cetatea cultural a · 2014. 10. 14. · din tidomniesi- poruncim a viis aici la noi cu a toatcasa...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a V � a, an XV, NR. 24 (122), septembrie 2014, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

Tel/fax. 0264-440539;

0264-595309; 595322

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

CuprinsDamian TODI�TA - BRANCOVEANU 3 0 0 4

Boris MARIAN - �TARA LUI BUMB�ACEA 9

Petre B�ADIC�A - CUM A FOST RATAT�A UNIREA ROM�ANIEI CU UNGARIA 11

Dinu C. GIURESCU - PERICOL NA�TIONAL - "MANIFESTUL C�ATRE ROM�ANI" 14

Aliona MUNTEANU - MARIE SKLODOWSKA CURIE � o femeie de excep�tie � 18

Andrei FISCHOF - POEME 23

Adrian BOTEZ - POEME 23

Vasile R�ATUNDEANU-FERGHTE - NOI CEI DIN IZVORUL VIET,II SUNTEM BUCURIE-N UNIVERS 26

�Stefania OPROESCU - FEBR�A 27

Alexandru JURCAN - POEZIA �INCHIS�A �IN INIM�A 29

Isabela VASILIU-SCRABA - POET LA VREMEA LUI AHAB. 30

Octavian CONSTANTINESCU - A MERITA MINUNEA BASMELOR 35

Dr. Dan BRUDAS,CU - ALBUM FOTO ATIPIC 36

Dr.Dan BRUDAS,CU - VIOREL CACOVEANU � EVENIMENT EDITORIAL 37

FESTIVALUL NA�TIONAL DE LITERATUR�A ½AGATHA GRIGORESCU BACOVIA� - EDI�TIA A

VIII-A 38

3

4

Damian TODI�TA

BRANCOVEANU 3 0 0

Pe scurt despre Br�ancoveanu.

Nicolae Iorga, care va avea parte de un sf�ar�sitla fel de tragic, spunea c�a masacrarea fami-liei lui Br�ancoveanu n-a fost consecin�ta unorgre�seli, ci a unui moment neprev�azut, legat dedemen�ta sultanului �si a marelui vizir. Constan-tin Br�ancoveanu a mers pe drumul b�at�atorit almarilor voievozi rom�ani. Acesta era alc�atuit�. . . din mul�ti pa�si ��n dreapta, apoi mul�ti pa�sila st�anga, din mult�a ��ndr�azneal�a ��nainte, apoimult�a retragere resemnat�a ��n urm�a. . . , pentruc�a pe cei pu�tini �si slabi, un singur lucru ��i poatep�astra : ��ntrebuin�tarea tuturor ��mprejur�arilorpe care necontenit le au ��n fa�t�a�.P�am�antul rom�anesc a fost n�ap�adit��ntotdeauna, cum zice cronicarul, �. . . demult r�au lumesc. . . � �si �. . . c�alcat �si pustiitde o�stiri stric�acioase�. Br�ancoveanu l-a p�azittimp de 25 de ani cu ��n�telepciune �si chiver-niseal�a. A ��ndestulat Poarta Otoman�a cuplocoane �si ajutoare pentru a sc�apa �tara dejertfe omene�sti, de jafurile o�stilor turco-t�atare.I-a servit pe turci de nevoie, f�ar�a a renun�ta

la drepturile istorice ale �t�arii sale, dar a �stiutcu pruden�t�a �si diploma�tie s�a pre��nt�ampinepreten�tiile celorlal�ti vecini, Austria Rusia, Po-lonia.A ��nlocuit politica armelor, ��ntotdeauna ris-

cant�a, cu marea politic�a a culturii. �In toat�alumea ortodox�a era �stiut ca vrednic urma�s al��mp�ara�tilor bizantini.Crescut ��n mediul ra�nat al Cantacuzini-

lor, a devenit om de carte �si mare iubitor deart�a, trudind pentru des�av�ar�sirea operei cul-turale pe care o ��ncepuse ��nainta�sul s�au. A��ntemeiat �scoala tipogra�c�a rom�aneasc�a, a cti-torit �si ��mpodobit cur�ti, biserici, m�an�astiri, asponsorizat opere culturale ��n toat�a lumea or-todox�a, cu adev�arat ��nf�aptuiri imperiale Pebun�a dreptate a fost supranumit � Solomondun�arean�.

� Fi�s�a personal�a�.

S-a n�ascut ��n 1654 ��n fa-milia Br�ancovenilor, nepotal lui Matei Basarab.Tat�al s�au, Matei (Papa

Br�ancoveanu), a fost ucis ��n1656 ��n r�ascoala seimenilor.Mama, Stanca Cantacuzino,era sora lui �Serban Cantacu-zino.R�amas orfan la doi ani, de

cre�sterea lui se va ocupa stolnicul Cantacuzino.Acesta l-a �scolit la cel mai ��nalt nivel, ��n limbilegreac�a, latin�a �si slavon�a.S-a c�as�atorit cu Marica (Maria), nepoata lui

Antonie vod�a din Pope�sti. Marica a fost prici-palul administrator al averilor br�ancovene�sti.Au avut 11 copii, 4 b�aie�ti (Constantin,

�Stefan, Radu �si Matei) �si 7 fete ( Stanca, Ma-ria, Ilinca, Safta, Anca, B�ala�sa �si Smaranda).P�an�a la urcarea pe tron, a avut diferite

func�tii ��nalte: ��n 1688 era mare logof�at. Eradeja ctitor la dou�a a�sez�aminte, Potlogi �siMogo�soaia.Situa�tia geostrategic�a ��n zon�a. Contempora-

nii lui Br�ancoveanu.Cele trei imperii vecine aveau atunci interese

convergente spre gurile Dun�arii. Dup�a salvareaVienei, Imperiul Habbsburgic trece la contra-ofensiv�a a��s�and pe fa�t�a inten�tia de a-i scoatepe turci din Europa. Leopold I (1658 � 1705),Iosif I (1705 � 1711) �si Carol al VI-lea (1711 �1740) au dat mari speran�te voievodului rom�an.Imperiul �Tarist condus de Petru cel Mare

(1672 � 1725), dup�a victoria de la Pol-tava (1709), se men�tine ��n ofensiv�a pe toatedirec�tiile. Spre Balcani ac�tioneaz�a sub lo-zinca salv�arii ortodoc�silor de sub st�ap�anireaotoman�a.Imperiul Otoman lupt�a pentru salvarea

mo�stenirii lui Soliman cel Mare. Sultanii Su-leiman al II-lea (1687 � 1691), Ahmed al II-lea(1691 � 1695), Mustafa al II-lea (1695 � 1703)

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

�si Ahmed al III-lea (1703 � 1730) au semnatnumeroase tratate, dar nu le-au respectat �si aumen�tinut imperiul ��ntr-un r�azboi continuu.

Polonia este ��n dec�adere lent�a.

�In iarn�a a primit o scrisoare de la un medicgrec din Istambul, Corai, care-l avertiza ce-ipreg�atesc turcii. L-a ��ntrebat pe b�atr�anul stol-nic ce-i de f�acut. Acesta i-a zis c�a poate greculvrea bani de s�arb�atori. Domnul a distrus scri-soarea �si n-a mai r�aspuns expeditorului.Turcii au lovit ��n martie. La 24 martie

1714 a sosit la Bucure�sti capugiul Mustafa-aga Hambar Emini, ��nso�tit de 12 ciohodari.Zvone�ste c�a merge la Hotin �si c�a-i trebuie 120de care �si 1200 de salahori pentru reparareacet�a�tii �si dragarea albiei Prutului. HambarEmini era o veche cuno�stin�t�a �si Br�ancoveanunu s-a alarmat. Dar audien�ta la domnva � ��nceputul sf�ar�sitului.Erau de fa�t�a to�tidreg�atorii domne�sti. Domnul l-a ��nt�ampinatpe capugiu ��n mijlocul s�alii tronului �si i-a zis:- a�seaz�a-te ag�a. Dar acesta-i arunc�a imediatpe um�ar n�aframa neagr�a de m�atase spun�andu-i: -Porunca sultanului este c�a tu e�sti mazil �sitrebuie s�a pleci cu casa ta, cu �ii �si cu gine-rii la Constantinopol. Te comp�atimesc �si-mipare r�au c�a �ti-am adus �stiri a�sa de rele. . . . �Int�acerea morm�antal�a, turcul cite�ste mai departehati�seriful de maz�alire. . . Pentru c�a te-am g�asitpe tine, Constantine Br�ancoveanu, nevrednic �sihain, ca unul care i-ai adus pe muscali la Br�aila,le-ai dat zaherea, ai pus biruri nou�a pe �tar�a �siai despuiat-o �si nu te-ai mul�tumit cu scaunulde domnie care �ti-am h�ar�azit �si dup�a plac �ti-ai ales altul �si st�ateai mai mult acolo, pentruaceste gre�seli �si pentru multe altele, te scoatemdin domnie �si-�ti poruncim s�a vii aici la noi cutoat�a casa ta �si semin�tia ta. Pentru aceea amtrimis la tine pe imbrohorul ce mare!Veli�tii murmur�a ��n surdin�a. Se aude chiar

��ndemnul de a merge la Istambul Imbrohorul��i amenin�t�a cu t�atarii, care a�steapt�a porunca

lui. De o�steni rom�ani, nici pomeneal�a. �In acesttimp, ciohodarii sigileaz�a c�am�arile �si dulapuriledomne�sti.Popula�tia capitalei a��a c�ate ceva despre cele

��nt�amplate la palat. Circul�a zvonuri alarmante(Vin turcii! Vin t�atarii!). Situa�tia s-a l�amuritc�and a sosit de la Giurgiu imbrohorul cel mare,cu 400 de ieniceri. Acesta a preluat imediatgestionarea evenimentelor. �In prezen�ta lui, mi-tropolitul Antim Ivireanu l-a s�n�tit pe nouldomn, �Stefan Cantacuzino, �ul stolnicului.Turcii au ��nc�arcat 40 de care cu bog�a�tii.

Era ��n preajma s�arb�atorilor, Convoiul a por-nit vineri dup�a amiaz�a �si a trecut Dun�area��n noaptea de �Inviere. Au sosit ��n capitalaimperiului dup�a trei s�apt�am�ani. Imediat aufost ��ncarcera�ti la Edicule. Aici au gasit-o pedomni�ta B�ala�sa cu so�tul ei, veni�ti ��nc�a ��naintede Cr�aciun pentru a o aduce pe viitoarea so�tiea lui Radu, a�sa cum fusese ��n�telegerea.A ��nceput calvarul Zilnic erau supu�si la tor-

turi ��ngrozitoare, pentru a spune unde le erauascunse averile.�In subsolurile unde erau b�aga�tiera o duhoare mortal�a. Nici lum�an�arile nuaveau destul aer. Situa�tia lui Br�ancoveanu s-a��nr�aut�a�tit c�and au sosit de la Bucure�sti alte�dovezi�. Pentru a c�a�stiga ��ncrederea turci-lor, noul domn a trimis vizirului diploma deprincipe austriac a lui Br�ancoveanu �si toat�acoresponden�ta diplomatic�a purtat�a de acestacu Austria �si Rusia. Ce rubedenii, Doamne!C�atre sf�ar�situl lunii iulie, au fost muta�ti ��n

��nchisoarea Bostangi Pa�sa, unde erau ��nchi�sidreg�atorii turci cerceta�ti. Aici, domnul ro-man a fost supus unei formule incali�cabile de�santaj. I s-a pus pe um�ar �caftanul de iertare�,cu condi�tia s�a dea sultanului 20000 de pungicu aur. I s-a permis s�a trimit�a scrisori. A��andaceasta, domnul de la Bucure�sti trimite viziru-lui daruri �si alte scrisori compromi�t�atoare.Convins c�a Br�ancoveanu nu mai avea de unde

s�a pl�ateasc�a, vizirul a decis s�a lichideze grupulrom�anilor.. A stabilit �spectacolul� pe 15 au-gust �si a dat porunci pentru preg�atirea oame-


6

nilor �si a spa�tiului destinat. Se pare c�a turciiau avut ��n vedere semni�ca�tia acelei zile pentrucondamna�ti. La 15 august 1714, Br�ancoveanu��mplinea 60 de ani de via�t�a, iar doamna Mariaar � avut prilej de mare s�arb�atoare (Sf. Maria).Domnul poruncise preg�atiri ��nc�a din toamn�a,La arestarea acestuia, turcii au con�scat 2000de medalii de aur preg�atite pentru a marca 25de ani de domnie �si 60 de ani de via�t�a. Dariat�a, ��n loc de festivit�a�ti aniversare, rom�aniivor ad�auga ��n istoria lor un nou prilej de co-memorare peste secole.

Masacrul.

A�at la mijloc, presat din toate p�ar�tile, atentla to�ti �si la toate, Br�ancoveanu a reu�sit s�a re-ziste un sfert de secol. N-a �stiut ��ns�a s�a sefereasc�a de cei c�arora le-a dat c�andva averi�si func�tii �si, parc�a, prea u�sor s-a l�asat pem�ana lor. �In fa�ta mor�tii, c�and a pierdut to-tul, la un singur lucru nu a renun�tat, la religiastr�amo�seasc�a. De aceea este un sf�ant. A impre-sionat profund mai ales lumea cre�stin�a �si exist�amulte texte evocatoare, at�at contemporane cuevenimentul, c�at �si din diferite perioade isto-rice. �In cele ce urmeaz�a, red�am r�andurile scrisede istoricul Neculai �Sandru ��n cartea � Prin�tulaurului �.

I �Duminic�a 15 august. . . ConstantinBr�ancoveanu, cei patru �i ai lui �si credinciosulvistier Ianache V�ac�arescu, au fost du�si sprelocul de execu�tie din pia�ta Ialichio�sc (Chio�sculM�arii), din apropierea seraiului.Drumul l-au f�acut, asemenea t�alharilor de

r�and, descul�ti, cu capetele descoperite �si numai��n c�am�a�si, t�ar�and anevoie, cu trupurile sl�abitede chinuri, grelele lan�turi. Pe str�azi �si ��n pia�t�a,mul�timi de toate neamurile se ��mbulzeau s�a-lvad�a pe ultimul s�au drum pe care odinioar�a fu-sese ` Alt�an-bei'. La locul de execu�tie, erau defa�t�a sultanul Ahmed al III-lea �si cumnatul s�au,s�angerosul vizir Gin Ali Pa�sa, ��nal�ti dreg�atoriai Por�tii, consulii puterilor europene, negustori

str�aini �si mul�timea anonim�a a Constantinopo-lului venit�a s�a priveasc�a cumplita dram�a.Cei �sase condamna�ti au fost a�seza�ti ��n ge-

nunchi la distan�te de aproximativ un me-tru unul de altul. Li s-a ��ng�aduit apois�a-�si scoat�a bonetele �si s�a-�si fac�a o mic�arug�aciune. Dup�a rug�aciune, domnul se adres�acelor ��ngenunchia�ti :-Fiii mei, ��ti curajo�si; ampierdut tot ce am avut ��n aceast�a lume ; celpu�tin s�a ne salv�am su�etele noastre �si s�a nesp�al�am p�acatele cu s�angele nostru.Inimile �si respira�tia spectatorilor

��nghe�taser�a. C�al�aul gol p�an�a la mijloc,cu pielea m�aslinie, lucind strident ��n razelestr�alucitoare ale soarelui, ridic�a iataganul�si, dintr-o singur�a lovitur�a, retez�a capulvistierului, ce se rostogoli de c�ateva ori ��ntr-oparte. Trupul pr�abu�sit zv�acni scurt, ��ntinsem�ainile cu degetele ��ncovoiate ca ni�ste ghearedup�a c�ap�a�t�ana n�acl�ait�a de s�ange �si �t�ar�an�a,apoi se destinse, d�aruindu-se total repaosuluive�snic.. C�azur�a unul dup�a altul capetelebeizadelelor Constantin, �Stefan �si Radu subprivirea sticloas�a a domnului, care-�si a�steptat�acut r�andul.C�and c�al�aul ridic�a iataganul deasupra lui

Matei, mezinul ��n v�arst�a de numai 11 ani, searunc�a la picioarele sultanului, jur�andu-se culacrimi��n ochi c�a, dac�a va � l�asat��n via�t�a, se vaface musulman. Glasul tat�alui s�au se ridic�a as-pru ca un tunet deasupra mul�timii, mustr�andu-l c�a e mai bines�a moar�a de o mie de ori, dec�ats�a-�si renege credin�ta str�amo�seasc�a pentru a tr�aic�a�tiva ani ��n plus pe p�am�ant. Ca trezit dintr-un vis greu, Matei se a�sez�a ��n genunchi ��n fa�tac�al�aului, a�stept�andu-�si t�acut moartea. Apoi afost decapitat �si b�atr�anul domn, care a avutp�an�a ��n ultimele momente lini�stea ��mp�ac�arii cuel ��nsu�si ��n fa�ta destinului �si a mor�tii. . . � Sespune c�a pentru decapitarea lui Br�ancoveanu,c�al�aul a trebuit s�a loveasc�a de dou�a ori. Cem�ar�sevie, Doamne!


7

Odiseea r�am�a�si�telor p�am�ante�sti

br�ancovene.

Dup�a plecarea autorit�a�tilor, a ��nceputcur�a�tirea locului. Trupurile victimelor au fostaruncare ��n Bosfor, ��n timp ce un grup deexalta�ti au pornit prin ora�s cu capetele n�acl�aitede s�ange, puse��n v�arf de suli�t�a. S-au s�aturat re-pede de spectacol �si s-au ��ntors ��n pia�t�a. Pestenoapte capetele au fost, �si ele, aruncate ��nmare. La ad�apostul nop�tii, un grup de pescaricre�stini, au scos le�surile din mare �si le-au dus �sile-au ��nhumat la m�an�astirea Halke, ctitorit�a de��mp�aratul Ioan Paleologul al II-lea �si sponsori-zat�a o vreme chiar de Constantin Br�ancoveanu.Doamna Maria, cu fetele �si ginerii, a r�amas

timp de aproape doi ani ��n ��nchisoarea din ca-pital�a. �In martie 1716, a fost transferat�a laKutai, undeva dincolo de Marea Neagr�a. Afost �si atunci nevoie de vreo o sut�a de mii de�orini. Patriarhul a ajutat-o s�a vin�a ��n �tar�a ��nnoiembrie 1716, odat�a cu noul domn, Ion Ma-vracordat.Timp de patru ani, ��n deplin�a tain�a, a lu-crat la preg�atirea planului de aducere acas�aa r�am�a�si�telor p�am�ante�sti ale so�tului ei. Cinepoate �sti pe unde mai r�am�asese ceva din averealor? Ne putem g�andi la sumele depuse ��n vre-muri bune ��n b�ancile olandeze �si cele vene�tiene,unde legile otomane nu aveau cum s�a opereze.C�and a fost sigur�a c�a turcii nu o vor prinde,��n 1720, ��n cea mai mare tain�a, a adus raclasf�ant�a �si a re��nhumat-o ��n biserica Sf.Gheorghecel Nou, ctitorit�a de Br�ancoveanu. Morm�antula fost acoperit cu o plac�a de marmur�a (185/ 95cm.), decorat�a pe chenar cu ghirlande de �ori,la picioare cu o reprezentare alegoric�a � moar-tea cu coasa ��n m�ana dreapt�a �si cu trei �ori decrin ��n st�anga �si ��n partea de sus cu stema �T�ariiRom�ane�sti av�and vulturul cu crucea ��n plisc.Prudent�a, Maria n-a scris aici niciun nume.�Ins�a a at�arnat deasupra morm�antului o candel�ade argint, pe care a cerut s�a se scrie cu mult�adiscre�tie, urm�atorul text: �Aceast�a candel�a ce

s-au dat S(fe)ti Gheorghe cel Nou Rum�aneasc�aunde odihnesc oasele fericitului domn Io Con-standin Br�ancoveanul Basarab voievod �si estef�acut�a de doamna m�ariei sale Maria, care �sim�aria sa n�ad�ajduie�ste ��n domnul iar�a�si aice s�ai se odihneasc�a oasele, iulie ��n 12 zile, leat 7228(1720)�.Prea pu�tini erau cei ce �stiau taina aces-

tui morm�ant. Se vede c�a nici turcii n-au�stiut atunci, ��n vremea lui Ahmed al III-lea.C�and or � a�at, erau alte priorit�a�ti. Mariaa murit ��n 1729 �si a fost a�sezat�a l�ang�a so�tulei, a�sa cum i-a fost dorin�ta. L�ang�a ei maisunt ��n ve�snicie Ion Mavrocordat �si GrigoreBr�ancoveanu. Dup�a moartea Mariei, timp de15 ani, domni�ta B�ala�sa a preluat grijile mameisale. Sunt destule m�arturii scrise c�a urma�sii,apoi urma�sii urma�silor au fost preocupa�ti oare-cum de ��ngrijirea morm�antului din biserica Sf.Gheorghe cel Nou. Cu timpul, prezen�ta ose-mintelor lui Br�ancoveanu ��n �tara pentru cares-a jert�t, a intrat ��n con�stiin�ta genera�tiilor.Interesul fa�t�a de acesta va prinde un nou con-tur peste dou�a secole.

Constantin Br�ancoveanu voievod ��n con-

temporanitate.

�In b�at�alia rom�anilor pentru realizarea sta-tului na�tional unitar, Br�ancoveanu a devenitcu vremea un puternic simbol na�tional, mariino�stri istorici a�sez�andu-l ��ntre preocup�arile lorde c�ap�at�ai. Moartea de martir cre�stin i-a spo-rit considerabil personalitatea �si Biserica Or-todox�a l-a a�sezat pentru totdeauna la loc demare cinstire ��n istoria sa. A�sa se poate explicarena�sterea interesului fa�t�a de acest domnitor��n preajma ��mplinirii, ��n 1914, a dou�a secolede la moartea sa tragic�a. La 19 aprilie 1914,Nicolae Iorga a cerut Parlamentului s�a ini�tiezepreg�atiri pentru comemorarea lui Br�ancoveanupe 15 august, la Horezu. Atunci a fost �dat pu-blicit�a�tii� textul de pe candela de argint pus�ade doamna Maria deasupra morm�antului, des-


8

cifrat de c�atre Ion Ungureanu, dasc�al la bise-rica Sf. Gheorghe cel Nou. P�an�a la urm�a, s-af�acut o modest�a slujb�a de comemorare la bise-rica din Bucure�sti.De acum, oamenii erau maipreocupa�ti de �stirile care veneau din Balcani��n leg�atur�a cu izbucnirea r�azboiului. S-a con-turat treptat un mare semn de ��ntrebare : oareosemintele acelea sunt ale lui Br�ancoveanu?R�azboiul a stopat aceste preocup�ari. Ele vor� reluate ��n ��mprejur�ari favorabile, dup�a ce s-acreat Rom�ania Mare. Tonul l-a dat tot NicolaeIorga. �In 1932 s-a format o comisie ��n careerau vestitul Dr. Mina Minovici �si FranciscRainer. �In prezen�ta patriarhului Miron Cris-tea, s-a desf�acut morm�antul. Mare emo�tie autr�ait cei de fa�t�a c�and au descoperit ��n parteade sus a morm�antului un pache�tel cu frunzeuscate de meri�sor. Era ofranda iubirii pus�aacolo de so�tia voievodului ��nurm�a cu 214 ani.S-a trecut apoi la cercetarea de laborator S-au f�acut m�asur�atori �si s-au comparat cu dateexistente ��n descrieri de epoc�a. Speciali�stii audescoperit atunci vertebra t�aiat�a de secureac�al�aului, dovada de necontestat privind auten-ticitatea morm�antului. Dup�a �nalizarea cer-cet�arilor s-a ��ntocmit un raport �si s-a decis s�a�e a�sezat ��n acela�si loc. Pentru re��nhumarea luiBr�ancoveanu s-a f�acut un sicriu din sc�anduride stejar, t�aiate dintr-un stejar din curtea pa-latului Mogo�soaia. Acesta va sta mai binede un an ��n altarul bisericii. Textul s�apatpe acest sicriu dup�a ce s-a decis data �si loculre��nhum�arii, gl�asuia: AICI ODIHNESC OSE-MINTELE MARTIRULUI BR�ANCOVEANUCONSTANTIN VOIEVOD 1714 � 1934.Autorit�a�tile au decis ca re��nhumarea s�a se

fac�a pe 21 mai, de s�arb�atoarea Sf. Constantin�si Elena. �In acest scop, ��nainte cu o zi, sicriul afost a�sezat��n paracliserul Patriarhiei. Dup�a ve-cernie, s-a f�acut priveghi toat�a noaptea. �In 21mai, dup�a liturghie s-a f�acut parastas, �ind defa�t�a mari demnitari �si regele Carol. S-a pornitapoi cu sicriul ��n pelerinaj p�an�a la biserica Sf.Gheorghe cel Nou, unde s-a f�acut re��nhumarea.

Pe morm�ant s-a pus placa veche, de�si avea treisp�arturi, semne ale unor fapte reprobabile dinsecolele trecute.Memoria lui Br�ancoveanu a continuat s�a �e

cinstit�a ��n continuare prin fapte notabile. Ast-fel, ��n sinodul B.O.R. din 30 noiembrie 1934,s-a f�acut propunerea s�a �e canonizat. �In 1935,Marta Bibescu a pus s�a �e scris pe o plac�ade marmur�a,cu gra�e latin�a, textul de pe can-del�a �si a a�sezat placa l�ang�a morm�ant. �In 1938,Oscar Han a realizat statuia ��n bronz a luiBr�ancoveanu �si a a�sezat-o��n fa�ta bisericii (km.0al Rom�aniei).Cel de al doilea r�azboi mondial �siregimul instaurat ��n Rom�ania dup�a r�azboi, auam�anat pentru o vreme aceste preocup�ari. Elevor � reluate dup�a evenimentele din decembrie1989. Sinodul B.O.R. din 20 iunie 1992, prin-tre altele, a decis �. . . de acum ��nainte �si p�an�ala sf�ar�situl veacurilor, binecredinciosul voievodConstantin Br�ancoveanul, ��mpreun�a cu �ii s�ai,Constantin, �Stefan, Radu �si Matei �si cu sfet-nicul Ianache, s�a �e cinsti�ti cu s�n�tii ��n ceatamartirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe �sic�ant�ari de laud�a ��n ziua de 16 august, �ind��nscri�si ��n sinaxar, c�ar�tile de cult, precum �si��n calendarul Bisericii noastre�. �In anii care auurmat, au v�azut lumina tiparului numeroasec�ar�ti despre Br�ancoveanu, au avut loc ac�tiunievocatoare.�In calendarul ortodox, la data de 16 august,

avem s�arb�atoare ��nsemnat�a cu cruce albastr�a �sicu textul: � Sf. Martiri Br�ancoveni: Constan-tin Vod�a cu cei patru �i ai s�ai: Constantin,�Stefan, Radu, Matei �si sfetnicul Ianache �.Anul 2014 a fost proclamat ANUL

BR�ANCOVEANU. �In luna mai, la 80 deani de la re��nhumarea voievodului, s-a scosiar�a�si din morm�ant sicriul de lemn, pus acolo��n 1934 �si osemintele, dup�a ce au fost iar�a�sistudiate temeinic, au fost a�sezate ��ntr-o racl�ade argint aurit, lucrat ��n atelierele Patriarhiei�si s�n�tite ca moa�ste. De data aceasta, spe-ciali�stii care au studiat osemintele, au g�asit��n craniu locul unde a intrat v�arful suli�tei cu


9

care a fost purtat capul lui Br�ancoveanu prinora�s dup�a decapitare. Este ��nc�a o dovad�aprivind autenticitatea osemintelor. B.O.R. �siinstitu�tiile culturale desf�a�soar�a �si preg�atesc��n continuare activit�a�ti evocatoare, dar celemai importante vor � pe 15 august, c�and se��mplinesc 300 de ani de la teribilul masacru dinpia�ta Ialichio�sc a Stambulului �si ��n 16 august,c�and se va s�n�ti noua pictur�a a bisericii Sf.Gheorghe cel Nou, ��n prezen�ta unui sobornumeros ��n care vor � �si delega�ti ai biserilorsurori.

Boris MARIAN

�TARA LUI BUMB�ACEA

De la ��nceput cer scuze celor care poart�aacest nume, l-am g�asit undeva ��n memorie f�ar�anici o leg�atur�a cu personaje reale. �In 1977,Dumnezeu a bumb�acit Rom�ania, iar ��n mines-a trezit dorul de duc�a. Am ales o zon�a undelocuitorii nici nu au avut habar ce s-a petrecut��n sudul �t�arii, ��n Bucure�sti, ��n alte ora�se. M-amdus la directorul Centralei �si i-am spus - m�a ducpe orice �santier, nu mai r�am�an aici. Omul s-acrucit, m-a l�asat s�a a�stept vreo opt luni, eu amscris pe unde s-a putut, m-au chemat organele(ADIC�A Partidul) �si m-au trimis ��ntr-o zon�aunde se construia ceva pe banii BIRD (BancaInterna�tional�a de Dezvoltare). Bumb�acea celMare, b�alb�aitul genial din Carpa�ti voia s�a ri-dice industria la un nivel nemai��nt�alnit. A ales,��ntre alte zone �si pe cea mai s�arac�a, nu era ap�a,locuitorii se ocupau de cre�sterea bivoli�telor, eralini?te, se putea face o zon�a turistic�a ½prima�.L-a pus prim-secretar pe unul Tulai doamne,adjunct pe Iona�s crede, director de fabric�a peCr�ac�anel din Hu�si, �sef peste toate �santierele pe. . . Bumb�acea. Acesta era subordonat pe liniede Partid unuia Bumb�acea mai mare. Dup�a�ecare vizit�a, Bumb�acea cel Mic pl�angea ��nhohote, ��nchis ��n birou. �santierul mergea cadracul. Iarna nu erau drumuri, vara era prea

cald, ap�a � ioc. Utilajele veneau ��n �sirurine��ntrerupte, construc�tia se ��n�al�ta ��ncet, cam�an�astirea lui Manole. Atunci a ap�arut ne-gru de sup�ararea Marele B�alb�ait cu B�albea�talui �si doi c�aini de ras�a pur�a, negri ca diavo-lii. A strigat, a f�acut scandal, a �tinut unmiting, construc�tia a fost ��n trei luni termi-nat�a. Desigur f�ar�a WC-uri, du�suri, cantin�a.A ��nceput produc�tia. Noi f�aceam dou�a piese,directorul raporta patru,. F�aceam o sut�a, seraportau o mie de piese. Au venit ni�ste spe-ciali�sti str�aini, au ��njurat ��n limba lor, auplecat. Translatorul a fost g�asit mort ��ntr-o balt�a, la marginea �santierului. Entuziasmexista, salariul mergea, nu prea aveai ce s�acumperi. Cine cr�acnea disp�area. Pleca, nu se�stie unde. Circulau ni�ste b�aie�ti cu grade in-vizibile. Tr�ageau de limb�a pe unii, pe al�tii.Mergea. Bumb�acea cel Mare, geniul carpa-tin se cam chinuia cu situa�tia interna�tional�a,cu agenturile care n�av�aleau pesta �tar�a. Avor-tul era interzis, c�ateva femei au murit de lainterven�tii b�abe�sti. Treaba mergea. A venitdecembrie 1989, Dumnezeu a mai bumb�acit odat�a Rom�ania, f�ar�a cutremur, l-a luat pe Ge-nialul Bumb�acea �si l-a dus la ceruri, s�a fac�a�si acolo industrializare cu fondurile Sf�antuluiPetru, f�ar�a dob�and�a. Fabrica s-a oprit ca untramvai ��ntre sta�tii. A venit o �rm�a str�ain�a,alta, ��n �ne, ce era bun s-a p�astrat, ce erar�au s-a schimbat, personalul s-a redus la unsfert. A��nceput furtul ��n mas�a. B�aie�tii alba�striau disp�arut, au ap�arut barosanii. De unde auscos bani, case, ma�sini, numai Dumnezeu �stie.C�a�tiva din neamul Bumb�acea au f�acut cevap�arnaie, nu mult�a, c�a doar nu au furat mult.Ceva milioane, a�sa, pentru zile negre. Lumeas-a ��mp�ar�tit,bumb�acea de dreapta, bumb�acea de st�anga,bumb�acea de centru. Au disp�arut toatebivoli�tele, pe�stii s-au schimbat, au ap�arut re-chini de munte, leoparzi de p�adure, femeile um-blau goale pe str�azi, b�arba�tii r�adeau, dar nuse mai ��ndr�agostea nimeni. C�at despre poezie,


10

cine naiba se mai ocupa de ea? �In afar�a deScrisoarea a treia de Ien�achi�t�a V�ac�arescu sauEminescu, nu se �stia exact, la fel �si Plecata-amnou�a din Vaslui �si cu sergentul zece, de Bolinti-neanu, nimic, la �scoal�a copiii schimbau ironii peeuro, ��n recrea�tie. Dar unde mai era Bumb�acea.A disp�arut �si el. R�adea unul pe sticl�a, nimeninu-i mai �stia numele.

Scurt�a istorie a vestitului Koba

�In anul 1879, luna decembrie, se n�a�stea, laGori, un prunc pe nume Iosif, tat�al s�au legal �-ind Visarion, dar tat�al natural nu s-a ar�atat labotez. Era un nobil gruzin, la care era angajat�amama viitorului t�atuc al popoarelor. Cizmarulosetin Visarion��si b�atea cu regularitate familia,ceea ce l-a obligat pe nobilul gruzin s�a-l trimit�ape bietul Iosif la un seminar teologic. Iosif eraobsedat de legenda unui haiduc pe nume Koba,a luat acest pseudonim cu care ��l onorau nu-mai prietenii cei mai �deli, mai t�arziu, adic�aMolotov, poate �si al�tii, majoritatea prietenilor�ind lichida�ti cu mult�a aten�tie dup�a 1917. Cuaproape un deceniu mai devreme se n�ascuse laSimbirsk ��nv�a�tatul-terorist Ulianov-Lenin, caredorea din tot su�etul s�a-l r�azbune pe frateleAlexandr, unul dintre participan�tii la un aten-tat arhicunoscut��mpotriva �tarului. La un dece-niu dup�a na�sterea lui Iosif-Koba se n�a�stea unalt titan-t�alhar, viitor pictor �si dictator Dol�Hitler. �In doar dou�a decenii, 1870-1890, istorias-a c�ap�atuit cu cei mai destoinici c�al�ai din mile-niile cunoscute de noi. �Imprietenindu-se cu unrevolu�tionar de profesie, Iosif a ��nv�a�tat cum sejefuiesc transporturile de bani pe calea ferat�a,bani necesari luptei ��mpotriva �tarismului. Aajuns la ��nchisoare, apoi ��n Siberia, unde eraumai mul�si revolu�tionari dec�at ��n toat�a Rusia.Koba a devenit Stalin, cum Ulianov a devenitLenin (de la �uviul Lena), Bronstein a devenitTro�tki (dup�a numele unui gardian). Tovar�a�siise cam fereau de Koba pentru c�a acesta dor-mea cu cizmele pe el �si mirosea ur�at. I se spu-

nea ½puturosul�, iar la limbi str�aine era tuf�a deVene�tia.

�In schimb citea orice era ��nlimba rus�a, pe care a ��ndr�agit-o mai mult dec�at gruzina.Nu iubea pe intelectuali, erat�acut, se sup�ara repede. An-tipatia lui pentru Tro�tki, Ka-menev, Zinoviev era evident�a.�In tinere�te, seminaristul scriaversuri de dragoste, despre

natur�a, a�sa cum Hitler picta. Apoi s-a c�as�atoritcu �ica unui revolu�tionar Svanidze, pe care osalvase de la ��nec.Iosif avea o m�an�a mai scurt�a, ��n urma unei

poliomielite, de aceea ��n multe poze apare cum�ana sub al treilea nasture al hainei militare,imit�andu-l pe Napoleon. �In ce prive�ste ta-lentele sale de militar se poate spune c�a eratotal inapt, av�and la activ dou�a ��nfr�angerir�asun�atoare � la �Tari�t�an, numit ulterior Sta-lingrad, unde a fost trimis pentru organizareaalimenta�tiei armatei, dar a intervenit ��n pla-nurile de atac, apoi ��n Polonia, unde , al�aturide un alt inapt precum Tuhacevski, a pier-dut toate b�at�aliile. De aceea l-a �si ��mpu�scat,��n 1938, pe admirabilul s�au tovar�a�s de arme,acuz�andu-l de complot. Destinul lui Stalin amai avut sincope riscante, astfel, ��n 1917, s-aopus ac�tiunii din octombrie (7 noiembrie, pestil nou), numai pentru c�a organizarea era ��nm�ana lui Tro�tki. Lenin l-a iertat, dar tensiu-nea dintre cei doi a crescut ��n timp. �In 1922,la trei ani de la atentatul comis de socialist-revolu�tionara Fani Kaplan, nu se �ttie de cine��ncurajat�a, Lenin a c�azut la pat, iar Stalin l-a izolat la sta�tiunea Gorki (a nu se confundacu numele scriitorului) . Krupskaia, so�tia luiLenin, care i-a suportat so�tului toate aventu-rile amoroase, a fost ��ndep�artat�a brutal de Sta-lin. Lenin i-a scris c�a rela�tiile lui cu secreta-rul general Stalin sunt ��nghe�tate �si va clari-�ca pozi�tia acestuia ��n partid. Lenin a muritdup�a un an �si jum�atate f�ar�a a mai clari�ca ni-


11

mic. Dar lag�arele, poli�tia politic�a, dictatura aufost crea�tia bunului Lenin, cu entuziasmul luiTro�tki, a�at al�aturi. Contribu�tiile catastrofaleale lui Koba au constat ��n urm�atoarele � lichi-darea ��ntregii echipe formate de Lenin, izgoni-rea, apoi uciderea lui Tro�tki �si, cel mai impor-tant � des�in�tarea NEP-ului, noii politici eco-nomice, adic�a a pie�tei libere �si ini�tiativei libere,prin care Lenin dorea s�a stabilizeze economia.Colectivizarea for�tat�a este opera fundamental�aa lui Stalin, metod�a preluat�a orbe�ste de �t�arilesocialiste dup�a al doilea r�azboi mondial, cuexcep�tia Poloniei, Iugoslaviei �si Bulgariei (aiciexistau cooperative ��nainte de r�azboi). Pasulinvers f�acut de guvernul Roman, ��n Rom�aniaanilor 1990-1991 a fost la fel de inept. �In1925, Stalin ��l lichideaz�a pe Frunze, de teamaunui puci militar. Paranoia se accentueaz�a.�In 1929-1932, �t�aranii ucrainieni cad victim�adu�sm�aniei nebune�sti a lui Koba, care considerac�a Ucraina nu este devotat�a Puterii Centrale.�Ii ��nfometeaz�a, mor milioane de oameni, suntbombarda�ti , mitralia�ti. SUA a ajutat cu teh-nic�a �si consiliere programul de industrializare aURSS, un program � fulger, cu scopul v�adit dea da o lec�tie Europei de Vest �si a opri tendin�taURSS de a avansa ��n Asia.Ascensiunea lui Hitler, ��n loc s�a-l ��ngrijoreze

pe Stalin ��l ferice�ste, caut�a mereu colaborarea,��n ura sa pentru Anglia �si Fran�ta. Rezulta-tul � pactul Ribbentrop-Molotov de ��mp�ar�tirea Europei de Est. Alt rezultat - un pasaproape fatal � mutarea spre vest a grani�telorURSS, subestimarea strategiei germane, trezi-rea unor du�sm�anii nedorite din partea Poloniei�si Rom�aniei. Stalin credea orbe�ste c�a Hitler nuva deschide frontul r�as�aritean, dar a ��nc�alcatprincipiul lui Napoleon, nu a?tepta s�a te atacedu�smanul. Micul osetin-gruzin s-a dovedit dinnou un pigmeu ��n arta militar�a. A fost salvatde d�arzenia ru�silor siberieni, ca �si de ajutorulamerican. Dup�a r�azboi, vechiul antisemitismal seminaristului s-a retrezit. A vrut s�a depor-teze pe evrei ��n Extremul Orient, iar o parte

s�a plece ��n Palestina s�a fac�a o �tar�a socialist�a.Este ciudat cum de un om dotat cu o puterede munc�a extraordinar�a, o memorie la fel decuprinz�atoare, c�adea mereu ��n plasa propriiloriluzii. Primul care s-a bucurat de moartea luiKoba a fost prietenul Beria. Un obsedat se-xual, extrem de inteligent, Beria ar � dorit s�arenun�te la RDG, s�a fac�a o pace durabil�a cuVestul pentru reforme ��n interior. Desigur, subcontrolul Securit�a�tii. Hru�sciov, unul dintre ceimai ciuda�ti lideri de la Kremlin l-a lichidat.Ne ��ntreb�am cum au reu�sit doi oameni - Sta-lin �si Hitler -, aparent normali, s�a ucid�a zecide milioane de oameni. Nu ei i-au ucis, ci unsistem care func�tiona ca aparatul lui Kafka dinpovestirea COLONIA PENITENCIAR�A. Ide-ologia, structura bazat�a pe aceast�a ideologie aufunc�tionat nebun�ste. Istoria este pres�arat�a deasemenea fapte ini�tiate f�ar�a feed-back de fana-tici ai puterii. Fostul jefuitor de trenuri cu baninu avea nimic comun cu progresul social, eco-nomic.

Lec�tiile nu se��nva�t�a. Sper�am c�a marile puterinu vor accepta asemenea lideri, de�si viitorul nupoate � prezis.

Petre B�ADIC�A

Petre B�ADIC�A - CUM A FOST RA-

TAT�A UNIREA ROM�ANIEI CU UN-

GARIA1

O propunere unic�a ��n istoria Rom�aniei �si po-menit�a ��n pu�sine c�ar�si de memorii ar � pututduce Ungaria sub conducerea autorit�a�silor dela Bucure�sti. La pu�sin timp dup�a Unirea de la1918, con�sii maghiari i-au cerut Regelui Ferdi-nand s�a domneasc�a �si peste Ungaria. Al c�aruiprim impuls a fost s�a dea curs acestei ini�siative.

Mihail Sturdza a de�sinut, ��n prima partea secolului trecut, pozi�sii ��nalte ��n diploma�siela Budapesta, Washington, Riga, Copenhaga,

1Materialpreluatdepenet


12

Viena �si a fost pentru o scurt�a perioad�a de timp��ntre septembrie 1940 �si ianuarie 1941 ministrude Externe. Simpatizant al mi�sc�arii legionare,Sturdza - descendent din familia de domnitoriai Sturdze�stilor - a plecat ��n exil dup�a 1945unde a publicat c�ar�si despre istoria Rom�anieimoderne.

Ionel Br�atianu s-a opus

�In cartea sa de memo-rii intitulat�a ½Rom�ania �sisf�ar�situl Europei�, tradus�a��n limba rom�an�a ��n 2004- Mihail Sturdza relateaz�aevenimentul care face obiec-

tul dezbaterii lansate de ½Rom�ania liber�a�:��In fa�sa pr�abu�sirii Imperiului Austriac, a��nfr�angerii Ungariei �si ocup�arii Ardealului dec�atre trupele rom�ane�sti, unii oameni de stat un-guri se g�andiser�a la o uniune a celor dou�a �t�ari,contele Bethlen (Istvan Bethlen a reprezentat��n 1919 noul parlament ungar la tratativele depace ��n Paris �si a devenit premier al Ungariei ��n1921, n.red.) �si contele Teleki (probabil e vorbade Pal Teleki, premierul Ungariei din 1920 �1921 �si din 1939 � 1941, n.red.) oferind ��n modprecis, prin emisarii lor, Coroana Sf�antului�Stefan (coroana cu care au fost ��ncorona�ti ceimai mul�ti dintre suveranii regatului Ungariei��ncep�and din Evul Mediu � n. red.) rege-lui Ferdinand. Contele Mihai Banfy (MyklosBanfy a fost ministrul de Externe al Ungariei��ntre 1921 �si 1922 � n. red.), pe care ��l cunoscu-sem la Cluj �si pe care l-am reg�asit la Budapesta��n calitate de ministru de Externe, era �si el unadept al acestei idei.... Contele Banfy era con-vins c�a ��n situa�tia de dezechilibru total ��n careajunsese Europa prin dispari�tia a trei imperii �Rusia, Germania, Austro-Ungaria - �si datorit�aapari�tiei Uniunii Sovietice, numai unirea pu-terilor celor dou�a �t�ari dun�arene putea asiguracu timpul supravie�tuirea lor. C�and, la pleca-rea mea din Budapesta, m-am prezentat Rege-

lui Ferdinand �si Reginei Maria, pentru a le daseama de g�andurile lui Mihail Banfy, ei mi-aupovestit c�a Ionel Br�atianu, pe atunci pre�sedinteal Consiliului, respinsese energic propunerilelui Bethlen �si Teleki, pe care Majest�a�tile lor lepriveau cu favoare cu urm�atoarele comentarii:v�a iubim prea mult �si ne temem c�a a�ti � preades la Budapesta�.

Ungurii, speria�ti c�a sunt minoritari

Greutatea acestor m�arturii rezid�a din faptulc�a pu�tini oameni ai acelor vremuri au f�acut re-ferire la ea��n lucr�arile ulterioare de memorialis-tic�a. Istoricul �si cercet�atorul �stiin�ti�c CristianVasile ne-a precizat c�a ��n biogra�ile RegeluiFerdinand, nu se pomene�ste despre acest epi-sod. Nici m�acar ��n memorialistica unor autoriprecum Raymund Netzhammer (care a l�asat unmare num�ar de lucr�ari despre istoria Rom�aniei� n. red), ��n general, bine informat�. De ase-menea, din notele lui Alexandru Marghiloman(liderul Partidului Conservator) lipse�ste acestepisod, ne-a precizat R�azvan P�ar�aianu, lectoruniversitar la catedra de Istorie a Universit�a�tiidin T�argu Mure�s. Care, ��ns�a, admite existen�taacestei propuneri istorice: �Cei care au avutaceast�a ini�tiativ�a ��ncercau s�a g�aseasc�a un spri-jin extern pentru a asigura existen�ta Ungarieica stat ��n condi�tiile ��n care Imperiul Austro-Ungar se destr�amase, iar compozi�tia etnic�aa popula�tiei maghiare era fragil�a, ��n proprialor �tar�a ungurii �ind pu�tin peste 51%. Prinacordarea coroanei Sf�antului �Stefan lui Ferdi-nand, este de presupus c�a ungurii au ��ncercats�a negocieze crearea unui stat federativ des-pre care se mai vorbise ��n mai multe r�anduri��nc�a din 1848. De altfel, p�area o tradi�tie is-toric�a a Ungariei de a face alian�te cu o mo-narhie care s�a ��i asigure existen�ta. Nobilii ma-ghiari au f�acut o alian�t�a cu Imp�ar�ateasa Ma-ria Teresa (1741), apoi compromisul austro-ungar din 1867. Acum probabil ��ncercau onou�a alian�t�a, de ast�a dat�a cu coroana de o�tel a


13

Rom�aniei.�Istoricul ne-a aten�tionat c�a nu trebuie s�a

privim posibilitatea acelei alian�te ��n ter-menii structurii unui stat democratic deast�azi. �Dup�a pierderea Ardealului, con�tii ma-ghiari credeau c�a pot aduce aportul lor socialRom�aniei din punctul de vedere al elitei con-duc�atoare. B�anuiesc c�a propunerea a repre-zentat o tatonare f�acut�a mai degraba ��n numepersonal. S�a nu ��n�telegem de aici c�a aceastaa fost neap�arat o propunere o�cial�a a statuluimaghiar�, explic�a P�ar�aianu.

Ferdinand, momit cu o coroan�a

Un alt istoric, Dan Falcan, admite existen�taacestui episod ap�arut imediat dup�a Unirea dela 1 Decembrie 1918. Ini�tiativa de a oferi Re-gelui Ferdinand al Rom�aniei coroana Sf�antului�Stefan a Ungariei lui a avut un precedent. Bul-garia a f�acut o propunere similar�a Rom�aniei ��n1886 doar c�a, la acea dat�a, regelui Carol I.Dan Falcan crede c�a, de�si domnia ambiva-

lent�a era o form�a de organizare care �tinea maidegrab�a de Evul Mediu, contextual era favora-bil unei astfel de propuneri. La grani�tele ce-lor dou�a �t�ari se a�a o mare slav�a �si, mai nou,pericolul sovietic. Ungaria era ��ntr-o situa�tiefoarte delicat�a dup�a destr�amarea ImperiuluiAustro-Ungar �si c�aderea regimului violent a luiBela Kuhn la 3 august 1919, zi ��n care trupelerom�ane�sti cu acceptul for�telor europene au ocu-pat Budapesta.Propunerea con�tilor maghiari, crede istori-

cul, era o ultim�a ��ncercare disperat�a a Unga-riei de a lua ��napoi Transilvania. Ei au mi-zat pe vanitatea Regelui Ferdinand pentru carear � fost o chestiune de mare prestigiu, s�a �e��ncoronat rege at�at la Bucure�sti, c�at �si la Bu-dapesta. �In cazul accept�arii propunerii con�tilormaghiari, Alian�ta dintre Rom�ania �si Ungaria ar� putut � condus�a �si administrat�a ��n dou�a mo-duri distincte, ambele ��ns�a av�and un numitorcomun: Ferdinand rege, conducere central�a la

Bucure�sti, dar �si o mare autonomie regional�acare viza Ardealul pe de o parte �si Ungaria pede alta. �Intr-un prim scenariu administrativ,spune Dan Falcan, Transilvania ar � urmat s�ar�am�an�a ca p�an�a��n 1918 sub administrarea unuiguvern regional care func�tiona la Budapesta.Na�tionalitatea, la schimb cu unirea

Momeala pentru acceptarea de c�atre Bu-cure�sti a unei asemenea propuneri o repre-zenta asigurarea c�a oricum Transilvania estea rom�anilor din moment ce Regele Ferdinanddomnea �si peste Ungaria. Doar c�a ��n even-tualitatea probabil�a a ruperii ulterioare aces-tei alian�te, ungurii sperau c�a ar � putut face��n a�sa fel ��nc�at s�a le r�am�an�a Transilvania.(Cel mai probabil, Ungaria �si Rom�ania ar� avut trei ministere comune coordonate dela Bucure�sti - Finan�te, Externe �si Ap�arare).O a doua variant�a de func�tionare a Alian�teirom�ano-maghiare pleca de la aplicarea statutu-lui de condominium Transilvaniei care urma s�anu apar�tin�a, ��n documentele o�ciale, nici unuistat. Dan Falcan crede c�a maghiarii ar � spriji-nit ideea Ardealului ca o entitate independent�acu un Parlament stabilit la Cluj �si Ferdinand,rege. Discu�tiile diplomatice nu au ajuns ��n pre-ajma acestor scenarii agreate de Budapesta de-oarece Ionel Br�atianu, dar �si al�ti oameni politiciau refuzat propunerea venit�a de la Budapesta.Asta chiar ��n condi�tiile ��n care, spune MihailSturdza��n cartea sa, Regele �si Regina au primitfavorabil propunerea con�tilor maghiari. Auto-rul lucr�arii din care am citat este convins devaliditatea solu�tiei unei alian�te ��ntre Ungaria�si Rom�ania: �convingerea necesit�a�tii unirii des-tinelor celor dou�a �t�ari era at�at de mare la con-tele Banfy ��nc�at dup�a o prim�a op�tiune pentruna�tionalitatea ungar�a �si dup�a activitatea sa caministru al Afacerilor Externe ungar, cerut �siob�tinut, �si aceasta numai mul�tumit�a insisten�teiimperative a Regelui Ferdinand, na�tionalitatearom�an�a, sub care n�ad�ajduia s�a lucreze mai binela ��ndeplinirea obiectivelor sale�.


14

Maniu: Ne unim cu �tara dup�a o tranzi�tie

de zece ani

Redeschiderea unui subiect apropiat momen-tului de la 1 Decembrie 1918, a reprezentat unprilej de a-l ruga pe istoricul Dan Falcan s�a ex-plice modul ��n care ardelenii s-au raportat laUnirea cu �tara.�P�an�a ��n 1918, ��n afara unei elite, res-tul popula�tiei nu �ti-a pus problema unirii cuRom�ania. A�sa cum nici noi nu ne puneamimagina, ��n anii '80, c�aderea lui Ceau�sescu.Pentru omul de r�and era un g�and de necon-ceput c�a ar putea trece ��n Rom�ania Mare dup�ace genera�tii la r�and, familia lui a tr�ait ��ntr-un imperiu condus de la Viena. �In cel maibun caz sperau la o autonomie a Transilvanieidar ��n cadrul regatului Ungar, mai multe drep-turi pentru ardeleni, dar nu sperau la unirea cuRom�ania. Omul simplu �stia de existen�ta unuistat rom�an, avea con�stiin�ta c�a este rom�an, darnu se g�andea c�a la un moment va tr�ai efec-tiv ��n �tara re��ntregit�a ��n grani�tele Rom�anieiMari. �Asta era proiectul unei p�ar�ti din elit�acare a ��nceput s�a devin�a probabil dup�a ce pri-mul r�azboi mondial a luat o turnur�a proast�apentru Austro-Ungaria �si Germania�, explic�aistoricul. �In 1918 c�and s-a f�acut Unirea auexistat voci, inclusiv a lui Iuliu Maniu, careau declarat c�a unirea Ardealului cu Rom�aniatrebuie s�a se fac�a doar cu condi�tia unei peri-oade de tranzi�tie de 10 ani��n care administra�tia�si legisla�tia austriac�a din Ardeal s�a �e armo-nizat�a cu cea de la Bucure�sti. �La Alba Iulias-a format �si un consiliu diligent condus de Iu-liu Maniu care urma s�a administreze treburileArdealului p�an�a la unirea de�nitiv�a. Maniu arenun�tat la impunerea acestor condi�tii legate detranzi�tie de team�a

Dinu C. GIURESCU

PERICOL NA�TIONAL - "MANIFES-

TUL C�ATRE ROM�ANI"2

ROM�ANI! Merge�ti la vot in num�ar mare,pentru c�a: la o prezen�t�a a rom�anilor de peste60-65% UDMR-ul (care din 22 de ani a gu-vernat 13,7 ani - cel mai mult) nu mai intr�a��n parlament �si nu mai poate �santaja partidelecu care se va alia, ��n cazul unei prezen�te mici.Poate ne trezim o dat�a pentru totdeauna �si led�am o lec�tie...

Daca sunteti patrioti, dati mai departe!

DINU C. GIURESCU: "Am sentimentul c�asunt ��n 1940, ��n preajma pr�abu�sirii hotarelornoastre". Ini�tiativa de a des�in�ta jude�tele se��nscrie ��ntr-un �sir de ac�tiuni care sunt menite,pe de-o parte, s�a destrame unitatea teritorial�aa �t�arii �si, pe de alt�a parte, s�a �stearg�a iden-titatea noastr�a na�tional�a. Se anuleaz�a, cu otr�as�atur�a de pix, toat�a aceast�a ��ntocmire careare o vechime ��ntre 600 �si 700 de ani, intrat�a ��ncon�stiin�ta noastr�a, a mea. Eu sunt din Vla�scamai ��nt�ai, apoi din Arge�s, �si pe urm�a, evident,sunt din Rom�ania, �indc�a Vla�sca �si Arge�sulsunt parte din Rom�ania. Ce facem? �Stergemcu buretele, �stergem cu pixul - tot? Unde voi

2Ce nu precizeaz�a��n acest articol acad. Dinu C. Giu-rescu este ca rom�anul, dac�a merge la vot, s�a voteze mu-sai PSD, adic�a USD ori cum se va numi, p�ana la urm�a,structura de care apar�tine �si Partidul Conservator allui Felix Infractorul, pentru care a candidat �si d�ansul laprecedentele alegeri din postura de vicepre�sedinte PC.A�sa c�a, mie personal, ori ��mi vorbe�ste p�apu�sa gon�a-bil�a Dinu C. Giurescu ori o face o legum�a, mi-e totuna... Dar cel mai drag mi-e domnul acad. atunci c�andvorbe�ste de la microfonul Antenei 3. M�a intreb, totu�si,p�an�a la urm�a, de ce nu i le spune toate acestea dom-nul acad. lui Victor Ponta, c�aci au aceea�si sim�tire ��ng�andire... dup�a cum recuno�stea Victor Ponta, recent,la Craiova: ½Aceasta este �tara mea/�Si neamul meu celrom�anesc/Aicea eu s�a mor a�s vrea,/Aicea vreau eu s�atr�aiesc...� (Citat aproximativ). P�an�a la urm�a, partidullui Ponta, al lui Dan Voiculescu, cel al generalului Inte-res General, al lui T�ariceanu �si UDMR sunt ��n alian�t�ala guvernare... ori ½Tot a�sa / �si iar a�sa / Bine zici M�ariaTa!�


15

�? Din regiunea 1, cet�a�teanul cu codul numericpersonal cutare, pe care ��l ��nscriu cu dou�a-treisemne acolo, ��ntr-o list�a �si, ��n felul acesta, amrobotizat ��ntreaga Rom�anie.

Eu nu mai apar�tinunui jude�t, nu maiapar�tin Rom�aniei.Apar�tin unor si-gle, unor numere��nscrise. . . E trist!A�sadar, ce se��nt�ampl�a acumacu des�in�tarea

jude�telor se ��nscrie ��n dou�a tendin�te foarteclare din ultimii ani. Pe de o parte destr�amareateritorial�a a Rom�aniei �si, pe de alt�a parte,�stergerea identit�a�tii noastre ca rom�ani. Am s�aenum�ar c�ateva argumente:

1. Primul: regiunile de dezvoltare. Acel fai-mos proiect, din p�acate al UDMR-ului:50.000 Km�, taie Transilvania ��n dou�a, pelinia trasat�a de arbitrajul de la Viena din'40. Acesta este un fapt.

2. Al doilea: statutul minorit�a�tilor: care sepreg�ate�ste. Dac�a se adopt�a, prin formul�amagic�a a asum�arii r�aspunderii, vom creazeci de autonomii teritoriale, sub pretextulautonomiilor culturale. Autonomii terito-riale ��n Transilvania care vor face tranzi�tiade la jude�tele secuie�sti, �si p�an�a la grani�tacu Ungaria.

3. Al treilea argument: legea arhivelor. �Inspe�t�a ��ntoarcerea arhivelor la emitent!Dumneavoastr�a �sti�ti ce ��nseamn�a asta? S�ale ��ntorc unde? Emitentul a fost p�an�a��n 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le��ntorc? Eu cred c�a nu-�si dau seama oa-menii de catastrofa pe care o preg�atescRom�aniei. Dac�a le-a�s propune StatelorUnite s�a ��ntoarc�a arhivele de la ArhiveleNa�tionale Centrale din Washington DC ladiferi�tii emiten�ti, eu cred c�a s-ar uita �si ar

spune probabil c�a este un act de tr�adarena�tional�a, de destr�amare a unit�a�tii State-lor Unite.

4. Al patrulea argument: legea educa�tiei.Suntem educa�ti dup�a moda nou�a euro-pean�a, ��n care 92% dintre elevii autohtoniau mai pu�tine drepturi dec�at 8% dintreelevii minoritari. E bine c�a au minorita-rii drepturi, dar vreau ca �si majoritarii s�aaib�a acelea�si drepturi! Aceea�si lege enu-mer�a 22 de principii directoare, unul dinprincipii este �si cultura, identitatea �si is-toria rom�aneasc�a, dar ��n lege nu se a��animic pentru promovarea acesteia. Maimult dec�at at�ata: �nan�tarea este favori-zant�a pentru minoritari: dac�a sunt 10 eleviminoritari rom�ani ��ntr-un sat, des�in�t�am�scoala respectiv�a, iar dac�a sunt zece mino-ritari ��ntr-un sat, facem o �scoal�a special�a.Iat�a, deci, ce ��nseamn�a legea educa�tiei eu-ropene. . . Nu mai vorbesc de autonomiauniversitar�a, care acolo e proclamat�a cu li-tere des�in�t�am �scoala respectiv�a, iar dac�asunt zece minoritari ��ntr-un sat, facem o�scoal�a special�a. Iat�a, deci, ce ��nseamn�alegea educa�tiei europene. . . Nu mai vor-besc de autonomia universitar�a, care acoloe proclamat�a cu litere groase dar, ��n re-alitate, universit�a�tile sunt supravegheate,acuma, cum nu au fost niciodat�a ��nainte,dup�a bunul plac al rectorului �si al altora.

5. Al cincilea argument: nu mai avem ma-nual de istoria rom�anilor. Elevii de clasaa XII-a au un manual pe care scrie Is-torie, iar ��n�auntru e tran�sat�a, ca la aba-tor, istoria rom�anilor pe teme mari, pecare le ��n�telege un om care cunoa�ste isto-ria rom�anilor, dar nu unul care trebuie s-o��nve�te, �indc�a principiul cronologic a fostdes�in�tat.

6. Al �saselea argument: eu pot s�a insultacuma drapelul �t�arii: personalit�a�tile mar-


16

cante. . .�In lege nu mai exist�a incrimi-nare penal�a pentru acest lucru, pentruprofanarea sau batjocorirea simbolurilorna�tionale. Fac ce vreau �si ce p�a�tesc? �Incazul cel mai bun,dac�a ac�tioneaz�a guver-nul sau autoritatea, primesc o amend�a.

7. Al �saptelea argument: Am a�at custupoare c�a asocia�tia cultural�a ForumulRom�anilor din Covasna, Harghita �si Mure�snu prime�ste un leu de la Guvern pentruac�tiunile sale culturale.

8. Al optulea argument: ora de istorie la te-leviziunea roman�a nu mai este: Nu maiexist�a, pur �si simplu.

9. �In al nou�alea r�and: Desprinderea propa-gandistic�a, �si chiar mediatic�a, a celor dou�ajude�te �si jum�atate secuie�sti.

10. �In al zecelea r�and: reforma sistemului sa-nitar: Care poate s�a duc�a foarte departe,spre dezastru. Peste toate � �si cu astaam terminat � vine: anularea Parlamen-tului. Asumarea r�aspunderii este o for-mul�a extraordinar�a, ca s�a nu mai contezeParlamentul. Marea Adunare Na�tional�aera mult mai logic�a dec�at Parlamentulde ast�azi. Spune Constitu�tia din '65:½for�ta conduc�atoare din Republica Soci-alist�a Rom�ania este Partidul ComunistRom�an� � monopolul puterii. Era clar�aputerea. Deputa�tii votau a�sa cum spuneaPartidul.

Acuma nu! vrem un regim, chipurile, plura-list �si, ��n schimb, ne asum�am r�aspunderea��nc�atorice lege poate s�a treac�a ��n momentul de fa�t�a,�indc�a Guvernul bene�ciaz�a de o majoritatearitmetic�a, care nu mai corespunde ��n niciunfel cu op�tiunile �si cu sentimentele popula�tiei.Revin la jude�te.Acestea nu sunt o crea�tie a lui Mircea cel

B�atr�an. Jude�tele erau acolo �si Mircea le-a��nt�arit. Nu sunt o crea�tie a lui Carol I sau a lui

Alexandru Cuza Erau acolo. Domnitorul uni-rii �si fondatorul monarhiei le-au ��nt�arit doar.Culmea este c�a Uniunea European�a nu ne cereaceast�a des�in�tare a jude�telor.Este o misti�care grosolan�a, ur�at�a de tot, s�a

spui oamenilor c�a UE ne cere a�sa ceva. Dar nueste adev�arat! Fran�ta �si-a men�tinut zeci, sutede departamente, Germania la fel, Anglia la fel.Fiecare unitate teritorial�a cu numele ei este

acolo, numai noile des�in�t�am. Partea cea maigrav�a e c�a vor s�a ne �stearg�a memoria, vor sa ne�stearg�a identitatea.Prin toate aceste r�asturn�ari, prin toate aceste

ac�tiuni de buldozer, pur �si simplu, vor s�a �uca frunza pe ap�a - c�aci frunza este acum unsimbol - s�a nu mai �stiu ce e cu mine, s�a �uun fel de cet�a�tean, a�sa, al nim�anui, care locu-iesc ��ntr-o regiune desemnat�a printr-o cifr�a ro-man�a, �si care voi �, ��nc�a o dat�a, ��nscris, printr-un indicativ numeric, ��ntr-o list�a. Acest tipde om nu are dec�at nevoi imediate: trebuies�a se duc�a la mall, s�a cumpere o ma�sin�a �sis�a c�al�atoreasc�a, poate, ��n str�ain�atate, �si s�a se��mbrace bine. Asta este tot, dar ��n cazul �astaRom�ania: adio! Aici este partea cea mai grav�a.Prin des�in�tarea jude�telor ��mi iei baza mea te-ritorial�a care de sute de ani exist�a acolo.Bunicul meu s-a n�ascut ��n Buz�au, �si jude�tul

Buz�au exist�a �si ast�azi. De patru genera�tii sun-tem buzoieni prin na�stere. �Ala este primul loc.�Imi �stergi �si Buz�aul? Ce fac Unde sunt n�ascut?�In raionul Stalin din Bucure�sti? Se vehiculeaz�ateoria c�a noi am ajuns ��n Transilvania prin se-colul XII-XIII... Asta este o veche tem�a de pro-pagand�a: neput�and s�a conteste majoritatea ab-solut�a a rom�anilor, au ��nceput s�a spun�a: ½da,dar voi a�ti venit dup�a noi, �si noi am fost pri-mii ocupan�ti� �si alte teorii din acestea. C�atprive�ste jude�tele, s�a lu�am dou�a exemple: Ma-ramure�sul �si Bihorul.Sunt forme vechi de organizare pe care rega-

tul maghiar, ��n momentul ��n care a ��ncorpo-ratTransilvania, le-a preluat �si le-a transformat ��ncomitatele regatului. Iar mai t�arziu, c�and Un-


17

garia a f�acut dualismul cu Austria, a re��n�in�tattoate jude�tele.Jude�tele din Transilvania sunt jude�tele care

s-au constituit de-a lungul vremilor. At�at deputernic�a era institu�tia, ��nc�at Austro-Ungariaa extins aceast�a institu�tie a comitatelor, echiva-lent�a cu jude�tele, pe toat�a Ungaria mare, aceeadin 1867.Tot ce am ��n�sirat p�an�a acuma, acei pa�si mai

mari sau mai mici pentru destr�amarea unit�a�tiiteritoriale �si a demnit�a�tii rom�ane�sti, merg toateca un �suvoi c�atre o singur�a �tint�a, suprimareaarticolului 1 din Constitu�tie:Rom�ania este stat na�tional, unitar, suveran �siindivizibil. Asta le trebuie, asta vor s�a su-prime. �Si o suprim�a ��n momentul ��n care,��n con�stiin�ta elevilor din liceu, dispare Istoriarom�anilor ca materie de ��nv�a�t�am�ant, sau c�andcet�a�tenii dintr-o urbe nu mai au con�stiin�ta c�asunt rom�ani.Poate nici m�acar c�a sunt bucure�steni sau

bra�soveni, ci a�sa, ni�ste cet�a�teni��n deriv�a printr-o regiune de dezvoltare, numerotat�a cu 1,2,3, 4sau 5.Dac�a dori�ti s�a rememora�ti, sau s�a vede�ti pen-

tru prima oar�a, cine au fost cei care au distrusjude�tele Rom�aniei, s�a ne ��ntoarcem ��n 1950, cas�a v�a ar�at o lege adoptat�a de Marea AdunareNa�tional�a, chiar ��n anul care reprezenta debu-tul obsedantului deceniu. A�s spune cel maiur�at, cel mai trist �si cel mai greu de supor-tat deceniu din istoria modern�a a Rom�aniei.E vorba de Legea nr. 5 din 1950, cea caredes�in�ta jude�tele Rom�aniei, �si o f�acea sub con-ducere sovietic�a.Ast�azi, la Punctul de �Int�alnire am adus un

extras:

• ½Marea Adunare Na�tional�a a RepubliciiPopulare Rom�ane

• �In temeiul art. 38 din Constitu�tia Repu-blicii Populare Rom�ane, v�az�and Hot�ar�areaConsiliului de Mini�stri nr. 935 din 31 au-gust 1950, adopt�a urm�atoarea lege pentru

raionarea administrativ-economic�a a teri-toriului Republicii Populare Rom�ane

Articolul 1� ... Fi�ti foarte aten�ti la acest ar-ticol 1, �indc�a argumenta�tia comuni�stilor so-vietici din anii '50 seam�an�a foarte mult cuceea ce ofer�a ast�azi ca motiva�tie, actuala coa-litie (regimul B�asescu-UDMR). Tot sub mascabun�ast�arii economice �si a atragerii unor fonduri�si a cooper�arii dintre tot felul de persoane �zice�si juridice, sub aceea�si motiva�tie ne este pro-pus�a acum, ca �si atunci, des�in�tarea jude�telor.Iat�a a�sadar ce spune acest articol 1: ½Pen-

tru asigurarea dezvolt�arii industriei �si agricul-turii, ��n scopul construirii socialismului �si aridic�arii nivelului de trai al oamenilor mun-cii, pentru a ��nlesni c�at mai mult apropi-erea aparatului de Stat de poporul munci-tor, pentru a contribui c�at mai temeinic laasigurarea rolului politic conduc�ator al cla-sei muncitoare �si la ��nt�arirea alian�tei claseimuncitoare cu �t�ar�animea muncitoare, TERI-TORIUL ROM�ANIEI SE �IMPARTE �IN: RE-GIUNI; ORA�SE; RAIOANE. Regiunile dinRepublica Popular�a Rom�an�a �si capitalele lorsunt:...�*Am sentimentul c�a sunt ��n 1940, ��n preajma

pr�abu�sirii hotarelor noastre. E de spus numaic�a �ecare om trebuie s�a-�si dea seama c�a soartalui personal�a, afar�a de bene�ciarii regimului,depinde de ce se joac�a acuma. Se joac�a inte-gritatea teritorial�a a Rom�aniei, se joac�a stabi-litatea ei, se joac�a identitatea, sentimentului c�ae�sti rom�an, se joac�a ap�ararea �t�arii.Statul de ast�azi nu mai apar�a Rom�ania. Sta-

tul de ast�azi apar�a pe altcineva, dar nu ob�stearom�aneasc�a. De aceea �ecare dintre noi, cumijloacele pe care le are, trebuie s�a spun�a NU.½Nu!� � la ceea ce se preg�ate�ste ��n momentul

de fa�t�a �si s�a revenim la tradi�tiile noastre, s�arevenim la puterea noastr�a dintotdeauna.


18

Aliona MUNTEANU

MARIE SKLODOWSKA CURIE � o

femeie de excep�tie �

Cartea ½Marie Curie � O via�t�a��nchinat�a �stiin�tei, umanismului�si p�acii�, scris�a chiar de �icaacesteia, Eve Curie, tip�arit�a ��n1987, la Editura Politic�a, Bu-cure�sti, m-a impresionat foartemult. �Inainte de a m�a do-cumenta mai ��ndeaproape des-

pre aceast�a doamn�a remarcabil�a, cuno�steamdoar ��n linii generale cine este �si ce-a inven-tat, ��ns�a biogra�a ei, ��mpres�arat�a de sacri�cii�si suferin�te a c�a�stigat pentru ��ntotdeauna unad�anc respect pentru ceea ce este cu adev�aratDoamna Curie, un simbol al geniului feminin,plin de modestie �si bun sim�t, cum rar g�ase�stiprintre oamenii renumi�ti.

Cel mai mult m-a frapat drumul sinuos sprevictorie pe care l-a urcat mai mereu ��n pant�aM. Curie (eu cred cu toat�a convingerea c�a esteo victorioas�a, o lupt�atoare, o ��nving�atoare), cugreut�a�ti �si lipsuri, necazuri venite din parteaunor oameni care ��n mod normal ar ti trebuits�a o ajute � nu s�a-i pun�a be�te-n roate tinereisavante, dar ��n acela�si timp m-a impresionat �sidragostea din familie, dragostea fa�t�a de p�arin�ti,copii (�si invers), rela�tia special�a dintre cei doiso�ti, care reprezint�a un model de simplitate �simodestie, ��n�telegere �si ajutor reciproc, de com-pletare � la care cu siguran�t�a avem de meditat��ndelung.

Dar s�a o lu�am cu ��nceputul. Cine este Ma-rie Curie? Trebuie neap�arat s�a men�tion�am c�aMarie Curie nu este doar Marie Curie, ci Ma-rie Sklodowska Curie, ceea ce schimb�a ��n modevident datele problemei. Ea are r�ad�acini depolonez�a cu aspira�tii puternice de libertate �siemancipare, ��si dore�ste visul realizat �si pentruaceasta este capabil�a s�a sacri�ce toate for�tele�si timpul pe care ��l are. O vedem la ��nceputul

c�ar�tii pe micu�ta Mania sau Anciupicio ��n s�anulfamiliei sale ��n care se cultiv�a dragostea fa�t�ade �stiin�t�a, progres �si frumos (tat�al are ��naltestudii �stiin�ti�ce, �si-a ��ncheiat studiile ��n Peter-sburg �si s-a ��ntors ��n Var�sovia pentru a predamatematica �si �zica. Mama este o femeie co-rect�a �si conduce un pension de fete care provindin cele mai bune familii din ora�s).�In timpul studiilor din gimnaziu Mania se

deosebe�ste de celelalte prin memoria ei extra-ordinar�a (e de-ajuns s�a citeasc�a de dou�a orio poezie pentru a o memora) �si o putere deconcentra�tie de neclintit (oric�at de mult sestr�aduiau fra�tii �si colegele s�a-i atrag�a aten�tiade la studiu, produc�and un zgomot infernal,Mania ��si crea propriul s�au univers ��n care pa-siunea �si misterul �stiin�tei o acapara ��ntru to-tul). Dar s�a nu crede�ti c�a aceast�a copil�a (destulde matur�a pentru v�arsta sa) nu s-a delectat curomanele lui Victor Hugo, sau alte scrieri lite-rare ale copil�ariei �ec�aruia dintre noi. Seara,��n familie, se citeau poezii, se c�anta, Maniaf�acea lucru manual, ��nv�a�ta limbi str�aine (ast-fel c�a la terminarea gimnaziului, ��n afar�a depolon�a, cuno�stea francez�a, german�a, rus�a, en-glez�a). Pentru a deveni student�a la Sorbona,Mania o ajut�a dint�ai pe sora ei s�a ajung�a laParis, trimi�t�andu-i lunar bani din salariul ei deguvernant�a (din adolescen�t�a simte o chemarepentru a-�si ajuta semenii, chiar dac�a acest lu-cru ��nseamn�a un mare sacri�ciu pentru ea).De�si la �scoal�a era interzis cu des�av�ar�sire stu-dierea ��n limba polon�a, profesorii pe de-ascunspredau civiliza�tia Poloniei. Ori de c�ate ori seivea inspectorul guvern�am�antului, Maria Sklo-dowska era cea care r�aspundea ��ntr-o ruseasc�aperfect�a la ��ntreb�arile inspectorului. Limba ocuno�stea bine, nu aici era problema, ci ��njosireala care era supus�a, minciunile pe care trebuias�a le repete echivalau cu un pumnal ��n�pt ��ninim�a. Dup�a acest mizerabil interogatoriu, ner-vii feti�tei, ��ntin�si la maxim, batjocura supor-tat�a, demnitatea c�alcat�a ��n picioare sf�ar�siau��ntr-un pl�ans convulsiv.


19

Tat�al era �si el persecutat de autorit�a�ti - i-aumic�sorat sim�titor veniturile lunare, ceea ce aobligat ��ntreaga familie la o nou�a mutare. �Ins�acapac la toate a fost pierderea celor trei miide ruble - economiile profesorului ��ntr-o afa-cere soldat�a cu e�sec (cumnatul profesorului l-a��ndemnat s�a cumpere o "moar�a miraculoas�a").Pierz�and ��ntreaga sum�a, tat�al se va ��nvinov�a�tide acum ��ncolo de s�ar�acirea familiei �si de fap-tul c�a �si-a l�asat fetele f�ar�a zestre. Ca urmarea celor ��nt�amplate, a luat ��n cas�a zece copii,transform�and-o ��ntr-un soi de pension. Acestorcopii le d�a locuin�t�a, hran�a �si le pred�a lec�tii. At-mosfera intim�a �si lini�stea din familie a disp�arut,�ind ��nlocuit�a cu una g�al�agioas�a.Mama Maniei, doamna Sklodowska, era bol-

nav�a de tuberculoz�a. Primele simtome auap�arut dup�a na�sterea feti�tei. La o v�arst�a foartefraged�a (la 10 ani) Mania ��si pierde mama, �siun pic ��nainte de acest eveniment �si pe soraei, Zosia. �Int�alnirea aceasta crud�a cu moar-tea, convoiul funerar, desp�ar�tirea sf�a�sietoarecu oamenii dragi o determin�a pe micu�t�a s�a se��ndep�arteze de religie.Mania, la fel ca �si fra�tii mai mari prime�ste

Medalia de aur la absolvirea Gimnaziului. Celetrei surori discut�a despre nedreptatea femeilorde a nu � l�asate s�a studieze la Universitatea dinVar�sovia.Dl. Sklodowski este erudit. Cunoa�ste gre-

aca, latina, �si pe l�ang�a polon�a �si rus�a mai cu-noa�ste �si franceza, engleza �si germana. Traduce��n limba matern�a cele mai frumoase opere aleautorilor str�aini. S�amb�ata��l vedem pe dl. Sklo-dowski ��nconjurat de �ul �si cele trei �ice, citind��mpreun�a literatur�a de calitate.Mania frecventeaz�a ��mpreun�a cu al�ti ti-

neri ��nseta�ti de cuno�stin�te, cursurile particu-lare de anatomie, istorie natural�a, sociologie�tinute ��n secret de profesori bine preg�ati�ti.La doar �sapesprezece ani aceast�a domni�soar�acare promoveaz�a libertatea �si dreptul la studiuface munc�a de voluntariat, pred�and oamenilors�araci, femeilor de la fabrici, adun�a carte cu

carte pentru a forma o bibliotec�a ��n limba po-lon�a pus�a la dispozi�tia celor care nu au accesla educa�tie. Pe l�ang�a lec�tiile ��n ateliere �si cur-surile secrete de anatomie, ��n timpul s�au liber,se retrage ��n cas�a pentru lectur�a �si scris.

�Intru c�at nici Bronia, niciMania nu au resurse su�-ciente pentru a merge la stu-dii ��n Paris, cea din urm�ase g�ande�ste la un plan, cuadev�arat nobil, de a salvasitua�tia prezent�a. S�a mearg�aBronia la Sorbona prima, iarMania s�a o ajute lunar din sa-

lariul pe care ��l va primi ��n calitate de guver-nant�a, iar c�and Bronia ��si va termina studiile �siva deveni medic, o va ajuta la r�andul ei pe soramai mic�a. Zis �si f�acut. Mania pleac�a de acas�a�si ��ncepe munca di�cil�a de guvernant�a. Aici,��n casa dlor Z. adolescenta de nou�asprezecitr�aie�ste o nou�a decep�tie. Fiul mai mare al fa-miliei Z se ��ndr�agoste�ste de t�an�ara guvernant�a.Sentimentele sunt reciproce. Tinerii ��si fac dejaplanuri de c�as�atorie. De�si to�ti din familie oador�a pe Mania pentru toate calit�a�tile sale �siconduita irepro�sabil�a, vestea aceasta ��i ��nfuriepe p�arin�ti. R�am�an ne��ndupleca�ti - nu ��si do-resc s�a-�si vad�a �ul c�as�atorit cu o guvernant�a.Studentul h�ar�tuit de p�arin�ti nu are for�ta nece-sar�a de a se ��mpotrivi deciziei p�arin�tilor. Ma-nia, r�anit�a de ace�sti oameni, se retrage ��ntr-ocrunt�a t�acere �si r�aceal�a, hot�ar�and s�a nu se maig�andeasc�a la aceast�a rela�tie. Continu�a s�a mun-ceasc�a la aceea�si familie, ajut�and-o pe Broniamai departe.Dup�a trei ani de munc�a, situa�tia dlui Sklo-

dowski se ��mbun�at�a�te�ste: ie�sind la pensie ��sig�ase�ste o nou�a ocupa�tie pentru a-�si ajuta �i-cele - conduce o cas�a de corec�tie pentru minori.Acum tat�al poate singur s�a o ajute pe Bronia,iar Mania ��ncepe s�a-�si adune b�anu�tii pentrustudii. �Intre timp Bronia se��ndr�agoste�ste de uncoleg de studii, Cazimir Dluski �si se c�as�atore�ste.Mania are o ultim�a explica�tie cu Cazimir Z.


20

�si v�az�and aceea�si nehot�ar�are a t�an�arului rupeleg�aturile slabe dintre ei. �Ii scrie Broniei c�aeste preg�atit�a s�a vin�a ��n Paris. �In 1891 Maniase��nscrie la Facultatea de �Stiin�te sub numele deMarie Sklodowska. Aici ��ncepe o mou�a etap�a��n via�ta sa - se bucur�a de libertatea din Paris�si studiaz�a ��n continuu. Se mut�a din casa suro-rii pentru a putea studia ��n lini�ste. Cu doar 40ruble lunar, ne�stiind s�a g�ateasc�a, studenta duceo via�t�a s�ar�ac�acioas�a. Doarme pu�tin, munce�stemult, nu m�an�anc�a mai nimic. Dar Mania nu semul�tume�ste doar cu licen�ta��n �zic�a pe care o iacu nota cea mai mare��n 1893, ci d�a �si examenulde licen�t�a ��n matematic�a (1894).Dup�a e�secul suferit, Marie a exclus dragostea

�si c�as�atoria din planurile sale. Se dedica ��ntrutotul �stiin�tei. La fel �si Pierre Curie, ajuns latreizeci �si cinci de ani nu �si-a g�asit nicio fe-meie pe m�asura lui, de parc�a ar � a�steptat-oanume pe Marie. Iat�a ce scrie el ��n jurnaluls�au: "... Femeia, mai mult ca noi, iube�ste via�taca s-o tr�aiasc�a; femeile de geniu sunt rare!�Si atunci c�and ��ndemna�ti de cine �stie ce mis-tic�a iubire, noi vrem s�a mergem pe c�ar�arile ne-�re�sti, �si c�and ne dedic�am toate g�andurile uneiopere care ne �tine departe de lume, ��n mijloculc�areia ne zbatem, avem de luptat cu femeile.Mama vrea dragostea copilului eichiar dac�a dinaceast�a cauz�a el r�am�ane un ignorant. Amantavrea s�a posede iubitul �si g�ase�ste c�a e normalca cel ales geniu al lumii s�a se jertfeasc�a pen-tru o or�a de dragoste. Lupta r�am�ane mereuinegal�a, pentru c�a femeile au totdeauna drep-tatea de partea lor: ele lupt�a ��n numele vie�tii,al legilor naturii, ��ncerc�and s�a ne readuc�a subinciden�ta lor." (E. Curie, 1987, pag. 142)Cei doi s-au cunoscut ��n 1894 prin inter-

mediul profesorului Kowalski. Pierre Curieera deja un savant de mare valoare, mul�ti ve-neau s�a-i cear�a sfaturi competente din dome-niul �stiin�tei. Marie r�am�ane impresionat�a deacest t�an�ar cu alur�a nobil�a, "cu o expresie in-teligent�a de o rar�a distinc�tie". T�an�arul estesurprins c�a poate discuta cu o femeie ��n ter-

meni �stiin�ti�ci despre lucr�arile sale preferate.Astfel ��ncepe prietenia dintre ace�sti doi oameniremarcabili.Pierre este o �in�t�a deosebit�a. Nu a frecven-

tat niciodat�a �scoala-a luat lec�tii de la tat�al s�au,apoi de la dl. Brazille. �I�si ia bacalaureatul la16 ani �si licen�ta la 18. Descoper�a ��mpreun�acu fratele s�au piezoelectricitatea �si inventeaz�a��mpreun�a un aparat nou - cuar�tul piezoelec-tric, care sluje�ste la m�asurarea cu precizie acantit�a�tilor mici de electricitate. Pierre nu su-port�a intrigile, diplomele �si decora�tiile. Esteun om modest cu su�et de artist. T�an�arul ainsistat mult timp p�an�a c�and Marie s-a hot�ar�ats�a se c�as�atoreasc�a. A avut loc o ceremodie mo-dest�a, ��ntre prietenii apropia�ti �si rude. Luna demiere �si-au petrecut-o c�al�atorind cu bicicletele.�In ciuda faptului c�a Marie este polonez�a �si maieste �si s�arac�a, p�arin�tii lui Pierre au ��ndr�agit-opentru calit�a�tile sale deosebite. Mai mult chiar,t�an�arul so�t s-a hot�ar�at s�a ��nve�te polona pentrua-i demonstra so�tiei c�at de mult �tine la ea.Marie, ��ncepe o nou�a via�t�a: devine o bun�a

gospodin�a �si o so�tie grijulie. So�tii tr�aiesc izolat,studiaz�a mult, c�and au timp liber se plimb�a cubicicletele. �In 1897 se na�ste Irene.Pornind de la razele X descoperite de Roen-

gen �si studiile f�acute de H. Bacquerel, Marie��si g�ase�ste o tem�a extraordinar�a de cercetare,care va � ulterior tez�a de doctorat: descoperi-rea sursei de energie pe care o degaj�a continuucombina�tiile de uraniu sub form�a de radia�tii.Pentru aceast�a cercetare Marie are nevoie de unlaborator. �Incepe munca ��ntr-un atelier la par-terul �Scolii de Fizic�a, care nu ofer�a niciun soide comoditate, doar frig �si umezeal�a. Cu toateaceste condi�tii deplorabile de munc�a, Marie lu-creaz�a asiduu �si are rezultate. �I�si d�a seama deexisten�ta unui element chimic necunoscut p�an�aatunci. V�az�and rezultatele surprinz�atoare aleso�tiei lui, Pierre decide s�a se al�ature eforturi-lor depuse de Marie. Cerceteaz�a ��n continuup�an�a descoper�a elementul radiu, apoi poloniu,denumit de Marie ��n cinstea patriei sale.


21

�Ins�a nu este de ajuns descoperirea acestorelemente - este necesar�a ob�tinerea lor ��n starepur�a. Pentru aceasta este nevoie de o cantitatemare de pehblenda. Din economiile lor, so�tiicump�ar�a de la o fabric�a reziduuri de pehblendacare are ��n compozi�tia sa pre�tioasele elemente.Muncesc ani ��ntregi ��ntr-un �sopron, refuz�andofertele generoase de angajare ��n universit�a�tide prestigiu ��n favoarea cercet�arii. Marie esteangajat�a conferen�tiar de �zic�a la �Scoala Nor-mal�a Superioar�a de fete din Sevres, astfel bu-getul familiei se mai rotunge�ste.So�tii Currie au o activitate foarte fructuoas�a

��ntre 1899 �si 1904 - tip�aresc treizeci �si dou�a decomunic�ari �stiin�ti�ce. Cei din str�ain�atate de-vin interesa�ti de noul element - radiu. �Incepcercet�arile ��n medicin�a. Se descoper�a c�a ra-diul vindec�a cea mai necru�t�atoare boal�a - can-cerul. So�tii nu au cerut nicio remunera�tiepentru descoperirile sale: "De acord cu mine,scrie Marie dup�a dou�azeci de ani, Pierre arenun�tat s�a ob�tin�a vreun pro�t de pe urma des-coperirii noastre: n-am scos niciun brevet �siam publicat f�ar�a rezerv�a rezultatele cercet�arilornoastre precum �si procedeele privind prepara-rea radiului. Mai mult, am dat celor interesa�titoate l�amuririle ce le solicitau. Asta a fost omare binefacere pentru industria de radiu carea putut s�a se dezvolte ��n toat�a libertatea mai��nt�ai ��n Fran�ta, apoi ��n str�ain�atate, furniz�andsavan�tilor �si medicilor produsele de care aveaunevoie. Aceast�a industrie utilizeaz�a de altfel �siast�azi, aproape f�ar�a nicio modi�care, procede-ele identi�cate de noi." (E. Curie, 1987, pag.222-223)�In 1903, 10 decembrie, Academia de �Stiin�te

din Stockholm confer�a so�tilor Currie jum�atatedin Premiul Nobel, jum�atate va � oferit�a luiH. Becquerel, descoperitorul razelor de uraniu.Tot ��n 1903 renumita "Royal Institution" ��l in-vit�a o�cial pe Pierre Curie s�a �tin�a o Conferin�t�adespre radiu. Pentru prima dat�a i se permiteunei femeii s�a participe la �sedin�tele Institutu-lui Regal. �In acela�si an 1903 prime�sc �si Medalia

Davy.Dup�a decernarea Premiului Nobel so�tii Cur-

rie devin renumi�ti-��si pierd lini�stea familial�a,sunt meru agasa�ti de vizite, scrisori, ziari�sti,ceea ce ��i deranjeaz�a �si ��i sup�ar�a enorm. Laaeast�a nea�steptat�a situa�tie, so�tii fug de curio�si,utilizeaz�a nume fals dac�a e nevoie, nu ��si recu-nosc numele dac�a sunt ��ntreba�ti.�In 1904 Pierre Curie este ales membru al

Academiei de �Stiin�te. Li se ofer�a un labora-tor �si c�a�tiva asisten�ti. Situa�tia material�a se��mbun�at�a�te�ste. Cercet�arile continu�a. Eve, adoua feti�t�a a cuplului Curie, are deja un an �sipatru luni."- Pierre... Dac�a unul din noi ar muri...

Cel�alalt n-ar trebui s�a supravie�tuiasc�a. Noi n-am putea tr�ai unul f�ar�a altul. Nu-i a�sa?- Te ��n�seli. Orice s-ar ��nt�ampla, chiar de-

ar � s-ajungem trup f�ar�a su�et, munca trebuiecontinuat�a." (E. Curie, 1987, pag. 211)�In anul 1906, 19 aprilie se ��nt�ampl�a nenoro-

cirea. Pierre moare ��ntr-un accident, strivit dero�tile unei c�aru�te. �Indoliat�a, Marie continu�amunca singur�a, a�sa cum a spus �si Pierre. Ma-rie va �tine cursurile de la universitate ��n lo-cul so�tului. Este prima oar�a c�and un post ��n��nv�a�t�am�antul superior este acordat unei femei.Tot ea va conduce �si laboratorul lui Pierre. Fa-milia Currie este format�a acum dintr-o v�aduv�a,un b�atr�an de �saptezeci �si nou�a de ani (tat�al luiPierre), o feti�t�a �si un bebelu�s.Pe l�ang�a obliga�tiile pe care le are la labo-

rator �si universitate, Marie se ocup�a zilnic decre�sterea �icelor: munc�a intelectual�a, plimb�arizilnice ��n aer liber, exerci�tii �zice, gr�adin�arie,croitorie, buc�at�arie, ciclism, ��not, c�al�arie. Ma-rie le ��nva�t�a s�a �e curajoase, s�a nu se pl�ang�ade greut�a�ti. Nu le asigur�a fetelor avere, de�siar � avut posibilitatea. Doneaz�a statului frag-mentul de radiu care valora peste un milion defranci aur. Consider�a c�a fetele trebuie ele��ns�ales�a munceasc�a pentru a-�si c�a�stiga existen�ta.Dup�a ce Irene absolve�ste gimnaziul, Marie

deschide un nou sistem de inv�a�t�am�ant pentru


22

�ica ei-va asculta ��mpreun�a cu al�ti copii (vreo10 ��n total) c�ate o lec�tie zilnic predat�a de unprofesor de elit�a. �In felul acesta, Marie le trans-mite dragostea pentru �stiin�t�a �si mai ales pentrumunc�a. Dup�a doi ani de munc�a asidu�a din par-tea p�arin�tilor profesori, copiii elevi se apuc�a s�astudieze programele o�ciale pentru a lua baca-laureatul.�In Fran�ta, savantei ��i lipse�ste un vot pentru

a intra ��n Academia de �Stiin�t�a. Ca o ironiea sor�tii, cei din str�ain�atate apreciaz�a muncaei �si ��n acela�si an, 1911, Academia de �Stiin�tedin Stockholm ��i acord�a Marele Premiu Nobelpentru Chimie. Pleac�a ��n Suedia ��mpreun�a cuBronia �si Irene, care dup�a dou�azeci �si patru deani va primi acela�si premiu, ��n aceea�si sal�a.Odat�a cu ��nceperea r�azboiului, ��n 1914, Ma-

rie vrea s�a �e util�a omenirii. Ne�tin�and cont deautorit�a�ti, Marie echipeaz�a dou�azeci de ma�sinicu ajutorul c�arora amenajeaz�a dou�a sute des�ali de radiologie. Num�arul persoanelor aju-tate dep�a�se�ste milionul. Doamna Curie se��ndreapt�a spre o nou�a ramur�a a medicilei: Ra-diologia. Cu toat�a munca depus�a ��n timpulr�azboiului, a dona�tiilor oferite (�si-a dat chiar �simedaliile ��n ajutor statului pentru ��nvingereadu�smanului) Marie nu a primit nicio decora�tie,nicio mul�tumire c�at de mic�a - binele f�acut afost uitat.La cincizeci �si patru de ani, Marie accept�a

invita�tia la ceremonia din casa Alb�a ��n cin-stea ei, organizat�a din ini�tiativa celebrei zia-riste Mrs. Meloney. Astfel c�a, ��n 1921 pleac�a��mpreun�a cu �icele sale ��n America unde i se��nm�aneaz�a caseta �si cheia de aur, precum �siun gram de radiu (necesar pentru continuareacerecet�arilor), valor�and 100 000 de franci aur,aduna�ti din subscrip�tie na�tional�a.�Indat�a ce Polonia �si-a rec�ap�atat statutul de

stat independent, pe Marie o macin�a dorin�tade a crea un Institut de Radiu la Var�sovia.Bronia este cea care r�asp�ande�ste pretutindenianun�tul: "Cump�ara�ti o c�ar�amid�a pentru con-struirea Institutului Maria-Sklodowska-Curie".

Dup�a aceast�a campanie, ��n 1925 Marie pleac�ala Var�sovia ca s�a a�seze piatra de temelie al In-stitutului. Prime�ste pentru a doua oar�a dinAmerica un gram de radiu pentru Institutuldin Polonia. �In sf�ar�sit Institutul ��si deschidepor�tile pentru bolnavii de cancer dornici s�a sevindice prin Curieterapie.La aniversarea a 25 ani de la descoperirea

radiului, guvernul voteaz�a legea de a acordao pensie na�tional�a de 40 000 franci savan-tei, pensie transmisibil�a �icelor sale. Irene sec�as�atore�ste cu Frederic Joliot, un b�aiat cu ca-lit�a�ti excep�tionale. De acum vor munci to�titrei ��n laborator. M. Curie este un directordes�av�ar�sit al Institutului. R�aspunde scrisorilor,conduce munca de la laborator, �tine cursuri,scrie articole �stiin�ti�ce, o biogra�e a lui PierreCurie sau un tratat �stiin�ti�c. Munca istovi-toare, expunerea timp ��ndelungat la radia�tii ��sipune amprent asupra s�an�at�a�tii. Cu toate c�anu vede aproape deloc, iar ��n urechi aude maimereu un v�aj�ait, ��si ascunde boala cu mare abi-litate, continu�andu-�si activit�a�tile zilnice. Dup�apatru opera�tii, Marie, folosindu-se de ochelaricu dioptrii foarte mari, �si-a rec�ap�atat c�at de c�atvederea. �Ins�a o boal�a necunoscut�a o �tintuie�stela pat. Medicii neputincio�si ��i pun diagnosti-cul de grip�a, apoi bron�sit�a. Lupt�andu-se cuboala, Marie totu�si se bucur�a de vestea primiriiPremiului Nobel de Irene si Frederic. DoamnaCurie este consultat�a de cei mai buni mediciai Fran�tei. Concluzion�and c�a sufer�a de ni�steleziuni ale p�am�anilor este transportat�a ��n sa-natoriul Sancellemoz. Dup�a c�ateva radiogra-�i �si consulta�tii se descoper�a c�a nu pl�am�aniisunt cauza bolii, ci o anemie foarte grav�a,care nu mai poate � vindecat�a. Doamna Cu-rie moare la 4 iulie 1934. Singurul vinovatse face chiar acest element extraordinar - ra-diul. Este ��nmorm�antat�a modest, ��n cimitirulSceaux, deasupra cosciugului lui Pierre. Bronia�si Josef Sklodowski arunc�a ��n groapa deschis�aun pumn de p�am�ant adus din Polonia.Aceasta este scurta bibliogra�e a unei femei


23

de excep�tie, savant �si geniu, iubitoare de na-tur�a, so�tie grijulie �si mam�a iubitoare. O femeiecare se dedic�a binelui ��ntregii umanit�a�ti, cu opersonalitate puternic�a �si extrem de complex�a.Marie Sklodovska Curie este un model demn deurmat, pentru �ecare dintre noi, un exemplu demodestie �si bun sim�t.Bibliogra�e:

1. Eve Curie, Marie Curie. O via�t�a ��nchinat�a�stiin�tei, umanismului �si p�acii, Ed. Galli-mard, Paris, 1938;

2. E. Cotton, Cei patru Curie �si radioactivi-tatea, Ed. �Stiin�ti�c�a, 1965;

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie

4. http://www.nobelprize.org/nobel\_prizes/physics/laureates/1903/

marie-curie-bio.html;

Andrei FISCHOF (Israel)

Ating�and Ierusalimul

Ating�and iar s, i iar Ierusalimule ca o nou�a nuntire, mereu.F�ar�a martori. Nescris�a-n scripte.C�aci singur e �ecarela Ierusalimcu g�andu-i.Nem�arginit t�ar��m al biruint,ei.

Adic�a

M�a ��nsp�aim�ant�a g�andulde a � liber.Adic�a singur.Ca o re-nas,tere��ntr-un incubator cu peret, i de aer reciacoperit, i cu aburi din str�aini.F�ar�a aici-s, i-acolo.Un nic�aieri urias,��n p�antecul

balaurului cu s,apte capete.

Adic�a.

A CAPELLA

dac�a nu eu,

erai al�aturi de alt b�arbat

��ntreb�andu-l:

dac�a nu eu,

erai al�aturi de alt�a femeie

��ntreb�and-o

c�aci lucrurile curg ca-ntr-un c�ant a cape

cetatea cultural a · 2014. 10. 14. · din tidomniesi- poruncim a viis aici la noi cu a toatcasa...

Documents