cerintele graului fata de clima si sol

7/30/2019 Cerintele Graului Fata de Clima Si Sol

1/14

CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL LACEREALE( GRAU, PORUMB, ORZ)

CERINTELE GRAULUI FATA DE CLIMA SI SOL

1. CERINTELE FATA DE CLIMA1.1. TEMPERATURACerintele graului fata de temperatura variaza in

stransa legatura cu structura genetica a diferitelor formede grau si infunctie de latitudine si altitudine. La altitudinilemai nordice si la altitudini mai mari graul s-a adaptat latemperaturi mai scazute.

Pentru conditiile din tara noastra, cerintele graului detoamna comun pentru paine fata de temperatura in diferitelefaze de organogeneza sunt, in general, urmatoarele:

G E R M I N A R E A - Temperatura minima necesarapentru germinare este de 4-5C. temperatura optima este de23-25C, iar cea maxima de 30-35C.

RASARIREA -Temperatura optima pentru rasarire estede 15-20C.

I N F R A T I R E A -Pentru infratire graul are nevoie deo temperatura optima de 8-10C.

In cursul toamnei are loc fenomenul calirii plantelorin vederea iernarii lor. Calirea dureaza 35-55 de zile, iartemperatura necesara in prima parte a calirii este de 10-15 incursul zilei si 0-5 in cursul noptii.


2/14

In partea a doua a calirii, temperatura necesara este de-1C pana la -5C.

IMPAIEREA - Pentru inceputul etapei graul are nevoie de 8-12C, iar in etapa a doua, care corespunde alungiriiinternodurilor, temperatura este de 15-18C.Daca temperaturaeste mai mare are loc o crestere prea mare a paiului si deci oinsuficienta dezvoltare a tesuturilor mecanice ale tulpinii caredetermina caderea graului.

INSPICAREA - La inspicare graul are nevoie de otemperatura optima cuprinsa intre 16 si 20C.

INFLORIREA,polenizarea, fecundatia, coacerea inceara necesita temperaturi optime cuprinse intre 11 si 12C incursul noptii si intre 18 si 22 C, in cursul zilei.

Sunt daunatoare temperaturile ridicate la iesirea grauluidin iarna si temperaturile mai mari de 25-26C in fazeleinfloririi, polenizarii, fecundatiei si formarii bobului, mai alesdaca sunt asociate cu o umiditate relativa a aerului scazuta sicu o slaba aprovizionare a solului in apa.

1. 2 UMIDITATEADesi, este mai rezistent la seceta decat multe alte

plante, graul are totusi nevoie pentru crestere si dezvoltare decantitati insemnate de apa. Dintre factorii care influenteazaconsumul de apa al graului mentionam: temperatura aerului,intensitateacurentilor de aer, umiditatea relativa a aerului,faza de vegetatie,ritmul de crestere a plantelor, pozitiafrunzelor etc. Nevoia de apa a graului depinde mult de soi.

Din datele existente in literatura de specialitate straina sidin cercetarile efectuate in tara noastra, rezulta ca fazele devegetatie, in care cerintele de umiditate sunt maxime sunt inordinea importantei urmatoarele:


3/14

- formarea primordiilor spiculetelor, formarea sidiferentierea primordiilor florilor, cand se decide numarul despiculete si de flori fertile din spiculet;

polenizarea si fecundatia, cand instalareasecetei diminueaza receptivitatea stigmatelor, reduce cantitateade polen si micsoreaza viabilitatea graunciorilor de polen;

- formarea si umplerea boabelor cand deficitul deapa impiedica depunerea substantelor de rezerva inboabe. Boabele raman zbarcite, usoare, sarace in amidon siproteine, bogate in celuloza, cu insusiri slabe de panificatie(sistavire);

- formarea primordiilor din care iau nastere fratii.Lipsa umiditatii micsoreaza numarul fratilor;

- impaierea - cresterea vegetativa bogata (alungireatulpinilor, cresterea frunzelor, dezvoltarea sistemului radicular) necesita o cantitate mare de apa.

De subliniat este ca, graul este sensibil la excesulde umiditate. Ploile abundente din perioada de crestere

coboara temperatura solului, impiedica aeratia solului sinitrificarea -plantele raman mici si devin clorotice. Ploile dinfaza infloririi sifecundatiei, mai ales daca sunt insotite devanturi, stanjenesc polenizarea si fecundatia, determinand osensibilitate a graului la cadere si la atacul bolilor.

Pentru realizarea unei fecundatii in bune conditii,cerul trebuie sa fie insorit, atmosfera lipsita de vanturi sitemperatura nu prea ridicata.

Ploile din timpul recoltarii, pe langa faptul castanjenescrecoltarea, diminueaza greutatea boabelor,decoloreaza boabele, depreciaza insusirile de panificatie sifavorizeaza incoltirea boabelor in spic. Se creeaza dificultati inprocesul de conservare a semintelor.


4/14

2. CERINTELE FATA DE SOLGraul de toamna gaseste in tara noastra conditii

climatice foarte favorabile pe 19,5 % din suprafata arabila,

favorabile (FI si F2) pe 70,4 % si putin favorabile pe 7,2%.

In urma unor analize amanuntite asuprapotentialului productiv natural al suprafetei arabile a tarii siasupra lucrarilor de ameliorare a terenurilor agricole (irigatii,desecari, combaterea eroziunii solului, corectarea aciditatii, aalcalinitatii), s-a trecut la bonitarea gradului de favorabilitate aconditiilor pedoclimatice pentru grau, alaturi de alte culturiimportante (Teaci, 1970), acesta fiind exprimat prin note debonitare si prin productiile care se pot obtine pentru fiecarepunct al notei de bonitare.

In toate zonele climatice exista o corelatie stransaintre insusirile solului (inclusiv nivelul apei freatice) si productiaplantelor (Teaci, 1980). Pe solurile prea acide sau preaalcaline plantele de grau se dezvolta slab si dau productii mici.Cel maipotrivit pH se incadreaza dupa Minkevici (1965) in limitele6-7,5.

Graul de toamna are o toleranta larga fata de texturasolului. Desi solurile din seria cernoziomurilor si solul brunroscat de padure sunt cele mai potrivite pentru grau, totusicultura acestei plante se extinde fara restrictii si pe alte soluri.Suprafete intinse seintalnesc pe solurile argilo-iluviale (cenusii,brun-argilice, brune podzolite, podzolite-argilo-iluviale etc.), pesoluri brune, pseudorendzine. lacovisti. soluri gleice, aluviuni,soluri erodate etc., unde conditiile climatice sunt favorabile siin unele conditii deosebit de favorabile. Pe aceste soluri graul

da productii foarte ridicate daca se corecteaza aciditatea si seutilizeaza ingrasamintele organice si minerale, indeosebi cele cuazot si fosfor.

Dupa Teaci (1980), terenul arabil al Romaniei este impartitin 10 clase de bonitare, diferenta intre clase fiind de 10 puncte.Cel mai mare grad de fertilitate a solului intruneste 91-100


5/14

puncte, iar cel mai redus 0-10 puncte. Referitor la cultura graului, nota medie de bonitare naturala pe tara este apreciata la 47puncte, cu limitele: 23 (judetul Maramures) si 62 (judetulGiurgiu). Dupa Teaci (1980), in conditiile aplicarii unei

tehnologii medii de cultivare, fiecare punct de bonitarereprezinta cea 60 kg de boabe. Deoarececapacitateaproductiva a terenurilor arabile se poate imbunatati prinmasuri ameliorative, se apreciaza ca nota medie de bonitarea suprafetelor de grau poate creste la 68-72 de puncte (cu 45-50%).

Luand in considerare bonitarea conditiilor naturale,dupa aplicarea masurilor agroameliorative, cea mai mare partedin suprafetele cultivate cu grau se va incadra in notele debonitare cuprinse intre 6l si 100.

3. ZONAREA CULTURII GRAULUIIn urma studiilor facute de diferiti cercetatori in functie

de cerintele graului fata de conditiile de clima si sol si aconditiilor climatice existente pe teritoriul tarii noastre, s-aelaborat harta in care se pot distinge zonele de cultura agraului.

Zonele de cultura se impart in: zona foarte favorabila,zona favorabila si zona putin favorabila.

Zona foarte favorabila se extinde in linii mari in campiadin Vestul tarii (Campia Crisurilor si Campia Banatului), inCampia Dunarii (sudul Olteniei, terasele Dunarii din stangaOltului si jumatatea de sud a Campiei Teleormanului, o suprafatainsemnata intre orasele Bucuresti-Giurgiu-Calarasi si Armasesti,vestul Campiei Baraganului), Campia Transilvaniei si parteade nord-est a Moldovei.


6/14

Zona foarte favorabila este acoperita in cea mai mareparte de cernoziomuri, aluviuni, soluri aluviale, lacovisti, soluribrun-roscate. Se mai gasesc si suprafete cu soluri halomorfe,turboase, soluri cu diferite grade de eroziune, pe care se obtin

productii mici.

Cantitatea de precipitatii care cade anual este de 600-700mm.

Zona fav o rab ila graului de toamna ocupa in taranoastra suprafete mult mai mari decat zona foarte favorabila.Ea se subdivide in favorabila I si favorabila II.

Diferentierea din cadrul zonei favorabile este determinata,

in cele mai multe situatii, de natura solului.

Zona favorabila cuprinde sudul tarii, vestul tarii,Dobrogea, Transilvania, Moldova.

Zona putin favorabila asigura cerintele graului din punctde vedere climatic, insa solurile se caracterizeaza prin fertilitateredusa, cu insusiri fizice si chimice putin corespunzatoare.

Zona se intinde in regiunea dealurilor subcarpatice sia dealurilor erodate din nordul Dobrogei. Cu exceptia dealurilordin Dobrogea, in aceasta zona se pot obtine productiisatisfacatoare de grau, asigurand o tehnologie optima decultivare si aplicand solului o serie de masuri ameliorative.

PORUMBUL4 .Cerinele fa de clim i sol


7/14

Clima

Porumbul este o planta iubitoare de cldura, cerinele luimari fa de temperatura reliefndu-se ncepnd chiar cugerminaia, care are loc la minim 8 - 10 C. n luna maitemperatura trebuie sa fie de peste 13 C, la apariia panicululuide peste 18 C, iar dup aceea pn la apariia mtsii i ntimpul fecundrii de 22 C. n timpul formarii boabelortemperatura poate sa scad pn la 19 C, iar n timpul mturriilor chiar la 15 C. Temperaturile mai sczute dect cele indicatepentru fazele de vegetaie amintite dubla ntrzierea vegetaiei si

la scderea accentuata a produciei. La temperatura de 5Ccreterea plantelor nceteaz, iar brumele chiar uoare distrug

frunzele.Dei are un consum specific redus - fiind necesar numai 300

uniti apa pentru realizarea unei uniti de substana uscat.Porumbul are cerine mari faa de umiditate rspltind cuproducii sporite surplusul de apa din precipitaii sau din irigaii.El suporta mai uor seceta survenit n timpul primelor faze devegetaie, cnd cerinele fata de umiditate sunt mici; cele mai

mari scderi de producie se nregistreaz la porumb daca ilipsete apa n perioada cuprinsa ntre 1 - 2 sptmni de apariiainflorescenei mascule si maturitatea lapte - ceara, perioada caredureaz circa 5 - 8 sptmni, (n funcie de hibrid) i n careporumbul are cel mai ridicat consum de ap (respectiv 500% din

ntregul consum din timpul perioadei de vegetaie).Porumbul are cerine foarte mari fa de lumin

i nu suport umbrirea ndelungat. Cerintele fata detemperatura. Semintele germineaza la 8-10oC. La temperaturimai scazute in sol are loc putrezirea boabelor, datoritaatacului ciupercilor saprofite, instalarea lor fiind favorizata side procesul de exosmoza a produselor de hidroliza aamidonului.

Dupa rasarire, la temperatura de 4-5oC, crestereainceteaza, se degradeaza clorofila si plantele mor. Brumele


8/14

tarzii distrug frunzele, iar la temperatura de -4oC, dupa 2-4ore, este distrusa intreaga planta.

Cresterea se desfasoara in bune conditii daca in luna maitemperaturile medii nu scad sub 13oC, iar in iunie, iulie si

august nu coboara sub 18oC. Cea mai ridicata viteza decrestere se realizeaza la temperaturi cuprinse intre 24-30oC.

Dupa cercetatorii americani, cand temperatura lunii maiscade sub 12,7oC, productia de porumb se diminueaza cu 15%.

O perioada critica o reprezinta inflorirea, candtemperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 18-24oC.Temperaturile ridicate, in aceasta faza, determina unpronuntat decalaj intre aparitia paniculelor si cea a

stigmatelor. La temperatura 28-30o

C scade viabilitateapolenului. Amplitudinile de temperatura de peste 30oC ziua sisub 10,0oC noaptea, ce survin in etapele a 6-a si a 7-a aleorganogenezei impiedica formarea anterelor, implicitdezvoltarea graunciorilor de polen si desfasurarea normala aproceselor de fecundare (Muresan si colab., 1967). Socuriletermice dupa fecundare deregleaza acumularea de substantede rezerva in bob si apare fenomenul de sistavire. Cele maibune conditii termice pentru maturare, intre faza de coacere in

ceara si cea deplina, sunt de 21o

C.Walace si Bressmann (1954) gasesc ca optime pentru

porumb in "zona Cordonului porumbului" din S.U.A. ("CornBelt") urmatoarele temperaturi medii lunare: mai 18,3oC, iunie21,6oC, iulie 22,7oC, august 22,7oC, septembrie 17,7oC,octombrie 11,1oC.

Observatiile lui J. Humlum pentru tara noastra, in urmastudiilor efectuate in Dobrogea, Muntenia si o parte dinransilvania, arata ca cele mai mari recolte sunt realizate laurmatoarele temperaturi: mai 16-20oC, iunie 19-21oC, iulie 20-23oC, auguste 19-22oC, septembrie 14-17oC.

Rezulta ca, din punct de vedere practic, este deosebit deimportanta zonarea atenta a hibrizilor de porumb, in functie de"disponibilul termic" din fiecare zona.


9/14

Cerintele fata de umiditate. Porumbul rezista foartebine la seceta, mai ales in prima parte a perioadei devegetatie, datorita sistemului radicular puternic dezvoltat,consumului specific redus (233-445: S. Aldrich si colab., 1975),

caracterului xerofitic al partii aeriene si lucrarilor deintretinere repetate.

Evapotranspiratia creste mult in lunile de vara, astfel caun lan de porumb poate evapora zilnic, in lunile iulie si august,pana la 18 l/m2 de apa, iar o planta de porumb pana la 2-4 l.

Perioada critica se situeaza intre 10-20 iunie si 10-20august, adica inaintea aparitiei paniculelor si pana lamaturitatea in lapte, cand consumul de apa se ridica la 68-74% din totalul necesar pentru intreaga vegetatie. In aceastaperioada solul trebuie sa aiba 60-80% apa din capacitatea decamp.

T. Angelini (1965) considera ca perioada critica inceputulinfloritului si urmatoarele 10 zile, cand consumul/planta/zi estede 1,5-4,5 l.

In perioada umplerii boabelor lipsa de umiditate poateprovoca sistavirea acestora, intervalul critic fiind de 40-50 dezile.

J. Humlum a stabilit ca productia de boabe la hectardepaseste media, in conditiile tarii noastre, cand se realizeazaurmatoarea repartitie a precipitatiilor: mai, peste 40 mm; iunie60 mm; iulie 60 mm; sub 80 mm in august. Repartizarea optimaa precipitatiilor, dupa acelasi autor, este urmatoarea: mai 60-80 mm; iunie 100-120 mm; iulie 100-120 mm; august 20-60 mm.

W. Walace si E. Bressmann (1954) considera ca optima,pentru "cordonul porumbului" din S.U.A., urmatoarea

repartizare: mai 87,5 mm; iunie 87,5 mm; iulie 112 mm; august112 mm; in septembrie si octombrie precipitatii putine.

Cunoasterea rezervei de apa a solului in primavara aremare importanta in stabilirea corecta a densitatii plantelor.

Cerintele fata de lumina. Porumbul, fiind planta de ziscurta, creste bine la lumina intensa. Energia chimica din


10/14

intreaga biomasa poate reprezenta 5-6% din energia solaraincidenta pe sistemul foliar, din care circa 50% poate fin inboabe.

Extinderea in cultura a hibrizilor cu pozitia frunzelor mai aproape

de verticala si care se preteaza la densitati mai mari va conducela ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare

Solul

Porumbul prefer soluri fertile i profunde; el poate nsvalorifica datorit sistemului sau radicular bine dezvoltat i dotat

cu o mare capacitate de solubilizare, soluri foarte diferite nprivina texturii (de la cele nisipoase pn la cele argiloase), alereaciei (de la pH 5,8 pn la pH 8) i a timpului zonal dnd astfelrecolte bune pe toat gama de soluri, de la cernoziomuri pn lasoluri brune.

Recoltele cele mai mari se obin la noi pe diferite tipuri decernoziomuri, pe solurile brun rocate i n special solurilealuviale bogate, mai ales pe cele din Lunca Dunrii.

. Porumbul asigura recolte pe soluri foarte variate, insarezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile,luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unui sistem radicularputernic, capabil sa asigure apa si elementele nutritive.

Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile lutoase siluto-nisipoase, cu 3-5% humus, peste mg P2O5, Al peste 20 mgK2OA1/100 kg sol, gradul de saturatie 75-90% si pH=6,5-7,5.

Pe solurile cu pH sub 5,8 este obligatorie aplicareaamendamentelor de calciu, pentru corectarea reactiei acide.

Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile aluviale,fertile, pe cernoziomuri, soluri balane si pe cele brun-roscatesi brun de padure.

Pe solurile nisipoase, prin fertilizare si irigare, se potobtine recolte ridicate. Mai putin favorabile sunt solurileargiloase, care mentin mai multa umiditate, se incalzesc incet


11/14

primavara, iar vara crapa, rupandu-se radacinile plantelor.Rezultatele modeste se obtin pe solurile tasate si compacte,cat si pe cele cu hardpan, care necesita lucrari de afanareadanca.

5. ORZUL

Cerinte fata de clima si solOrzul are un mare areal de raspandire, din zonele arctice

(orzul cu 4 randuri) pana la zona ecuatoriala - arida (orzul cu 6

randuri), iar unele forme reusesc si la altitudini foarte mari(var. coeleste).

Orzul are o multitudine de forme cultivate, adaptate ladiverse conditii pedoclimatice. Orzoaica reuseste bine in zonetemperate si umede.

Ca latitudine, orzul cultivat depaseste limita cercului polar(pana la 70 grade latitudine), iar ca altitudine apare in cultura la1.900 m in Alpi, la 2.700 m in Caucaz si pana la 4.700 m in Tibet.

Cerintele climatice ale orzului sunt, in general, mai redusedecat la grau, dar aceste cerinte sunt dependente de formacultivata. Orzul este mai rezistent Ia temperaturi ridicate decatgraul, secara si ovazul.

Orzul de primavara (furajer), avand perioada de vegetatiescurta, reuseste in climate aspre sau in cele uscate. Suma degrade a acestuia pe perioada de vegetatie este de 1.200 - 1.800

C.

Orzoaica, pentru a realiza calitatea ceruta in fabricareaberii, se cultiva in zone mai racoroase si umede, unde continutulproteic in boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadeidepunerii amidonului. Suma de grade pentru orzoaica este de1.300-1.000 C.


12/14

Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decat graul sausecara de toamna, rezistand pana la -15 C la nivelul nodului deinfratire (daca a parcurs procesul calirii). Sub strat de zapadaorzul calit si bine inradacinat suporta si temperaturi de -28 C,

(chiar -30C). Orzul de toamna este sensibil la ger, daca nu s-acalit' in conditii bune. Apar pierderi mari la orzul de toamna, lagerurile survenite in ferestrele iernii' sau la gerurile venite dupapornirea in vegetatie, la desprimavarare. Suma de grade la orzulde toamna este de l .700 - 2.100 C.

In general orzul are cerinte reduse fata de umiditate, avandcoeficientul de transpiratie de 300 - 400, dar exista diferentemari intre formele de cultura, dupa cum s-a aratat mai sus.

Perioadele critice fata de apa sunt din fazele formarii paiuluipana la inspicare, cand se parcurg etapele de organogeneza(cerinte similare cu ale graului).

Avand perioada de vegetatie mai scurta, orzul evita seceta,maturizandu-se inainte de secetele de vara. Deci, orzul scapa maiusor de sistavire decat graul. Daca seceta intervine mai timpuriu,orzul sufera mai mult decat graul, avand sistemul radicular maiputin dezvoltat si mai la suprafata (fiind mai expus uscariisolului).

Cerintele fata de sol. Orzul este mai pretentios decatgraul, avand sistemul radicular cu capacitate mai redusa deabsorbtie si perioada de vegetatie mai scurta. Orzul merge binepe soluri cu textura mijlocie, permeabile, cu pH -6,5 - 7,5 sifertile. Potrivite pentru orz sunt cernoziomurile, si solurilealuviale solidificate.


13/14

- Zone de cultura a orzului si orzoaicei de toamna: I - foartefavorabile;II - zone favorab ile; I II - zone putin favorab ile; IV - zoneimproprii

- Zone de cultura a orzoaicei de primavara: I - zone foarte

favorabile; II - zone favorabile; III - zone putin favorabile;IV - zone improprii

Orzoaica este, in general, mai pretentioasa fata de soldecat orzul. Ea se poate cultiva in limitele pH-ului de 5,0 - 7,5.Orzoaica de primavara este cultivata in zona solurilor brune depadure.


14/14

S-a constatat ca orzul are o toleranta relativ buna in faza degerminatie, la un anumit grad de salinitate al solului (L.MUNTEAN, 1979). Sunt contraindicate pentru orz si orzoaicasolurile saraturoase, cat si cele prea usoare (nisipoase) sau prea

grele (argiloase).

cerintele graului fata de clima si sol

Documents