care-Fierbe,��nv�a�t�atoare a tuturor Pietrelor/Credin�telor Lumii.

½Piatra este punctul de pornire. Dac�a nu ��n�telegiacest lucru, n-ai ��nceput ��nc�a s�a ��n�telegi. C�aci �teluleste ��n �ecare dintre pa�sii t�ai � � cf. J.L. Borges,Roza lui Paracelsus, p. 344, ��n vol. Cartea de nisip.Dar �si pentru c�a El, SCRIBUL, Mesagerul Zeilor

�si Oamenilor, ��n egal�a m�asur�a, este:1-Hermes al hermeneuticii atot-leg�atoare,

z�amislitoare (la modul ½trismegistic�!) de Pun�tiRegal-Mistice �si Hristice, ��ntru R�astignireaAtot��mbr�a�ti�s�atoare, este2-menit a � Hristosul-Manole al Autosacri�ciului

pentru Construc�tie, dar �si3-Hristos-Taumaturg �si Suprem Pon-

tif/Pontifex/F�ac�ator-de-Poduri-Celeste, aleRug�aciunii-SCAR�A � Taumaturg care are menireade a trasgresa lumea, ��ntru ½antimateria� (½degetelemele au ��nt�alnit antimateria/care luase locul acelorc�ar�ti disp�arute,/m�ana s-a topit, anihilt�a ��n golulacela de pe/raft�, cf. Antimateria pe raftul de sus,p. 8) - ½antimateria� Nev�azutului Paradis-Starede Originaritate/Diminea�t�a a lumii/Nou Ierusalimal Cuv�antului Rea�at-Noua Cetate Parashabdic�a,½ars�a� (la modul alchimic!) de p�acat: ½el, carenu se las�a cuprins de cutremur, /dar ��n el cadtoate:/diminea�ta, cuvintele, p�as�arile, cetatea,poemul/acesta, cititorul �si, mai ales, scribul/celcare s-a sp�alat pe m�aini ��nainte de a scrie/poemulacesta �si/s-a ��mbr�acat cu haine curate,/�si-aschimbat inima� � cf. idem, p. 40.De observat c�a autorul sugereaz�a (ba chiar im-

pune, la modul hristic! ), Soteriologia Cuv�antului:pe nesim�tite, Poemul Scribului Sacru, citit de½oarecarele� uman, ��l re-introduce pe omul c�azut(�si anonim prin inutilitate! ), ��n Liturghia Nume-lui/Cuv�ant Izb�avitor �si Identi�cator ��ntru Eterni-

tate!Scribului-Poet ½��ntr-o diminea�t�a i s-a spus

c�a/trebuie s�a pun�a semn lucrurilor,/apoi oameni-lor,/brusc, cuvintele au luat foc,/cenu�sa lor ne-aintrat ��n creier � � cf. Taina scribului, p. 102-103, extras/reluat din vol. Etemenanki (UltimaS�apt�am�an�a); adic�a, Scribul-Poet este Noul Adam,re-f�aptuind ce a f�aptuit, la porunc�a divin�a, dup�aPrima S�apt�am�an�a Cosmic�a (de fapt, UNICA! �PARADISUL, cum a�rm�a �si Borges, este Singu-rul Adev�ar � Creat �si Creator: ½Crezi, oare, c�a ecu putin�t�a s�a trimi�ti ceva ��n neant? Crezi, oare, c�adivinitatea putea s�a creeze un spa�tiu care s�a nu �eParadisul? Crezi, oare, c�a pr�abu�sirea const�a ��n alt-ceva dec�at ��n a ignora tocmai faptul c�a ne a��am ��nParadis? � � cf. Jorge Luis Borges, idem, p. 345).ORIGINARUL SCRIBULUI DACO-VALAH

este o Cetate de Foc � Cetatea Cuv�antului Ui-tat, dar (sub condi�tia accept�arii For�tei CosmiceA Pietrei-Credin�t�a!) mereu prezent, hristico-resurec�tional, ��ntru ½eterna re��ntoarcere� ��ntruEroismul Cet�a�tii Duhului (½Cetatea Lui Dumne-zeu� augustinian�a), ca extragere din ½realitateac�azut�a� (½ leproas�a�, f�ar�a de lumin�a), ��ntru ½realita-tea Heruvilor Iubirii-Lumini de Fulger-Revela�tie�(½Ei/eroii sunt ��mbr�a-ca�ti ��n ochi,/totu�si realitateaca un fulger �): SARMIZEGETUSA (cf. A fost ocetate, p. 133, ciclul Alte poeme) � ½Consoanelevor � mineralele, pustiul, locul de/unde ��nceptoate /Ideea va str�abate piatra pentru a se ��ntrupa/In�nitul trece prin urechea profetului /Eroii carenu s-au n�ascut au rezistat �.Iubirea este M�antuitoare-��ntru-Originar, este

Lumina-Arc�a (cf. Pe umeri duc�and curcubeul,p. 131, Alte poeme: ½Lumina a deschis fereas-tra,/era lumina dint�ai, a deschis-o spre Arc�a�), esteIubirea-ca-Androginitae-��ntru-Originaritate, ��ntruResurec�tionala Prim�avar�a Etern�a, ½captiv�a� ��ntruEternitatea Paradisiac�a: ½iar z�ambetul ei esterece/precum z�avorul dimine�tii de martie.///gr�abit�ade parc�a ar avea dou�a trupuri ��n care st�a/captiv�a�,cf. O a�stept ��n timpul carnivor, p. 117, din vol.Fructul ca fruct.�In ��ncheiere, voim a insista, o clip�a, asupra

½c�arnii meta�zice� a poemului care deschide An-tologia constantinstancian�a: Antimateria pe raf-tul de sus, p. 7. Atmosfera spiritual�a estea Bibliotecii Babel borgesiene (½El primero: LaBiblioteca existe ab aeterno�), dar mult umani-zat�a, prin Iubirea Hristic�a, ��ntru Cuv�antul Etern-


39

Reziditor �si ½uciga�s de Moarte� (½pilo�tii mor�ti��n zbor � sunt, de fapt, f�apturile umano-divinecare �si-au revelat Identitatea Transgresat�a, sin-gura adev�arat�a): ½Cuvintele se �tin de m�an�a ��n miide c�ar�ti scrise pe h�artie,/papirus, lut, metal, ��nelectronii nervo�si care se/cabreaz�a,/��n aerul ��naltcu aburul r�asu��arii tale /Cuvintele ��mbr�a�ti�sateform�and c�ar�ti/prin gravita�tia lor imposibil�a,/f�ar�as�a �tin�a cont de noi,/p�an�a ��ntr-o zi...//Unele auzburat, alte c�ar�ti au murit cum mor/pilo�tii ��n zbor�.Ceea ce ne preocup�a, din acest poem, este vi-

ziunea complet diferit�a de cea biblic�a, a Lumii deDincolo � ½vas de sticl�a pur�a�, ��n care ½sticlarulsc�apase o lacrim�a�: ½acolo�, ��n ½camera c�ar�tilort�acute�, nu e o zon�a de fericire, ci�rafturi � (maide sus, mai de jos...): ½Pe un perete, ��n camerac�ar�tilor t�acute/a r�amas un loc gol, pe raftul desus,/un loc f�ar�a c�ar�ti,/am ��ntins m�ana dreapt�a,sau poate cea st�ang�a,/era un gest de ��ndr�agostitirecuperabil,/degetele mele au ��nt�alnit antimate-ria/care luase locul acelor c�ar�ti disp�arute,/m�ana s-a topit, anihilat�a ��n golul acela de pe/raft...//Nu��n�teleg dac�a voi putea tr�ai f�ar�a m�an�a,/f�ar�a ochi,f�ar�a umeri, f�ar�a coasta din care se nasc in-somnii,/antimateria a intrat ad�anc ��n mintea mea�si/mintea s-a f�acut �t�and�ari �.½Sticlarul � lumii celeilalte nu mai st�a ½��ntru

cuv�ant�, ci ��ntru Supremul Cuv�ant � T�ACEREALUMINII/LUMIN�ARII: ½sticla� ��nseamn�a permisi-vitatea/transluciditatea Revela�tiei, a acelui ½apoca-lipsis� -Viziune Ioanic�a � prin care ni se comunic�a:½Acolo sunt RAFTURI INFINITE! - iar nu bina-ritatea, cu care v-a obi�snuit terestricitatea voastr�a,��ntru vizibil, opus�a ¾antimateriei¿ Misterului Su-prem�!½Rafturi �, adic�a diverse niveluri spirituale de

��nscriere ��ntru dumnezeire - niveluri ��n care, ��nc�ade pe P�am�ant, ne-am preg�atit (dac-am f�acut-o!),ne-am creat �sansa de a ½ locui � ��ntru Duh.Tot e bine dac�a suntem/am � primi�ti ��n ½raf-

turi �, adic�a nu suntem/n-am � ½scuipa�ti dingur�a de Dumnezeu� � ½corigen�ti � �ind noi laVia�ta-Tr�aire-Acceptare �si Partici-pare-Activ�a-la-Testul-Spiritual-al �Vie�tii-Terestre! ½A � ��n raft��nseamn�a, deci, a-i � dat un r�aspuns Lui Dumne-zeu (poate nu cel mai bun, dar, m�acar, e semnul c�an-ai r�amas surd la chemarea Lui!) � ��nseamn�a a �fost, c�at de c�at, interesat de experimentul terestrual vie�tii adic�a, de TESTUL DIVIN, prin care ne-

am �xat, singuri, ��ntr-un anume stadiu spiritual �½raft�.Iat�a cum, printre sclipirile de geniu ale Reca-

pitul�arii Epopeii Cuv�antului, ��ntru Lume � citi-torul unei Antologii are, ��n acest caz (creat deCONSTANTIN STANCU !), prilejul de a pregustanout�a�ti vizionar-spirituale �INCORD�ARI DE LIR�A- �apocaliptice�/ revelate, p�an�a-n ultima clip�a!Este ceva de luat aminte (LEGIC !), pentru

ori�sicare Poet-Scrib, care va mai n�azui a-�si ��ntocmi½bilan�tul � Logos-ului s�au terestru: NU PLICTISI!- nici cu a ta Via�t�a �si nici cu Moartea-�ti! - at�at peCititor, c�at �si pe Dumnezeu!C�aci ½SCRIBUL� c�ar�tii de fa�t�a ne-a ½�tinut ��n

priz�a� (miraculos!), de la prima la ultima sa pagin�a,a�sa-zis ½antologic�a� � de fapt, ½scris�a cu s�ange�, iarnu cu ½trecere de vreme �si de vorbe�!

prof. dr. Adrian BOTEZ

ALCHIMISTUL �OSEBE�STE� - SEPAR�A�SI, DIN NOU, COAGULEAZ�A4

FLORIN MIH�AESCU, unul dintre cei mai cele-bri �si enigmatici, totdeodat�a, ucenici ai lui VASILELOVINESCU � spune, cu ��n�telepciune alchimic�a,ni�ste vorbe care sunt �si crezul (devenit, prin car-tea �OSEBITOR� � �manifest� al POESIEI!) al luiPETRU SOLONARU: �Scrisul este mai ��nt�ai unmod de izolare, de SEPARARE de ambian�ta tur-bulent�a, risipitoare, acaparatoare. Este un mod dea ��ntoarce spatele aparen�tei iluzorii dar ispititoare,pentru a putea privi cu acuitate �si p�atrundere ��nprofunzimile eului �si a descifra aici ��n�al�timile Sine-lui.Aceast�a SEPARARE/SOLVE trebuie urmat�a de

o CONCENTRARE nu numai a g�andurilor, cia ��ntregii �in�te ��n jurul unei idei-for�t�a, a unuicentru, care devine un nod ce trebuie desf�acutsau t�aiat, pentru a-i elibera leg�aturile interioare.SEPARAREA devine astfel un auxiliar al CON-CENTR�ARII, pentru care constituie un suport, fa-voriz�and ¾adunarea a ceea ce este risipit¿, formareaunui fel de ¾materia prima¿ pentru medita�tiile ul-terioare. De multe ori, albul h�artiei este golul careformeaz�a aceast�a CONCENTRARE/COAGULA,

4Petru Solonaru, OSEBITOR � Antologie de POESIE ,Editura Antares, 2014.


40

form�and o tabula rasa dup�a care totul trebuie luatde la ��nceput. Albul opalescent se concentreaz�a ��n�at lux-ul care ��nscrie ��n clar primele g�anduri. Al-teori, �la alb�a este o prob�a a golului, a iner�tiei care��mpiedic�a ��nceputul �si care trebuie ��nvins�a pentruca procesul s�a poat�a demara. Albul se confund�aatunci cu noaptea ��n care g�andul se pierde f�ar�a ostea c�al�auzitoare� - cf. Florin Mih�aescu, Despre�alchimia scrisului �.*Avem pe mas�a, ��n fa�ta ochilor, o antologie

discret�a �si cu o nobil�a, regal�a selec�tie a trecu-telor (DOAR CRONOLOGIC!) stihuri ale auto-rului: ½OSEBITOR�, de PETRU SOLONARU.Desc�ant�atorul traco-valah ��si deap�an�a, ��n murmur,din V�arful Kogaio-nului, taina iubirilor sale ��ntruve�snicie, str�anse �si transgresate, ��n Logos, de-ovia�t�a (...dar, prin ½sapien�t�a�, sp�arg�and ½Oglinda�paulin�a5!): Narcis �si Androginul, Hermes/ApeleMercuriale �si Inorogul, Sinele �si Sinea...Om, Ni-mic, Ve�snicie... Dumnezeu-UNU-TOT !Sunt stihuri-m�arg�aritare or�ce des�av�ar�site - pre-

cum lumina rourei, extras�a-re��n-dumnezeit�a alchi-mic (½Asemeni alchimiei, poesia este chemat�a s�afac�a aurul sensului, din plumbul semnelor � � cf.Semn �si sens, p. 169), din volumele: ½�In�, Edi-tura Semne, 2008; ½Or �, Editura Semne, 2009;½Tetraion�, 2010; ½Zalmoxeion�, Editura ContactInterna�tional, 2012; ½Tetradele�, Editura ContactInterna�tional, 2013 - la care se adaug�a, spret�alm�acirea/ �postfa�tarea� Sinelui spre Sinea Cos-mic�a (Supra-Eul Divin), studiul hermetic ½mani-fest� (pentru c�a, de altfel, TOAT�A opera lui PE-TRU SOLONARU se a��a sub Umbra Caduceului6

Hermetic! ) : �'Semn �si sens' sau Tetrada Poesiei �.

5� Vedem acum ca prin oglind�a, ��n ghicitur�a, iar atunci,fa�t�a c�atre fa�t�a � (Sf. Apostol Pavel, I Cor. 13, 12).

6Caduc�e�u n., pl. e��e (lat. cad�uceus s,i cad�uceum din ca-

duc�eum, care vine d. vgr. ker�ykeion, d. k�eryx, anunt,�ator;

it. caduc�eo ): �Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-unbaston cu dou�a aripioare ��n v�arf, de fapt, o ramur�a de laursau de m�aslin, cu dou�a arip�� n v�arf s

,i ��nconjurat�a de doi

s,erpi�. N.n.: �Il ��ncifreaz�a, astfel, pe zeul tranzac�tiilor urano-telurico-plutonice �si al pun�tilor cosmice, al ��mp�ac�arii con-trariilor, al prudent

,e�� s

,i ��n�telepciunii abisale (s

,erpi��) s

,i al

permanentei dispozi�tii pentru/��ntru transcendere (aripile) �f�ar�a a uita, o clip�a, revela�tiile descinderii.� �Int�ai s�a coborip�an�a la Cap�atul Cel mai de Jos al Axei Polare/Axei Lumii,pentru ca, apoi, s�a ai dreptul de a n�azui spre Cap�atul Celmai de Sus al Axei Crea�tiei Dumnezeie�sti �! � ne � d�ad�ace�ste� �si Vasile Lovinescu. Dou�a spirale de energie: una care co-boar�a de la Tat�al Ceresc, iar una care urc�a de la MamaDivin�a.

Alchimia solonarian�a este, �re�ste, cea a Duhu-lui (nu precum cea a ��mp�ara�tilor Vienei, lacomide aurul rece), deci a SENSULUI, �IN CARE SEDIZOLV�A SEMNELE: ½Sensul, cel dob�andit c�andt�acerea �si cuv�antul sunt unime. Aici tutelar�a esteCurm�atoarea Atropos, Oglinda ce taie canavauapoesiei ��nnod�and-o, ��nsemn�and aceast�a f�aurire aleg�aturii ��n Unul, pentru ca Marele timp s�a comu-nice cu cel comun, ca sacrul s�a intervin�a ��n mijloculprofanului, s�a-l revigoreze� (cf. ½¾Semn �si sens¿sau Tetrada Poesiei �, p. 172-173).�Si se mai zice, ��n excelentul, inspiratul eseu

hermetic: ½Ca o art�a a magiei, ��ntreag�a, poe-sia se impune s�a �e revelat�a NUMIRE DE SA-CRU (s.n.), s�a vin�a ��n concordan�t�a cu eufonia lu-corilor, s�a vibreze ��n polarizare, s�a intuiasc�a rit-mul uniform dintre l�auntru �si afar�a (n.n.: aceastaeste misiunea ALCHIMIEI AUTENTICE!), subast�amp�ar �si rigoare geometric�a, �in�t�and verig�aa ordinii in�nite �si gener�and m�are�tie� � adic�a,½gener�and �/revel�andu-l pe Cel/SINGURUL Auto-Generat!�Si, ��n �ne, SOTERIOLOGIA PRIN LOGOS,

REDEVENIT SPIRIT PUR! - prin Magia POE-SIEI: ½Salvarea e posibil�a prin stingerea ��ntreb�ariipoesiei : Unde este sacralitatea? Astfel, prin dez-interoga�tie, poetul trece de nep�asarea colbuielnic�aa semnelor, DOB �ANDIND NEMURIRE (s.n.).¾V�alul poesiei¿ s�a lege pe ¾a �¿ din cuvintele omu-lui cu ¾a t�acea¿ din Cuv�ant, consacr�and minunea�in�tial�a�.Aceasta este ½Ars Poetica� solonarian�a, dar �si ex-

presia crezului s�au alchimico-hristico-soteriologic.Astfel, opera lui PETRU SOLONARU, prin An-

tologia de fa�t�a, devine o ½Tabula Smaraldina Her-metica�7 cumva, cre�stinat�a (romano-catolicii de aziar zice �readaptat�a ��ntru¾refrechement¿�)! � ��n careni se reveleaz�a �si AL CINCILEA ELEMENT8 - iar

7Tabla de Smarald a lui Hermes de�ne�ste Lucrul Unitarca pe un Continuum In�nit. Termenul Deasupra (sau ori-care dintre diferitele lui traduceri) stabile�ste dou�a concepte:a) punctul de ��nceput de la care exist�a un Deasupra �si b)o ascenden�t�a nelimitat�a. Termenul Dedesubt stabile�ste deasemenea: a) punctul de ��nceput de la care exist�a un Dede-subt �si b) o descenden�t�a nelimitat�a. A�rma�tia c�a Deasupraeste ca �si ceea ce este Dedesubt , �si invers, plaseaz�a acesterealit�a�ti pe un continuum de similaritate. Astfel se creeaz�aun Continuum In�nit cu un unic Lucru de�nit clar - Centrul,de la care Deasupra �si Dedesubt se ��ntind la in�nit.

8Al Cincilea Element - con�stientizarea con�stient�a a Cre-atorului. Tabla de Smarald simbolizeaz�a aceasta, descri-ind rezultatul ca �ind un Tat�a, ceea ce ne aduce ��napoi la


41

autorul se poate ��ncorona ��ntreit, precum mento-rul s�au sacru, Hermes Trismegistos9 - echival�and �si��mp�ac�and, ��ntru ½curgerea heraclitean�a perpetu�a� -contrariile cosmice: ½curgerea ��n sine ce, cum jos �sisus,/e �si-n �in�tare �si-n cele ce nu-s� � cf. Curgerea,p. 167.Precum misticul medioevic Angelus Silesius

(recte, Johannes Sche�er, 1624-1677), alchimistulPETRU SOLONARU nu ��nceteaz�a a �, o clip�am�acar, cre�stin (...��n mod straniu �si unic, neopusgnozelor! - pe care �si le selecteaz�a ��n func�tie decrezul cre�stin!), �si, ��n esen�t�a, Poesia Solo(mo)nar�a(��n care Cuv�antul cap�at�a forme, contorsion�ari �sispiral�ari, interioare �si exterioare, miraculoase de-a dreptul!) spune la fel ca �loso�a cre�stin�a si-lesian�a: ½Plumbul se preschimb�a ��n aur �si ha-zardul dispare atunci c�and, ��mpreun�a cu Dumne-zeu, eu sunt preschimbat ��n Dumnezeu, de c�atre��nsu�si Dumnezeu (. . . ). C�aci inima este aceea carese transform�a ��n aurul cel mai �n: Iisus Hris-tos sau harul dumnezeiesc sunt piatra �losofal�a�� c�aci, iat�a: ½Dincolo de ¾este¿ nu e cel ce nu-i,/ci oglinda Unui, ��nveghindu-�si Lui/ Moartea-itrece via�ta-i; drum al nim�anui � � cf. �In nimic, p.129, sau: ½Oglinda,-n schimb, nu poate chip s�a-�sivad�a� � cf. Cu mine taina cade, p. 6, dar cu ose-bire, se identi�c�a, mistic, cu Oniros10/�oul sf�ant

��nceputul ecua�tiei noastre, ca �si Ouroborosul, care-�si g�ase�ste�nele ��n propriul ��nceput, ��ntr-un ciclu f�ar�a de sf�ar�sit, aldescoperirii de sine. Acest Tat�a care se na�ste, se spune c�agenereaz�a toate Opera�tiile minunate din lume . Al Cinci-lea Element, Chintesen�ta, de�si este presupus peste tot, el nueste niciodat�a numit direct.

9HERMES TRISMEGISTOS - Hermes de trei ori�Incoronat �este un simbol foarte puternic �si foarte larg, unulpe care nu-l pot explica ��ntr-un comentariu a�sa de scurt.Pe scurt, este un simbol al Treimii ��n Unitate, o imagine acombin�arii tezei, sintezei �si antitezei. Este Soarele �si Luna,�si tot ce st�a ��ntre aceste dou�a arhetipuri. Mai la obiect:��n acest context, el reprezint�a puterea pe care o are Centrul��nl�auntrul unui Continuum In�nit - el poate � situat oriunde�si/sau peste tot, �si de fapt este un reprezentant mobil, carese conduce pe sine, al �Intregului. Faptul c�a Hermes este DETREI ORI �INCORONAT, este o indica�tie c�a aceast�a putereeste activ�a pe cele trei niveluri ale �zicului, astralului �si men-talului ( Sarea, Sulful �si Mercurul ). Acest punct ogli nde�steclar prima parte din ecua�tia de baz�a a Tablei de Smarald:cobor�area creatoare a For�tei ��ntru Form�a, al c�arei rezultatnatural �si inevitabil este TAT�AL / FOC , care ��ncepe urca-rea ce urmeaz�a� � cf. Comentariul lui Rawn Clark asupraTablei de Smarald a lui Hermes - English Original c©RawnClark, Romanian Translation c©Marius Nica 2007.

10ONIROS ( ��n mitologia greac�a ), zeu care personi�c�asomnul cu vise sau visele din timpul somnului. Grecii cre-deau ��n funct

,ia oracular�a a viselor, pe care le ��mp�art

,eau ��n

cu embrionul rece�, �si declar�a, mistuindu-�si Sinele,��n UNU: ½Oniros, veghi, oracol ��l petrece/spre oulsf�ant cu embrionul rece/��n am�agirea umbrei f�ar�avam�a,//n�ascut ��n Unul care-l �si destram�a.../C�acicontempl�and p�acatului o poart�a,/himeric, el, sor-bire sie�si poart�a...� � cf. Pustiu-mi ochi, p. 8.½Nimicul�, la PETRU SOLONARU, este heide-

ggerian �si eminescian (½Punctu acela de mi�scare,mult mai slab ca boaba spumii,/E st�ap�anul f�ar�amargini peste marginile lumii) - este personal,plin �si ��mplinitor, autotransgres�andu-se ��n Lo-gos/Ordine �si Cuv�ant Ordonator � c�aci tot LuiDumnezeu-UNU este, �si el, slujitor! � adic�a, LuiDumnezeu-TOTUL: ½Unul nu-i doar cauza totului,ci tot!/ prin nimicul ��nsu�si ��nc�a ne-nceput./Dintr-odat�a Punctul caier-timp s-a vrut,/ca torc�andpustia tainei din cuv�ant/s�a devin�a-oglind�a, sine��nt�almut (n.n.: vocabul�a speci�c-solonarian�a, su-ger�and ��nt�alnitrea ��ntru mu�tenia sacr�a, de t�alm�acit,��ntru nevedere-negr�aire! )� � cf. Stihare, p. 122.Uneori, Ve�snicia Lui Dumnezeu apare labirintic�a,

oarb�a, r�at�acitoare, apar�tin�and hazardului/ �zar �(½Ve�snic�a aceea�si �si aceia�si veci,/punct impercep-tibil, r�at�acire deci,/zv�arle �si adun�a iluzoriul zar/alnem�arginirii oarbelor poteci � � cf. Oarbele poteci,p. 123), dar, de cele mai multe ori, pentru ½SA-PIENT �-�In�teleptul eminescian, ½dincolo de ur�a �siiubire� (totu�si, prin Iubire Alchimic�a, Form�a Su-prem�a de Cunoa�stere �si de Ne-Moarte!) - Ve�snicia-�si recap�at�a Chipul Rostului, al Cuget�arii Pline (½po-ros�-ul ocultismului): ½Stingerea-n T�acere �si no-rocul i-s/dincolo de ur�a �si iubire, drum,/unde adurerii matc�a a ��nchis //tarele-ndoielii, Sine cu-nosc�and./ V�alul cuget�arii, drept oriunde v�ant,/nu��i mai destram�a contopirea-n rost� � cf. Sapientul,p. 126.�Si numai ½Sapientul � poate dezvolta Ve�snicia

Cosmic�a, ��n Eternitatea Valorii �Intreb�ariiResurec�tionale parsifal-iene: ½S�a existe omul,trebuie a-l �sti/echilibru tainic cu divinul �si/ceaasem�anare-a lor ca bun r�aspuns:/-Cum de n-afost nimeni �si s-a fost a �?/ /Numai limpezimeafaptelor ne �tin/din via�t�a-a curge-n neclintit des-tin./Su�et, scop �si minte gnozic intuiesc/darulve�sniciei gol, ��n sine plin.� � cf. Darul ve�sniciei,p. 127.

trei categorii: prin revelat,ie ( c�and zeii apar f�a t

,i s

,��n vi-

sele oamenilor, anunt,�andu-le viitorul ); prin contemplare (

c�and experimente viitoare au loc ��n vis ) s,i aluzive ( asupra

viitorului, ��nf�a t,i s

,at ��n forme simbolice ) � cf. DEX.


42

Uneori, p�an�a �si ½Sapientul � (��n ciuda revela�tiilordinspre ½sacralul decor �!) este n�aruit de melancolia½curgerii � �si a ½fumului � a �golirii �, aparent pro-cesuale ��mpleticindu-se (½orbit� de nostalgia senin-amar�a a ��n�telepciunii), printre umbrele lucrurilor,cele ��nc�a min�tindu-ne, cu forma lor: ½Ce folospaharul, dac�a-i gol acum?.../Via�ta-aproape stins�amai p�astreaz�a fum/c�and ��n lucruri a��a nestator-nicii./Orbul ��ntuneric trece grabnic drum,//al in-�nit�a�tii, unde se ��nchid/forme ne��ntoarse ��ntr-un groaznic vid.// Numai adev�arul c�a va � s�amor/tremur�a-n oglinda cerului de zor./Restu-i o vi-sare �si v�anare-n v�ant/chiar de-mi st�a ��n minte unsacral decor� � cf. Un sacral decor, p. 128.

Dar ½Sapien�ta� �si Revela�tia, Vizionarismul �siFor�ta Celest�a a Duhului (oprind, cu fermitate ul-tim�a, invazia formelor-n�aluciri!) ��nving �sov�aialadrumului �si-a drume�tului, ��nving ½p�arerea� cea at�atde ad�anc-ispititoare, pentru/��ntru CERTUDINEAVe�snic�a � adic�a, ��ntru Bucuria T�acut�a a Eterniz�ariiDuhului ��ntr-un ½sacral decor � valaho-mioritic (dar�si pregnant eminescian, amintind, energic, de Od�a� ��n metru antic! � ��ns�a �si, cumva, rimbaldian,lautr�eamont-ian ori paulval�ery-an, totdeodat�a! �con�rm�and, din plin, ade-v�arul biblic, precum c�a½Duhul Sf�ant bate unde vrea�!), extrem de con-ving�ator �si d�at�ator de ��ncredere sacral-sapien�tial�a�si de sf�ant�a n�ad�ajduire: ½Chiar de st�a p�arere,-i binede �stiut://to�ti ajung ��n s�anul in�nit al S�au/unde locnu-ncape de p�areri de r�au/P�as�ari, pe�sti ori oamenidin vremed popas/mo�stenesc urmarea-i: cad aces-tui h�au,//ca �si cum n�ascu�ti, ei, niciodat�a n-ar/�ai ��nt�ampl�arii jocului zadar/A-l cunoa�ste-nseamn�aa-nv�a�ta muri !/-Tu, t�acut ��n tine, bucur�a-te, dar! �� cf. �In nimic, p. 129.�In de�nitiv, teoretic, ½tot omul � �stie (ce p�acat c�a

nu �si VREA ��ntru �stiin�t�a!) c�a PARADISUL, cuma�rm�a ½Marele Orb�, Borges, este Singurul Adev�ar� Creat �si Creator: ½Crezi, oare, c�a e cu putin�t�a s�atrimi�ti ceva ��n neant? Crezi, oare, c�a divinitateaputea s�a creeze un spa�tiu care s�a nu �e Paradisul?Crezi, oare, c�a pr�abu�sirea const�a ��n altceva dec�at ��na ignora tocmai faptul c�a ne a��am ��n Paradis? � �cf. Jorge Luis Borges, idem, p. 345).

*�A propos de ½Marele Orb�. Nu putem a p�ar�asi

m�arturia-recenzie, despre vizionarul ½sapient�, dinvolumul antologic ½OSEBITOR�, f�ar�a a trece,m�acar c�at o boare, peste superbul poem Elegia

pelasgian�a11 - unde autorul ��si depune, cu ad�anc�asmerenie, voturile monahal-zalmoxiene, ��n fa�ta Ma-gului Kogaionic!Uterul Lumii -½GROT�A� � ½ZALMOSIA! � �

de unde au pornit, spre ½viere�, Neamurile Sa-cre ale P�am�antului C�azut, dar nu f�ar�a N�ad�ajduireSacr�a! � acolo unde Numele Mistic al Luieste pronun�tat �si ��ntru Cercul Divin (½O� �½GOT � � simbolizat prin ½undina� primordiilorlunar-artemisian-feminine), dar �si ��ntru A�steptareaPerscarului, pe �t�arm, ��ntru Rec�aderea ��n MreajaM�antuirii, pentru a re-urca, spre Cer, Cele TreiTrepte, acum fr�ante (½E � � ½GET � � simboli-zat�a prin Caloianul Solar- ½Fiin�t�a-a�sezat�a� ��ntruFrumuse�tea/�Kalos� Divin�a a Crea�tiei �Inse�si, dar�si ��ntru Frumuse�tea Medita�tiei-Scormonire-a Cu-noa�sterii/�Frumoasei Doxia�, asupra Crea�tiei! -�Prin jertf�a, g�andirea! �): ½-Dar cine ar tr�ada/be�tiade lini�sti/ursit�a,/c�and � vraj�a focar�a � un-dina/g�asi-va-n al Grotei repliu /verdictul pelasg? �Aici st�a UNU-Dumnezeu, ½juc�andu-se� (½ago-

nic�, zice grecul antic...) cu toate ale Sale,bune �si rele, haotice �si r�anduite suprem, tot-deodat�a (accept�a p�an�a �si ½asmu�tirile� din parteaB�atr�anelor/Graielor!) � dar puse, atent �si rigu-ros, sub Semnul Curcubeului-Sintezei AlchimiceSupreme: ½Ci purure Unul,/c�aruia-n sine/dezv�alui��i place,/sub cauz�a mirarea-nc�ant�and,/��n timp ce,din nimb curcubeic,/spre bezne/�sura de clip�a-i/temeiului ran�a./F�ar�a de sens �si pripelnic,/talpa-i/h�aul apas�a:/chimer�a//P�arerii, / frumoasei do-xii/ Consecin�t�a:/�r forfecat de o graie,/sur�ade-am�agirii conture/�si,-adagiu suav, nu hybris cu-fund�a//Fa�t�an fa�t�a cu sine,/tors,/Caloianul,/Fiin�t�aa�seaz�a//Prin jertf�a, g�andirea!� � cf. Elegia pe-lasg�a, p. 93.De observat cum G�andirea este SUPREMA

JERTF�A, din partea ½Sapientului � Om, Iubitor deEl!Iar Limba Pelasgilor urma G�andirea, ��ntru

Statornicia- ½�sez�atoare�, ��ntru Origi-naritate �siJert�re Atot-�Intemeietoare: ½A limbii, cumva,�sez�atoare,/punctul l-aduce ��n Punct,/ iar actuluiclar/nume-i ��mparte� � c�at de luminos �si ferm de-�ne�ste PETRU SOLONARU func�tia sacr�a a Lim-bii/Logos �Intrupat (care purcede nu de la Tur-

11PELASGOS, str�amos,ul mitic al pelasgilor, care potrivit

mitologiei greces,ti, s-a n�ascut �e din cuplul Zeus-Niobe, �e

direct din p�am�antul negru, ��ntr-un pisc de munte - DUP�ACARE A DAT NAS

,TERE NEAMULUI OMENESC.


43

nul Pierzaniei-Babel, ci de la ADAM NOMO-THETUL DUMNEZEIESC!) � Limb�a-Logos ne-uit�ator/ neuit�atoare de Origine Atot-N�asc�atoare� �si, deci, p�astr�and, neatinse, valen�tele soterio-logice, ale Rea��arii St�arii Paradisiace, pentru Om:½punctul l-aduce ��n Punct,/iar actului clar/nume-i��mparte�.Cine mai g�ande�ste, oare, azi, Logos-ul/Limb�a, ��n

ace�sti termeni de sacralitate demiurgic�a �si soterio-logic�a?!Din p�acate, azi extrem de pu�tini mai ap�ar�a

½CUMIN�tENIA� - azi, tot mai pu�tini �stiu (petot mai pu�tini ��i intereseaz�a!) c�a, aici, ��nNoul Babel al Valaho-Rom�aniei, este (NU ½AFOST �!) Dacia/Hiperboreea Sacr�a PARADISUL!- cum extrem de exact a�rm�a PETRU SOLO-NARU: ½Dacia, �INC �A! (s.n.)//Hiperboreea� � cuCentrul Axial Cosmic � KOGAIONUL: ½Soarelescald�a iar Kogaionul/-Cumin�tenia, unde-i? //Cu-arcata-i himer�a,/ gnoza frun�tii abate/s�adirea de su-�et/st�aruitoare/-Aruncat�a-n afar�a, dezv�aluie, ce? �S�a nu ne ��mpiedic�am, din nou, de nostal-

gie! ½Marele Orb� este cu noi dimpreun�a, dinveci ��n vecie s�a refuz�am himera ½ap�as�arii golu-lui � � ½gura de RAI PRIN GRAI � (de�si ½stran-gulat�a� de iluzia Clepsidrei: ½-Nu,/pilda ce-otrava clepsidrei deschide./Indecis�a, aidoma gur�ade grai,/aminte�ste/p�anza de tain�a/ce urma nepierde�) st�a deschis�a, trebuie doar s-o �si vrem a�a-reactualiza.�INDOIALA (ca expresie a lenei existen�tiale, de

data asta! ) este otrava cea rea �si ��nc�alcitor-labirintic�a (½De-a fost ca nimicul s�a �e,/de ce �si-oestime de�sart�a? �):�Si, totu�si, haide�ti s�a nu transform�am via�ta ��n

digresiunea major�a, ��n raport cu Centrul SacralKogaionic � pentru c�a, �si a�sa, ofensa adus�a deam�an�arile �si uit�arile noastre este destul�a ½dosad�a�,pentru Marele Orb Kogaionic �si Zalmoxian! �haide�ti s�a ½intuim iluzoriul � din zona lui corect�a,�si s�a ½schimb�am macazul existen�tial �, ½gr�abind spreAxa Lumii �/Centrul Cosmico-Demiurgic REAL �pentrui c�a Dumnezeu intervine, ��n Crea�tie, pentrua restabili Logos-ul/ORDINE!Precum ��nsu�si a�rma autorul, ��n postfa�ta-i esei-

stic�a, ½¾Semn �si sens¿ sau Tetrada Poesiei �: ½Pen-tru ca Marele timp s�a comunice cu cel comun, caSACRUL S �A INTER-VIN �A �IN MIJLOCUL PRO-FANULUI S �A-L REVIGOREZE� (s.n.).½-O, Marele Orb!/¾Era, dar, ce este �si este ce

fost-a...¿/Ap�asarea,/gol irosind...// Intuind iluzo-riul,/axa lumii � dosad�a-/sub vl�astarele v�antuluizboar�a//�Intr-ACOLO �SI NOI S �A GR�ABIM! �(s.n.).Aceast�a Elegie pelasg�a este Memento mori al

lui PETRU SOLONARU � �xat �ind poemul s�aupe ½momentul/tabloul sacral � al DACIEI � Para-disul Reactualizat/Restaurat/ �Resurec�tionat� alDACIEI!Spre nou�a tentativ�a soteriologic�a, �IN ZONA

IDENTITAR�A, de data aceasta - de fapt, cinere-st�ap�ane�ste Logos-ul Demiurgic, re-st�ap�ane�ste �siIdentitatea Divin�a, deci �si M�antuirea!*Cum am mai a�rmat, cu alte prilejuri, Poesia

lui PETRU SOLONARU, cre�stinul gnostic (at�at deprofund �si harnic zv�arcolind Cuv�antul - ��nc�at, deja,fulger�a Luminile Genezei Celei Noi!), este scris�a ��nlimbajul criptic al ini�tia�tilor ceea ce o ��ntoarce laCur�a�tia Logos-ului Originar!Din p�acate, acest Logos Originar-Pardisiac a fost

uitat, mai de to�ti oamenii contemporani. Astfelc�a Poesia solonarian�a, care ar � putut, ��n alt veac(mult mai ½m�aturat� de zguri, dec�at al nostru!), s�a-�si re-a�e func�tia cosmic-soteriologic�a, este��n pericols�a devin�a, pentru mult prea laiciza�tii no�stri con-tere�stri, izvor de z�ambete ½superior -atot�stiutoare�-t�ampe!Pentru c�a prea pu�tini sunt cei care v�ad, av�and

ochi...aud, av�and urechi �si ��nc�a �si mai pu�tini ceicare-�si folosesc ½antenele� cugetului/Duhului, pen-tru a sta de veghe, ��ntru con�rmarea Bunei Vestiri,prin ve�stile sibilinice, con�tinute de Poesia solona-rian�a � ve�sti despre Noul Ierusalim Ioanic.Adic�a, despre ½EVANGHELIA DACIC �A�,

�re�ste.

Umberto Boccioni - Self portrait


44

Dr. Adrian BOTEZ

TOREADORUL-TAUR �SI SONETULHRISTICO-SOTERIOLOGIC12:

Avem ��n fa�ta ochilor o carte (ilustrat�a, fasci-nant, prin gra�ca de excep�tie a lui DAMIAN PE-TRESCU!) a�at�a sub semnul TREIMII SACRE:Pas ��n doi (de trei ori 33+1 iconosonete, a luiTHEODOR R�APAN (33 X 3 = 99, dubl�and, �pre-cum ��n cer, a�sa �si pre p�am�ant�, Num�arul Trep-telor Ierahiei Dumnezeie�sti! - plus un Sonet deADIO! � de fapt, Simbol al Lui UNU-Dumnezeu- dar �si Cheie a Confesiunii �si Liturghisirii Sone-tului [identi�cat, DEPLIN, cu Poetul!] Nemuririi��ntru Iubire, prin care prezentul este transgresat��n Eternitatea �Invierii/Nemuririi: �(. . . ) Rogu-te,m�a iart�a,/Acum, aici �si dincolo de moarte! � � cf.Sonetul de adio, p. 211), deci cre�stin�a . . . dar ne-contrazic�and, fundamental, nici Kabbala ebraic�a �structurat�a astfel:1-Sonetele de�sert�aciunii;2-Sonetele dezdurer�arii;3-Sonetele Destr�am�arii....plus:-Sonetul de adio...Sonete ale Maturit�a�tii Depline/�Implinite - care

simte, deja, boarea t�aioas�a a Senectu�tii Enigma-tice/Mistice. �Si, ��n scenariul theodorr�apanian, ur-meaz�a Lupta Decisiv�a, ��ntre Via�t�a �si Moarte, ��nARENA DIVIN�A/LITURGHIA POETIC�A, subsemnul ½zarurilor divine� (½�Si-mi joc la zaruri via�tacu durere! �, cf. 11.Sonetul ��ndurer�arii, p. 27 �Durerea-Suferin�ta INI�tIATIC�A!) � Lupt�a sf�ar�sit�a,NEAP�ARAT EROIC, ��n NESF�AR�SIRE!�Pentru a deveni toreador trebuie s�a ��nvet

,i ��nt�ai

s�a �i taur �, spune un proverb spaniol, iar altulgr�aie�ste a�sa: �Cel care se teme de moarte, nu sepoate bucura de viat

,�a�. �Si tot acest popor (stra-

niu �si p�atima�s, dar �si mistuit de. . .mistic!), con-siderat, de mul�ti, �cel mai s�albatic� popor euro-pean13, a�rm�a, superb sugestiv-resurec�tional, ca

12�PAS �IN DOI (de trei ori 33+1 iconosonete) �, de THEO-DOR R�APAN

13�Intrebat direct despre subiect (corida) ��n cadrul unuiinterviu televizat, regele Juan Carlos de Bourbon a decla-rat nervos c�a: " �In ziua ��n care U.E. va ajunge s�a interzic�acorida ��n Spania, �IN ACEEA�SI ZI SPANIA VA P�AR�ASIACEAST�A UNIUNE ". Multe personalit�a�ti �si arti�sti, pre-cum Goya, Francis Bacon, Picasso sau Andr�e Masson aufost fascina�ti de ambiguitatea �si misterul coridelor. Pentruei, corida era un amestec insolit de VIOLEN�t�A, EROTISM

leac contra tuturor terorilor istoriei: �Ora cea mai��ntunecat�a este cea dinaintea r�as�aritului �.

�Paso doble� (pas ��n doi) este de�nit, ��n DEX:�dans ��n ritm vioi (ap�arut la ��nceputul sec. 20),��n m�asura de 2/4, de origine spaniol�a, simboliz�andjocul pas

,ilor din aren�a, dansul toreadorului, dansul

de cap�a s,i spad�a�.

De fapt, �Paso doble� este Dansul Toreadorului,�e cu Via�ta, �e cu Moartea. �In de�nitiv, ceea cer�am�ane, ��n arena vie�tii, pare a � doar Moartea.Vom vedea, mai jos.

Unul dintre cei mai importan�ti soneti�sti rom�ani,din toate timpurile, THEODOR R�APAN, dezvolt�a,��n volumul s�au cel mai recent editat, Pas ��n doi (detrei ori 33+1 Iconosonete), Filoso�a �si Arta (��n de-�nitiv, mitologia eterniz�arii14, prin Cuv�antul Pa-rashabdic!) a ceea ce spaniolii numesc ½corrida detoros� � de fapt, Filoso�a �si Arta de A TR�AI �si deA MURI (½R�anit mortal mi-am irosit puterea,/Darnu m�a pl�ang, prea mare fu ispita...� � cf. 26. So-netul pierderii iubirii, p. 57): ½E deal ori vale,ast�azi nu se �stie/Dac�a sunt rob sau rege! Vremide�sarte...//�Imi cer s�a-nving? De dragul vie�tii, �e! �- cf. 23. Sonetul mor�tii f�ar�a de moarte, p. 51 � sau:½Frunzi�sul vorbelor ascunde �ara/�Si-n truda sco-tocirii ostoirea/Se-opre�ste-n loc. C�al�aul vrea piei-rea/S�a-n�g�a-n g�atul mor�tii, iute, gheara!//Jivinatrece! Armele suspin�a! � � cf. 21. Sonetul h�aituirii,p. 47 � dar �si: ½Va ��nghe�ta de fric�a, Doamne,�ara,/Ce-a mai r�amas din mine! Un s�albatic! � �cf. 17. Sonetul os�andirii, p. 39. ½S�albatic�, adic�aORIGINAR...�coleg cu divinul paradisiac�!

�Si de A IUBI, �re�ste (c�aci Femeia apare, ��n viziu-nea theodorr�apanian�a, �si ea, ca Toreador �si Taur,ca Preot al Vie�tii, Mor�tii �si �Invierii: ½Venin �simiere, iat�a-m�a, sunt gata, /Lupul din mine [LU-PUL FENRIR, Puri�catorul Resurec�tional!] car-nea ta viseaz�a:/�Intinde arcul! Tu e�sti vinovata! �� cf. 6. Sonetul vinov�a�tiei, p. 153. Iubireaeste ½venin �si miere� � ca �si ��n Testamentul arghe-zian (½Veninul str�ans l-am preschimbat ��n miere,/L �AS �AND �INTREAG�A DULCEA LUI PUTERE �

�SI HAOS. Ren�e Girard este probabil cel care s-a apropiatcel mai bine de corida, declar�and c�a " Violen�ta sa este ��ns�a�sisemni�ca�tia secret�a a sacrului pe care ��l con�tine".

14Pentru to�ti anticii taurul simboliza principiul viril alprocreerii �si for�ta brut�a, teluric�a, vital�a, care rena�ste��ntotdeauna. Cele mai evidente apropieri dintre om �si taurne parvin din Persia Antic�a, ��n a c�arei cosmogonie primulom, Gayomarth, era ��ntotdeauna ��ntov�ar�a�sit de taurul s�au,Goch.


45

� s.n.) trimi�t�and, dinspre Moarte, spre Nemuri-rea Solar�a. Iar ½vinov�a�tia�, ��ntru ARCUL-Partea-Vizibil�a-A-Cercului - este ��ns�a�si LITURGHIA, co-muniunea spiritual�a dintre ½v�an�ator � �si ½v�anat� -Via�ta �si Moartea ��nfr�a�tindu-se ��ntru �Inviere!Totul este, ��n poezia lui THEODOR R�APAN,

p�ag�an �si cre�stin, bacanalico-dionysiaco-or�c �sihristic-euharistic (p�ar�asind, la un moment alR�ASCRUCII, �Olimpul �, pentru Rai: ½C�a las ��nurm�a totul! �Si Olimpul !� � cf. 4. Sonetuldesp�ar�tirii de Olimp, p. 81), totdeodat�a, precumvisau (�si viseaz�a!) membrii acelor confrerii secrete� ½Collegia fabrorum�...SONETUL (pentru THEODOR R�APAN

½�INSONETATUL�!), nu este doar simbo-lul nemuririi, ci ��ns�a�si Liturghisirea Nemuri-rii/�Implinirii Paradisiace, sub semnul Catrenului(PATRU=P�am�antul)+Ter�tinei (TREI=Cerul).�SAPTE este, conform Kabbalei, Septenarul Sacru� �INVING�ATORUL: Num�arul complet al Kab-balei, Spiritul unit cu Forma: ½Poemele-s coapte[M�ARUL CUNOA�STERII este, ��nc�a, SFERAANDRO-GINIC�A NEATINS�A, precum SMARAL-DUL!]. . .Cine m�a doboar�a?/Nebune p�as�ari fug dincolivie:/�INSONETAT (s.n.), renasc a �saptea oar�a�� cf. 12. Sonetul fugii f�ar�a voie, p. 29.Iat�a descris�a, superb, Soteriologia prin Sacrali-

tatea Treimic-Sonetistic�a/TER�tI-NELE (sinonimecu ½Lira Trac�a/ORFIC �A�: ½Lira trac�a/��nva�t�a iars�a c�ante� � cf. 17.Sonetul os�andirii, p. 39, dar �siprin ½Dante Trismegistul ORFIC � - cf. 14. Sonetul�Invierii, p. 101) , prin care este ��nvins�a/transcens�a½seara�: ½Ter�tinelor, pleca�ti urechea, iat�a,/Se-apropie din bezn�a magul serii Nu pregeta�ti la por�tilet�acerii,/Altminteri, ve�ti � trali - aman! � peroat�a,/Murindu-v�a sub crucea prim�averii! � � cf. 6.Sonetul desprim�av�ar�arii, p. 85. ROATA (CerculDivin), CRUCEA �si PRIM�AVARA fac parte dinacela�si c�amp semantic, �ind cvasi-sinonime!Poezia/Cuv�antul/SONETUL este ��ns�a�si

ARENA (respectiv, ½AGORA�!) Vie�tii �si Mor�tii(CRUCEA DUBL�A, pe care o face ��ncruci�sarea Ca-trenelor cu Ter�tinele!), circular�a ��ntru �INVIEREA-HOR�A: ½E mincinos Poetul? Ploaia, v�antul/M�a-ndeamn�a s�a scriu iar�a�si �tine HORA! [s.n.]/Str�ainde mine, mi-am s�apat morm�antul!// Eu slujescCuv�antul,/De unul singur ��nfrunt�and Agora! � �cf. 13. Sonetul �Infrunt�arii, p. 31. Da, Poetul-Toreador (Arheu al Omului! ) r�am�ane, mereu,singur, ��n mijocul Arenei � pentru a-�si ��nfrunta

Dublul Andro-ginic, pentru a intra ��n comuniunecu Dublul s�au Androginic...��mplinind, astfel, totSingu-r�atatea, dar la nivel Divin, SUPREM:Singur�atatea Zeului/Dumnezeu/Demiurg!A TR�AI �si A MURI - ca OM �si ZEU, totdeo-

dat�a. Adic�a, Filoso�a, deplin cre�stin�a (��n prim�a �si-n ultim�a instan�t�a!), a �Invierii15! ½Degeaba-ncerc s�a-nha�t din zbor o barc�a,/�In dan�tul Clipei r�anile-s des-chise/Ce m�a-nverig�a? Moartea m�a ��ncearc�a?//M-ascund de tine, fug de paraclise/�Si las sonetulinima s�a-mi toarc�a:/At�at a�s vrea � piroanele pro-mise! � � sau: ½Sclipiri de iad ��mi sar la beregat�a/�Si�tine minte, nimeni nu desface/Taina-nvierii! Ni-meni! Niciodat�a! � � cf. 14. Sonetul �Invierii, p.101.C�and autorul spune: ½�Inv�a�t s�a mor pe �uturi

�si albine� (cf. 15.Sonetul umbrei, p. 35), ela�rm�a, de fapt, �Inv�a�tul Nemuririi (prin ½conta-minare sacr�a� cu Albina, respectiv cu Fluturele!),prin �Invierea Duhului � c�aci �si Albina (½�ica LuiDumnezeu�), �si Fluturele (simbol al Su�etului, dar�si al Metamorfozei-METANOIA!) trimit, simbolic,prin Zbor �si Iubirea Luminii - la transgresarea ce-lest�a.THEODOR R�APAN este, conform tradi�tiei

coridei, �si Toreador Apollinic, �si Taur/Zeu alLuminii16. S�a nu uit�am c�a �si ��n v�an�atoareexist�a o mistic�a a nemuririi: cel ce este numit½v�an�ator � dob�ande�ste, prin s�ageata v�an�arii, ��n�pt�a��n animalul-jertf�a/�v�anat�, comuniunea spiritual�acu acesta � �si dob�ande�ste, astfel, ��n egal�a m�asur�a,pentru v�anat �si v�an�ator - NEMURIREA.La un moment dat, THEODOR R�APAN, un au-

tentic �si merituos membru de ½Collegia fabrorum�,

15½ Iisus a transmis cuno�stin�tele Sale Sf�antului Ioan Evan-ghelistul �si, de aceea, acest apostol trebuia s�a r�am�an�a p�an�ala cea de-a doua ��ncoronare a Maestrului/Ravvi al s�au. (...)�In epocile de dec�adere, spiritele inferioare se manifest�a caviermii ce n�av�alesc asupra cadavrelor. Ele sunt evocate princorup�tie �si prin d�aruirea oamenilor c�atre ele � � cf. EliphasL�evy, Chei maj ore �si Pantaclul lui Solomon, Antetz, 1998,precum �si ��n Kabbala lui Papus , 1992.

16Mithra (eroul din mitologia iranian�a) �tine animalul decoarne cu puterea sa nelumeasc�a, ��l ��mpinge cu genunchiul,��i trage capul spre spate �si-i ��n�ge pumnalul ��n piept. Taurulera identi�cat cu zeul luminii, deci a ucide animalul-simbolechivala la persani cu deicidul m�antuitor. Zeul-taur sacri�-cat coboar�a, de fapt, gra�tia sa asupra eroului, care prime�steini�tierea sacr�a, prin faptul c�a��n�telege �si vede uciderea anima-lului, ca �ind altceva dec�at renun�tarea la propria sa natur�aanimalic�a �si instinctual�a. V�an�atorul nu mai este v�an�atorc�aci, trans�gurat prin drama gestului sacri�cial, dob�ande�stestadiul evoluat de erou, ini�tiat �si r�azboinic.


46

uni�c�a/universalizeaz�a TIPHERETUL ArboreluiSephirotic (exact sub num�arul 22, al literelor-simboluri cosmico-�loso�ce, ale alfabetului ebaic!)cu/prin POTIRUL GRAALO-ARIMATEIC: ½E�u-viu Tiferet ajuns-a versul?/Arimateea, ah, rena�ste-n mine:/Pe �soldul ploii r�ade Universul!� � cf.22.Sonetul v�azutului nev�azut, p. 117.Iat�a ce spune un dic�tionar kabbalistic: �A �sasea

porunc�a � Tiferet � Frumuse�te ¾S�a nu ucizi". Oa�rma�tie pe care Dumnezeu nu ar � trebuit s�a otransforme ��n lege, pentru c�a este ceva de la sine��n�teles. Dar, din nou, o lege mult mai subtil�a �si di-�cil�a dec�at pare! S�a ne readucem aminte c�a acesteporunci sunt declara�tii spirituale ��n aceea�si m�asur�a��n care sunt reguli de conduit�a ��n via�ta �zic�a. �In��nv�a�t�aturile evreie�sti, cuv�antul ¾ratsakh¿ se aplic�adoar la uciderile ilegale (premeditate, omucideri )�si nu a fost folosit niciodat�a pentru justi�tie sau pen-tru uciderea ��n r�azboi. Sacri�ciile de animale eraunecesare pentru puri�care �si supravie�tuire. Astfel,��n Leviticul 11 avem o list�a cu descrierea �si clasi-�carea animalelor care pot � m�ancate sau nu. Bamai mult, avem o list�a de ofense din Levitic, Nume-rii �si Deuteronom care duc la sentin�ta cu moartea,adesea cu pietre ��n pia�ta comun�a. Dac�a aceast�alege ar � fost ��n�teleas�a a�sa cum o percepem noi as-tazi, legea talionului nu s-ar � putut aplica. Avraamnu s-ar � preg�atit s�a ��si ucid�a �ul pe altar, pen-tru c�a aceasta ar � ��mpotriva legilor date de Dum-nezeu �Insu�si. Cum ar putea Dumnezeu s�a testezecredin�ta unei personae, for�t�and-o s�a ��ncalce legile?Deci, este evident c�a interpretarea acceptat�a la mo-mentul respectiv a fost pu�tin diferit�a de cea dat�ade noi. Dar uciderea poate � interpretat�a la �gu-rat, sau literal. �In Talmud se arat�a c�a a face deru�sine o persoan�a ��n public este ca �si cum ai ucide-o, ba chiar mai mult, b�arfa �si calomnia sunt con-siderate ucig�atoare ale demnit�a�tii umane. Iisus ainsistat cu prec�adere asupra acestui aspect al legii.Aceast�a porunc�a este conectat�a cu Tiferet - INIMAARBORELUI SEFIROTIC, care prime�ste at�at desus, c�at �si de jos, �si care ne arat�a nenum�aratelec�ai prin care putem ucide. De exemplu, sufocareaunei persone cu sentimente �si afec�tiune constituietot o ��nc�alcare a legii, ca �si cazul ��n care o persoan�aeste cu des�av�ar�sire l�asat�a cu emo�tiile nesatisf�acuteprin prea mult�a autoritate. Astfel, vedem c�a oricedezechilibru sau exces ��n oricare din cele 8 se�re co-nectate cu Tiferet va produce o disfunc�tie a inimiicare poate duce la moarte�.

Aduc�and ½p�ag�anismul � la ½masa cre�stinismului �,POETUL SONETIST (Toreador �si Taur, totdeo-dat�a! � juc�and, ½��nc�arun�tit�/albit/puri�cat �si ½ago-nic�, ��n sensul grecesc al cuv�antului, ��ntre Via�t�a �siMoarte, p�an�a [ni] se reveleaz�a �Invierea/NemurireaDuhului!) � THEODOR R�APAN � se dovede�ste unspirit eroic �si profund muncit �si ispitit de tainelecosmosului umano-divin � pe care nu le for�teaz�a,ci le...DES-C�ANT�A! Mai mult dec�at oricare PoetValah al zilelor noastre, el, THEODOR R�APAN,ridic�a SONETUL la cel mai ��nalt Rang Mistic -cel Hristico-Soteriologic, de Evanghelie a M�antuirii�si de Potir Graalo-Arimateic: ½A�sa, ��nc�arun�tit, labuza m�arii,/Voi sta de veghe �si voi umple golul/Cuun sonet sortit nedestr�am�arii...� � cf. 25.Sonetulnedestr�am�arii, p. 191.SONETUL, totdeauna, la THEDOR R�APAN,

este Desc�antec al Nesf�ar�sirii Eterne, al Des�av�ar�sirii��n Nedes�av�ar�sire, al ½Eternei Re��ntoarceri �, ci-clice, ��ntru demiurgie paradisiac�a: ½Sonetul ultim,Doamne, nu e gata! � � cf. 33.Sonetul din urm�a, p.207.

Umberto Boccioni - Three women


47

APARI�TIE EDITORIAL�A: ½DISCIPOLIIZEILOR DE ALT�ADAT�A�17

Editura eLi-teratura dinBucure�sti a pu-blicat, ��n august2015, romanulde �c�tiune "Dis-cipolii zeilorde alt�adat�a",semnat de Ionu�tCaragea18. Roma-nul de 198 pagini

este o edi�tie revizuit�a a seriei ½Uezen� (Uezen �sialte povestiri, Con�stiin�ta lui Uezen �si Echilibrullumilor, ed. Fides, 2010-2011), av�and, ��n plus, �si ocontinuare de dou�a capitole. Prefa�ta este semnat�ade criticul literar Maria-Ana Tupan, iar ilustra�tiacopertei a fost realizat�a de gra�cianul Mikl�os J�anosD�enes. Romanul se poate comanda de la edituraeLiteratura (e-mail: o�ce@ epublishers.info sautel: 0722 156 408). �In scurt timp va � disponibil �si��n libr�arii.

Prezentarea romanului de pe coperta a IV-a:

Democles, st�ap�anul Celestiei, a creat primele�in�te umanoide pe planeta Eden, oferindu-le darulnemuririi. Edenienii urmau ascensiunea pe calealuminii �si r�asp�andeau via�ta ��n univers. Dar, odat�acu transformarea soarelui Uta'H ��n stea ro�sie, ede-nienii ��ncep s�a se ��mboln�aveasc�a �si s�a moar�a. Pen-tru a preveni totala dispari�tie, construiesc Arka �si

17½Discipolii zeilor de alt�adat�a�, roman SF de Ionu�t Cara-gea, eLiteratura, Bucure�sti, 2015

18Ionu�t Caragea s-a n�ascut, pe 12 aprilie 1975, laConstan�ta. Este poet, prozator, critic, editor, autor deaforisme �si promotor cultural. Este membru al UniuniiScriitorilor din Rom�ania, membru al Academiei Rom�ano-Americane de Arte �si �Stiin�te, membru al Elis � Re�teauarom�anilor remarcabili din lume etc. �In perioada 2003-2011a2011 a tr�ait ��n Montr�eal, Canada, devenind cet�a�tean can-adian ��n anul 2008. A2008. A fondat, pe 16 iulie 2008,��mpreun�a cu poetul Adrian Erbiceanu, Asocia�tia Scriitori-lor de Limb�a Rom�an�a din Qu�ebec �si Editura ASLRQ. �Infebruarie 2012 s-a ��ntors ��n Rom�ania �si s-a stabilit la Ora-dea. A publicat peste 30 de c�ar�ti, �ind considerat de criticaliterar�a unul dintre liderii genera�tiei poetice dou�amiiste �siunul dintre cei mai atipici scriitori de care dispune ��n pre-zent Rom�ania. Biogra�a detaliat�a poate � citit�a pe situlo�cial al autorului: www.ionutcaragea.ro

trec prin Megara, cea mai apropiat�a gaur�a de vi-erme. �Ins�a foarte pu�tini ajung la noua destina�tie.Anuk, unul dintre supravie�tuitori, se supune or-

dinelor lui Z'Davaar, st�ap�anul ��ntunericului, �si��ncepe distrugerea celorlal�ti edenieni, ��ncerc�and s-o readuc�a la via�t�a pe Asiria, iubita sa care murisepe timpul c�al�atoriei. Numai p�am�anteanul LermanKruger, exilat pe Nede, o planet�a de�sertic�a, are pu-terea s�a se ��mpotriveasc�a armatei lui Anuk, av�andsprijinul edenienilor Mud �si Uezen. . .Pe timpul unei b�at�alii spa�tiale din apropierea pla-

netei Nede, apare �sura dintre universul material �silumea de apoi, provocat�a de arma f�ar�a precedent ap�am�antenilor: bomba cu su�ete. Astfel, universuleste invadat de creaturile ��ntunericului - umbrele �sidemonii din Obscuris �si Purgatoriu - acestea �indurm�arite de ��ngerii condu�si de Ethiel, m�ana dreapt�aa lui Democles. . .½Discipolii zeilor de alt�adat�a� este un roman

science-�ction despre trecutul, prezentul �si viito-rul unui univers recreat ��n ��ntregime de un autorcu imagina�tie debordant�a, ��n care realul, virtua-lul �si mitologia se ��mpletesc armonios, pe fondulunei fascinante analize psiho-�lozo�ce. Este unadin pu�tinele c�ar�ti serioase ale genului din Rom�ania,carte care a con�rmat �si peste ocean, �ind tradus�a�si publicat�a la o editur�a american�a de prestigiu.

Fragment din prefa�ta romanului

¾ Romanul apar�tine Noului Val de SF, ��naccep�tiunea lansat�a de Judith Merril ��n anii '60,de ��c�tiune speculativ�a�: povestiri menite s�a ex-ploreze �si s�a descopere, prin proiec�tie, extrapolare,analogie, experiment ipotetic pe h�artie, ceva des-pre natura omului, universului, realit�a�tii. Autorullui Uezen compenseaz�a caracterul futurist al peisa-jului, recuzitei, tehnologiei genetice �si al zboruri-lor intergalactice prin familiaritatea analogiilor (deobicei, r�asturnate, negative) cu o tradi�tie esoteric�ade diverse provenien�te: biblic�a, hermetic�a, gnos-tic�a. . . (. . . ) Am putea compara dilema din mie-zul acestei intrigi cu reevaluarea condi�tiei umane��n lumina teoriilor eredit�a�tii de la sf�ar�situl secolu-lui al nou�asprezecelea. Zola sau Thomas Hardy,care doreau s�a scrie �roman �stiin�ti�c�, se confrun-tau cu di�cultatea de a crea personaje ��nzestratecu liberul arbitru ce de�ne�ste condi�tia uman�a �si, ��nacela�si timp, determinate ��n mod absolut de fac-tori genetici. A�sa cum Tess refuz�a s�a �stie ceva


48

despre str�amo�si, pentru a nu descoperi c�a repet�avia�ta altcuiva, citim �si ��n Uezen o declara�tie deindependen�t�a a unei. . . clone fa�t�a de originalul s�au,clam�andu-�si dreptul la destin diferit, propriu. (. . . )Folosind scenariul biblic drept cadru de referin�t�a alunei bune p�ar�ti din umanitate, Ionu�t Caragea a re-fuzat s�a dea �Stiin�tei, mai ales celei aliate cu Pute-rea, tributul pretins, precum scriitorii naturali�sti aisecolului trecut. . . ¿

(Prof. Univ. Dr. Maria-Ana TUPAN)

Extrase din referin�tele critice

¾ Prozele lui Ionu�t Caragea, hot�ar�at lucru, auun aer special, despodobesc sau (re)anim�a, demiti-zeaz�a sau experimenteaz�a propensiuni, structureaz�aun imaginar ori se uimesc hamletian ��n interiorulangoasei. . .Una din pu�tinele c�ar�ti serioase ale ge-nului, carte evalu�and etapa altui triumf dintr-untraseu original ��n literatura noastr�a contemporan�a,cu un proprietar titular inconfundabil: Ionu�t Cara-gea. ¿

(Prof. Dr. Ionel BOTA)

¾M�aiestria lui Ionu�t Caragea const�a tocmai ��nmascarea trans�gur�arii, cu valen�te �si efecte cos-mice. �In primul r�and, asist�am (�si nu aceasta estepartea cea mai izbutit�a, din punct de vedere estetic,a romanului! � ...de�si, ��n ce prive�ste stilul, avemde-a face cu o unitate perfect armonioas�a!) la unveritabil curs, ��n care autorul ��si expune propriaviziune, asupra meta�zicii universului de el ��nsu�siimaginat. ¿

(Prof. Dr. Adrian BOTEZ)

¾ �In UEZEN �si alte povestirii Ionu�t Caragea con-struie�ste o lume ��n care ai impresia c�a, de fapt, suntacelea�si personaje, creionate aidoma unor cristale,cu mai multe fa�tete, pe care le pune ��n varii ipos-taze, d�andu-le diverse nume, func�tie de povesti-rea ��n care sunt ½parte�. Astfel, totodat�a, auto-rul ��si contureaz�a �si un mod de a construi pro-priul drum c�atre Adev�ar, c�atre ce ��nseamn�a a tr�ai,printr-o aparent continu�a stare de interoga�tie, dec�autare/ descoperire/ inventare a r�aspunsurilor.Totul ½��nv�aluit� ��n haina limbajului caracteristic ge-nului SF. ¿

(Marius CHELARU)

¾�Si ca scriitur�a, ��ntr-adev�ar, Ionu�t Caragea a�tinut s�a se diferen�tieze at�at de vechii textuali�sti,c�at �si de ½naturalismul� �ziologic al colegilor degenera�tie. Stilul s�au este remarcabil prin econo-mia mijloacelor de expresie, reu�sind s�a �e expresivprin sprinteneala cuv�antului, prin dramatism dia-logic, pun�and, ��n acela�si timp, la lucru un idiomscience-�ction care nu abuzeaz�a de ermetism scien-tist. ( . . . ) Partea original�a a imaginarului luiIonu�t Caragea este viziunea unui univers postapo-caliptic, transmundan, transportat integral ��n vir-tualitate, ca suprem�a inconsisten�t�a ontologic�a. Outopie negativ�a care nu pierde totu�si un ultim con-tact cu matricea . . . ¿(Prof. Dr. Theodor CODREANU)

¾Scriitura lui Ionu�t Caragea este una c�at se poatede ��ngrijit�a, transform�and lectura ��ntr-o experien�t�apl�acut�a, curg�atoare. Lumea imaginat�a se articu-leaz�a corect, c�ap�at�and o densitate aproape real�a.Povestea ��n sine abordeaz�a fresca unei omeniri ga-lactice, depus�a concret ��n personaje tu�sate atent.Concluzia ce se impune dup�a lectura celor dou�a ca-pitole (III �si IV) este c�a produc�tiunea se posteaz�a,indiscutabil, ��n zona de v�arf a piramidei de cali-tate. (. . . ) Prin compara�tie, autorul merit�a cevamai mult�a aten�tie ��n fandom dec�at i s-a acordatp�an�a acum, c�aci ie�sirile sale editoriale la ramp�anu l-au propulsat c�atre listele de votare ale premii-lor noastre, mai vechi sau mai noi. A fost premiatdoar de Helion, �si nu cred s�a � fost din gre�seal�a. ¿(Mircea COMAN)

¾Ionu�t Caragea se simte excelent ��ntre simbolu-rile extrase �e din mitologia religioas�a, �e din ceacultural�a, chiar dac�a prima lui pornire este aceeade a le tr�ada, de a le deforma, expun�andu-se lar�andul s�au ½cruci�c�arii� de c�atre spiritele ce ve-gheaz�a strict dogma. (. . . ) Solu�tia de ra�nament��ncercat�a de autor presupune o simbioz�a a moti-velor SF ½de consum� cu specula�tia meta�zic�a ��ndescenden�t�a biblic�a. Aici erudi�tia ��n materie e con-curat�a doar de strategia lui Ionu�t Caragea � ��n care��l serve�ste �si sim�tul poetic, �si deta�sarea ironic�a � dea estompa tiparele miturilor de referin�t�a, ��ncurc�andpersonajele biblice cu cele tolkieniene, bun�aoar�a,sau opt�and pentru o cosmologie cu denumiri ceamintesc de Frank Herbert...¿(Mircea OPRI�T�A, ��n revista Helion, 2014)


49

¾ Dac�a ar � s�a-i privim din acela�si unghi alcrea�tiei artistice pe poetul Ionu�t Caragea pus fa�t�a��n fa�t�a cu acela�si t�an�ar autor care semneaz�a cuSnowdon King acest roman, am putea conchideu�sor c�a poetul exist�a �si ��n aceast�a �c�tiune, autorulnep�ar�asindu-�si aproape deloc �stiutu-i registru liric.Lumea �c�tional�a a autorului se articuleaz�a ��ntr-odimensiune aproape real�a, cu personaje atent alese�si creionate, predispuse permanent la aventuri ga-lactice, la c�aut�ari de comori, la ��mpliniri de des-tine. (. . . ) Ionu�t Caragea nu descrie un Universso�sticat. Simplitatea acestuia ne ��mbie s�a credemfrumos despre o lume la fel de frumoas�a ca aceeadespre care spunem c�a o cunoa�stem �indc�a vie�tuim��n ea. Indubitabil, romanul ne suscit�a interesul dela bun ��nceput, de la un cap�at la altul �si ne poart�a,afectiv �si mental, printr-un epic ��ntruc�atva comod,prin multe din cotloanele re�exivului. ¿(Petre R�AU)

Paul LEIBOVICI

FESTIVALUL BERLIOZ

�In 1890, t�argul unde s-a n�ascut, l-a onorat pentruprima dat�a pe compozitor, organiz�and ½un marefestival�. Dup�a un secol, un asemenea omagiu i seaduce anual.Festivalul care a avut loc a fost deschis prin re-

constituirea ½Concertului monstruos�, pe care l-adirijat la Paris, ��n 1844 la Palatul industriei. S-a ��ncheiat cu ½Condamnarea lui Faust� ��n execu�tiatinerei orchestre europene Hector-Berlioz, dup�a re-descoperirea unei ode-simfonice, a contemporanuluis�au Felicien David, ½Cristofor Columb�.Pe parcursul festivalului s-au putut audia nume-

roase sonate de Bethoven, rare execut�ari ale unorpartituri pentru org�a �si saxofon �si, de asemenea,½Berlioz ��n America� ��n perioada revolu�tiei indus-triale.Programul mai con�tinea Simfonia ½Lumii noi� de

Dvorak, opere ale lui John Adams, Leonard Bern-stein, Piazzola �si Villa-Lobos.Parisian prin voca�tie, Berlioz nu a fost niciodat�a

acceptat ��n capital�a ca un consacrat spiritual. Re-cunoa�sterea sa a venit din alt�a parte, dinspre ½LaCote-Saint-Andre�, unde s-a n�ascut ��n 1803. Ber-lioz a murit ��n 1869.

O lung�a istorie a evenimentelor care s-au succe-dat p�an�a ��n septembrie 1890, cu ocazia inaugur�ariistatuii. Cu aceast�a ocazie a avut loc un concertal Societ�a�tii Filarmonice din Viena, execut�andu-se,printre altele, ½Mar�sul troyan, Liberii judec�atori �si½Judecata Domnului� � partitur�a atribuit�a lui Ber-lioz. Concertul s-a ��ncheiat cu Deesse �polka pentrupiston.Inaugurarea muzeului Berlioz, ��n casa sa natal�a,

a avut loc ��n 7 iulie 1935. Cu acest prilej a avutloc un concert ��n prezen�ta lui Paul Claudel. Aufost executate ½Condamnarea lui Faust� cu NinonVallin �si Charles Panzera.A trecut o perioad�a destul de lung�a - p�an�a ��n

1954, c�and, ��n septembrie, a avut loc, ��n onoareacompozitorului, un concert care a purtat denumi-rea ½Festivalul Hector Berlioz� sub auspiciile½Harmonie din RATP�. Dup�a doi ani, ��n 1956, s-a desf�a�surat, la Castelul Louis XI, un mic festival.Cu prilejul centenarului Berlioz, ��n 1969 au avutloc, ��n HALA medieval�a, trei concerte.Peste zece ani, dirijorul � �sef Serge Baudo a

pus bazele Festivalului Berlioz la Lyon, care sedesf�a�soar�a an de an, ��ncep�and din 1981, ��n loca-litatea La Cote.Sf�ar�situl epocii lyonneze, ��n 1989, a1989, a deter-

minat reluarea, la Halle, a concertelor din ini�tiativasenatorului regiunii l'Esere, d-nul Jean Boyer.�Incep�and din anul 2009, Bruno Messina centrali-

zeaz�a desf�a�surarea festivalului BerliozHector Berlioz, este contemporanul epocii

revolu�tionare a industrializ�arii, ceea ce a determi-nat tema festivalului - Epoca industrializ�arii a con-stat din construirea ½primei locomotive cu vapori�a mecanicului englez Richard Trevithick (1803).�In 1863, ��n ½Jurnalul desbaterilor�, Berlioz a exe-

cutat ½Amorul dracului� a lui Albert Grisar, d�and��n acest fel expresie sentimentelor sale fa�t�a de des-coperitorul ½autolocomotivei�. Subiectul a divizatopinia public�a. Nadar a demonstrat pentru primadat�a ½Helicopterul cu vapori� construit de Gabrielde La Landelle.Berlioz, care a imaginat, dup�a dou�azeci de ani ��n

Euphonia, cu c�at�a u�surin�t�a va � dirijat un astfelde aparat ��n 2344, a prev�azut inova�tii �si inven�tii½sf�anta elice ne va u�sura , ne va pasiona....�si ��ntr-ozi se va spune ½la baza c�ailor ferate, pacheboturi-lor �si a frontierelor, a confedera�tiilor, a regatelor �siimperiilor: nu va mai r�am�ane dec�at o singur�a �tar�a,P�am�antul �.


50

El spera, de asemenea, c�a navigarea aerian�a vadeveni rapid�a �si astfel va u�sura contactul ��ntre po-poarele lumii. Aceasta va u�sura transportul coru-rilor �si orchestrelor europene spre Teheran, la Nan-kin, la Nagasaki pentru a da posibilitate muzicie-nilor a cunoa�ste Orientul .Colonializarea cultural�a nu i-a ajutat gloriei lui

Berlioz. Beatles, Beethoven, Verdi �si Michael Jac-kson au cucerit lumea datorit�a progresului tehnic.Dac�a Berlioz ar � tr�ait ��nc�a c�a�tiva ani, sursele de

��nregistrare fonogra�ce l-ar � consolat c�aci, ar � pu-tut stabili pentru totdeauna capodoperele genialeale sale. Era, deci, posibil ca opera sa ½Marele tratatal instrumentelor �si orchestra�tiei moderne (1844)c�at �si o alt�a scriere teoretic�a a sa ½Toate corpurilesonore� scrise ��ntr-o oper�a de un compozitor, vordeveni instrumente muzicale�.Aceast�a ½Biblie muzical�a-tehnic�a �si estetic�a� o

prop�av�adue�ste colegilor s�ai muzicieni, cu genero-zitate .Odat�a cu perfec�tionarea calit�a�tii lemnelor �si a cu-

prului, acestea au dat posibilitatea apari�tiei unorpartituri clasice �si romantice. Pretutindeni nume-roasele instrumente noi, semnalele cele mai �ne��ncep�and din 1855, precum familia saxofoanelor �si adiverselor instrumente muzicale inventate de Adol-phe Sax, au dat posibilit�a�ti uria�se melodiilor, ar-moniz�arilor lui Alexandre Debain.Berlioz a sugerat, de asemeni, efecte inedite, pu-

ternice sau subtile, care ar � putut � folosite de oorchestr�a mare. El a fost cel care a indicat pro-fesorilor de la Conservator folosirea: alto, l�auta,cornetul, viola, percu�tia. De asemenea, a scris unarticol ½Viitorul ritmului� sugerat de virtuositateaorchestrei lui Johanes Strauss-tat�al care a concertatla Paris ��n 1837. Articolul nu a g�asit ecou dec�at ��nsec.XX, c�and un grup de muzicieni au prop�av�aduitasimetria �si modularea ritmului. Berlioz, plictisitde platitudinea convenit�a la cei mai mul�ti dintremuzicienii epocii sale, pe care le-a respins, a a�rmat½Anticii...pentru c�a nu se aseam�an�a cu ½Moderni�par mult mai noi�.�In timpul revolu�tiei din 1830 a1830 a a�rmat

½da�ti o expresie liber�a artei�.�In perioada revolu�tiei din 1848, i s-a p�arut doar

ca o zi mult prea materialist�a, a�rm�and ½Pentruaceste timpuri de libertate, fraternitate, �si egalitate�si de obscenitate, improbitate , stupiditate, nu pre-zint�a nici un interes, sunt ca un v�ant�.El a v�azut ��n lovitura de stat a lui Louis Na-

poleon Bonaparte gestul unui conduc�ator care atras Fran�ta �si civiliza�tia ��ntr-o ��ngrozitoare afacereproast�a. Este posibil ca Berlioz s�a � r�amas �-del, c�aci nu s-a g�andit la ideile socio-economice-umanitare, idei pe care le-a adaptat de la Saint-Simonies.Berlioz sus�tine ½Sub in�uen�ta muzicii, su�etul

devine m�arinimos, ideile se clari�c�a, civiliza�tiaprogreseaz�a, ura na�tionalist�a se �sterge�.T�an�ara orchestr�a european�a Hector Berlioz a

participat ��n �ecare an la Festivalul ½La Cote-Sain-Andre. Scene din Faust (2012) �si Beatrice � �si Be-nedict (2013), iar acum ½La Damnation�.Ideea form�arii unei orchestre ��n jurul operei lui

Berlioz s-a n�ascut din ini�tiativa directorului festi-valului, d-l Bruno Messina, �si a �sefului orchestreifranceze, d-l Francois Xavier Roth. Componen�tiiorchestrei sunt tineri ��ntre 17-24 ani, studen�ti ai�scolilor europene din Fran�ta, Germania, Suedia,Anglia.Pe data de 20 iunie 2015 a2015 a fost programat

un concert a tinerei orchestre ½Berlioz� la Paris.

Constantin STANCU

EMIL BOTTA �SI M�A�STILE POETULUI�IN C�AUTAREA ABSOLUTULUI...

Adrian Botez face unadev�arat tur de for�t�a,cu aceast�a carte desprec�ar�ti: Emil Botta ��nchin�ator ��nfr�ant

Eminescului...?! -

Arheii emilbottieni ,ap�arut�a la R�amnicuS�arat, editura Rafet,2015.Autorul readuce ��n me-

moria cititorului rom�anun poet aparent uitat,

dar un poet profund, special �si semni�cativ, pentrucultura rom�an�a abisal�a.Studiul este unul complex �si ne permite s�a intr�am

��n laboratorul de crea�tie al unei personalit�a�ti deexcep�tie. Bibliogra�a anex�a este una masiv�a, via�taunui poet este ��ncrustat�a ��ntr-o in�nitate de idei,cuvinte, obsesii, vise, rat�ari, uri �si revela�tii.


51

Cartea este arborescent�a, cu trimiteri multiple,cu note de subsol, cu teme �si concepte profunde dinliteratura universal�a, din via�ta rom�anilor. Dup�alectur�a, consta�ti c�a ai f�acut o c�al�atorie spiritual�aprin Gr�adina Arheilor. Eminescu e privit ca ma-estru, Emil Botta este ucenicul harnic �si original.Prin opera sa, poetul Emil Botta a pus ��n lumin�amisiunea spiritual�a a poporului rom�an, r�ad�acinileacestui demers sunt complexe, vin dinspre NicolaeDensu�sianu, trimit spre civiliza�tia daco-valah�a, unfoc ce-a mistuit multe vie�ti, pentru a se revela spi-ritul mesianic al acestui popor.Despre Emil Botta, putem re�tine, studiind cartea

lui Adrian Botez:

1. L-a pasionat soarta poporului rom�an, ��ntr-o perioad�a complex�a din istoria noastr�a,dep�a�sind istoria imediat�a prin arta sa.

2. M�a�stile poetului sunt elementele sale de for�t�a,energiile care se disimuleaz�a dup�a chipurile mi-raculoase.

3. For�ta din poezia lui pune ��n mi�scare un uni-vers aparte, propune �si deschide ferestre spretrans�gurare, spre o lume ideal�a: IerusalimulCeresc.

4. Disperarea poetului se muleaz�a pe un joc al ar-telor, ��ntre carnaval, paradoxism, ironie, teatru��n teatrul vie�tii.

5. Substan�ta operei emilbottiene vine dinspre Or-feu, asta��l ��mpinge spre muntele artei (Olimp),arta care schimb�a inimile oamenilor.

6. Leg�atura cu Orfeu este una a esen�telor, po-ezia se relev�a ca ritual de transformare amin�tii umane, dragostea ira�tional�a determin�areforma destinelor ��ntr-o lume de umbre.

7. Poetul a avut numeroase ie�siri de serviciu prinjocul jocului de cuvinte, prin magia din cuvin-tele atinse de argintul lunar.

8. Efectul acestui demers este cuv�antul care ex-prim�a adev�arul, un adev�ar umbros, umbrit despiritul absolut.

9. T�acerea unui poet poate exprima mai multdec�at �tipetele din pia�ta public�a, t�acerea orga-nizeaz�a prin miracol logosul divin.

10. Adrian Botez conchide: ½singura constant�a, denet�ag�aduit, a lui Emil Botta, este accea�si cua Maestrului s�au, Eminescu: Emil Botta, ca�si Eminescu, este un scriitor profund religios;este chiar obsedat, ca �si Eminescu, de valen�telereligioase/soteriologice ale verbului �. Verbulimpune dinamism, impune trans�gurare, de-termin�a perfec�tiunea at�at de aproape de om.

11. Poetul este un martor al miracolelor, dincolode cuvinte, de ghicitori, de imagini apocalip-tice, se a��a m�ana divin�a care a dat via�t�a poe-ziei.

12. Emil Botta se impune, trebuie acceptat a�sacum apare ��n opera sa, de�si (aparent!) static,este, ��n realitate, dinamic, prin impulsul carevine din vibra�tia originar�a a lumii.

Adrian Botez face o prezentare a vie�tii poetului,prin datele care l-au marcat �si l-au format, actor �siscriitor, o voce unic�a, n�ascut la Adjud, str�ab�at�andun timp cu miracole: 15 septembrie 1911 � 24iulie 1977. Cunoscut ��n epoc�a, Emil Botta esteautorul unei poezii negre, existen�tialiste, ��nl�an�tuit��ntr-un joc de carnaval grav �si serios, ancorat ��nlinia tr�airismului interbelic de la noi. Moartea,neputin�ta, personaje, m�a�sti, ritual nebun, un omsingur ��n mijlocul tragediei, sub mitul abscons alcucului, at�at de cunoscut ��n tradi�tia popular�a �siacceptat ca mesager al lumilor noi.

Jocul dual: fachir � faqr este unul careaten�tioneaz�a cititorul. Actor sau sf�ant? Masc�a pefa�ta��n�teleptului? Clovn, sau joc de icoane? Moder-nism, post-modernism, expresionism, romantism,suspin de ape mari... De la S�armanul Dionis allui Eminescu, la actorul care accept�a via�ta pierdut�aa personajelor pe care le-a ��nchipuit, le-a jucat, le-apus ��n poeme.�In planul al doilea, apare secretul poetului: ½F�at-

Frumos Isus peste Ape/ te uit�a cum trece. Apa sus-pin�a./Domni�t�a Trestie, te ��nclin�a/C�and trece Dom-nul (...) Oh, singur�atate de argint,/sp�anzurat-o decump�ana f�ant�anelor,/lun�a, lun�a, z�an�a a z�anelor,/nu m�a vr�aji./�Inc�a mai am o brum�a de cer,/ o f�a�siede noapte, /o stea - dac�a pier...�.

Emil Botta se apropie de Eminescu la nivelul ide-ilor, al con�tinutului, al dramei. El vede dincolo deimaginea de proximitate, el vede dincolo, atras deun dor de absolut, irezistibil.


52

Studiul lui Adrian Botez este complex, porne�stede la argumentele care l-au ��mpins spre aceast�aanaliz�a �si se structureaz�a pe mai multe paliere:

1. Prefa�ta: Doi fra�ti � poe�ti � dou�a destine (DanBotta / Emil Botta)

2. Partea I: Preliminarii teoretico-metodologice

3. Partea a II-a: ARHEII EMILBOTTIENI

4. Concluzii

5. Ultimul cuv�ant al autorului

6. Bibliogra�e

Cartea ne prezint�a, ��n �nal, �si date despre autorulstudiului, scriitorul Adrian Botez.Ideile care l-au fr�am�antat pe Adrian Botez sunt

complexe: Emil Botta a jucat un rol impor-tant, Emil Botta p�area, uneori, dep�a�sit de subiect- dar Adev�arul, Autenticitatea - str�abat cortinaaparen�telor. Poetul Emil Botta a fost ��n linia spiri-tual�a a lui Eminescu, preocupat de adrenalina ver-bului, obsedat de trans�gurarea necesar�a, de ar-heii care �tin lumea ��n r�anduial�a, de lucrarea ab-solut�a, asemeni �t�aranului ie�sit prim�avara s�a arep�am�antul ��nghe�tat, de gr�adina cerului, de ini�tierea��n arta pierdut�a a schimb�arii, UNA ORFIC�A,de continuitatea care vine prin Hristos, de �lozo�acinic�a, de viziunea nocturn�a miraculoas�a. Punc-tele de sprijin ale poeziei lui Emil Botta vin din½�Intunecatul April � (izotopic semantic cu Zalmoxis�si cultura precre�stin�a!), de la Palidul August, dela miturile poporului rom�an, din tradi�tiile popu-lare, din folclorul bogat al acestui neam, pun�andaccent pe cunoa�sterea apofatic�a.Apar aproprieri surprinz�atoare: luna/moartea;

Orfeu/Luna; Muzica sferelor/Don Quijote/ StanP�a�titul; Ulysse/Parcele; Utopia/Sisif al Moliilor;P�as�ari de lux/Crinul decapita�tilor, �Infrico�satelePluguri/�tes�atorii Mistici, Lucr�atorii/Melcii/CorbiiLini�stii/ Corbii-Muntenii, Stea cu peni�ta deP�aun/½Aprilul nebun �si thanul Macbeth�,Diabolica Mierl�a/Henric Regele, Mierla Ma-mutului/Porumbel/Miel, Cerbi/ CORONA-TUL CERB/Sil�, Omizile/Licuricii, Ion Vod�a/C�amilele, Cioc�arlia/ Frunza/Pan�a de Cocor, DonJuan/El Burlador, Anateme/Lupii, Horatio Dane-zul/C�ainele ZED/Bure�tii Apofatici, B�ALCESCU-TAT�AL CELEST/DOJA-HRISTOS/AVRAM

IANCU/ COPACIUL-MIHAI/Principe Can-temir, EMINESCU-NEAM/EMINESCUAL LOGOS-ului-CARTE/ Domnul Emine-scu/Revizorul Eminescu/ Eminescu Cel Traspe Roat�a/R�astignitul Eminescu/HRISTOS-�INV�A�t�ATORUL-EMINESCU/AEDUL etc.Exemplele ar putea continua - �nalul se opre�ste

la Iubire, la Puterea Cheilor, la personajele reale aleistoriei valahe...�In analiza sa, Adrian Botez modereaz�a percep�tia

critic�a asupra poetului Emil Botta, face referirila arogan�ta lui George C�alinescu, la analiza luiVladimir Str�ainu, subliniaz�a sinceritatea lui �StefanAugustin-Doina�s, obiectivitatea lui Mircea Zaciu,ori se arat�a revoltat de super�cialitatea lui AndreiOi�steanu. Subliniaz�a aten�tia acordat�a poetului deRadu C�alin Cristea sau Doina Uricariu, AlexandruPiru, sau abnega�tia rece a lui Nicolae Manolescu...Cartea ne prezint�a o list�a detaliat�a asupra perso-nalit�a�tilor literare care s-au preocupat de opera luiEmil Botta.Putem concluziona: ½altern�and tragicul cu comi-

cul, melancolia cu grimasa, poetul e c�and un Diony-sos exaltat �si nebun, frenetic, luat drept impostor,c�and un Faust cercet�ator cu ochi de uliu al fericirii,dublat de un Goliat al disper�arii, un sprin�tar Uly-sse �si un m�asc�arici al Parcelor, un arlechin galant,un speriat de moarte� (Al. Piru, Istoria literaturiirom�ane de la ��nceput p�an�a azi, Ed. Univers, 1981,p. 444).Cartea a ap�arut cu ajutorul material al Prim�ariei

Muncipiului Adjud (Primar domnul ing. Constan-tin Armencea) �si reprezint�a un cadou al autorului,f�acut comunit�a�tii ��n care tr�aie�ste, red�and lumii unpoet emblematic - Emil Botta.Tinerii poe�ti, criticii pasiona�ti ar putea redes-

coperi, cu aceast�a carte, dramele �si victoriile unuipoet original, leg�atura sa cu eternitatea, cu poporuldin care s-a ivit (...precum �si m�a�stile sale, necesarepentru istoria care l-a fr�am�antat!) �si cu via�ta de zicu zi, ��ntre speran�t�a �si fric�a de moarte, poezia �indo Arc�a Spiritual�a solid�a, pe valurile vremurilor.Cu alte cuvinte, Adrian Botez are curajul de ne

avertiza c�a poezia este un lucru serios, nu un joc decuvinte, f�ar�a leg�atur�a cu divinitatea �si/ori cu mareacultur�a universal�a.


cetatea cultural a · grade de comuniune atunci s, i pe arie s, i pe nesto- irieputem considera...

Documents